CAIET DE PREGATIRE —esiaitsLeV A -EERISUTSt AEROCLUBUL TERITORIAL TITULAR1. Cunoasterea paragutei si a echipamentului ay ut digs \ a i Beet ee ce de rézervaMANEVRE INTERZISE LA PARASUTA ARIP; ‘+ Eliberarea paragutei extractoare prea aproape de corp; + Intoarceri sub h = 60 m + Executarea de infundar gi viral * Aterizarea cu vant de spate; ‘+ Aterizatea cu comenzile infundate mai mult de 100%; ‘+ Tragerea de chingile de fat sub h = 60 m; + Bruscarea comenzilor; repetate sub h = 400 m; Viteza maxima la deschidere 55 mis; ‘Aterizarea in zonele turbulente; Este interzisa bruscarea comenzilor in apropierea solului. Balanséri fata-spate sau laterale. Parasutistul trebuie si-si aleaga 0 pozitie cat mai comox sistemul de echipare iar sistemul sa fie reylal corespurzitor. + Primele salturi cu paraguta arip’, trebuie s& serveasci scopului de cunoastere a caracteristicilor de zbor si de pilotare ale parasutei. ‘+ Aterizirile la categoria incepatori se vor face in cercul de 50 m., in jurul platformet cu nisip. si mai lejera Performante de zbor ale parasutelor: + Voalurile cu 7 celule isi mentin mai bine directia la deschidere, volumul in stare pliata va fi putin mai mic la aceeasi suprafata si o deschidere mai sigura. in situatia unel deschideri partiale a voaluril, vor avea o rata de plerdere a inaltimi mai scazuta gi un comportament mai putin violent. + Ovoalura cu 9 celule are un indice de planare mai bun, acoperind o distanta mai mare. Va avea un filaj mai lung, dar are nevoie de o distanta mai mare de aterizare. + Voalurile cu 7 celule vor fi mai stabile la viteze mici, dnd mai multe avertismente inainte de angajare si va avea o revenire din angajare mai sigura decat una cu 9 colule. + Voalutile cu 9 celule pot avea mai multa viteza de inaintare, si un avantal la zborul cu vant de fata. + Pantrisaterizari gaara, aeradroame cu inaltime mare fat de nivelul m paragutisti care fac putine salturi pe an (>30 salturifan) folositi o incarcare de: 0,6 pana la 0,95 + Pentru a face o imbinare intre siguranta zborului si pertormantele aripli se recomanda o incarcare de: 1 pana la 1,1; ‘+ Pentru o paraguta de viteza, incarcare de 1,2 pana la 1,4. La incarcari peste 1,4 voalurite ajung la limita performantelor si pot fi folosite in salt doar de paragutisti cu foarte multa experienta. + De regula, la voalurile de 9 celule cu porozitate zero (zero porosity) se poate folosio incércare mai mare decat la cele cu 7 celule care au material cu porozitate (F-111). Un paragutist care foloseste fregvent o parasuta cu 7celule cu incarcare 0,8 poate cu putina pregitire si foloseasca 0 paraguté cu 9 celule “zero "la incarcare de 1,1 — 1,2.Executarea manevrelor de pilotare si de franare trebuie sd se fac’ pe directia vantului impotriva acestuia gi transversal pentru a cunoaste bine comportarea paragutel in aceste situati. © aterizare lind poate fi facuta in mod obignuit, aterizand cu fata in vant si utilizand tehnica franarii totale. Aceasta procedurd este realizata prin tragerea uugoara in jos a comenzilor de pilotare pana in pozitia de franare 100%, exact inainte de aterizare. Cu voalura cu fata in vant gi in planare totald (manerele in us cat de mult puteti), incepeti franarea totala cand picioarele voastre sunt la aproximativ 2 - 4 m de sol (depinde de viteza vantului), aduce-ti incet manerele in jos pana la pozitia de franare 100%. Cand manevra este facuta corect voalura va schimba unghiul de planare si aceasta miscare va permite o aterizare foarte lina, Variatiile vitezelor vantului si a celorlalte conditii meteorologice pot determina modificari ale acestei tehnici. in cazul in care nu avem vant poate fi util sa incepeti franarea totald cu aprox. 1,5m mai sus gi apoi sd aduceti manerele foarte tugor in jos astfel dnd voalurii mai mult timp si-si micgoreze viteza de inaintare, Inainte de aterizare. In conditii de vant mai puternic poate sa nu fie necesar sd chiar atat de mult in jos pentru a realiza o aterizare prin tale”. Dacé o situatie de urgenta, va lasat cu 0 comanda de pilotare rupta, este posi ‘s4 controlati voalura tragand in jos de chingile port-suspanta spate. Voalura se va intoarce in sensul chingii care este trasa in jos. In orice caz, trebuie sa fiti foarte precaut cand incercati o aterizare prin. ,tehnica franari totale” cu ajutorul chingilor port-suspante spate, mai ales cand una din comenzile de pilotare este \c fixatd. ATENTIE! O ,franare totala,, cu chingile port-suspanta poate produce © ,infundare” foarte brusca gi numai o tragere in jos de cativa cm poate cauza sinfundarea”. Din acest motiy, ,franarea totala” cu chingile port-suspanta spate va fi incercata doar intr-o situatie de urgenta in conditii meteo foarte bune. Dupé aterizare, in mod normal voalura se va dezumfla daca este un vant slab sau deloc. in orice caz, daca vantul este puternic, exista pericolul de a fl tarat pe voalura umflata. Daca aterizati in conditii de vant puternic, eliberati unul din manerele comenzilor de pilotare imediat dupa aterizare, si trageti de celalalt miner (euccesiv cu amindou’ mainile dacd @ nocecar) pana voalura co dezumtl Evitati la aterizare curentii produsi de copaci sau cliditi inalte. Obiectele mari de la sol produc turbulente care pot fi periculoase pentru parasutist la aproprierea finala de sol. Este indicat ca in zonele cu turbulenta sa zburati cu voalura franata 25%.ATENTIONAI ATENTIE:- Montarea sistemului de largare se poate face numai de catre instructorul parasutist sau personal tehnic autorizat! = Aparatele AAD vor fi instalate, actionate, programate si verificate numai de catre instructorii parasutisti sau persoane autorizate. ATENTIE:- Strangerea parasutei_ dupa aterizare sau _transportarea necorespunzatoare a parasutei poate duce la degradarea sau ruperea acesteia. ATENTIE: - Nu se deschide paraguta de rezerva inainte de a fi largata complet parasuta principal sau in acelasi timp cu largarea acesteia, pentru a evita aparitia tunor noi incidente: - Se va respecta spatiul de siguranta de 500 m, pentru deschiderea completa a parasutei de rezerva; jerdeti timp urmarind sa prindeti viteza, sa ajungeti intr-o poz’ comoda, actionati si deschideti paraguta de rezerv: + Pentru -gorarea riscului de accidente grave sau mortale sunt necesare: ‘= Antrenamente si experient * Niciodata sa nu utilizati echipamentul de parasutism Daca nu: A. Ati absolvit un “program controlat de instructie” B. Aticitit toate manualele de utilizare si zbor adecvate si instructiunile de pliere Mt Paragutistul isi asuma toate riscurile+ Paetle sus bowl plant comenae su ingot vii) Palo neal - bor lanl 2» 50% trae inpva vid 2) + Paetle Jos - ina total a zhond plant inpotiva vinta in moment atria (89 3) eal it NOT. vor vpn a pac sce crate - Sageata pentru indicarea directiei de aterizare a paragutistilor incepatori, confectionata din material textil de culoare alba, avand dimensiunile 3 x 6 m;| am m ee fig. 4 ATERIZAREA Aterizarea se va face cu fata in vant, cu tragerea usoara a comenzilor de pilotare pana in pozitia de frénare 100% ( pozitia de franare 100% este de obicei cu comenzile chiar desupra punctului de infundare) exact inainte de aterizare. Cu fata in vant si in planare totala (comenzile sus), incepeti tranarea atunci cand picioarele sunt la aprox. 33,5 m de sol (functie de viteza vantului), se aduc comenzile pana la pozitia de franare 100%, Contactul cu solul se face cu picioarele apropiate, paragutistul fiind pregattt s& mai execute cativa pasi pe directia de aterizare pentru amortizarea gocului la contactul cu solu Pe panta de aterizare in priza directa se vor face doar mici corecturi, aterizarea se face cu vant de fata gi nu se iau mainile de pe comenzi decat dupa aterizare si culcarea completa a voalurii pe sol. in situatii de vant puternic, la aterizare parasutistul dupa luarea contactului cu solul, imediat va trage la maxim de una din comenaile de pilotare (peste 100%), pana la culcarea completa a voalurii pe sol.Daca aterizarea se produce pe banda de zbor a aerodromului, parasutistul va actiona rapid la strangerea paragutei avand grija sé nu tarasca voalura pe sol, dupa care va degaja cu maximum de atentie, eliberdnd pista. Dupa prezentarea la start a parasutistlor care au executat saltul, se va face 0 analiza amanunfita de catre instructorul de aeronava gi conducdtorul de lansari, a modului de comportare a acestora pe durata zborului in aeronava sia saltuluiINSTRUIREA PRACTICA IN ZBOR/SALT PROGRAM DE PREGATIRE PRACTICA iN ZBOR/SALT IN VEDEREA OBTINERH LICENTE! DE PARASUTIST CATEGORIA Ro | NRC SALTURY | NR. SALTURT] = COTINUTUL EXERCITIULUI wear | eee | | | “wveanoran | “yexworas i * ‘1-Zbor 1-Zbor Zbor de aclimatizare (fara efectuarea de saltur); mnveran 2 | Salt cu deschiderea automata a parasutei, de la H=1200m, 4 a pentru acomodarea elevului cu inalimea, parasirea | aeronavei si orientarea in spatiu; | 3 | Salt cu paraguta in Tandem de la H=2500m-4000m cu 1 3 deschidere comandata a parasutei, cu cadere liberd 25-50 | secunde, pentru invatarea si mentinerea stilului de cédere libera, controlul si mentinerea directiel, deschiderea paragutel si plotarea paragutel, * ##2N2%2 4 | Salt cu paraguta de la H=1200m cu deschidere automata, | 4 é simularea deschiderii comandate, efectuarea de manevre pentru cunoasterea paragutei; 5 | Salt cu paraguta de la H=1200m cu deschidere automata, | 1 3 de evaluare (simularea deschiderii comandate); 6 | Sait cu paraguta de fa H=1200m cu deschidere comandata, | 4 6 cu c&dere liberé 3-5 secunde: 7 [Salt cu paraguta de la H=1500m-1800m cu deschidere| 10 15 comandata, cu cédere liber intre 7-20 secunde, gi mentinerea si perfectionarea stilului de c&dere libera - adaplare la céderea liber accelerata si perfectionarea tehnicil de pilotare a parasutei pentru aterizarea intr-o zona determinata; | Satur de control cu deschideres comandaté @ parte, de fa] 7 2 H=1500m-1800 m si cidereliberd de a 10 secunde panla 20 secunde | ~reprezentind examinarea practic finals a cursului | TOTAL SALTURI: 25 40 NOTA:Programele standard de pregatire practic specifica prevazute in manualul OPA Pot fi individualizate pentru fiecare solicitant, respectiv numarul minim de salturi gi tipul exercitilor pot fi marite/modificate la aprecierea instructorului supraveghetor, in functie de competenta demonstraté de fiecare solicitant, dar cu respectarea cerintelor din RACR-LPAN P. 4.1.1. Detalierea exercitillor: Exercitul nr. 1: zbor de aclimatizare. Zborul de aclimatizare are ca scop. ~ obignuirea organismului cu nolle senzatii pe care le da zborul; - reperarea gi cunoasterea de sus a aerodromulul; = reounoasterea de sus a imprejurimilor aerodromului de executarea primului salt cu paraguta. Zborul de aclimatizare constiuie 1 0 verificare a pregatiri psinologice a elevilor in vederea executari saltulu. Zborul se execula in conditi meteorologice normale cu o bund vizibiltate pe orizontala sipe verticala care s8 permita elevulul idenificarea usoara a reperelor, de la sol Pe timpul zhorului de acimatizare se recomanda executarea de salturi demonstrative de catre instructori sau paragutisti de performanta, astfel elevii vor avea ocazia sa ‘observe manevrele pe care trebuie sa le execute inainte de salt ~ apropierea de usa aeronavel; = pozita paragutistulul in momentul parasitil aeronavei; + pozita bratelor si picioarelor dupa parasirea aeronavei; + pozitia corpului in momentul actionarii comenzii manuale pentru deschiderea paragutei; = pozita corpului pe timpul procesului de deschidere al paragutei; Numarul de zborur: 1 Durata: 10 - 25° Inattimea: 1000-1200 m. Imbarcarea in aeronava se executa in aceleasi conditii ca pentru executarea saltului, Inetructorul de aeronava rotino atonia olovilor asupra operatiunilor cc se excouta pe durata zborulul verificand orientarea in spat, cunoasterea reperelor mai importante din jurul aerodromulu, precum gi pozitia lor fata de aerodorm. entru orientarea in aer inainte Exercitiul nr. 2: Salt cu deschiderea automata a parasutei, de la H=1200 m, pentru ‘acomodarea elevului cu inaltimea, parasirea aeronavei si orientarea in spatiu. Salturile se executa in conditi meteo normale gi au ca scop: - obignuirea elevului cu noile senzatii pe care le da zborul; - obignuirea elevului_ cu tnalimea; - perfectionarea pardsiri aeronavel; - aprecierea timpului parcurs de la p&rasirea aeronavei pana la inceperea procesulul de deschidere a paragutei prin metoda numarérii (101, 102, 103, etc.); - localizarea de sus a reperelor de pe sol si a startului parasutistilor; ~ cunoasterea de sus a imprejurimilor aerodromului; - orientarea in spatiu; - pilotarea paragutei ~aterizarea. Echiparea elevilor parasutist se efectueaza cu paraguta cu deschidere automata pliats cu extractoare cu arc gi element de asistare. 10Se tine cont de urmatoarele regul = dupa echipare instructorul desemnat cu controlul tehnic la sol veriicé echipamentul si modul de echipare al echipajului de paragutisti, = instructorul de aeronava mai face o verificare asupra echipamentului si paragutelor i d& comanda de imbarcare in aeronava. + imbarcarea in aeronava se executa in ordinea inversa executarii saltului. - pe timpul 2borului in aeronava elevi isi pastreaza locul indicat de instructor si nu se admit schimbair = daca pe timpul zborului apar schimbari de ordin psihologic sau tehnic in cadrul echipajului de parasutisti, instructorul ia masuri de remediere sau oprirea de la salt a celor in cauza. - la comanda instructorului de avion elevii se apropie de usa, isi aduc automat pana cand acesta este preluat de catre instructor. = pentru executarea saltului elevul, cu calm si fara manifestari sau precipitari, inainteaza spre usa deschisa si ia pozitia de parasire, = la comanda instructorului de aeronava, elevul va efectua desprinderea de aeronava printr-un salt spre inainte, corpul orientat cu fata c&tre sol si privirea inainte, bratele dopartate in lateral, picioarele semi flexate si usor departate. Dupa primirea sooulu, elevul trebuie sa veritice si sa efectueze urmatoarele manevre: - 8 veritice deschiderea corecta a paragutel - 88 veritice umplerea totala cu aer a voaluri - 88 deblocheze comenzile de pilotare ~ 88 se orienteze in spatiu pentru evitarea abordajelor ~ 88 localizeze de sus reperele de pe sol si a zonei de aterizare determinata. - 8A inceapa pilotarea parasutel ‘Aterizarea trebuie sa se facé in zona stabilté sau intr-o zona fara obstacole. Observatile saltului se vor consemna in figa de urmarire si in caretul de 2bor/salt al cursantulul care cablul Exercitiul nr.3: Salt cu parasuta in Tandem cu un instructor-tandem de la H=2500m-4000m, deschiderea comandata a parasutei, cadere liberd 25-50 scounde, pentru invatarca gi mentinerca stilului de cadere liber ‘mentinerea directiei, deschiderea paragutel si pilotarea parasutel Scopul saltului este de a obignui elevul cu noile senzati pe care le ofera caderea liberé si zborul cu parasuta deschisa, obignuirea cu inaltimea, obignuriea cu pozitia comenzii de deschidere si de a-i crea reflexul de a actiona corect asupra acesteia, Pentru un rezultat satisfacator, elevul va atinge la fiecare simulare comanda, dar nu 0 va actiona. Salturile se executa in conditii meteo normale iar parasutele folosite vor fi cele admise in acest scop. Eliberarea parasutei de franare (drogue) in 5 sec. dupa parasirea aeronavei se face de caitre intructorul-tandem, deasemenea si mentinerea unui stl stabil de cadere libera cu controlul directiei. Deschiderea paragutei principale se va face la indllimea de aproximativ 1500-1700m prin actionarea comenzii de deschidere. Elevul trebuie s2-si controleze pozitia corpului, ale mainilor si picioarelor, s& execute 23 simulari de deschidere a parasutei principale i s8 constientizeze altitudinea prin citirea altimetrului Un parasutist, cameraman cu experienté, poate insoti tandemul in cadere libera, fr a interactiona cu tandemul nDupa deschiderea parasutei elevul va_urma instructiunile instructorului, in vederea invatarii pilotari paragutel: = localizarea de sus a reperelor de pe sol si a zonei de aterizare determinata. - ounoasterea de sus a imprejurimilor aeradromului - orientarea in spatiu ~ controlul pilotaril parasutel cu aplicarea schemelor de pilotare invatate sub directa supraveghere a instructorului-tander. Pe timpul pilotari paragutei, instructorul fi va explica parasutistului menevrele pe care acesta trebuie sa le faca pentru aterizarea de precizie, progresiv dupa deschiderea parasutei elevul va pilota parasuta singur. Aterizarea se va face in picioare, daca vantul o permite, in zona de aterizare determinata Dupa finalizarea pregatiri din cadrul acestui exerciti, care are ca scop introducerea paragutistului in cddoro liberd stabilé i pilotarca parasutci, se va trece la urmatorul exercitiu.Observatile saltului se vor consemna in figa de urmarire si in cametul de zbor/salt al cursantulul. Exercitiul nr. 4: Salturi cu paraguta de la inaltimea de 1200 m. cu deschidere automata, simularea deschiderii comandate, efectuarea de manevre pentru ‘cunoasterea parasutt Acest exercitiu are ca scop: ~ Invatarea unei parasiri corecte si stabile a aeronavei, - mentinerea si perfectionarea stilului de cadere liber. - simularea pentru deschiderea paragutei principale prin actionarea comenzii manuale. -determinarea intervalului in care elevul trebuie sa simuleze actionarea comenzii ‘manuale pentru deschiderea parasutei principale. ~ perfectionarea tehnicii de pilotare a parasutel pentru aterizarea la punct fix (constant in cercul de 50 m. fata de punct fix - platforma de nisip). Dupa pérasirea aeronavei elevul parasutist trebuie sa demonstreze c& apreciaza cat ‘mai corect timpul parcurs pana la inceperea procesului de deschidere al parasutei, interval in care el trebuie sa simuleze actionarea comenzii_manuale pentru deschiderea parasutei principale. Totodata se urmareste mentinerea unei poziii stabile pana la deschiderea parasutei. Dupa deschiderea parasutei principale elevul va studia efectul comenzilor de pilotare prin executarea de viraje de 90°, 180°, 360° pe fiecare parte (stanga/dreapta) i franari de 50%, 75%, 100% pana cel mult la inaitimea de 500 m.Observatile saltului se vor consemna in figa de urmarire gi in carnetul de zbor/salt al cursantulul Exercitiul nr. 5: Salt cu parasuta de la indltimea de 1200m cu deschidere automata, de evaluare (simularea deschiderli comandate). Reprezinta o evaluare in vederea trecerii la salturile cu deschiderea comandata a paragutei. Salturile se executa in conditii meteo normale. Elevul parasutist este echipat cu parasuta cu deschidere automata si comanda manuala falsa. in cadrul acestui exercitiu elevul va demonstra intructorului parasutist indemanarea practicd in salt a deschiderii parasutei. iin cadrul acestui salt elevul trebuie s& demonstreze cé: - stapaneste stilul de cadere libera. 2~ simuleaza deschiderea parasutei in pozitie stabil, - stapaneste tehnica pilotarii parasutel - cunoaste si aplic& schemele de pilotare functie de directia $i intensitatea vantului. Corectitudinea executarii de catre elev a simularii deschideri va fi controlata de un instructor parasutist. Acesta va hotéré dacé elevul parasutist continua pregatirea in 2bor/salt cu deschiderea comandatai a parasutei Observatile saltului se vor consemna in fisa de urmarire si in cametul de 2borisalt al cufsantulu Exercitiul nr. 6: Salt cu parasuta de la inaltimea de 1200m cu deschidere comandata, cadere libera 3- 5 secunde. Salturile se executa in condi meteo normale. Elevul parasutist este echipat cu paraguta cu deschidere comandaté pliat& cu extractoare cu arc. Instructorul parasutist va urméri corectitudinea pozitiei elevului la deschiderea parasutei Timpul de c&dere liber& poate fi marit progresiv daca instructorul constaté c& elevul fs mentine pozitia stabil, Pe parcursul executari salturlor elevul trebuie: ~ s&-5i perfectioneze stilul de cadere liberd. - Sd respecte timpul de c&dere liberd stabilit de instructor. - 88 pastreze o directie stabil in timpul céderiilibere. - 88 deschida parasuta principala in pozitie stabila la inailtimea stabilits. Observatile saltului se vor consemna in figa de urmarire si zbor/sall al cursantului, carnetul de Exercitiul nr. 7-P: Salturi cu parasuta de la inaltimea de 1500-1800m cu deschidere comandata cu cadere libera intre 7-20 secunde, invatarea, mentinerea si perfectionarea stilului de cadere libera - adaptarea la cadere libera accelerata gi perfectionarea tehnicii de pilotare a parasutei pentru aterizarea intr- ‘0 zona determinata (constant in cercul de 50 m fata de platforma de nisip).. Salturile se executa in condi, meteo normale. Elevul patasutist este echipat cu parasuta cu deschidere comandaté pliat& cu extractoare cu arclextractoare TOP. Instructorul parasutist va urméri corectitudinea pozitiei elevului la deschiderea parasutei Timpul de cadere liberé poate fi marit progresiv daca instructorul constata c& elevul is mentine pozitia stabil La primele 4 salturi comandate din cadrul acestui exercitiu se interzice depasirea timpului de 10 secunde de cadere libera. Pe parcursul executéri salturlor elevul trebuie: - S8-si perfectioneze stilul de cédere libera. - Sd respecte timpul de cadere liberé stabilt de instructor. - 88 pastreze o directie stabila in timpul c&derilibere. - 8a deschida paraguta principala in pozitie stabila la inditimea stabilta. Dupa deschiderea parasutel elevul: - va studia efectul comenzilor de pilotare prin executarea de viraje 90°, 180", 360° pe fiecare parte (stanga si dreapta); + va fae frértari de. 50%, 75%, 100% pnd la inane de 400 BDupa incorcarile facute la inaltime, elevul paragutist trebuie: - 88 observe din aer: = maneca de vant care indica directia vantului la sol. + sdgeata alba care indicd directia de aterizare. - semnele gi semnalele conventionale de dirijare pentru pilotarea paragutei pe panta de aterizare facute de instructorul paragutist de la sol. - 88 splice tehnica pilotarii paragutei cu respectarea schemelor de pilotare pentru aterizare in zona determinata (intr-un perimetru cu raza de 50 m. — loc stabilit de instructorul parasutis) = 8 efectueze aterizarea in conditi optime. Trecerea la deschiderea comandata a paragutei echipata cu extractoare TOP se face numai dupa ce elevul demonstreaz& o cadere liberd stabila de minim 10 sec. Observatile saltului se vor consemna in figa de urmarire si in carnetul de zbor/ealt al curcantului. Exercitiul nr. 8: Salturi de control, cu deschiderea comandata a parasutei, de la ialtimea de 1500m-1800 m si cadere libera de la 10 secunde pana la 20 secunde, reprezentand examinarea practica finala a cursului. Salturile se executa in conditi meteo normale. Elevul parasutist va fi echipat cu parasuta cu deschidere comandata, in cadrul acestui exercitiu elevul va trebui sa demonstraze abilitatea de a efectua toate procedurile si manevrele specificate in RACR-LPAN - P in vederea absolvri programul practic in zborsat corespunzétor prezentulu curs in cadrul acestui salt elevul trebuie s& demonstreze ca: + are o parasite corecta si stabilé a aeronavei. - stapaneste stilul de dere liberd si o directie stabil’. + deschide parasuta in pozitle stabila la inaltimea stabiita ~ stpaneste tehnica pilot&rii parasutei = cunoaste si aplica schemele de pilotare in functie de directia ¢iintensitatea vantului, pentru aterizarea in zona determinata. Evaluarea lansarilor de control reprezentand examinarea practica final a cursulul se tace de catre 0 comisle formata de doi parasutisti instructon cu licenta in termen de valabilitate gi cal putin unul dintre ei va fidintre cei cu care elevul a executat programul practic in zborisalt. Observatile saltului se vor consemna in figa de urmarire siin cametul de zbor/salt al cursantului.. 4PROCEDURI DE URGENTA CAZURI SPECIALE 4. INTRODUCERE Procedurile de urgenta se aplica in situatia aparitiei unor evenimente, incidente sau cazuri speciale ce pot s& apara pe parcursul destaésur&riiactivtati de zbor si salturi cu parasuta si care necesita o rezolvare cat mai rapid pentru a inlatura producerea de accidents. A. EXERSAREA PROCEDURILOR DE URGENTA 1.Recapitularea, analizarea si exersarea periodic a procedurilor de_urgenta, pregatesc parasutisti pentru a reactiona imediat gi corect pe parcursul situaillor deosebite care pot s& apara tn timpul salturilor ; 2. se recapituleaza periodic toate procedurile de urgenta intr-un trenajor de simulare; 3, pauzole lungi dintre salturi conduc la uitarea deprinderilor, dar maresc si tomerile gi 1m consecinta este necesara, inaintea fiecdrui salt, recapitularea cazurilor speciale si modul lor de rezolvare; 4. se exerseaza procedurile de urgent, cu deschiderea paragutei de rezerva la sol, la fiecare replere a rezervel 2. se simuleaza un tip de defectiune majoré la sol, apoi se largheaz4 parasuta si se deschide rezerva; b. acest exercitiu, oferd informatii directe asupra fortel si directiei de tragere a comenzilor. B. PREVENIREA SI PREGATIREA 1.Chiar daca pregatirea adeovata si judecata responsabil pot reduce la minim riscul aparitiei cazurilor speciale, chiar daca se iau cele mai atente masuri de prevenire, acestea tot apar din cand in cand; 2. paragutismul devine mai sigur daca, se anticipeaza in permanenta si parasulisti ‘sunt pregatit s& actioneze prompt pentru rezolvarea cazurilor speciale; 3. egecul in rezolvarea eficienta a unui caz special, este una dintre cauzele principale ale accidentelor fatale in paragutism: 4, siguranta rezulta din reducerea riscului: 151a. sd se obtind totdeauna informatii precise; b. saltul s& se execute doar in conditii corespunzétoare;, . Sd se evalueze factor de risc; 4. 88 se cunoasca proprile limite; e. 88 existe deschidere la alte opinil C. ACTIONAREA 1. Deschiderca paragutei: : a. se deschide paraguta la altitudinea corect& b. 0 pozitie a corpului stabila, cu fata spre sol, imbundtateste siguranta deschideri dar este mai putin important decat deschiderea la altitudinea corecta. 2, Se stabileste imediat daca paraguta s-a deschis corect. 3. Se efectueazi procedurile de urgent corespunzatoare si se deschide parasuta de rezerva daca exista orice fel de indoieli cu privire la deschiderea corecta si posibilitatea de a controla parasuta principals. 4, Se aterizeaza intr-0 zoné liberd — se va evita aterizarea intr-o zona periculoas, 5. Aterizarea se va efectua in siguranté - cu picioarele si genunchii apropiati, arasutistul va fi pregatit pentru “Procedeul pentru Aterizare Dura’, in vederea preluarii socului si pentru evitarea accidentéri 2. PROCEDURA DE DESCHIDERE A PARASUTEI DE REZERVA Dupa initierea deschiderii, daca parasuta principala nu este complet deschisa sau nu este controlabila, paragutistul trebuie s8 aplice procedura de deschidere a parasutei de rezerva Procedeul se va invata la trenajorul de simulare, instalat la sol si prezentat in figura de mai jos. Se recomandé ca, dupa intreruperi de la salt de peste 30 zile, fiecare elev sau paragutist s8 exerseze procedurile de urgenta, supravegheat de un instructor calificat. 16Fig . 1 Simulatorul de largare si deschiderea paragutei de rezerva NOTA: Sistemul de largare al parasutei principale utiizeazé un maner, amplasat in interiorul chingi principale dreapta a sistemului de echipare, pentru a separa simultan ambele chingi portsuspante. In cazul aparitiei unui caz special se deschide paraguta de rezerva respectandu- se urmatoarea procedura: 1. se priveste si se apuca cu mana dreapta manerul de largare aflat in interiorul chingii principale dreapta sub chinga de piept; 2. se priveste si se apucd cu mana sténga manerul comenzii parasutei de rezerva aflat in interiorul chingi principale sténga sub chinga de piept; 3. se desface fermoarul textil (scaiul sau banda Veloro ) care fixeaz& manerul de largare si se intinde complet bratul drept printr-o miscare puternica si continua; 4, imediat dupa ce bratul drept este complet intins (si s-a efectuat largarea), se trage puternic manerul de comanda al paragutei de rezerva, cu mana stanga, pana la extensia completa a bratului; 5. corpul se cabreaza pentru a putea prelua efectul socului la deschidere: v76. se verifica si se asigura deschiderea paragutel de rezerva. 3. PROCEDEUL DE ATERIZARE DURA Atenuarea socului unei aterizari dure se face aplicand ,Procedeul de Aterizare Dura’: a. se apropie picioarele cu genunchii ugor indoit b. se franeaza parasuta complet cu ambele maini aproape de partea din fata a corpulul pentru a preveni accidentarea incheieturilor si a mainilor ; . se apropie barbia de piept pentru a preveni accidentarea gatului; d. picioarele vor lua primele contactul cu solul; e. se mentine pozitia "Procedeul de Aterizare Dura” de-a lungul intregii aterizari si se continua cu o rostogolire; {. pe masuré ce picioarele ating solul: (1) se inolina corpul in directia aterizarii pentru rostogolirea pe o parte (2) se face 0 intindere pe o parte a gambel; (9) se continu’ rostogolirea pe coapsa, pe aceeasi parte; (4) se continua rostogolirea pe soldul respectiv; (6) se rasuceste corpul diagonal spre umarul opus; (6) se permite Preia socul cader rpului s& continue rasucirea si s& Fig. 2 ,Procedeul de Aterizare Dura” la contactul cu solul. 4, REGULI DE PREVENIRE A CAZURILOR SPECIALE 181. In vederea prevenirii cazurilor speciale aparute in timpul rularii, decolarii, zborului pe traiect sau a aterizari cu aeronava: figcare gooala de paragutism, trebuie sA stabileascé si sé revizuiasca procedurile pentru toate cazurile speciale posible, legate de aeronavele utiizate: b. tot piloti si parasutisti trebuie s& cunoascé foarte bine aceste proceduri €. tof elev trebuie s& respecte instructiunile date de instructori lor. 2. Pe durata 2borului cu aeronava, indiferent de experienta, parasutistul trebuie: a. sd utilizeze un echipament de calitate gi s& intrefina sistemul de inchidere; b. s& acorde atentie marita c&nd sprijind spatele de orice tip de suport in aeronava; . sdevite contactul, cu alti parasutisti, cu sistemul de inchidere al paragutei expus, neprotejat; 4d. 5 facdio verificare in prealabil a echipamentului inainte de parasirea aeronavel, ‘8 se miste cu atente in avion si in timpul pregatiri pentru salt, mai ales daca paraguta este dotata cu AAD. 3. Prioritatea la deschiderea parasutei a. unu, este de a deschide singur parasuta la altitudinea corecta, in pozitie corecta; b. doi, este de a deschide parasuta la altitudinea corecta, indiferent de gradul de stabifitate, Nu se pierde timp urmarind 8 se prinda vitezé pentru a ajunge intr-o pozitie comod®i, se actioneazé $i se deschide paraguta. 4,Pentru ca o parasuta sé aterizeze in siguranta este obligatoriu sé fie: a. cu formédreptunghiulara’, cu toate camerele de retentie sé fie umflate total; b. sliderul coborét pe suspante pana la chingile port-suspante; ©. suspantele perfect intinse si sa-si urmeze traseul firesc, depértate, 188 incurcati intre ele; pilotabila” insemnand ca se pot efectua viraje si franari; . utilizate chingile din spate pentru pilotarea si franarea parasutei in cazul unei functionair defectuoase a unei comenzi (1) aterizarea prin franare cu chingile portsuspante spate, trebuie exersata la 0 altitudine suticient de mare inainte de a incerca o aterizare cu acestea: (2) franarea cu chingile de spate solicita mai multa forfa decat franarea cu comenzile; 4. daca paraguta principala nu trece unul dintre tastele de mai sus, trebuie sa se initieze procedura pentru deschiderea paragutei de rezerva; 19g. stabilirea posibilitatilor de control si pilotare, pentru aterizare sigur, a parasutel principale se face pana la 800 metri, in caz contrar se executa procedura de Uurgentd invataté (largarea si deschiderea paragutei de rezerva). 5. Se va respecta spatiul de siguranta, pentru deschiderea completa a paragutei de rezerva, de peste 300 m, indiferent de pozitia de c&dere, 6. Peste 300 m nu se deschide parasuta de rezerva inainte de a fi largaté complet paraguta principala sau in acelasi timp cu largarea acesteia, pentru a se evita aparitia tunor noi cazuri speciale; 7. Daca sub inaltimea de 300 m apar situatii neprevazute, ce creeaza lipsa de spatiu, cum ar fi a. deschiderea parasutel de rezerva fara posibiltatea largarii parasutel principale; b. deschiderea accidentala a paragutei de rezerva , se va urméri ca parasutele s& nu se inource intre ele, iar de la caz la caz, se va inlétura paraguta principala (ptin separarea sau strangerea ei) si se vor asigura manevrele de aterizare in deplina siguranta. Parasutistul va fi pregatit pentru aterizare duré. 5. CLASIFICAREA CAZURILOR SPECIALE 1. Clasificare generala a cazurilor speciale: ‘A. TOTALE - paraguta nu este actionata sau este actionata dar nu se deschide; B. PARTIALE - parasuta s-2 deschis insé aterizarea nu este posibila in deplina siguranta. Parasutistul trebuie sé fie hotérat si sa ia decizia de largare a paragutel principale si masurile corespunzatoare pand la 800 m. ‘A. CAZURI SPECIALE TOTALE: Identi rea Pot s& aparé pe timpul exeoutérii saltutlor cu deschidere automata sau comandata cand nu iese nimic din capota paragutei principale. Aceste situatii au ca urmare vitez8 mare de c&dere si cer 0 actiune rapida si fara intarziere a proceduril de urgenta Reguli si mod de rezolvare: ‘se deschide parasuta de rezerva; b pilotarea si aterizarea cu paraguta de rezerva se efectueaza aplicand tehnicile ‘cunoscute pentru parasuta principala. 20B. CAZURI SPECIALE PARTIALE: Identificarea Pot s& aparé pe timpul executarii salturilor cu deschidere automata sau comandata si sunt caracterizate prin deschiderea capotei si iesirea partialé a paragutel principale generdnd: = fenomenul de potcoava (deschiderea capotei tard scoaterea extractoarei top din buzundras) = blocarea sacului -lipsa umttarit voaluri = suspante deasupra parasutel = nodluri de prasiune pa suspante: = deteriorari majore ale paragutei (aterizarea este imposibila) si alte defectiuni ale paragutelor deschise. Reguli si mod de rezolvare: ‘a. aceste situatii sunt asociate cu o vitezi de cadere relativ mica lar procedura recomandata in cazutile speciale partiale este largarea parasutei principale urmata imediat de deschiderea rezervei; b. pilotarea si aterizarea cu paragula de rezerva se efectueaza aplicand tehnicile cunoscute pentru parasuta principala. 2, Clasificarea cazurilor speciale in functie de momentul aparitiei Cazurile speciale totale si partiale pot aparea: A. pe timpul decolarii, zborului sau aterizarii cu aeronava; B. pe timpul zborul aeronava: C. la pardsirea aeronavel; D. la deschiderea parasutei principale; E. pe timpul coboraril cu parasuta deschisa; F. laaterizare. Generalitati ale cazurilor speciale apérute la salturile cu parasuta Majoritatea situatilor sunt determinate de trei cauze principale: a. pozitie defectuoasa sau instabila a corpulul in timpul deschideri parasutei b. echipament defect; ¢. plierea necorespunzétoare sau neglienta. 6. DESCRIEREA $I REZOLVAREA CAZURILOR SPECIALE aA. CAZURI SPECIALE CE POT SA APARA iN TIMPUL DECOLARII, ZBORULU! ‘SAU_ATERIZARI CU AERONAVA 1. LA O ATERIZARE FORTATA Reguli si mod de rezolvare: a, parasutistul s& alba casca gi centura de sigurant& puse; b. genunchii adus! la piept; cc. méinile fixate in spatele capului pentru a intéri gtul; d. imediat, dar organizat, se iese din aeronava, dupa aterizarea acesteia; . parasutisti care ies dintr-o aeronava avariala, ar trebui sa se indrepte spre cea mai apropiata iesire, sa nu atinga nimic din aeronava si sé se departeze cel putin 30 de metri de aeronava. 2. IN CAZUL UNEI PROBLEME APARUTE PE DURATA ZBORULUI CU AERONAVA Reguli si mod de rezolvare: Instructorul va ajuta parasutisti sa fie pregatti pentru una din urmatoarele patru actiuni: ‘a, aterizarea tuturor paragutistilor cu avionul, dac& problema aeronavei apare sub 300 m; 'b. pardsirea aeronavei la comanda instructorului gi deschiderea parasutei de Tezerva dupa o secundé la 0 inaitime de peste 300 ; ©. parasirea aeronavel si deschiderea parasutel principale (deschidere pasiva pentru IAD gi automat) dupa o secunda, daca inaitimea este de peste 800 m: 4d. realizarea unei p&rasiri normale, de rutina, cu sau fara asistenta din partea instructorului daca inaltimea este de peste 1000 m. 3. DUPA O IESIRE DE URGENTA $I ODATA CE VOALURA ESTE DESCHISA Reguli si mod de rezolvare: a. parasutistiitrebuie s& evite abordajele si sd isi aleaga o zona neobstaculata pentru aterizare B. PE TIMPUL ZBORULUI IN AERONAVA 1, DEPLIEREA PREMATURA A PARASUTEI IN AERONAVA Gauze: = parasirea locului stabilit de catre instructorul de aeronava; 2- neatentie la circulatia prin aeronava, migcari bruste, necontrolate si agatarea comenzilor de deschidere a paragutelor de structura interioara a aeronavel sau de un coleg. Mod de rezolvare: a. se prinde rapid parasuta pentru a nu fi trasa afard din avion si se asigura; daca situatia impune se va decupla dispozitivul RSL si se va larga voalura dupa ce a fost asigurata. Nu se mai executa saltul; b. daca parasuta este extras pe usa, parasulistul trebuie sa o urmeze imediat Inainte de a fi extras de ea: ¢. incazula, instructorul sau ceilalti paragutisti din aeronava il alutd, pe cel la care a apérut cazul special, sé isi asigure parasuta; 4. in cazulb, instructorul sau ceilali parasutisti din aeronava il ajuta pe cel ia care a apérut cazul special sa isi urmeze parasula. impingadu-t afara din aeronava. 2. TRECEREA SAU BLOCAREA CORDULU! COMENZII AUTOMATE PE DUPA CORPUL SAU CAPOTA PARASUTE! Cauze: ~ Schimbarea mainii ce tine cordul comenzii automate, = deplierea cordului pe o lungime mai mare decat este necesar, = neatentie in circulatia prin aeronava, = modificari in echipare, dupa controlul efectuat la sol, ce pot duce la trecerea cordului comenzii automate printre picioare, pe sub brate, pe dupa gat sau pe dupa capota parasutei Mod de rezolvare: .instructorul va remedia situatia aparuta prin plierea corecta a cordului comenzii automate pe traseul normal pe capota, dupa care se poate executa normal saltul; b. daca ‘situatia Impune parasutistul va tl oprit in aeronava si nu va mal efectua saltul. C. LA PARASIREA AERONAVE! 1. AGATAREA PARASUTISTULUI DE AERONAVA CU CORDUL COMENZII AUTOMATE Cauze: Nerespectarea pozitiei cordului in momentul parasiri aeronavel si agatarea de corp sau sistemul de echipare. Mod de rezolvare: a. instructorul va incerca s8 readuca parasutistul in aeronava; bb. in caz de nereusita, instructorul va taia cordul comenzii automate cu cufitul din dotarea aeronavei, iar dupa o cadere liberd de 3-4 secunde parasutistul va larga paraguta principala si va deschide parasuta de rezerva. 23Atentie! Se interzice cu desavarsire deschiderea paragutel de rezerva cat timp parsutistul este agatat de aeronava ! 2. AGATAREA PARASUTISTULU! DE STRUCTURA AERONAVEI CU PARASUTA Cauze: = deschiderea parasutei principale in usa avionului si agatarea voalurii sau suspantelor de usa, ampenaj sau bechie. Mod de rezolvare: ~ se deblocheazé sistemul RSL, se largheazé parasuta principala iar dupa 3-4 secunde de cédere libera se deschide paraguta de rezerva, Atentie! Se interzice cu desavarsire deschiderea parasutei de rezerva cat timp parsutistul este agatat de aeronava ! D. LA DESCHIDEREA PARASUTEI PRINCIPALE 1. DESCHIDEREA PREMATURA A PARASUTE] PRINCIPALE Cauze: = lesirea accidental a extractoarel TOP din buzunaras, datorita pozitiei de cadere liberd fata de curentii de aer sau buzunaragul este larg; = iegirea cablului comenzii manuale din ochetul textil sau ruperea ochetului textil de inchidere a capotei Mod de rezolvare: a. se verificd deschiderea parasutei principale: 'b. in cazul aparitiei unui caz special se procedeaza la rezolvarea lui, in caz de nerezolvare se largheazé parasuta principala si se deschide paraguta de rezerva in spatiul de sigurants. 2. DESCHIDEREA PREMATURA A CAPOTEI PRINCIPALE CU EXTRACTOARE TOP Cauze: La deschiderea parasutei principale cu parasuta extractoare TOP, capota se poate deschide, inainte de eliberarea paragutei extractoare TOP din buzundrag, prin: 2= agatarea cuiului de inchidere sau a cordului extractoarei; = tuperea ochetului text de inchidere sau datorité lungimii necorespunzatoare a acestuia (ochet prea larg), provocand un incident de tip potcoava. Mod de rezolvare: in momentul in care se observa c& s-a deschis capota principal accidental, actiunea recomandata este urmatoarea: a. mai intai, se localizeaza gi apoi se incearca extragerea parasutei extractoare de maximum doua ori sau in maxim dou secunde, oricare dintre acestea apare prima; b. in cazul modului de deschidere TOP, pozitia ROL, paraguta extractoare ar trebui sa poata fi scoasa de catre parasutist, cu ajutorul tensiunil create in cordul de legatura dintra extractoare si sacul de pia . in cazul modului de deschidere TOP, pozitia BOG (parasuta extractoare montaté sub capota), lesirea prematura a sacului de pliaj inaintea extragerii extractoarei, poate face dificilélocalizarea si scoaterea ei din buzunarag datorita curentilor de aer care migca clapa inferioara a capotei; d. daca nu se reuseste extragerea parasutel extractoare TOP, in toate situatile de la punctele a, b sic, se largheaza parasuta principala si se deschide parasuta de rezerva, 253. NEDESCHIDEREA PARASUTEI PRINCIPALE CU DESCHIDERE ASISTATA Cauze : = nefunctionarea extractoarei; = blocarea clapelor capotei cu ochetul textil de inchidere datorita uzurii sau a parametrilor necorespunzatori ai acestuia Mod de rezolvare: Se largheaza parasuta principala si se deschide rezerva in spatiul de siguranta. 4, NEDESCHIDEREA PARASUTEI PRINCIPALE Cauze: = ruperea cordului comenzii automate sau desprinderea carabinei cordului ‘comenzii automate de pe sistemul de prindere din aeronava (cablu central, inel, etc.); = ipsa manerului datorita deplaséri; = pierderea manerului; = _blocarea comenzii manuale. Mod de rezolvare: in cazul cordului, se largheazé parasuta principala si se deschide paraguta de rezervas Se incearca localizarea si extragerea comenzii manuale de maxim doua ori, dacéi nu este posibil, se largheaza parasuta principala si se deschide paraguta de rezerva in spatiul de siguranta. 5. BLOCAREA PARASUTEI EXTRACTOARE TOP IN BUZUNARAS Cauze: ~ pliaj incorect; + _elasticul buzundragulul prea strans. Mod de rezolvare: Se incearca extragerea paragutel extractoare TOP (nu mai mult de doua ori sau doua secunde), in caz de nerezolvare, se largheaza paraguta principala gi se deschide parasuta de rezerva in spatiul de siguranta. 6. NEFUNCTIONAREA PARASUTEI EXTRACTOARE (T.O.P. / CU ARC) Cauze: = Pozitie incorecta (placaté) a corpului in cédere liber care genereaza curenti turbionari; = agatarea extractoarei cu arc de clapele capotei, datorité pozitionarii incorecte sub acestea; = _imposibiltatea extragerii sacului de pliai din capota: = blocarea cuiului de inchidere de pe cordul paragutei extractoare TOP 6Mod de rezolvare: a. paragutistul se rsuceste si priveste peste umarul drept sau stang, loveste uternic cu coatele capota parasutei si in acelasi timp scuturé corpul rezultand schimbarea pozitel de cadere; b. lao intarziere mai mare de 3 secunde, se largheaza parasuta principala si se deschide parasuta de rezerva in spatiul de siguranta. 7. INFASURAREA CORDULUI PARASUTEI EXTRACTOARE TOP IN JURUL BRATULUI SAU A CORPULU! Cauze: = mentinerea in mana a extractoarei TOP mai mult decat este necesar; = eliberarea extractoarei prea aproape de corp; = pozitie defectuoasé la deschidere. Mod de rezolvare: a. se intinde bratul in lateral c&tre paraguta extractoare gi prin roti in cercuri mici, in sens invers infasurari, se incearca eliberarea; b. cu calm, se prinde parasuta extractoare si se desfaésoara de pe corp sau piloare; c. in ambele cazuri se Incearca rezolvarea doar o singuré data, nu mai mult de 3 secunde; 4d. in caz de nerezolvare se largheazé paraguta principala gi se deschide parasuta de rezerva in spatiul de siguranta. a8. DETASAREA UNE] CHING PORTSUSPANTE Cauze: Declangarea accidentala a sistemului de largare sau cedare de material Mod de rezolvare: Se largheaza paraguta principala gi se deschide parasuta de rezerva in spatiul de siguranta 9. NEDEPLIEREA SUSPANTELOR Cauze: = blocarea suspantelor in elastice datorita pliajului defectuos (introducerea prea mult a grupului de suspante in elastice); - elastice care au dimensiuni diterite sau uzura diterita Mod de rezolvare: Se largheaza paraguta principala si se deschide paraguta de rezerva in spatiul de siguranta. 10. BLOCAREA VOALURII IN SACUL DE PLIAJ Cauze: Nedeplierea sau deplierea inegala a suspantelor ducand la petrecerea lor peste sacul de pli Mod de rezolvare: Se largheazé parasuta principala si se deschide parasuta de rezerva in spatiul de siguranta. 2811. RASUCIREA SUSPANTELOR Cauzi ~ pliaj defectuos; = deschidere in rotire sau in vrie; = pozitie inegala a umerilor in momentul deschideri. Mod de rezolvare: ‘a, daca voalura s-a deschis dar suspantele sunt résucite, se departeaza chingile port-suspante si se loveste (pedalare) cu picioarele in aer in directia opusa rasuciril. Efectul este de imprimare a unei migcairi in directia contrara rasuciri Nu se deblocheaza comenzile decat dupa desrasucire; b. daca paraguta vireaza putemic, se rsucesc chingile in sens invers si se loveste cu picioarele (pedalare) pentru a desrasuci suspantele gia stabliza voalura; ¢, daca voalura s-a deschis normal, dar se Invarte in jurul propriului ax, se vor debloca simultan ambele comenzi d. daca desrasucirea suspantelor nu se poate realiza pana la inditimea de 800 m, se largheaza paraguta principala si se deschide paraguta de rezerva; e. daca i rezerva prezinta aceasi situatie, parasutistul tebule s& alba rabdare pentru rezolvarea prin aceeasi procedura. Ca | 12, BLOCAREA SLIDER-ULUI Cauze: = pliaj detectuos al slider — ului; = suspante rasucite. Mod de rezolvai a. se trag ambele comenzi in jos pana la maxim, pentru a fréna parasuta si se ‘incepe pomparea comenzilor pand la 100 % cu eliberare brusca (infundare / pompare): 2b. se repeté manevra de doua ori sau pana la inaltimea de 800 m; ¢. daca nu se reugeste coborarea sliderului pana la 800 m, se largheaza paraguta principal si se deschide rezerva; 4. in unele situati, daca nu a fost efectuata largarea parasutei principale pana la inaitimea de 300 m gi slider-ul nu a coborat complet, 0 aterizare in siguranta se poate face si cu slider-ul aflat doar pana la jumatatea suspantelor. 13. PETRECEREA DE SUSPANTE PESTE VOALURA Cauze: = apare atunci cénd una sau mai multe suspante trec peste voalura, producandu- i acesteia 0 deformare care, de cele mai multe ori, are ca rezultat apariia unei migcairi de rotatie; = pozite defectuoasa la deschidere; = _pliaj detectuos. Mod de rezolvare: -se largheaza paraguta principala si se deschide parasuta de rezerv de siguranta. 14, RUPEREA, SPARGEREA VOALURII in spatiul Cauze: ~ material imbatranit, uzat = 0c putemic la deschiderea parasutei, datorité pozitiei defectuoase ce genereazé viteza mare de coborare; - pliaj defectuos; = nerespectarea recomandarilor date de producator cu privire la incarcarea pe paraguta (greutatea maxima admisa). Mod de rezolvare: daca nu influenteaza pilotarea, adica viteza de coborare nu creste, arasuta nu intra in viraje si ruptura nu prezinta pericol de a se mari, se piloteaza normal pentru aterizare fara bruscarea comenzilor pana la H = 800 m; 30in caz contrar se largheazé paraguta principala i se deschide parasuta de rezerva in spatiul de siguranta. 15. NEUMFLAREA CELULELOR LATERALE CU AER Cauze: = pliaj defectuos: = material electrizat, umed, imbatrani = _depasirea timpului de valabilitate al pliajulul Mod de rezolvare: a. in situatia neumflarii celulelor pe una din lateralele voaluri, se deblocheaza comenzile de pilotare si se executa viraje pe partea opus neumtlarii; b. in situatia neumflarii celulelor pe ambele parti (lagurii centrali ramanand umtflati: (1) se actioneaza ambele comenzi de pilotare 100% si se mentin trase pana cand se deschid celulele exterioare, apoi se elibereaza cu alentic; (2) daca nu sunt deblocate comenzile de pilotare, pentru a ajuta umflarea celulelor laterale se actioneaza chingile portsuspante spate prin tragere alternativa; ¢. daca voalura s-a deschis normal, dar se invarte in jurul propriului ax, se vor, actiona ambele comenzi: d. in caz de nereusita se largheaza parasuta principala si se deschide paraguta de rezerva in spatiul de si # 16. RUPEREA UNEIA SAU A MAI MULTOR SUSPANTE Cauze: zat; la deschiderea paragutei datorité pozitiei defectuoase ce genereaza vitezé mare; = pliaj defectuos; = Nerespectarea recomandarilor date de producator cu privire la Incdrcarea pe paraguta (greutatea maxima admis). Mod de rezolvare: 31a, dacd nu influenteaza pilotarea, adica viteza de coborare nu creste, paraguta nu intrd tn viraje, se piloteaz’ normal pentru aterizare fara bruscarea comenzilor, pané la H=800 rm; in caz contrar se largheaza parasuta pricipala si se deschide paraguta de rezerva in spatiul de siguranta b. 17, RUPEREA UNEI COMENZI DE PILOTARE cauze: material imbatranit, uzat; = soc puternic la deschidere datorita pozitiel defectuoase ce genereaza viteza mare; = pliaj defectuos (neblocarea unei comenzi de pilotare). Mod de rezolvare: a. pilotarea paragutei se va face cu comanda ramasa si cu chinga portsuspanta spate de pe partea comenaii rupte, evitand manevrele bruste, mai ales la aterizare, deoarece se pot produce angajari ale voalurii; b. pentru cei fara experienta, care nu au executat nici un exercitiu (infundari, rotiri, etc.) cu chingile porisuspante spate si nu sunt stapani pe manevrele oc trebuiesc executate, se recomanda largarea paragutei principale si deschiderea rezervei in spaful de siguranta (800m). 18. BLOCAREA UNEI COMENZI DE PILOTARE Cauze: ~ pliaj detectuos. Mod de rezolvare: a. se incearca eliberarea comenzii blocate, dar nu mai jos de 800m; b. se incearca oprirea roti create prin pilotarea cu comanda ramasa; cc. daca parasuta are tendinta de angajare sau nu se poate efectua o aterizare in deplina siguranta, se largheazé parasuta principala si se deschide paraguta de rezerva in spatiul de siguranta. 19, AGATAREA PARASUTEI PRINCIPALE DE CORPUL PARASUTISTULUI Cauze:Deschiderea paragutei principale in evolutie dezordonata pe timpul caderii libere. Mod de rezolvare: a. cu calm, se incearca eliberarea corpului (de partea agatata a voalurii) si se urméreste deschiderea completa si corecta a paragutel; bb. in caz de nerezolvare in timp de 4-5 secunde, se largheazé parasuta principala si se deschide paratuta de rezerva respectand inditimea de sigurant& de 600m. 2E, PE TIMPUL COBORARII CU PARASUTA DESCHISA 1. DOUA PARASUTE DESCHISE (PARASUTA PRINCIPALA $1 PARASUTA DE REZERVA) Cauz - necunoasterea procedurilor de largare a paragutei principale; = deschiderea accidentala a rezervei; = deschiderea rezervei actionata de AAD; = _diferite situati ce pot conduce la deschiderea ambelor paragute. Mod de rezolvare: A. O parasuta umflata si cealalté deschizdndu-se: a. Se trage putemic si rapid de suspantele parasutel (principala sau de rezerva) atlata in procesul de deschidere si se refine intre picioare ( numai in cazul cand © paraguta este deschisa complet si corect): b, daca exista altitudine suficient’, peste 300 m, se deconecteaza RSL-ul si se largheaza parasuta principala dupa departarea celor doua voaluri, prin tragerea ugoara fara bruscari, treptat, de o comanda de pilotare stnga sau dreapta; ¢. daca nu existé alitudine suficienta pentru largarea paragutei principale (cel putin 200m) se asteapta umflarea parasutei aflata in procesul de deschidere si se evalueaza rezultatul. Cele doua parasute deschise se ageaza de obicei, intr- una din cele trei configurati (1) biplan - una in fata celeilalte; (2) evantai - una langa cealaita in lateral (uma la uma); (3) cufit- departate, fata de axul vertical, cu bordul de atac in jos. (1) biplan - prezinta in general siguranta la aterizare daca terenul nu prezinta obstacole, Mod de rezolvare: se deblocheazé comenzile de pe parasuta din fata si se revine usor la zborul normal; = nu se largheaza sub inaltimea de 300m; = se las comenzile blocate pe paraguta din spate; - se piloteazd paraguta din fata doar atat cét este necesar pentru a face manevrele in vederea aterizéri in siguranta; = se utilizeaza cantitati mici de comanda necesare aterizaril; = se efectueaza procedeul de aterizare dura ‘ 33(2) evantai - poate fi o contiguratie sigura la aterizare, dar este potential mai instabil Mod de rezolvare: ~ peste inditimea de 300 m, daca ambele paragute zboara fara interferente si nu apare riscul de incurcare, se deconecteazé RSL-ul, se departeaza cele doua paragute, se largheaza paraguta principala si se piloteaza in vederea unei aterizari normale; = sub inaitimea de 300 m, se deblocheaz& RSL-ul, nu se largheaza paraguta principalai si se mentin voalurile in evantai pana la aterizare: = din configuratia .evantai” se poate pleca ugor in configuratia ,cutt’, stiind ca cele doud parasute au caracteristici tehnice diferite. ~ se aterizeazd cu ambele paragute fara a fréna si se efectueaz’ procedeu! de aterizare dura. NOTA Deoarece in aceste configuratii nu se pot evita eventualele obstacole de pe sol, este indicat s4 se largheze parasuta principals in timp util, dupa depértarea celor oud paragute, pentru o aterizare in sigurants. + (3) cutit - extrem de periculoasa pentru aterizare. Mod de rezolvare: se deconecteaza RSL-ul, se largheaza parasuta principala si se piloteaza rezerva in vederea unei aterizari normale. 34B, Deschiderea concomitenta a celor dou parasute: = Dupa deblocarea RSL. si dupa depértarea celor dou voalur, se largheaz paraguta principala si se piloteaza parasuta de rezerva in vederea unei aterizari normale, 2. INCURCAREA PARASUTEI DE REZERVA CU CEA PRINCIPALA Cau: = deschiderea rezervel tard largarea paragutei principale; = deschiderea accidentala a rezervel Mod de rezolvare: a. se trage puteric 1 rapid de suspantele parasutel care este mai putin umtlata, Pentru stréngere, numai daca cealalté paraguté este deschisé complet si corect; b. daca este posibil, se largheazé parasuta principal numai in cazul cand paraguta de rezerva este deschisé complet si corect, dup deblocarea RSL si departarea celor doua paragute; ©. se efectueza procedeu! de aterizare dur 3. AGATAREA PARASUTEI DE REZERVA PE CORPUL PARASUTISTULUI Cauze : = deschiderea paragutei de rezerva in evolutie dezordonata Mod de rezolvare: a. cu calm, se desprinde de pe corp si se asigura procesul de deschidere; b. se efectueaza procedeu! de aterizare dura 4. ABORDAJUL Reprezinta coliziunea necontrolaté si nedorité dintre doi parasutisti cu paragutele deschise. Evitarea abordajului se face prin cunoasterea pozitei celoriali paragutist Cauze: = neatentie pe timpul pilotarii paragutei = _turbulenta in cazul salturilor in grup sau lucrului relativ pe cupola. Reguli de baza: > tofi parasutisti trebuie sa evite abordajulindiferent de experienta, ori de cate ori este necesar, prin respectarea esalonari atat pe verticala cat si pe orizontala; > parasutistul de sus il evita pe cel de jos prin atentionari sonore si comenzi inverse > in situatia lansarilor de grup, cu pardsiri ale aeronavelor imediate sau cu deschideri apropiate, dupa deschidere se piloteaz& cu chingile port-suspante spate pentru evitare; 35> fiecare dintre parasutisti va trage de comanda dreapta, pentru a se intoarce in directi opuse in vederea evita > se vor proteja fata gi manerele de comanda; > se departeaza picioarele pentru a evita intrarea intre suspante; > daca doi parasutisti se ciocnesc gi se inourcd, trebuie 8 comunice intentille lor inainte de a actiona; > pentru deschiderea rezervei la un sistem dotat cu RSL, este necesara deconettarea lui inaintea largari > comunicarea este foarte important in acest moment, pentru luarea deciziei corecte, se vor evita stigatele fra inteles ; > primul parasulist cate sia deschis rezerva in urma largarii, trebuie s€ zboare (8 plece) in linie dreapté pentru degajarea zonei pentru celalalt paragutist; > se va verifica altimetrul pentru a putea lua decizia cu privire la procedura recomandat’ Mod de rezolvare: Dacé abordalul s-a produs, cu calm se incearca urmatoarele a. desprinderea parti agatate si departarea in directii opuse; b. parasutistul a c&rei parasuta prezinta pericolul de inchidere, de regula cel de jos largheaz& parasuta principal si deschide parasuta de rezerva; daca parasula celui de sus este deschisa corespunzator si este functional nu este necesara largarea, ci se va incerca degajarea din voalura largata; in lips de spatiu ambii paragutisti vor ateriza cu o singuré paraguté pregatiti pentru o alerizare mai dura, ¢. in-caz de incurcare: parasutistul de sus sau cel care se afld in exteriorul roti va larga primul si va deschide paraguta de rezerva, urmat de paragutitul de jos sau din interiorulrotii, altfel situatia poate deveni si mai grav 36NOTA apropi pilotare Stlind ca Lucrul Relativ pe Cupola este un .abordaj voit’, pregatit din timp pentru jete, prindere si departare, unde toti participant sunt constienti de manevrele de pentru aceasta, si deci pot comunica faré panica actiunile lor in caz de urgenta. in cazul abordajului din neatentie, situatia poate deveni complicata, iar cea mai bund “rezolvare” este evitarea abordajului prin esalonare pe verticala gi orizontala, ori de cate oF FLLA ri este necesar, prin cunoasterea pozitiei celortalti paragutist. ATERIZARE Cauzele incidentelor sau cazurilor speciale ce pot s& apara la aterizare sunt generale: Reguli Atentic vant, curenti puternici; schimbarea intensitat si directiai vantului; defectiuni la sistemul de pilotare; de regula pilotarea gresita; vizare eronata (aprecierea gresita a directiei si/sau a momentului paras aeronavei). i de baza: se va alege 0 zona de aterizare degajata, fara obstacole; se va aplica schema de pilotare adecvata conditiei meteo si zonei de aterizare; se Vor evita virajele joase; dacd parasutistul igi d& seama c& a realizat un viraj la o altitudine joas’, va readuce parasuta deasupra capului, va intrerupe virajul si va reduce viteza pregatindu-se pentru o aterizare dura: Pentru evitarea obstacolelor, la joasa inaltime, virajole se vor efectua in zbor franat; virajele energice in apropierea solului sunt periculoase. ie! Virajele joase reprezinta una dintre principalele cauze ale accidentarilor grave sia deceselor in parasutism, Un viraj jos poate fi rezultatul unei erori in aprecierea inaitimii, a lipsei de oxperienta sau a obosoli in cazul celor mai multe aterizari in copaci nu apar probleme deosebite, aragutistul alunecand de-alungul acestora si aterizand pe sol. Pot aparea probleme in timpul recuper&ti 1. ATERIZAREA PE COPACI Reguli de evitare: yyy Mod de rezolvar se va deschide paraguta suficient de sus pentru a evita intinderile impadurite; se va alege 0 zona libera si sigura pentru aterizare; se va zbura cu planare maxima pentru a ajunge la acea zona libera. Daca aterizarea Intr-un copac sau pe copaci nu poate fi evitata se tin comenzile actionate 50% pana la contactul cu copacul: 37b. se tin picioarele, cu genunchii strans lit ¢. nu se incruciseaza picioarele; d. se acoperd fata cu ambele maini, protejand-o, cu antebratele gi coatele impreunate langa piept; e. se piloteaza parasuta spre mijlocul copacului, se prinde trunchiul sau o creanga principala pentru a evita c&derea; parasutistul se pregateste pentru o aterizare dura la sol daca va aluneca printre copaci; 9. daca parasuta ramane agatata, iar parasutistul este la 1m deasupra solul, se dezechipeaza si asteapta echipa de start pentru recuperarea paragutel; h. daca inaitimea este mai mare de 1m, se steapta echipa de start ; nu se va incerca coborarea din copac fara asistenta competenta (personal de salvare sau personal special antrenat) 2. ATERIZAREA PE STALPI Mod de rezolvai se incearca evitarea contactului cu stalpul prin crearea unui balans; 'b, se pregateste corpul pentru o aterizare dura; c. daca se ramane suspendat, se asteapta ajutorul echipei de start / salvare. 3. ATERIZAREA PE RETELE ELECTRICE Reguli de evitare: > fiind un pericol important este necesara cunoasterea amplasarilinillor electrice de tensiune din apropierea zonei de aterizare; > linile electrice apar, de obicei, de-a lungul goselelor, drumurilor, intre cladiri, in linie dreapta prin zonele impadurite: acestea sunt greu vizibile, cu exceptia stalpilor pe care sunt montate; > se identifica linile de tensiune, cat mai devreme posit! si se piloteaza parasuta do la inaltimo. Mod de rezolvare: a. se aterizeazé paralel cu linlle de tensiune, in functie de situatie, din timp, se trece peste cablu stanga sau dreapta intr-un loc degajat si pentru a evita 0 agatare iminent’; b. parasutistul lipeste picioarele pentru evitarea incdlecarii cablului electric si Intoarce capul in lateral; c. nu se ating doua cablur electice simultan; d. daca se ramane suspendat de cablul electric: (1) se anunta compania de electricitate pentru a intrerupe distributia curentului; (2) in cazul in care retelele electrice sunt computerizate, se va sesiza automat un defect ce va intrerupe energia olectrica, dar comenzile computerizate de resetare pot repune linia in functiune, fra avertisment, nimeni sau nimic nu va atinge parasutistul pana cand nu a fost scoasé instalatia de sub tensiune, araguta fiind conducatoare de electricitate; (3) se asteapta ajutoru! echipei de salvare si al personalului companici de electricitate, 384. ATERIZAREA PE CAl FERATE SAU RUTIERE Mod de rezolvare: a. se evité aterizarea pe vehicule in migcare sau aparitia instantanee in fafa lor: b. se aterizeaza perpendicular pe obstacolul linear; C. se strange rapid paraguta si se ellboreaza zona imedit gi cu mare atentio; d. in caz de pericol se deblocheazé sistemul RSL, se largheazé parasuta principald si se degajeazé rapid zona. 5, ATERIZAREA PE PISTA DE DECOLARE- ATERIZARE Reguli de evitare: 4. se evita aterizarea pe pista din timp, prin pilotare si orientare in spafiu; Mod de rezolvar a. se evité aterizarea pe/sau In fata aeronavelor aflate in stationare, in rulaj sau aflate in procesul de decolare/aterizare: b. se strange rapid parasuta si se elibereazé zona imediat, traversand pista in linie dreapta, perpendicular pe axul acesteia, dincolo de calea de rulare, spre marginea acesteia, degajénd astfel zona pentru aeronavele ce se aflé in tulare/decolare sau pe panta finalé de aterizare, evitind 0 ratare de decolareaterizare a aeronavei ce poate pune in pericol persoanele aflate la bordul aeronavei sau chiar a persoanelor aflate in vecinatatea pist 6. ATERIZAREA PE PANTE Mod de rezolvar ‘a. daca vantul bate dinspre vale spre vartul dealului, se aterizeaz normal cu vant de fata: b. daca vantul bate dinspre varful dealului spre vale se va ateriza perpendicular pe vant de-a lungul pantel, 7, ATERIZAREA PE CLADIRI, ZONE OBSTACULATE PERICULOASE Reguli de evitare: > inca de la inaitime se stabileste schema de pilotare in vederea aterizaril, astfel incat, s& se evite orice zona obstaculata (claditi cu acoperis plan sau inclinat pe care se afla antene, cosuri, cabluri, etc. > deasupra zonelor obataculate nu se executé manevre bruste de pilotare sau Viraje in viteza; Mod de rezolvare: ‘Aterizarea pe acoperis a. se franeazé deasupra primului punct de contact (clédire sau obiect periculos); 39