infractiunii, precum si cauzele care inlitura ci dupa cum urmeaza: 1, Tipicitatea ~ se vor avea in vedere categoriile de subiecti_ precum si latura obiectiva si subiectiva a infractiunii astfel de norma de incriminare; 2. Antijuridicitatea — se vor analiza condifiile subiecti zute de lege pentru retinerea existenfei unei cauze efectele in materie penala si civild produse de ac 3. Imputabilitatea — se vor studia conditiile o putea fi retinuté o cauza de neimy materie penala si civil. - Codul penal a regandit institutia infractiunii, renuntand la vechea definitie data de art. 17 alin. (1) C.pen. din 1969! si prevazand in art. 15 alin. (1) C.pen. o definitie formal (nu substantial, ca cea prevazuta de vechiul Cod), potrivit careia infrac- fiunea este fapta prevazutd de legea penald, savarsita cu vinovatie, nejustificata si imputabild persoanei care a sdvarsit-o; astfel, au fost avute in vedere atat definitiile date infractiunii in unele Coduri penale europene, cat si conceptia tradifionala in aceasta materie a dreptului penal roman interbelic; - Codul penal a eliminat pericolul social dintre trasdturile esentiale ale infrac- fiunii, urmand ca pentru infractiunile care prezinti un pericol social concret extrem de redus si pentru care nu se justificd continuarea procesului penal, prin aplicarea mecanismelor oportunitatii, procurorul s& poata dispune renun{area la urmarirea penala (,,clasarea in oportunitate”’), potrivit art. 318 C.proc.pen., iar instanta, renun- {area la aplicarea pedepsei, potrivit art. 80 C.pen.; in urma modificarilor operate prin O.U.G. nr, 18/2016 nu se mai poate refine vreo coerenti in aplicarea efectelor ' Potrivit Codului penal din 1969, infractiunea era definité drept fapta care prezint& pericol social, savargiti cu vinovatie si prevazut de legea penala.Travdnurile esenyiate ale infracylunii bee! 1, sau modificarea unor elemente ale realizeazd © corespondenta deplina in Continutului constitutiv, astfel incdt nu se mai spectiv i tre fapta sivérsiti si noua configurare legal a tipuluirespectiv de infractiune” AC $i noua configurare lega 14 octombrie 2014, www:scjr0), Aeted | rs Seta penal, deca. nr 250C din instrument de uniformizare a practicii me Casatie si Justitie, consider ca nu s- art, 16 alin, (1) lit. b) teza I C.proy de legea penal”, intrucat scopul mentele de nelegalitate ale hotara: esenfiali a tipicitatii faptei; ¢-pen. foloseste sintagma »fapta nu este prevazula recursului in casatie este si acela de a inlatura ele- ii definitive atunci cand nu este intrunita trisdtura ~ in acest sens s-a exprimat si instani 7 ta de conter f notiunea de tipicitate se refera atit la ncios constitutional care a ardtat cd elementele obiective, cat si la elemente subiec~ are. Ambele sunt elemente prin prisma clrora se 29 ianuarie 2015)]. - tipicitatea, prevazutd de art. 15 alin, (1) C.pen. drept prima trisatura esentiala a infractiunii, rezulta din principiul legalitatii incriminarii si presupune corespondenta dintre fapta concretA sAvarsita, direct sau indirect, de 0 persoana (actiunea/inactiunea comisi cu o forma de vinovatie care a determinat o anumit’ urmare) si elementele de natura obiectiva si subiectiva stabilite de legiuitor in modelul abstract. (tip) prevazut de norma de incriminare (legi organice sau ordonante de urgent ale Guvernului); - 0 fapté concreta este tipicd daci corespunde modelului abstract prevazut in norma de incriminare de legiuitor, atat sub aspect obiectiv, cat si sub aspect subiec- tiv; includerea in cadrul trisaturii esentiale a prevederii in legea penala si a elemen- telor subiective din cuprinsul normei de incriminare rezulta cu claritate din dispozi- tiile art. 16 alin. (1) C.pen., potrivit c&rora ,,Fapta constituie infractiune numai dacd a fost sivarsiti cu forma de vinovatie ceruta de legea penal”; = tipicitatea nu se refer’ numai la sAvargirea de cAtre autor a unei fapte in forma consumata, ci si la comiterea unei tentative incriminate sau la participatia penala; in acest caz, modelul abstract (tip) prevazut de norma de incriminare din partea speciala a Codului penal sau de legislatia special cu dispozifii penale ori de legile nepenale ce contin si dispozitii penale se completeaz’ cu modelul abstract (tip) complementar previzut de partea general a Codului penal; - fapta tipicd nu constituie intotdeauna o infractiune, find necesar si fie intrunite si celelalte trasaturi esentiale, respectiv antijuridicitatea si imputabilitatea;de Drept penal. Par tea generald 7 a penal nu se confunda cu ceq ej Sintex 16 faptd prevazutd de lege’ e¢ t 5 i nojiunea de avederea in legea penala find i De (faptd penal’ sau infractiune), prevederen In 16800 | PUMA ung a _ trasaturile esentiate ale infractiunit; hal ffaed “ citttii presupune studierea: obiectulur int {iunii, a Subiectilo, = analiza tipicitapt pres iective ale acesteia; inf sia Latur subi shee ala a tipicitatii atunci. cand he! Feline inciden; rt. 4 Cpen., sau cind nu sunt intrunite cerintel, Po & de nord inciminae de fcr obetv inc us cele refertoare la yg, i nemijlocit calificat al infractiunit, ori la ie sau sti pee uni iy subiectiva (inclusiv in ceea ce priveste mobilul = scopt i actiunii) lipsa j i & se poate refine si in cazul infracjiunilor savargite mee ae Strdingtate tung} “ti legea roman& se aplici in temeiul principiului personalitatii, find inant ey autorizirii prealabile de organul competent, dar nu si cea a dublei inerimindy ny cand legea penal romana se aplicd potrivit principiului universalitati i A competentei substitutive dacd nu este intrunita cerin{a dublei incriminari; - refinerea erorii asupra tipicitagii obiective a unei fapte poate conduce rarea tipicitatii subiective [de pilda, in ipoteza in care fapta este tipica numai atunci cand este comis& cu intenfie, ar eroarea asupra tipicitatij conduce la refinerea comiterii faptei din culpa]; - absenta trasdturii esenfiale a tipicitatii poate conduce fie la dispunerea procuror a unei solutii de clasare, fie la dispunerea de catre judecator a un de achitare. fiunii, a laturii obiective ~ lipseste trasitura esenti dezincriminare in conditiile a1 HEE u ” Condit. ta tality, Subicety Sbierti de caine solu ao Tipicitatea, prima trasatura a infractiunii, se constituie intr-o garantie g respectarii principiului legalitatii. Astfel, tipicitatea asigura in primul rand res. pectarea principiului legalitatii incriminarii, cAci o fapti concreta poate fj sane. fionati numai dac& ea se regiseste in descrierea realizata de 0 norma penal In acelasi timp, tipicitatea poate contribui la respectarea principiului minime interventii, cAci dintre diferitele actiuni ce se dovedesc la un moment dat anti. juridice (contrare ordinii de drept), legiuitorul trebuie s& le aduca in sfera drep. tului penal numai pe acelea care nu pot fi prevenite eficient prin mijloacele altor ramuri de drept (LC.C.J., Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de rep in materie penala, decizia nr. 6/2015, www.s¢j.ro). ~ in analiza obiectului infractiunii trebuie distins intre obiectul juridic si obiectul material. 2.1. Obiectul juridic - obiectul Juridic reprezint& valoarea sociala si relatiile formate in jurul acest protejate prin norma de incriminare, c&rora li se aduce atingere prin sAvargirea infractiut "A se vedea Capitolul 1, Sectiunea 1, pet. 3.1. =Trasditurile eser sditurile eseryiale ale infractiunit al (de pilda, relatiile sociale referitoare la Protectia unei stiri ck junurilor mobile ale unei persoane determinate i relafiile so ale referitoare la buna desfigurare a infiactiunii de luare de mita); apt ~ posesia sau detentia ~ in cazul infractiunii de furt', sau raporturilor de serviciu, in cazul _ nv exist’ infractiuni fara obiect juridic; ~ in functie de obiectul juridic, care este titularul valorii lezate. Categorii de obiect juridic al infractiunii: Poate fi determinat subiectul pasiy al infractiunii, a) obiect juridic generic; este Obiectul juridic comun unei categorii de infractiuni (de pilda, al infractiunilor contra patrimoniului); titlurile parti speciale a Codului penal sunt structurate in functie de obiectul Juridic generic al infractiunilor; b) obiect juridic special; este obiectul juridic specific unei anumite infractiuni sau grup de infractiuni (de exemplu, infractiunile contra libertitii persoanei, care fac parte din titlul infractiunilor contra persoanei); J ¢) obiect juridic principal; const in relatiile sociale ocrotite de legea penala ce sunt vatamate sau periclitate prin actiunea principala a unei infractiuni complexe (de exemplu, in cazul infractiunii de talharie, obiectul juridic principal il constituie patri- moniul); d) obiect juridic secundar; consta in relatiile sociale ocrotite de legea penala ce sunt vatimate sau periclitate prin actiunea secundara a unei infractiuni complexe (de pildi, obiectul juridic secundar poate fi viata, sandtatea, integritatea sau libertatea persoanei in cazul infractiunii de talharie); obiectul juridic secundar al unei infractiuni complexe poate consta fie in valori juridice de aceeasi natura cu cele care constituie obiectul juridic principal (de pild’, in cazul santajului care absoarbe infractiunea de ameninfare), fie in valori juridice de natura diferita de cele care constituie obiectul juridic principal (de exemplu, in cazul infractiunii de talhdrie); pot exist ins& si infractiuni complexe care s4 nu aiba un obiect juridic secundar (de pilda, in cazul omorului calificat comis impotriva a doud sau mai multe persoane ori a vatimarii corporale din culpi a mai multor victime sau a furtului calificat comis prin efractie). 2.2. Obiectul material = obiectul material este bunul sau fiinta vatimat/4 sau pus/A in pericol in mod nemijlocit prin actiunea/inactiunea prevazutdi de norma de incriminare [de pilda, 1 in doctrind (G. Antoniu, in CP comentat si adnotat II, p.255; V. Dongoroz $.a., in Explicajii II, p. 458-463; G. Antoniu, Infractiunile contra patrimoniului, Generalitati, in R.D-P. nr, 4/2000, p. 25) s-a apreciat in cazul infractiunii de furt c4 norma de drept protejeaza © situatie de fapt chiar impotriva actiunilor proprietarului (cand posesia este de buna-credinta) sau chiar dac& posesia este viciatd ori definerea bunurilor este ilicitd, in acest din urma caz deoarece acest lucru nu il indreptateste pe fptuitorul neproprietar si-si insuseasca bunul fara niciun drept.» Drept penal. Partea generale: Sinte: 138 in sivarsirea infractiunii de furt?, cop al sustras! prin sivargirea ae “ ra viefii si integritdfii corporale} say de profanare de cadavre sau mor, bunul mobi corporal usta! rn i fractiunilor ¢ iaga, in cazul infract _ oo in cazul infractiunii ind fi e comisa in forma cong, ci cand fapta este com: i consun * e exista nu numai atunc A ; poate exi riméne in stadiul tentativei (de pilda, in cazul tentative; |g mor, fe ipoteza in care ment al epuizarii (de exemplu, corpul persoane lipsite de lib, ra "dag se refine un momer : hi en sbiect material nu doar infractiunile comisive, ci $i cele omisivg (de ¢ -auol infractiunile omisive improptii); Petsog, 0a, “Orb Minty. si 4 persoane decedate’ Cee 5 "jn cazul infaciunior de furt ori a celor care au un obiect material simyity (de i insusiea bunului gist), in mod traditional, in doctring ge pil abuzul de incredere sau insu & corporal, care are o existen{a fizicd, mo ° Sider, © obiect material este orice bun, de regula corporal, eed Prezinta gps 5 di si care poate face obiectul sustragerii din posesia sam den’? Ming importanta economied si care po toe obieclil tat ta ental Ca excepyie, anumite bunuri incorporale pot fac ipoteza SUstagei demateializate (de pilda, bani aa in contl une persoane fizice). Trebuie remeron viet cA Ia infractiunea de insusirea bunului gasit prevazutd de art. 243 C.pen, (care an aa obiect material ca si furtul), instanja suprema a acceptat si faptul c& bunurile incomporale ar fi suma de bani aflattint-un cont bancar, constitu obiect material, fn Titerany specialitate (G. Zlati, Dematerializarea obiectului a al infractiunii in context evant tehnologice consecinele acesteia, in Dreptul nr 9/2013, p. 173-175) s-a aritat eg jt virtuale (de pl ele innit in cal jocurlor MMORPG (Massively multipaner on playing game)| pot face obiectul furtului prin pierderea controlului asupra bunuui subiectl psi, cz in care stipinies de fp se stimu a subiectl acti al infatn ry in ceea ce priveste accesarea fara drept a unui portofel virtual si transferarea de monede vit (de exemplu, Bitcoin, Litecoin, Dogecoin, Ethereum, Dash etc.) in propriul porofl«) mod intemeiat s-a aritat in doctrind (G, Zlar, Tratat de criminalitate informatic, Eq Soloed Bucuresti, 2020, p. 338) ci in acest caz se va refine frauda informaticd. in modal introdceri de de, subnndisecd monet virtua ma eb confundtecia de moneda electronica al cdror ,,furt” va constitui infractiunea prevazuta de art. 250 Co, (efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulos). * in literatura de specialitate (Bogdan/Serban, Penal special 2, p. 23) s-a ar Pacuta distinctia intre obiectul material al furtului si alte comportamente dauna persoanei vatimate, care insi nu sunt considerate a se incadra pe textul de incriminar, Pentru c& nu implicd o acfiune propriu-zisd de sustragere a unui obiect material, Autor ara Ca desi actiunea de a crcula fir bilet enereazi o paguba societiii care ofer acest seni © atare conduitd nu are semnificatia unei «deposedari» de un bun mobil. de transport consumé bunuti si energii (benzina, energie electrica etc.) lului sau energiei aferente transportului nu poate fi echivalat cu o actiune de sustragere a unui bun mobil in sensul normei de incriminare. Asadar, in anumite situafii, folosirea unui service in mod neautorizat, desi produce un prejudiciu persoanei vitimate, nu echivaleaza cu sum. Berea unui bun si, in consecin{a, nu indeplineste conditiile de tipicitate ale furtulu, Tous atunci cénd o astfel de fapta este incriminati distinct (a se vedea, spre exemplu, art. 230 C.pen.), fapta va putea constitui infractiune”, * In aceasta ipoteza trebuie notat ci Victima unei infractiuni contra integritayii corpora Sau sandtatii (de pilda, loviri sau alte violenje ori vatimarea corporala) are calitatea de sbi! Pasiy al infractiunii, iar corpul acesteia reprezinta obiectul material al infracjiunii * Totusi, cadavrul va fi obiect al furtului in ipoteza in care este folosit in scop pedstst (de pilda, in cadrul facultatii de medicina) ori atunci cand este expus intr-un muzeu (de pid in ipotezele de imbalsimare sau mumificare), le Tole. tat c& trebuie Pagubitoare comise jg chiar dacd ace! miec Consumul combustTrasdturite esentiate ale infractiuni be = mu toate infractiunile au un obiect mate sinyciderii', ameninfarea, lipsirea de libertate violarea sediului profesional, nedenuntarea, organelor judiciare, favorizarea.fiptuito ultrajul judiciar comis prin ameninjare, ¢ baz, uzurparea de calititi oficiate in forma de baz sau asimilatd, luarea gi darea de mith, traficul $i cumpirarea de influenfi, falsul in inscrisuri sub’ semndturd privat comis prin contrafacere, falsul privind identitatea, incestul, abandomul de familie); asadar, se constatf ¢&, in principiu, infractiunile contra justitiei si infractiunile mai importante de coruptie nu au obiect material; - de reguld, infractiunile de rezultat au tiuni de rezultat care nu au obiect material produsul infractiunit; de pilda, in ipote rrial (de pildi, determinarea sau inlesnirea in forma de baz’, violarea de domiciliu’, omisiunea sesizBrii, inducerea in eroare 4 rului, miirturia mincinoasi, ultrajul sau ‘vadarea sau inlesnirea evadarii in forma de $i un obiect material; exist& insa si infrac- 1; obiectul material al infractiunii nu constituie isl in n Za falsificarii unui inseris oficial prin contrafa- cere, inscrisul falsificat va reprezenta produsul infracjiuni, iar nu obiectul material al infractiunii (infractiune de rezultat fri obiect material); dacd falsificarea se realizeaza prin alterare, inscrisul preexistent alterarii Teprezinté obiectul material al infractiunii; - in principiu, infractiunile de pericol nu turie mincinoasd, evadare etc.); exist& insa material [de exemplu, C.pen.J; ~ ca principiu, nu se poate considera c& obiectul material al infractiunii trebuie supus confiscarii speciale; exista ins& si situatii, de exceptie, cdnd masura de sigu- anf poate viza chiar obiectul material al infractiunii (de exemplu, bunul sustras prin furt, atunci cand acesta nu poate fi restituit persoanei vat&mate gi nici nu exista o constituire de parte civila); au obiect material (infractiunea de mar- ir si infractiuni de pericol care au un obiect distrugerea gi semnalizarea falsi prevazuta de art. 332 alin. (1) - infractiunile complexe pot avea un obiect material principal si unul secundar (de pilda, in cazul infractiunii de talharie, obiectul material Principal este bunul mobil corporal aflat in proprietatea, posesia sau detentia altuia, iar obiectul material secundar poate fi corpul persoanei talharite); pot exista ins gi infractiuni complexe in privinfa carora, desi se poate retine existen{a unui obiect juridic principal si a unuia secundar, obiectul material poate lipsi (de pilda, ultrajul comis prin ameninfare) ori poate fi unic (de exemplu, ultrajul judiciar comis prin loviri sau alte violente), deoa- rece complexitatea obiectului juridic nu conduce intotdeauna si la retinerea unei pluralitati de obiecte materiale; "in sensul cd obiectul material il constit si se sinucida, a se vedea V. Dongoroz $.a. * In acelasi sens: V. Dongoroz $.a., in Explicafii III, p. 285; T. Toader, op. cit., p. 131. in sensul ca obiectul material al infractiunii poate fi reprezentat de corpul persoanei, in masura in care se actioneaza in mod nemijlocit asupra acestuia, a se vedea V. Cioclei, Curs tematic 1, 131. ts Jn acelasi sens, V. Cioclei, Curs tematic 1, p. 219. in sensul ca obiectul material este domiciliul (locuin,i/dependinya/loc imprejmuit) violat indiferent daca s-a cauzat sau nu vreo \ie corpul persoanei care s-a sinucis sau a incereat in Explicayii Ill, p. 213. stricaciune, a se vedea: V. Dongoroz s.a., in Explicai Ill, p. 308; G. Antoni, in CP comentat siadnotat I, p. 176.sineze de Drept penal. Partea general Sinteze ¢ 140 vractiuni este strdns Jegatd de anumite Particularitay pfractiuni ¢ - exisfenfa unor in dle inscrisurile sustrase in de 0 procedura ju icia bie istragere Sau distrugere de Probe gy tt tului material; de exemplu, d ea Mu vy ~ camiterea infractiunii d vd Mies putea refine cage Cpen,; daca inser rile sustrase nu fin deo Drocedng tng prevazute de art fe, dupa caz, comiterea infractiunii de sustragere say dis icing se va putea refine, dupa ca : 7 furt calificat (a " inserisuri (art, 259 C.pen.) sau furt (art. 228 C.pen.), fu icat (art, 229 Coen © inse folosite sau destinate a fi folosite la savarsirea unei iy racy : folos materiale de proba [corpuri delicte Potrivig 9. a tuie, totodatd, si object material al infra I Igy alin, (2) C.proc.pen.] si nu constitute, fO°ON* i" ian ae, cal furtului calificat sdvarsit prin efractie, obiectul cu care gq fon! ‘nta obiectul material al infractiunii, ci migjlocyy "ey incuietoarea nu reprezinta obiectul loca va ‘ slvarsirea acesteia); = mijloacele ar natura juridicd a unor mijloace in cazul in care, desi executarea actiunti ce a fost complet efecyg urmarea socialmente periculoasd (urmarita sau tee Fi Riptuitor) TU sa ey datorit’ lipsei obiectului material din locul unde | Bye cree C4 Se afl se : refine sAvarsirea unei tentative idonee la infractiune (de pilda, atuncj cand patrunde in timpul nopii intr-un magazin In scopul de a Sustrage telefoane Mobile iar ulterior patrunderii constat& ca in rafturi erau plasate numai machete de Plast a telefoanelor, iar nu bunurile in sine, apoi paraseste locatia fara a Sustrage Vreun oa - in mod intemeiat s-a refinut in doctrina! faptul cd obiectul material al intracjy 2 poste sri fi I cieumscrierea facto itletiv al intent, Fe ey prejudiciului ori la determinarea incadrarii juridice. ~ constituie subiect al infractiunii persoana (fizic& sau juridica) care a sj a participat la savarsirea infractiunii, respectiv persoana asupra careia se urmarea infractiunii, Warsit say Tasfringe 3.1, Subiectul activ al infractiunii Subiectul activ al infractiunii este persoana (fizicd sau juridica) care a svat nemijlocit sau a participat la sivarsirea infractiunii; prin urmare, va fi subiectacin infractiunii nu numai autorul acesteia, ci si coautorii, complicii ori instigatorii (autonl este subiect activ al infractiunii, ins nu orice subiect activ este si autor al infractiunii); - in procesul penal subiectul activ al infractiunii poate fi suspect sau inculpat (subiect pasiv al actiunii penale); ~ Prin DCC nr. 418/2018, instanta de contencios constitutional a apreciat cf dsp- Zitile art. 29 alin, (1) lit. ¢) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionara spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combater¢4 finanfarii actelor de terorism (M.Of. nr. 702 din 12 octombrie 2012) in interpret data prin decizia ILC.C.J. nr. 16/HP/2016 in cea ce priveste subiectul activ a ini eee ee eee "A se vedea F. Streteanu, D. Nitu, op. cit., vol. 1, p. 272. y y y te yTrasanurile ese, astute esenyiate ale infractiunii ee fiunii sunt neconstitutionale, intrucdt are ca efect o dubla tragere la rispundere penal a subiectlui activ al infractiuni pentru fapete ce consttuie primele Jou modaliii alternative ale elementului material al infractiunii reglementate prin textul criti respectiv, af putea avea efectul anterior precizat, in cazul faptei e constituie cea de-a treia modalitate alternativa a elementului material al acel asi infractiuni practic in urma acestei decizii nu se mai poate considera ca autorul infractiunii predicat poate fi i autor al infractiunii de spalare a banilor art, 29 alin, (I) lit. c) din ages nr. 656/202 (in oricare dintre modalitatile alternative ale elementului material: dobindlrea, deti- nerea sau folosirea de bunuri cunoscénd cd acestea provin din sivargirea de infra tiuni), Curtea Constitutionala opinand ca reglementarea infractiunii previzute la art. 29 alin. (1) lit. ¢) din Legea nr, 656/2002 indeplineste cerintele de claritate si coerenta logic doar in conditiile in care autorul acestei infractiuni este diferit de autorul infractiunii Predicat, deoarece incriminarea analizata vizeazi o tainuire, iar tainuirea poate fi comisi doar de o persoani diferiti de autorul infractiunii din care provin bunurile tainuite; legiuitorul a avut in vedere aceste solujii si in art. 49 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 129/2019 si a stiputat cd una dintre modalitajile de comi- tere a infractiunii de spalare a banilor consta in dobandirea, definerea sau folosirea de bunuri de cate o alta persoand decat subiectul activ al infractiunii din care provin bunurile, cunoscénd cd acestea provin din sivargirea de infractiuni, B soroni denunfator care beneficiazd de cauza de nepedepsire prevazutd la art. 290 alin. (3) C.pen. poate fi subiect activ al infractiunii de marturie minci- noasi, previzuta de art. 273 alin. (1) C.pen. (LCC, Completul pentru decle- garea unor chestiuni de drept in materie penala, decizia nr. 1/2020, www.scj.r0). a Participantul la comiterea unei infractiuni care a fost judecat separat de ceilalti participanti si audiat ulterior ca martor, in cauza disjunsa, nu poate avea calitatea de subiect activ al infrac{iunii de marturie mincinoasi prevazuta de art. 273 C.pen. (LC.CJ., Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, decizia nr. 10/2019, www.scj.ro). BE prtont faptei prevazute de legea penala ce face obiectul procesului penal in care sunt folosite inscrisurile ori mijloacele materiale de proba poate fi subiect activ al infractiuni de sustragere sau distrugere de probe ori de inscrisuri in modalitatea prevazuta de art. 275 alin. (1) C.pen. (1.C.C.J., Completul pentru declegarea unor chestiuni de drept in materie penald, Decizia nr. 3/2021, www.sgj.r0). 3.1.1. Persoana fizicd — subiect actiy al infractiu - din punctul de vedere al analizei tipicit3tii faptei, orice persoand fizicd poate fi subiect activ al infractiunii (de pildi, un minor cu varsta de 13 ani sau o persoana lipsita de discernamént poate comite o fapta tipica); - aspectele referitoare la aptitudinea psiho-fizicd a persoanei de a intelege semni- ficatia actiunilor sau a inactiunilor sale ori a urmarilor acestora (factorul intelectiv) si de a fi stipana pe ele (factorul volitiv) vor fi avute in vedere cu ocazia analizei trasaturii esentiale a imputabilitaginal, Partea generala jy synteze de Drop! Pe ‘actiune conduce fie re fizice care a comis inf cf cond hex : ce a si ci solufit de incetare a cr Mu docestl personnes a pronuntarea UNE” ol iat ae ani so a atts 5 Soros derea penal , agadar, raspunderea P : ale succesorald. eo mnculpat, persoand fizicd, dea destagura Oper ey Fapta unui i ctyarea de operaqun! cu arme $i MUnitii letale qe Mery | in autrizatia privind fecwah ia acest igi desRgoardactvitaten Mg a ale infractiunii de nerespectare « | intreprinderea Far intreprindere’ Jementele constitutive ena in indeplineste w atiunl de nerespec nu inden prevazuth in art 342 alin (0) Cen, intact rn ‘em armel si al muni ea anumitor operafuni cu arme si muniti eae ge Ma autorizatiei pentru pres forma de organizare a activitiii desPasurate ge ate familial ~ ntreprindere fi Frice membre ale acellas fail soanele fizice, mer efectua sunt persoanel e penal ecicia nr, 261/RC din 15 iu ica — subiect activ al infractiunii i, i realitate, cei care doindese day fh bre ale intreprinderi familia .cie-y 2k je 2021, ww.sj.r0) Ser 3.1.2. Persoana juridi A. Reguli generale ca are o rispundere penal generala [pentru oricg “ - ana juridi u persoana j) rticipa in calitate de autor, coautor, complice (nae tiune la care poate pa ‘ i oI n /2018 s-a refinut ca ,,dispozitiile care reglementeaza raspunde, Dae care derogi de la principiile dreptului poet ‘dice sunt dispozitii speciale, lulu penal gj Re rsoanei jur ‘ rear exclsiv uneianumite categorit de subieste de drept,acelea denumite pe ‘race (ori apersoane morale). Ar. 135 C.pen. stabileste, in mod exclusv,domeny ; ‘fora de ineidenft a rispunderii penale a persoanei juridice, indicdnd categorie de peng juridice care rispund penal, precum si infraciunile pentru care intervine aceasta rispuyie ‘Astfel, legiuutorul a instituit regula potrivit cdreia persoanele juridice raspund peniy infae fiunile savérsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele. Perso Jjuridice. Din perspectiva istorica, Curtea constata existenta unor partizani ai teore eg, (dupa care persoana juridicd este o relitate concreta) care susfineau c& persoanajurdict pa, fi subiect activ al unei infractiuni, precum si existenfa unor partizani ai reoriei frum (ay, care persoana juridicd este doar o creafie a legii) si care sustineau contrariul, anune persoana juridicd nu poate fi subiect activ al unei infractiuni. Codul penal roman in (937 (Codul penal Carol al I-lea) a prevaizut in art, 71 un numar de 15 masuri de sigurani, dine care trei se puteau lua doar impotriva persoanelor morale, si anume: inchiderea local, dizolvarea si suspendarea. Codul penal roman din 1969 nu a mentinut prevederile Codd penal din 1937 care stabileau masuri de siguranta impotriva persoanelor morale si ca urmae in perioada | ianuarie 1969 - | iulie 2004, in Romania, persoanele morale au puut fits exclusiv Ja rispundere civila sau contraventionala, iar tragerea la rispundere penala, sub oe forma, era inadmisibili. Abia in anul 2006, prin Legea nr. 278/206, publicata in Montel Oficial al Romaniei, Partea 1, nr. 601 din 12 iulie 2006, s-a instituit pentru prima oa ia Roménia regula rispunderii penale a persoanei morale (juridice). Problematica rispundti penale a persoanei juridice se regiseste si in documentele internationale. Astfel, se remit faptul cd statele europene manifesta o tendintd de a reglementa raspunderea penalé a persoatt! juridice, tendinfa care a fost determinatd, in principal, de faptul ci Ja nivelul Conia Europei si al Uniunii Europene au fost adoptate numeroase conventii gi instrumente just care consacra sau recomanda o atare raspundere. (...) Asa fiind, Romdnia ca membri a0 nizajiilor internafionale si-a asumat la randul su obligafii in sensul ardtt, insttuind eo!Trasaturite esenjiale "ile esentiale ale infractiunti Ud sau instigator'], direc a ; moral) sau instigator’), directa, pentry Sapta proprie’, iar nu pentru fapta altei erii penale a persoanelor morale. Cat prive. raspunderii p lorale. Cat priveste justific sporurat OWA TexS, lapis riveste justificarea unei astfel de rispunderi s- 2a raspunder i vonnderié directe (Suu primare) Dre dcrt indirect, prin ricogeu (sau reflex), 9i te7a rasp 124 124 reprezinta o rasfringere a actelor ilicite comise, {uv intentie sau din culpa, de persoanele twice et ay Acca ts ty { Ww calitatea de prepusi ai persoanei morale Gite heey [dcearene eich Sepa engler si, mai recs, dn orks destieanl cow reor it area abiectiva gi sublecrcet EPUSUL cu persoana moral (jurdicd) considerdnd cl manifest ’ ‘ctiva a acestuia Teprezint& manifestarea obiectiva si subiectiva a nei morale (juridice) insesi} are dn persoan e are drept consecina: ca raspund § i 12) poate fi angajata re arept consecinta ca réspunderea persoanei morale Gridice) poate fi angajati numai dacd a fost idemificatindividul care e cote Cons lena ta persoana ciruia se analizeaza existenta is fapta ‘“inovatiei (a intentiei sau a culpei). Pot ci ras ma chrula etal |. Potrivit tezei ras- pander a fe oar Penal 4 persoanei morale (juridice) este o Tispundere directa, wats fape pric Ff emi | pa 9 anumité «politica deliberata a intreprinderib» si, in opinia su i, ir fi mai eficienta, avand i ce i . soanei fizice vinovate se poate dovedi avind in vedere ca identificarea per- extrem de dificila, indeosebi in cazul mars , marilor societati. Or, teza raspunderii directe concretizatt in Codul penal in vigoare permite. inagerea fa raspundere penala a persoanei morale (juridice) ori de cate ori s-a comis 0 infractiune, indi- ferent daca a fost sau nu identificata persoana fizicé care a comis fapta ilicité si indiferent daca aceastéi persoand 4 fost sau nu gasitd vinovata, In reglementarea rispunderii penale a persoanei juridice au fost pastrate principiile pe care se fundamenteaz& aceasta rispundere, fiind menfinut& opfiunea pentru modelul de raspundere directa a persoanei juridice, consacrat de dreptul belgian si olandez. De asemenea, de principiu, sunt tesponsabile penal persoanele juridice aga-numite de drept privat”. Cu toate acestea, doctrina nu a adoptat 0 pozitie identic& fal de toate persoanele juridice astfel denumite. Daca in cazul persoanelor juridice cu scop lucrativ (societiti, regii autonome etc.), regula rispunderii penale a fost admisi fra rezerve, in schimb, in cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ (institutii - lato sensu, asociatii, culte religioase, fundatti) au existat mereu divergente de opinie, Daci, in cele din urma, raspunderea penald a acestor persoane juridice a fost totusi admisa,faptul se explic& aproape exclusiv prin nevoia de a da satisfactie principiului egalitati in fata legii. in acest sens, multe legislati, inclusiv cea romana, au instituit pentru o serie de persoane fara scop lucrativ (partide, sindi- cate, institutii de presi s.a.) un tratament privilegiat. in ceea ce priveste persoanele juridice «de drept public» (statul si unititile administrativ-teritoriale), doctrina penald dominanta | considera c& acestea nu pot fi trase la rispundere penala, atat pentru faptul c4, logic, este | inacceptabil ca statul, care este titularul dreptului de a pedepsi, si se autodeclare «infractor» si si se supund propriei represiuni, cat si pentru ca, in aceste conditi, statul nu si-ar mai putea | indeplini atributiile, astfel cd existenta sa nu s-ar mai justifica” "in doctrina (A. Jurma, op. cit., p. 191) s-a apreciat ci ,in situatiile in care 0 astfel de legatura subiectiva nu va putea fi identificaté, nu vom fi in prezenfa unei forme de Participate, ci vom raméne pe teritoriul pluralititii de fAptuitori, situatie care a fost numita in doctrina | pluralitate sui-generis’ ] ? fn literatura juridica referitoare la malpraxisul medical (J. Kuglay, Raspunderea penala pentru malpraxis medical, op. cit., p. 226 si urm.) s-a ardtat c4, in principiu, persoana juridica nu va fi penal rispunzitoare pentru fapte precum anamneza incompleti, prescrierea de cAtre medic a unui medicament necorespunzator, executarea unor manevre chirurgicale gresite etc, in masura in care persoana juridicd a cunoscut riscul comiterii faptei prejudiciabile de cAtre medic si a neglijat sa adopte masurile necesare pentru a le preveni, in sarcina ei se va putea re{ine o fapti proprie, constind intr-un act, de cele mai multe ori omisiv, care are semnificatia nerespectirii obligatiei legale mentionate. Vor avea relevant, in acest sens, imprejurari precum: conduita generala, obisnuiti, dup& care sunt trataji pacientii in cadrul unitajii; pozitia Persoanei juridice (a conducerii ei) fafa de cazurile de malpraxis care fi fusesera semnalate anterior, frecven{a cazurilor de malpraxis, modul de implementare a ghidurilor de bund \» Drept penal Partea generala sinteze de Drept P 44 persoane’; ¢ insd si infract ig juridicd datoritd unor Argite in calitate de | care nu pot fi svi aut fiunl care parol ale elementului mate if di videre: rial ¢ “dt, ‘it al infractiunii (de pilda, sled vaitimanen a - arturia mincinoasa, ay ie reat, cere fae \ e familie, tradarea ete.); aces P ea, bigamia, abandonul de fe care, =) tea s ziva, evadarea, inal penale a persoane! juridic! etiun nh, Ci ticipa posibilitatea pat uy complice (de pilda, 0 persoand juridicd poate fi instigato, la iat instigator sau ¢ tinea de mirturie eee uprema a aritat ci 0 institutie pu; -in decizia ecard i dicd, nu poate avea calitatea de functionar Public, fing k altfel orice ae ese art, 175 C.pen. sau funcfionar in a art. 308 alin, (| Coe public asimilat ms a infractiunii de luare de miti sau abuz In ServVici pentny as nu poate fi aut via privind obiectul juridic al acestor infractiuni; © persoang ig ty indeplineste cond ' penal in calitate de complice sau instigator, forme de Patt Migg a ee Se eel indeplinirea exigentelor prevazute de lege pentry atop ae Be ener penala a persoanei juridice nu oor oe condition identificarea persoanei fizice care a angajat aro ines iC le exemply, inipe votului secret in cadrul organului de con lucere) § en Exclude raspyn : 4 a persoanei fizice care a contribuit, in orice mod, la savarsirea aceleias x ag 35 in (3) C.pen.]; deopotriva, este posibil ca Fispunderea Penala si fie a) ia doar pentru persoana juridica, nu si pentru persoana fizica”; Ra e juri persoana J) ee subiectului actly nemijloc C i, ms cutului de catre mama, m i. a protocoalelor clinice, existenta unui program general de verificare a ca} pails radical, De asemenea, pot avea relevanfé, raportat la structura patrimonica pe soanei juridice, precum si la natura $i intinderea resurselor materiale disponibile, Politica pe. soanei juridice privind accesarea resurselor de formare, consiliere si instruire a Personaluly, politica de recrutare a personalului ete. Astfel de imprejurari pot fi de natura a contura Of proprie a persoanei juridice, comisi cu vinovatie (in forma culpei simple, cel mai adesea, fj a exclude ins& si culpa cu prevedere), care sé atragd rispunderea penala a persoanei juice alaturi rispunderea penala a persoanei fizice pentru malpraxis. ' in legaturd cu prevenirea si combaterea infectiilor nosocomiale, pentru urmitile len sau vatimatoare asupra persoanei, in doctrin’ (/. Kuglay, Raspunderea penali pentru nal praxis medical, op. ct., p. 220) s-a retinut c& persoana juridic& va putea raspunde penal pen neindeplinirea unei obligatii generale de rezultat, in timp ce persoana fizica va ‘raspunde numai in masura in care se va identifica si neindeplinirea unei obligatii proprii, de cele mai multe ori de mijloace. Cele dowd rispunderi penale pot coexista. Raspunderea penali a Ppersoanei juridice nu este inlaturati decat daca fapta persoanei fizice const intr-o conduiti care excede cadrului instituit de persoana juridicd si se sustrage controlului ei, astfel intrerupe orice legitura de cauzalitate intre deficientele de organizare ale persoanei juriice s contractarea infectiei nosocomiale, Raspunderea civili a persoanei juridice subzisti in lips oricarei culpe a persoanei fizice si, avand caracter obiectiv, chiar in lipsa vinovatiei persoani juridice. Faptele persoanelor fizice de neconformare la obligatii legate de prevenirea, contol sau combaterea infectiilor nosocomiale pot constitui, insa, si infractiuni de serviciu, comise in dauna persoanei juridice, dupa cum pot constitui si infractiuni contra sdnatatii publice. * In acest sens, in doctrina (I. Kuglay, Raspunderea penali pentru malpraxis medict, op. cit., p. 231) s-a ardtat c4 atunci cAnd, raportat la persoana fizicd, se analizeazi o conduit despre care se stabileste c& este rezultatul conformarii la dispozitiile cu caracter administra” ale persoanei juridice, nu se va putea refine existenfa unei fapte proprii a cadrului medical, —Trisdturile ese Nisaturile esentiate ale infractiunti us ~ nu este insd necesar ca infractiunea de care este acuzata persoana juridicd si fie aceeasi CU om pentru care este acuzati persoana fizicd care a actionat in calitate de autor material’ (de pilda, persoana fizica poate fi acuzata de omor sdivarsit cu intentie indirect, lar persoana juridic& de ucidere din culpa); tot astfel, in ae nu se va putea intotdeauna refine existenta unei Participajii penale, existind 0 rispundere penali a persoanei fizice distineti de cea a persoanei juridice’: -C cl penal om contine nicio Menfiune cu privire la sfera persoanelor fizice care prin faptele colicréte savarsite angajeazi rispunderea penald a persoanei juridice, acestea putind fi administratori sau gestionari de fapt, prepusi, reprezentanti etc.*; nnumai existenfa faptei persoanei juridice (spre exemplu, afara serviciului programat si in lipsa unui serviciu de permanent al anestezistilor, nu a urmérit evolutia post-operatorie a pacientului nu va putea fi identificata cu o conduit’ culpabild, intrucat omisiunea lui nu corespunde vreunei obligatii pozitive cu caracter adminis- trativ care si fi fost instituita in sarcina lui). ‘In literatura juridicd (I. Kuglay, Raspunderea penala pentru malpraxis medical, op. cit. p. 208) s-a ardtat c& ,,in domeniul malpraxisului, faptele persoanei fizice si ale persoanei juridice sunt, insd, de cele mai multe ori, diferite sub aspect material. Astfel, cdnd conduita care constituie elementul material al faptei persoanei fizice este reprezentata de actul propriu- zis de acordare a asistenjei medicale, conduita infractionala a persoanei juridice nu se va putea identifica cu aceasta (pentru motivele pe care le vom arta mai jos), ci va consta in acte materiale, comisive sau omisive, care au permis sau cauzat conduita persoanei fizice. Raspun- derea persoanei juridice este tot una profesional. De aici, importanya identificarii obligatie’ profesionale incdlcate de cAtre persoana juridica si a stabilirii standardului la care ea trebuia indeplinita. Specific obligatiilor persoanei juridice este c&, in majoritate, ele sunt obligatii de rezultat, cea ce reduce sarcina probatiunii inclusiv in ceea ce priveste latura subiectiva. Vino- vatia persoanei juridice pentru prejudiciile rezultate din nerespectarea unor astfel obligatii se va stabili dupa criteriile specifice obligatiilor de rezultat; astfel, obligatia de rezultat fiind fundamentata de ideea riscului prezumat, simpla ei existenj va constitui temei pentru a se refine c& persoana juridicd, dacd nu a prevazut efectiv, cel putin trebuia s& prevada urmarea periculoasa pe care neindeplinirea obligatiei o poate produce”. ? Cand exist identitate intre elementul material al celor doua ,,fapte proprii”, intre persoana fizicd si cea juridica nu exista gi relatia dintre coautori si participant, fiecare fiind subiect activ al unei infracfiuni distincte (J. Kuglay, Raspunderea penala pentru malpraxis medical, op. cit., p. 207). 3 jn literatura de specialitate (/. Kuglay, Raspunderea penala pentru malpraxis medical, op. cit., p. 203) s-a arditat c& pot angaja raspunderea penal a persoanei juridice persoanele cu ‘functii de conducere, dejinute individual sau in cadrul unui organ al persoanei juridice, sala- rriafi ai persoanei juridice, persoane care, cu orice titlu (de exemplu, in baza unui contract de colaborare sau chiar in lipsa unui contract) efectueazd servicii persoanei juridice, mandatarul persoanei juridice, persoana care actioneazi sub autoritatea de fapt a persoanei juridice. In legaturd cu infractiunile de coruptie, in literatura de specialitate [A. Jurma, Cateva aspecte teoretice si practice privind specificul raspunderii penale a persoanei juridice in cauzele de coruptie, in A.-R. Trandafir, G.-A. Lazar (coord.), Raspunderea penal a persoanei juridice. O institutie transatlantica, De la evaluarea vinovatiei la aplicarea si executarea sanctiunilor, Ed. Solomon, Bucuresti, 2021, p. 205] s-a ardtat cd ,,in practica, sunt intalnite urmatoarele situafii: cele mai multe sunt cele in care actul de coruptie este savarsit de organul persoanei juridice, de reguli administratorul societafii comerciale care este in acelasi timp actionar unic sau majoritar $i reprezentant al acesteia. Foarte des intalnite sunt gi cazurile in care persoana fizicd agent care atrage rispunderea penal a persoanei juridice este 0 persoand care nu are nicio legatura aparenta sau oficiald cu aceasta, nu face parte din organele sale, nu este angajat al ei, in schimb controleazd in mod direct compania. Vorbim de regula de un conduita medicului anestezist care, inot penal. Partea generalé Sinteze de Drep 146 ee sy rages a puerperal 8 | PONE juridigpy rn este exc iy persoard juridic (de pila, end infractiunea gy? conse cane anea ca mandate interes nel ale persoan Mi ey ce acfioneaz’ ca 3 juridica ce acti Se ee aaa’ -oanei juridice care a comis o infractiune i se aplic& pedeapsa ame,“ - persoane in principiu, una sau mal li rede an ray i a ersoane S€ poate gmnPlem exist gi eens ide lege (de exemplu, sindicatelor” mt coe ior eligioase sau celor apartindnd minoritatilor nationale, Persoan, it dice care isi desfisoard activitatea in domenl reset mu Ti Se poate apige ma complementara a dizolvarii sau suspendari activitafi). . in care se poate refine existenta personalitatii juridice persoani de care poate fi dispus B. Cazui i - conditiile in care o entitate dobandeste sau pierde Personalitatea juridieg on referitoare la reorganizarea persoanei juridice sunt guvernate de regujle ca civil! sau de alte legi civile cu caracter special; ' cadminstrtor de fapt». O astfel de tipologie infractionala este foarte feeveny ;, ~~ Pt Vehicul pe ctl Den : Tuarea de mita si presupune folosirea unei companii dre ee cena de bani remise ca mit din patrimoniul mituitorului in cel al ync conirolate de functionarul mituit,astel ined intr-o variant, prin erearea uni stun mincinoase, simulind existenfa unorrelaii comerciale care in realitate nu exists 4" tig leze adevarata naturd a plafii, iar legatura functionarului cu sursa banilor sa fie grey de msg in astfel de cazuri, nu este intotdeauna relevant dacd fapta a fost comis& in interesul pee juridie comple Ia Tuarea de mit intrueét adesea aceste companii nu ay gn comercial aetitate real el pot create sau scopul or poste fi dtu peng 8 rept paravan pentru funejionarul corupt. in alta variant, relatile comerciale dine iti $i firma controlt de funetonarl public po fi eale,iteresulfunctionrulu ind tem obtine prin corupjie contracte si profit economic pentru firma controlaté de el. In scegee ®t este necesar si se demonsieze prin probele administrate c& persoana care aparen exe Foard societiti, neavind nici functe in cadrul aestea, in realitate, exerci pues decizie asupra ei, actioneazi ca un administrator de fapt, deci ca un organ al Petsoang juridice,astel neat poate comite fapta in interesul ei. (..) Constatim inst cd in pea Judiciaré roman sunt rare cauzele in care rdspunderea penala a persoanei jury mac infractiuni de corupyie si fi fost atrasé de persoane care si nu aiba calitatea de organ fet drept sau de fapt. Majoritaea persoanelor juridice trimise in judecati si condamnate pg aceasta categorie de infractiuni sunt societati de mici dimensiuni sau cu structuri simple de organizare. Prin urmare, nu avem multe exemple practice in care instantele sa analizeze mod] in care un angajat fra functie de decizie sau un intermediar persoani fica sau juridca pee atrage rdspunderea persoanei juridice in interesul cireia comite actul de coruptie. in doer intemationala sunt citate multe afaceri judiciare, in special in materia coruperii unui fncant strain in tranzactii comerciale internationale, care vizeaza mari companii, de regula comp multinationale, cu filiale in diferite fari, cu structuri de conducere si decizie complee. aceste cazuri, este greu de imaginat cA infractiunile de dare de mita se sivargese in md nemijlocit de persoanele care fac parte din organele de conducere ale companiei. Dimpatin, in aceste cazuri, frecvente sunt infractiunile de dare de mita comise de angajati, de persoant care fac parte din middle management, cum ar fi directorii de vanzAri, sau de persoane extent companiei, agentii sau consultantii contractuali, sau chiar alte persoane juridice afiliate si subcontractate pentru a desfasura anumite activitati in interesul companiei principale”. ' Potrivit art. 1889 C.civ.. »(1) Prin contractul de societate sau printr-un act separat, 8 Ciafii pot conveni constituirea unei societati cu personalitate juridica, cu respectarea coil! Sociegy iceTrisdturile ese esentiale ale infractiunii - yoeste eMtitii pot fi persoane juridice clate reglementata de soar’ activita vieli de investitii finance es drept privat, cu sau fara scop lucrativ' “Bea societitilor nr, 31/1990, republicatd in domeniut presei) sau filialele acesteia, Spitalele private’ sau cabinetele ‘al sau o organizatie patronala’, [de exemplti, 0 soc (ine! fusiv cele care Societe des medicale pry jile national ationale, 0 soci com pricauneante tate agricola cletats cl profesional de avocati CU personalitate juridica, asociatie bi aa © societate civila economic’ ori grupurile europene de composesorala, grupurile de intel 7. . juridice de drept public (de pilda, service piului Bucuresti, spitalele publice (inclusiy interes economic? etc.)!? sau persoane ¢ ambulanta judefene si cel al munici- institutele si centrele medicale, sanato- e. In acest caz, previzute de leg £a2, rispunderea lor pentru datorile sociale este subsidiara, nelimi- tat si solidara, daca prin lege nu se dispune altfel, (2) Daca, potrivit voinjei asociatilor, socie- tatea urmeazi si aiba personalitate juridica, indiferent de obiectul de activitate, ea poate fi constituitd numai in forma Si conditiile Prevazute de legea speciali care ii conferd personalitate juriict. (3) Societies oni Personalitate juridica prin si de a data inmatricularii in registrul comertului, daca prin lege nu se dispune altfel, (4) Pana la data dobandirii personalitatii le regulile aplicabile societatii simple”. "Nu este necesar ca © Socielate care are personalitate juridicd sa fie intotdeauna o societate reglementatd de Legea societatilor. 2 Art. 7 alin. (1?) din O.U.G. nr. 99/2006, 3 Art, 169 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 95/2006, republicata 4A se vedea O.G. nr. 124/1998, republicata, 5 Art. Salin. (1) din O.G. nr. 26/2000. 6 art. 17 alin, (1) din O.G. nr. 26/2000. 7 Art. I pet. 7 $i 13 din Legea dialogului social nr. 367/2022, * Art. 118 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 9 Art. 232 alin. (1) din Legea nr. 161/2003. 10 jn doctrind (A.-R. Trandafir, Raspunderea penal a persoanei juridice, ed. a 2-a, Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2021, p. 73-75) au mai fost identificate si urmatoarele persoane juridice de drept privat care pot raspunde penal: Depozitarul central, asociatiile de proprietari care au personalitate juridica, Uniunea Nationalé a Barourilor din Roménia, Casa de Asiguriti a Avocatilor, Institutul National pentru Pregitirea si Perfectionarea Avocatilor, barourile de avocati, Uniunea Nationala a Notarilor Publici, Institutul Notarial Romén, Centrul National de Administrare a Registrelor Najionale Notariale, Casa de Pensii a Notarilor Publici, camerele notarilor publici, Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolvenfé, Institutul National de Pregitire a Practicienilor in Insolvenja, Uniunea Nafionala a Executorilor Judec&toresti, Casa de asigurari a executorilor judecdtoresti, camerele executorilor judecaitoresti, cultele si asociatiile religioase [Patriarhia, mitropolia, arhiepiscopia, episcopia, vicariatul, protopopiatul (protoieria), mandstirea si parohia], asociatiile de dezvoltare intercomunitara, Colegiul Psihologilor din Romania, Colegiul Medicilor Veterinari, Colegiul National al Asistentilor Sociali, Ordinul Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din Romania, Ordinul Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor in sistemul sanitar, Colegiul National al Asistentilor Sociali, camerele de comert infiinfate potrivit Legii nr. 335/2007, societatile civile profesionale cu personalitate juridicd (de pilda, societitile civile profesionale de asistenti sociali), Camera National a Consilierilor in Proprictate Industrialé din Romania, Ordinul Arhitectilor din Romania, Camera Auditorilor Financiari din Roménia, Camera Consultantilor Fiscali, Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati, Asociatia National a Evaluatorilor Autorizati din Romania, Consiliul de mediere, societitile agricole, asociafiile composesorale, asociatiile si fundatiile, spitalele private, cabinetele medicale private. JSint ate si unitaile de Je, preventoriile, centrele de aie gi unita valete de urgenta, partidele politice]; es “ Je juridice de drept priva straine vor putea fi trase Ja rs je jurid 5 a ha ane . SOPH pr: es enale romdane potrivit prin ipiului Lerten ey ay Calitagii ‘ahi de Drept penal. Partea generala y 148 7 8 - persoane! ede dre smeiul aplicarii legii pe an a in trdinatate in temeiul principiilor nu si pentru faptele comis si ersalitatii's fii sau universali Lie ronan litay imunitati de jurisdictie penal in privinga Peron = legea nu prevede e drept privat, f 4 aie vn persoanelor juridice de drept public’, raspunderea penaiss -in a ci nu existi vreo imunitate de jurisdictie penal (de pi, a,c PM en a autoritailor publice ori a unora dintre institutiile Publice) qi, ene et RR . mo; infiinfarii prin lege sau prin actul autoritatii administratiei publice Central i le say ee "in acelasi sens, a se vedea A.-R, Trandafir, op ci y e ae mai in privinta persoanelor juridice straine trebuie analiza fie bil: Patel tei asp ; blema de a sti care este legea aplicabila cu privire ta req primul rand, se pune prot fina sau legea national a persoanei juridice in ot personaiti juice: legea roman sau legea national in caus Oe a doctrinei straine considera ci aceasta este 0 problema care nu tine de dreptul Penal urmare, va fi guvernatl de legea national. O alld parte a doctrinei considera insa ey at Ty logic si se considere ci o entitate poate rispunde penal daca este TECUNOSCULE a subjeg ie rept civil, avind capacitatea de a sta in justitie, de a incheia contracte si de a i raspunderea civit in statul unde s-a sivargit infractiunea. in al doilea rand, tebuie ceri daci exceptiile de la persoanele juridice care pot rispunde penal in dreptul romin le Sunt nu aplicabile persoanelor juridice strane. Altfel spus, vor fi excluse de la aplicarea an iy Copen. un stat stdin, 0 autortate publics stBind ori o institutie publica in eazul iy oe infractiunea este comis& in exercitarea unei activitati ce ‘nu poate face obiectul domenius privat daca, de exemplu, au sivarsit pe teritoriul Romaniei acte de terorism? in reaiay asemenea solutie va fi, de regula, exclusd prin aplicarea prineipiilor dreptuluiintemagy Public. in fine, chiar dacd 0 persoand juridica straind ar fi urmaritA si condamnata in Romi, Se pune problema executirit sanctiunilor aplicate. Cum ar putea, bundoari, si fe dizola, Persoand juridict strAin8? Ori cum i s-ar putea interzice si desftigoare anumite acti? Aceasta dificultate practica ar putea fi partial atenuaté de semnarea convenfiilor intemationale referitoare la executarea sancfiunilor penale pronuntate impotriva persoanelor juriice (Conventia pentru executarea hotardrilor penale adoptati in cadrul cooperirii politic nivelul Comunitajii sau Decizia-cadru a Consiliului din 24 februarie 2005 privind aplicats Principiului recunoasterii reciproce in cazul sancjiunilor financiare). Toate aceste documene adoptate la nivelul Uniunii Europene demonstreazi ca dificultatile practice referitoae executarea pedepselor aplicate persoanelor juridice nu trebuie si fie un impediment de plano pentru admiterea posibilitatii ca. persoand juridica straina si fie judecata si condamnati pent! in Romania, cel putin in ceea ce priveste pedeapsa amenzii”, ? Trebuie avut in vedere c& nu se poate pune simbolul echiv. nele juridice de interes public sau de ul privat (de pilda, fundatiile), >in DCC nr. 25/2021 s-a aratat & administrativ-teritoriale), nu pot fi inacceptabil ca statul, care este titul se supund propriei represiuni, cat indeplini atributiile, astfel ca exist Subliia alentei intre acestea si perso tilitate publica, acestea din urma putind fi si de dent »Persoanele juridice de drept public (statul si uit trase la raspundere penala, atat pentru faptul cd, logic, re larul dreptului de a pedepsi, si se autodeclreinfacors Si pentru ca, in aceste condifii, statul nu gi-at mai pu fenfa sa nu s-ar mai justfica”.