Mba Ip 8- SF LINIT ELECTRICE AERIENE DE JOASA TENSIUNE CU CONDUCTOARE IZOLATE TORSADATE INDRUMAR DE PROJECTARE §I EXECUTIE .ing. FLOREA TUDOSE 19982 RENEL TINT ELECTRICE AERIENE GTDEE DE JOASA TENSIUNE L.Lj-Ip8-97 CU CONDUCTOARE IZOLATE TORSADATE INDRUMAR DE PROIECTARE $1 EXECUTIE. CUPRINS 1. Date de caleul pentru dimensionarea electric -_ — — — —~--5 1.1. Sarcini electrice de calcul _ Pose 12. Determinarea sectunii economice a conductozzelor— — Hae 13, Verificarea incdlziri conductoarelor ie Pee 1.4. Calculul cdderilor de tensiune_ _ —_ — — ~ —-9 1.5. Condifii privind asigurarea protectiei Ia scurteircuit_ — 16. Exemplu de calcul — 2 ” 2. Date de calcul pentru dimensionarea mecanica - ase _ - 20 2.1, Datemeteorologice — — — — 20 2.2. Inc&rc&ri unitare normate_ __ — — 22 23. Inc&rcri unitare de caloul__ Bee eee 23 2, TncdteBl specifice normate gi de cleul a 7 23 2:5, Inc&rc&ri orizontale de caloul - ~- 28 2.6. Incdrcari verticale de calcul peas 24 2.7, Exemplu de caleul. — — — a 2h 3, Fascicule de conductoare izolate torsadate — —§ — — iaiet 3.1. Introducere_ _ — sik fs mataene 2 3.2, Dimensionarea mecanica a fasciculului_ — a bn 33 Recomandasi privind calcul de dimensionae a fescicuelor. = 30 3.4, Exemplu de caleul_ cee 7 ge 4, Siti = x 4.1. Introducere_ aoe . 36 42, Caloutal deschiderilr dintre stlpi_ . = _ 3% 43, Stalpi terminali_ at Z 8 4.4, Stilpi de sustinere in aliniament__ 7 38 45. Stalpi de colt He Be 3e 4.6 Stalpi de intindere Pee a _ 39 Elaborator: ‘Avizat: aif anterioare GTDEE GTDEE - Dir. Distributie 1. Lj -Ip 8- 76 Serviciul tehnologii noi cu p.v. Rr... : 1. Lj-Ip 8- 86] LIN ELECTRICE AERIENE RENEL GIDEE DE JOASA TENSIUNE 1. Lj-Ip8-97 CU CONDUCTOARE IZOLATE TORSADATE INDRUMAR DE PROIECTARE $1 EXECUTIE 47, Stilpi ancorafi________ - — — —— - x 43 Ponlstilesiiplor | _-_--—_-———-~--2% 49, Revomandari privind ulzarea silpor_———_— — —— — — (0 troy Feeerapha Go ealegleeee eee ee tL eee Cees ecco eer fo 5, Realizarea linilor electrice aeriene cu conductoare izolate torsadate_—_ — — 4s 5.1. Solutii de realizare_ _ _ — — — —- 45 5.2. Detalii de realizare__ st 5.3. Accesorii_ __ — —_ —--—-— — _ — 3.4. Condifii tehnice pentru accesorii_ _ ______ — — — 6. Linii electrice eu conductoare izolate torsadate cu doua circuite —— —— —— 6.1. Calculul deschiderilor dintre stalpi_. __.__ _—_ — —— ———— A 6.2. Stalpi terminali______ — eee 2 We 63, Stalpi de sustinere in aliniament_ 64. Stilpide colt — __ —_ _— — 6.5. Stilpideintindere 66. Recomandari privind utiizarea stlpifor la linile cu dowd cireuite—— — — B Elaborator: ‘Avizat Edit anteioare ¢ GTDEE GTDEE - Dir. Distributie 1. Lj-Ip 8-76 Serviciul tehnologii noi cu pv. Or... 1. Lj-Ip 8-86LIN ELECTRICE AERIENE DE JOASA TENSIUNE CU CONDUCTOARE IZOLATE TORSADATE Projectare $i realizare Distributia energiei electrice la joas’ tensiune ( tensiunea nominald intre faze de maxim 1000 V inclusiv ) se realizeaza cu conductoare aeriene sau subterane. Solutia de realizare a liniilor electrice aeriene de joasi tensiune cu conductoare izolate torsadate s-a generalizat, datorita avantajelo: rmultiple pe care le prezinta: sigurafita in functionare, reducerea timpului de intrerupere accidentalé, exploatare simplificata, evitarea posibilititii de electrocutare, montare in culoare inguste sau pe fatadele cladirilor, tehnologia de executie simpl, defriséri practic inexistente, posibilitatea montirii pe stalpi comuni 5.4 Conductoare izolate torsadate se monteaza pe liniile electrice aeriene de distributie ( cu tensiunea 231/400 V) din zonele rurale gi periferi urbane, liniile pentru iluminat public in localitafi urbane, liniile pentru alimentarea unor mici consumatori ( ateliere productive, organizlri de santier .a si liniile pentra alimentarea consumatorilor izolafi seu din zone greu accesibile (la tensiunea de 1 kV ) Solutia de realizare a linilor aeriene cu conductoare izolate torsadate se aplica in cazul lucrarilk. noi, lucrari de reparafiicapitale sau modemiziricu respectarea prevederilor din normativul pentru proiectarea si executarea linilor electrice aeriene, indicativ PE 106. Lucrarea prezinta metodologia de calcul electric gi mecanic a linilor electrice aeriene de joasd tensiune, precum si detalii de executie pentru solutiile cel mai des intanite in practic& Definifii specifice: - Fascicul de conductoare izolate torsadate - ansamblul compus din doua pang la sase conductoare izolate si rsucite ( torsadate )intre ele, forménd un fascicul. Conductoarele de faza sunt realizate din aluminiu, iar conductorul de nul, din ofel-aluminiu sau aliaj de aluminiu . Izolatia este din policlorura de vinil (PVC ) sau polietilena reticulata ( PRC ) ~ Fascicul intins pe stélpi - solutie in care sustinerea, intinderea si fixarea fasciculului se face p stalpi cu ajutorul unor accesorii specializate, Eforturile mecanice din fascicul sunt preluate de nulul- purtator. = Fascicul pozat pe fajadele clitdirilor - solujie in cere fasciculul se fixeazi pe fajadele cladiril ( clidiri aliniate la strad& ) cu ajutorul unor accesorii specializate. In acest caz eforturile mecanice din fascicul sunt foarte mici si se pot neglia = Nul purtétor - Conductorul de nul, realizat din ofel-aluminiu sau aliaj de aluminiu, din componenta fasciculului, cu sectiunea de SO mm? pentru toate tipurile de fascicule, care are rol de nul din punct de vedere electric si de preluare a eforturilor mecanice din punct de vedere mecanic.5 1. DATE DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA ELECTRICA Lucrarea prezinti metodologia de calcul pentru dimensionarea din punct de vedere electric a linilor electrice aeriene de joasa tensiune cu conductoare izolate torsadate. Pentru dimensionare se parcurg urmatoarele etape: ~ determinarea sectiunii economice a conductoarelor ; - verificarea inedlziii; ~ caleularea c&derilor de tensiune ; - verificarea protect! la scurtcircuit Liniileelectrice aeriene de distributie sunt, de regul4, linii radiale cu ramificafii multiple. Dimensionarea acestor lini se face imparjind linia in noduri si tronsoane, si efectuand calculele pentru fiecare tronson in parte Se considered nod. ori ce punct de derivatie al rejelei ( cu exceptia derivatiilor de brangamente monofazate ) si punctele terminele. Postul de transformare din care se alimenteazi linia respectivé. se considera nodul zero. Tronson este porfiunea din linie dintre dou noduri consecutive, Tronsonul poarté numérul nodului din aval. De exemplu: tronsonul cuprins intre nodurile 3 si 4 va fi tronsonul 4 Sectiunea conductoarelor de faz se determina astfel incdt, in condifii de functionare normale, cenergia electric s& poat’ fi livrat& consumatorilor la parametrii normati. Se urméreste ca prin alegerea corespunzitoare a sectiunii conductoarelor de faz4, functie de sarcinile electrice de calcul si de lungime: liniei, sé se asigure caderea de tensiune admis de STAS 930, iar instalatia s& corespunda termic sila scurteircuit. Dimensionarea sectiunii conductoarelor unei lini electrice aeriene de joasé tensiune se face in baza liniilor directoare gi ipotezelor_ prevazute in normativele pentmu proiectarea refelelor de distribusie publica, PE 132 si PE 135. LL. Sareini electrice de calcul a) Putere instalata ( P;) a unui consumator, este suma puterilor nominale ale tuturor receptoarelor, fixe sau mobile, instalate la consumatorul respectiv. ) Putere de calcul (P,) este puterea pentru care se dimensioneazs elementele refelei_ si reprezinta puterea activa simultan absorbité de unul sau mai multi consumatori, racordati la elementul « refea considerat Puterea de calcul se obtine din puterea instalata prin amendare cu un coeficient de utilizare. Pentru dimensionerea Linilor electrice de distribusie cu tensiunea nominal de 231/400 V valori puterilor de calcul pentru consumatorii casnici din mediul urban sau rural, functie de varianta de dotar 2 locuinfei si de numaral de camere, sunt prevzute in normativul PE 132 si prezentate in tabelul 1.1 ¢) Puterea de calcul pentru micii consumatori (Pre) se determin’ cu relefia Pre=Pitky (KW) unde P; este suma puterilor instalate [a micul consumator .- coeficientul de utilizare ( simultaneitate ) entra micii consumatori alimentati din refeaua de distributie se vor considera puterile instalate prezentate in chestionarul energetic, Tn cazul in care nu se cunosc valorile puterilor instalate gia coeficientului de utilizare corespunzitoare micului consumator, se pot utiliza , pentru calculele de dimensionare, valorile orientative indicate in normativul PE 132. 5Tabelul 1.1 Puterea de calcul pentru consumatorii casnici Varianta Consumatori casnici de dotare | mediul urban ‘mediul rural a locuingei [Putere | Putere de | Putere instalaté Putere de calcul si | instalata | calcul kW kW. or. de kW kW localitate | localitate | localitate localitate camere izolatt_| dezvoltati | izolet’ | dezvoltata P. P BAERS Ad 8 3 6 0.6- 0.73 A 2 10 3 6 0,6 - 0.75. Bl 9 4,5 9 0,9- 1,1 B 2 12 45 9 09-11 cil 10 5 1,0 - 1,25 Cc 2 14 5 10 1,0- 1.25 Dt 12 - = = D2 18 45 = = = = NOTA: Variante de dotare a locuintelor: ‘A-Locuinte dotate cu receptoate electrocasnice pentru iluminet, conservare hrana, audio-vizual, activitati gospodaresti, Ia care incdlzirea si apa cald% este asigurata prin _termoficare sau centrale termice prorli, pregatitul hranei este asigurat cu gaza la bucitarie, Al-locuint cu o camer, A2- locuinté cu 2+5 camere B- Locuinte dotate cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare hran, audio-vizual, activititi gospodaresti si asigurarea apei calde ( boilere) ; incdlzirea este asigurat& prin termoficare sau centrale termice prorii; pregititul hranei este asigurat cu gaza la bucétarie. Bl-locuinté cu o camer; B2-locuiny& cu 2+5 camere C- Locuinte dotate cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare hrand, audio-vizual, activitlti gospodiresti, asigurarea apei calde si pregiirea hranei ; inc&lzirea este asigurat prin termoficare sau centrale termice prori ClHocuinfa cu o camera; C2- locuinté cu 2+5 camere D- Locuinte dotate cu receptoare electrocasnice pent iluminat, conservare hrand, audio-vizual, titi gospodaresti, esigurarea apei calde, pregitirea hranei si incalzire (tot electric ) Di-locuinfd cu o camer’; D2- locuinti cu 2+5 camere1 4) Puterea de lucru (P:) este o marime de calcul specificd fiecdrui tronson i se determin’ cu reletia Pi=P.*n*k, (kW) unde P, este puterea de calcul a unui consumator casnic ( KW ) n= numérul consumatorilor casnici de acelasi tip racordati pe tronsonul respectiv k,- coeficientul de simulteneitate corespunzotor numarului de consumatori de pe tronson, Coeficientul de simultaneitate este prezentat in tabelul 1,2. conform normativului PE 132, Tabelul 1.2 Coeficienti de simultancitate Numarul de consumatort Coeficientiide simultaneitate casnici : Tocalitati urbane Tocalitési rurale I 0,65 I 0,52 0 | 0.49 10-20 0,51 0,45 21-30 0.40 0,35 31-40 0,37 0,29 41-50 0.36 0,28 51-60 0,36 0,28 61-75 0,35 0,27 76 = 100 0,34 0,26 > 100 0,33 0,25 ©) Recomandiri privind determinarea sarcinilor electrice de calcul ~ in cazul in care pe un tronson sunt consumatori casnici de mai multe tipuri, se calculeazé puterea de lucru pentra fiecare categorie gi se face suma lor. ~ pentra locuintele cu mai mult de cine camere, puterea de calcul se va determina conform chestionarului energetic; = pentru momeatele electrice produse de doi sau mai mulfi consumatori cu factori de putere lifer se refine in calcule factorul de putere cel mai mic. Acesta conduce la aproximari a calculetor cderilor de tensiune ecceptabiele ( de ordinul sutimilor de volt ); ~ pentru micii consumatori care au puteri instalate mai mari de 25 KW se recomandi realizarea nei plecéri separate din postul de transformare, pentru a nu altera calitatea energie la celalfi consumatori; ~ pentru clédirile cu mai multe etaje, in afara sarcinilorelectrice pentru apartamente se va adaus si sarcinile consumatorilor din spatiile comune : subsol, sc&ri, pod, uscitorii, ascensor $.a ~ secfiunile conductoarelor pentru alimentarea iluminatului public se determina considerénd ppatera de calcul obfinuta din inmulfirea numarului lampilor cu puterea une Tampi, momentul electric se determina ca pentru consumatori uniform distribuif8 1.2, Detrminarea sectiunii economice a conductoarelor 2) Seetiunea economic ( S..) a lnilor electrice se verifies conform normativalui PE 135, cu relatia: Tne See (mm?) Jes unde Ig este sarcina maximé echivalentd in regim normal de functionare (A) Jie densitatea economica. (A/mm) b) Sarcina maxime echivalenté de calcul (Ine ) se determina cu relafia (A) v Li unde I, este intensitatea curentului de calcul pe tronsonul (i) (A) Lj lungimile tronsoanelor (i) (m) ; - lungimea totald a tronsoanelor considerate (m1) c) Densitatea economicd (Ju) se determina functie de durata de utilizare a puterii maxime (Tun) corilor casnici, densitatea economici functie de Pentru liniile de distribujie destinate consumat durata de utilizare a puterii maxime, este prezentata in tabelul 1.3., conform normativului PE 135 Tabelul 1.3 Densitatea economici de curent Durata de utlizare a puterii maxime Tux (ore/an ) 1000 | 2000 3000 4000 _| 5000 | 6000 | 7000_| 8000 TEA ju cucond | 0,83 | 0,73 | 0,65 | 0,58 | 0,52 | 0.47 | 0,42 | 0,38 izolate torsadate 1.3. Verificarea incilzirii conductoarelor fncdlzirea conductoarelor se verificd prin compararea intensitajii curentului de calcul pentru care se dimensioneaz8 conductorul, cu intensitatea maxima admisibilé ‘Tniensitatea curentului de calcul se determin’ cu relajia L (A) V3 *U*coso unde P este puterea de lucru pe primul tronson de la postul de transformare — (W) ‘U- tensiunea nominalé (vy) Intensitaiea curentului de calcul trebuie si fie mai mic& , cel mult egal cu intensitatea maxim admisibilé a conductorului din primul tronson al plec&rii1.4, Calculul ciderilor de tensiune a) Caderea de tensiume (a) pe un tronson al liniei se determina prin raportarea momentului electric pe tronsomul respectiv, la momentul electric corespunzator c&derii de tensiune de 1% (M1%) b) Momentul electric (M.) este 0 marime de calcul specifica unui tronson si se obfine din produsul dintre puterea de lueru si lungimea tronsonului sau circuitului M=P*L (kWkm ) ‘Momentul electric se determina pentru fiecare tronson in parte: = pentru consumatori casnici uniform distribuiti de.e lungul tronsonului M=P/*L/2 —. (kWkm) = pentru consumatori concentrati la cap&tul indepértat al tronsonului M=Pye*L (kWh ) unde Pas este suma puterilor tuturor consumatorilor concentra la capaitul tronsonului = pentru un circuit ( ronson ) pe care sunt si consumatori uniform distribuifi consumatori concentrati la capat M=P,*L/2+Paet L (Wk ) ©) Momentulelectric (M 1%) corespunzitor unei c&deri de tensiune a= 1% se calculeazi functie de tensiunea nominal, tipul conductoarelor si factorul de putere U M 10° (kWkm ) rex*tgo unde U este tensiunea nominala (V) = rezistenfa specificd a conductoarelor de faz - tabelul 1.4. ( Q/km ) x- impedanfa specifica a conductoarelor de faz - tabelul 1.4. (km ) ig. - termen derivat din factonul de putere Tabelul 1.4. Caracteristicile electric ale conductoarelor izolate torsadate [7 Sectiunea ‘Rezistenta Reactanta Tntensitatea maxim , conductoarelor specifica specifica admisibil rs S Cam®y i (Ohm) x (Oikm) Tow (A) ox? 16 Al 1,802 0,098 75 Le 25 Al 1,181 0,097 97 v 35 Al 0,833 0,089 19) 69 30.Al 0,579) 0,086 141 BR 70 Al 0.437 0.084 180) SiGe 95 Al 0,308 0,082 210 ‘boo ep are, 20,666 Tuck gh NYo = Buse Ap OLN 9 tge : 5 ba10 1,5, Conditii privind asigurarea protectiei la scurtcircuit Determinarea valorilor curenfilor de scurtcircuit ‘in linile electrice aeriene de joasé tensiune se face conform normativului PE 134/2 si indrumarului 1 RE Ip 45 - 90 Tn vederea asigurarii protectiei la scurtcireuit, plecdrile liniei din postul de transformare se protejeaz cu intreruptoare sau siguranfe fuzibile. Curentul nominal al intreruptorului sau siguranfei se alege pe baza curentului maxim de sarcin’ , adoptandu-se valoarea standardizats imediat superioara, Intreruptorul sau siguranta astfel aleas% asigura conditia de deconectare a liniei, in cazul unui scurtcircuit monofazat la capétul plec&rii, dacd lungimea liniei nu depiseste 600 metri. In cazul linilor aeriene la care lungimea este mai mare de 600 metri, urmeaza s& se monteze 0 cutie de sectionare, previzuti cu sigurante fuzibile, Patronul siguranfelor din cutia de sectionare se dimensioneaz& functie de curentul de sarcina al consumatorilor din aval, dar trebuie sé fie cu cel putin dou trepte de curent mai mici decat sigurantele sau intreruptorul din cutia de distributie a postului de transformare, corespunzitor plecdrii respective. * Tag =3 "Toot (A) unde Ines este curentul de calcul din nodul in care se monteaz& cutie de sectionare. Se recomanda sa se monteze cutii de sectionare si in urmatoarele noduri ale liniei pe axul liniei la schimbarea sectiunii conductoarelor, la derivatii cu schimbare de sectiune, la derivatiile pentru micii consumatori trifazefi ATENTIE ! Nu se monteaz& sigurant& pe nul ! ‘Dimensionarea din punct de vedere electric a liniilor electrice aeriene de joasé tensiune cu conductoare izolate torsadate se recomanda s& se faci utilizind progranul de calcul DIM ELEC , program care lucreazi sub WINDOWS - EXCEL 10u 1.6._Exemplu de caleul Dimensionarea din punct de vedere electric a liniei electrice aeriene de joasé tensiune cu conductoare izolate torsadate , dintr-o localitate rurala dezvoltat&. Schema electrici este prezentata in figura. Schema electric PT 130m 1 490m 2 440m 3 6 cons (55 cons Pe 9,6 kW 5 Pme6,4kW Consumatorii i puterile de calcul: Tronsonul/ | Lungime | Nrsitip Patere de Mic | Factor de nodul tronson | consum calcul comsum | putere L (km) P. (kW) Pme | cos@ AB LAB (kW) Tronsonul 1 013 | 6 - | 15. - 7,5 0,90 ‘Tronsonul 2 0.49 6 ani, : 0,90 Tronsonul 3 oa [14 1s : 0,95 Tronsonul 4 aig | on =| 96 0,80 Tronsonul 5 028 “| 3 2 | is 22 [64 0,85 Tronsonul 6 0,16 [7 - [45 - = 0,95 Tronsonul 7 ois | 8 = [4s = = 0,95 Tronsonul 8 010 [3 = [45 : 0,95 [Tronsomul 9 0,21 ul - | 1s = = 0,95 u2 1. Caleutul puterilor de Iucru pe fiecare tronson Tronsonul/ | Coeficient de Puterea de lucru pe tronson nodul | simultaneitate P,(KW) A B Tronsonul 1 0,49 - *1,5*0,49=4,41 kW =7,5 kW. Tronsonul 2 0,49 0,52 | P2= 6*1,5*0,49+3*2,2*0,52=7,84 kW Tronsonul3 | 0,45 = | P3= 1441,5*0,45-9,45 kW Tronsonul 4 - =| Pme4= 9,6 kW Tronsonul 5 0,49 PS= 5*1,5*0,49+2" 96 kW Pmc5= 6,4 kW_ Tronsonul 6 0,59 - | P6=7*1,5*0, Tronsonul7 | 0,49 =| P7=8F1,570,49°5,88 kW Tronsonul 8 | 0,52 =| P8=3*1,570,52 Tronsonul 9 0,45 ~ | P9=11*1,5*0,45=7,43 kW 2.a, Puterea si curengii de calcul in noduri (pe schema radiar3 simplificat& ) pentru tronsoanele 1,2,3 Ps Pmet Po Pmel Pes ‘Nodul P(KW) IA) 1 Pl+Pmel=4,41+7,5=11,91 kW . 103,9 P54P6+P7+P8+P9+ PmeS= =5,9645,154+5,8842,34+7,43+6,4 =33,16kW ‘P2+P3+Pmo4=7,84+9,45+9,6=26,89 kW Total nod 1 = 71,96 kW. 2 | P2=7,84kW 38,8 P3+Pmed4=9,45+9,6 =19,05 kW Total nod 2 = 26,89 kW 3 | P3=9,45 kW. 13,6 2B 3,64 PT_1+1039 6 130m 490m 440m 165,14 125,24 3. a) Sarcima maxima echivalenté de calcul pe tronsoanele 1,2 si 3. Ine = V (103,9°*0, 13-+38,8°*0,49+13,6°0,44)/1,06 = 45,8 A Ine / Tee Determinarea sectiunii economice : Sex Jec= 0,73 A/mm? corespunzitor unei durate de utilizare a puterii maxime de 2000 ore/an Sec= 45,8 / 0,73 = 62,7 mm? Se adopt, pentru tronsonul 1 sectiunea economica de 70 mm”. b) Sarcima maxima echivalenti de caleul pe tronsoancle 2 si 3 9,7 10,73 = 40,7 mm? Se adopt, pentru tronsonul 2 sectiunea economica de $0 mm” 2.b. Puterea si curenfii de calcul in noduri ( pe schema radiar& simplificat& ) pentru tronsoanele 15,67: Sarcima maxima echivalenta de calcul pe tronsoanele 5,6 gi 7 Nodul PCW) T(A) 5 | P5+Pmo=5,96+6,4=12,36 kW 47,9 P6+P7+P8=5,15+5,88+2,34=13,37 KW PO=7,43 KW Total nod 5 = 33,16 KW. 6 | P6=5,15 kW 19,3 P7=5,88 kW P8=2,34 kW a Total nod 6 = 13,37 KW. 7__[P7=5,88 kW i 85 PT 1103941 147,98 5 1934 6 8sA 7 130m 280 m 160m 180m 128,64 110,84 1B“4 Ine = ¥ (47,97#0,28+19,3*0, 16+8,5°*0, 18)/0,62 = 33,9 A Sec = 33,9 / 0,73 = 46,5 mm? Se adopti, pentru tronsomul 5 sectiunea economic de 50 mm? Tne = V(19,3"*0, 168, 5°70, 18)/0,34 = 14,6 A Sec= 14,6/0,73 = 20 mm* Se adopté, pentru tronsonul 6 si pentru 7,8,si 9 sectiunea economica de 35 mm” 4, Caléulul momentelor electrice pe tronsoane 044km 3 ‘Tronsonul 3 M3=0,44*9,45*/2= 2,08 kWkm x Tronsonul 4 M4=0,18*9,6= 1,73 kWkm. 6 KW ‘Tronsonul 1 049km 2 M2 = 0,49*7,84/2+ —— 0,499,454 0,49*9,6 = 11,26 kWkm Pret =9,6 KW PT 013km 1 ‘Tronsonul 1 4/41 kW M1=0,13"4,41/2 + | 0,13*7,50+ 0,13*7,84+ 0,13*9,45+ 0,13*9,60+ 0,13%6,40+ 0,13*5,96+ P6=5,15 kW 0,1345,15+ P7=5,88kW 0,1345,88+ 0,1392,34+ 0,13*7,43 = 9,07 kWkm 41s Tronsonul 7 6__0.18km 7 M7=0,18*5,88/2= 0,53 kWkm P7=5,88 kW Tronsonul 8 6 M8=0,10*2,34/2= 0,12 kWkm P8=2,34 kW. 5 016km 6 P6=5,15 KW ‘Tronsonul 6 M6=0,16*5,15/2+ 0,16*5,88+ 0,16%2,34 1,60 kWkm_ Tronsonul 9 PO=7,43 KW M9=0,21*7,43/2= 0,78 kWkm ‘Tronsonul $ M2=0,28*5,96/2+ Pyes=6,4 kW 0,28*6,40+ P6=5,15 kW 0,2845,15+ P7=5,88 kW 0,28°5,88+ P8=2,34 kW 0,28*2,34+ P9=7,43 kW 0,28*7,43= 8,45 kWkm PT 0,13km 1 Pi=4,41 kW )13*4,41/2 + Poet =7,5 AW 0,13*7,50+ : P2=7,84 KW. 0,137,844 P3=9,45 KW 0,13#9,45+ Pres 9,6 KW 0,13*9,60+ i Paes= 6,4 KW 0,13*6,40+ PS= 5,96 KW 0,13*5,96+ . P6=5,15 KW 0,13*5,15+ P7= 5,88 kW 0,13*5,88+ P8= 2,34 KW 0,13*2,34+ P9=7,43 kW 0,13*7,43 = 9,07 kWkm 1s16 5, Calculul momentului electric M 1% pe tronsoane : veto! M1% (Wim ) (r+x*tgo) Tronson | cos@ | Sectiunea | M1% M (Ciderea de mm? (kWkm) | (Wkm) | tensiune (2) Zz (%) 1 0,90 70 {33 9,07 2,70 2. 0,90 50, 59) 11,26. 435 3 0,95 35 1,86 2,08 112 4 0,80 33 112 1,73 1,54 5 0,85 50 255 8.45 iz 6 0,95 33 1,86 1,76 0,93 2 0,95 z 1,86 0,53 0,28 8 0,95 35 1,86 0,12, 0,06 9 0,95, 35 1,86 0,78 0,42 6, Caderea de tensiune se obine din relatia M a = (%) MI% Caderile de tensiune (cumulate ) in noduri Nodul a(%) Nodul a(%) 1 2,70 1 2,70 2 7,05 3 6,01 3 8,17 6 6,94 4 8,59 7 733 8 7,00 9 6,43 8, Verificarea incalzirii conductoarelor Pentru tronsonul 1 care este cel mai solicitat termic, avand curentul cel mai mare ‘Tronsonul 1: 16 103,9 A 1004. Curentii nominali a fuzibilelor din cutia de sectionare din nodul 6 vor fi any < 3* Inots = 3*19,3 A=> 80 A. 10, Conclusit : Linia se realizeaz& cu fascicul TYIR 50+3%70#2x16 pe tronsonul 1 , cu fascicul TYIR 50+3x50+2x16 pe tronsoanele 2 si 5, iar pe celelalte tronsone cu fascicul TYIR 50+3x35+16. ‘Se monteaza cutii de sectionare in nodurile 2 si 6. 112103,9 A. 1253888, BB6A TOmm? 12.7% 30mm 2.705% 35mm?” 3 BAT% = 7 - 1c7,5kW 35 mn? 4 859% Pre 9,6kW 3 43..601% 35mm? 6 6,939% 35mm? L 15247, 7 7.23% "7ieee ae LINIE ELECTRICA AERIANA de JOASA TENSIUNE. 21.Jul98 CONDUCTOARE IZOLATE TORSADATE, 1 Denumirea liniei [Exemplul de caloul Calculul secfiunilor economice [1] Asezare trons. js 6? rr a 3 : 4 | Tonson DOT tal Lung-tronson Km 10,131 0261 01e}o7e) 0 7 09 | Oo} 0 | oy oy 07s] Puteriinnod | KW | 71,08 | 33,15 | 13.37 | ,88 | 1 1 T i [Curentin nod] A [103.9] 4791931 a5] | 1 | 1 [Secunes Tae] 70 | Ds | st ] Calculul cderilor de tensiune pe tronsoane J a cos Tss | 096 | 0,95 | 0.86 ] hiv Kivkm| 3,36 | 2,59 | 1,86 | 1.81 } IMoment elect _[kWkm| 9,07 | 8,45 | 1,73 | 0.53 lead. detens. | % | 2,70 | 3,27 | 0,93 | 0,29 ) [Cad fons sumatd % | 2,70 | 6,96 | 6,89 | 7,18 I } Calculul secfiunilor economice (21 Asezare trons, epeeeealeeS. 34 | 4 7 3 Te ps] FTronson- | ung. tronson__|Km | 0,13 | 0,49 | 0.44 j Putert in nod KW_] 77,96 | 26,88 [9.45 Curent innod__|_A | 103.9 98.8 | 13.6 [Sectiunea mm2{ 70] 60 | 35 Calculul céderior de tensiune pe tronsoane | [ronson Ta afer eeereee ] cos @ Ts] ose ais vem 3.38 | 2.50 j Moment elect lam | 9,07 [11,25 | 2.08 | lead. detens. | _% | 2,70 | 4,95 [112 castarssumay yf are foe a7 | ard19 wosuan 718101 94] ‘SUG O1UY Suon Jo eve | vez | eos [sve [ore | ose | ove | vor yo [96 5 a g si & & cia LV 7 owi6uny| Gysoils; Ir ler ler wosuos1| Se sz epjes jode eoseanbise 1$ y wop! - azz. ‘SOIUSLO Lt in HS peUIUNYE - y{ST dij poyeunswoo Serer Iroc nape! 4p l= lea nga pl a el 2 vom pau | veto di TORESTGUSS] ow sommeg ALVGVSUOL 3LV1071 FYVOLONGNOS gene ANNISNAL YSVOP ®P yNYIHaY YOINLO3TS SINIT20 2. DATE DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA MECANICA 2.1. Date meteorologice 2.1.1, Liniile electric aeriene de joasd tensiune cu conductoare izolate torsadate trbuie s& fie dimensionate din punct de vedere mecanic astfel incat s& suporte eforturile mecanice care actioneazi asupra lor, eforturi datorate ac{iunii factorilor meteorologici specifici zonei fErii noastre. La proiectarealinilor electrce aeriene se fine seama de intensitatea si freoventa principalilor factori climato-meteorologici : temperatura aerului, viteza vantului, depuneri de chiciuré Din acest punct de vedere teritoriul ffrii noastre se imparte in cinci zone meteorologice , conform STAS 10.101/20 - 90, zone prezentate in figura 2.1 A: Ardeal si Subcarpati meridionali B : Moldova si Muntenia ; C Moldova de nord-est,litoralul Marii Negre, 0 zond din central Munteniei si sudul Caras-Severinului ; D siE: Zone de munte, cu altitudini de peste 800 m si conditii deosebite de vant $i depuneri de chiciura Valorile factorilor meteorologici ; temperatura aerului, presiunea dinamicd data de vant, ‘grosimea statului de chiciur’ si coeficientii de corecfie functie de tipul de amplasament, conform normativului PE 106 - 95 , sunt prezentate in tabelele 2.1, 2.2 si 2.3. Liniile electrice aeriene de joasé tensiune pot fi realizate in urmatorele zone de amplasament. Amplasament I - zonele deschise ( cémpii, dealuri domoele, ltoralul marti sax mazginea lacurilor ), precum si amplasamente din zone construite cu obstacole cu inalfim! mai mici de 10 m * Amplasament II - zone din interioru! localitafilor ( cu excepfia centrelor marilor orage ), alte amplasamente similare acoperite uniform cu obstacole cu indlfimi de peste 10 m (de exemplu : zone cu masive forestiere $.2.). * Amplasament III - zone din centrele marilor orase, cu cladiri dens construite, majoritatea cladirilor vind indlfimi de 30 m sau mai mari Tabelul 2.1 Valorile temperaturii aerului Zona meteorologica Temperatura aerului (°C) “T] maxima | minim | medie | de formarea chiciurei Toati fara 40 =30 15 =5 Zone cu alttudini 40 730 10 +5 peste 800m. 20a : Tabelul 2.2. Presiunea dinamici dati de vant Zona meleorologicd | Presiunea dinamica de bazi( daN/m") | Grosimea stratului de chiciurd normati ‘Vant maxim fra | Vint simultan cu (mm) chiciura chiciura Prmx Peck ba A 30 2 16 B 42 15 22 c 55 7 | 2 DsiE See > = Not: Pentra zonele D si E se vor cere date de la Institutul National de Meteorologie Tabelul 2.3, Coeficientii de corectie a vitezei vantului si grosimii stratului de chiciuri Tip amplasament I 0 ™ Coeficientul de corectie a vitezei | Bv 15 1,0 Of vantului Coeficientul de corectie a Ba 1,0 06 of ‘grosimii stratului de chiciura normate si de calcul, care servesc a determinarea tracfiunilor $i s&geflor domeniilor de utilizar a stlpilor (conform cap. 4 ) 2.1.2. Caleulele de dimensionare a elementelor componente a liniilor cu conductoare izolate torsadate se efectueazi conform prevederilor din normativul PE 106 - 95, Iuindu-se in considerare urmatoarele grupiri ale factorilor meteorologici ( ipoteze de dimensionare ) : a) Temperarurdi minima : temperatura minim, vantul si chiciura ipsese ; b) Temperanira medie : temperatura medie , vantul si chiciura lipsesc ; ¢) Temperatura medie si vant: temperatura medie , viteza vantului de 10 mvs, chiciura lipseste ; 4) Vént maxim : temperatura medie , viteza maxima a vantului, chiciura lipseste; ¢) Temperaturt maxim: temperatura maxima , vintul si chiciura lipsesc ; £) Increare cu chiciurd : temperatura de formare a chiciurei si depuneri de chiciura pe elementele liniei, vantul lipseste ; 18) Vant simultan ew chiciwr: temperatura de formare a chiciurei si depuneri de chiciura pe elementele liniei, vant simultan cu chiciura 7 In baza datelelor climato-meteorologice prezentate mai sus, se determin& valorile inedrcdrilor (conform cap.3 ) sian 2.2, IncHredri unitare normate 2.2.1. Greutatea fascicului de conductoare : B1n= BF (daN/m ) incare gr este greutatea unui metru de fascicul ( daN/m ) 2.2.2. Greutatea depunerii de chiciur’ pe fascis B= k*D*(D+d.)*¥a* 10° — (daN/m) in care: b este grosimea statului de chiciuré : = Ba* bas (mm ) Bes- coeficientul de corectic a grosimii chiciurei ‘ba. grosimea normati a stratului de chiciura (mm ) 4, - diametral echivalent al fasciculului (mm )~ vezi cap. 3, ‘Yen densitatea chiciurei ( se recomandi 75 daN/ dm* ) 2.23, Greutatea fasciculului acoperit eu chiciur’ Sin = Sin * S20 z (daN/m ) at n*b*(b+de)* yn * 10” (daN/m ) 2.2.4, Inclrcarea data de vant maxim pe fascicul Bie = Cie * Bu * Prec * de * 10° (daN/m ) ‘in care Cj, este coeficientul aerodinamic al fasciculului, Cre = 1,1 pentru fascicule cu d, > 20 mm, C= 1,2 pentru fascicule cu d, s 20 mm, By- coeficientulm de corectie a vitezei vantului, Pena presiunea dinamic& dati de vant maxim, ( daN/m’ ) 4, diametral echivalent al fasciculului. (mm) 2.2.5, Incércarea data de vant pe fascicul acoperit cu chiciuri Bin= Ci Bo * Posh * (de +2) * 10° (daNim ) in care Cy este coeficientul aerodinamic al fasciculului acoperit cu chiciuré : Cu = Pv- coeficientulm de corectie a vitezei vantului, Pian - presiunea dinamica dat& de vant simultan cu chiciuré, (daNim*) d, - diametrul echivalent al fasciculului, (mm) b este grosimea statului de chiciura: b= Ben“ be (mm) 2.2.7, IncSscarea totalé pe fasciculin ipoteza vin simultan cu chciurd B= V Bs + Bet 222B 2.3, Incdreiri unitare de calcul 23.1. Greutatea unitard a fasciculului gie= 11 Bin 2.3.2. Greutatea depunerii de chiciuri pe fascicu Be= 1,8 San 2.3.3, Greutatea fasciculului acoperit cu chiciurd : Gr.= Bie Bre 2.3.4. Incarc data de vant maxim pe fascicul i ge 13 Bu °) ? role De de 2.3.5. Increarea dati de vant pé fascicul acoperit cu chiciuré Bse= 1.3 gin”) 2.3.6. Inc&rcarea totala pe fascicul . in ipoteza wins maxinn Y gic'* Bie coef. © Be 2.3.7. Incdrcarea totalé pe fasciculin ipoteza wéint simnulian cu chiciurd Bee gro V Be 2) Noti : Pentru zonele meteorologice D siE coeficientul este 1,5. 2.4, Inckreiri specifice normate si de caleul : Incércarile specifice normate (Yin * Ym) sidecaleul (Ye "unitare prin impartire le seotiunea realé a mulului purtitor. Ye) se obfin din incércarile 2.5, Incdredri orizontale de calcul : ate acjunii factorilor meteorologici asupra fasciculuiui de Incércéfrile orizontale de calcul sunt dators este mic si poate fi conductoate gi asupra stilpilor. Efeetul factorilor mrteoralogici asupra accesorilor neglijat. 2.5.1, Inc&rcdiri orizontale de calcul pe conductoz 9 (daN ) a) ipoteza vant maxim: F= ge" ay sis (daN) ») ipoteza want simultan cu chiciud : F= gs. * & * sin’ ® incare gi, este inckrcarea de calcul dat de vant maxim, se ~ incdzcarea de calcul dati de vant simultan cu chiciurd, ‘a = deschiderea dintre stilpi corespunzitoare incArcérilor date de vant, ‘@- unghiul dintre directia vantului si axul linei 2pay 2.5.2. Inciscari orizontale de caleul pe stélpi = a) ipoteza vant maxin : 1,3 *Cts* By * Prins *Ae (aN) ») ipoteza van sinnulian cu chiciurd: N= 1,3 * Cts” By * Pwen *Aa * Kee (da) in care Cis este coeficientul aerodinamic al stilpului, Cts = 0,7 pentru stilpi cu sectiune circulara i Cts =2,0 pentru stéloi cu suprafefe plane B,- coeficientul de crecfie a vitezei vantului, Pemc~ Presiunea dinamick data de vant maxim, ( daN/m?) wes ~ presiunea dinamic& data de vant simultan cu chiciura, ( daN/m? ) ‘Aq suprafeta stélpului expusd vantului ( m), a coeliciental de majorare a suprafetei stilpului datorii depunerilor de chiciwr& (mumai pentru stélpit cu alveole - ke= 1,5) 126. Incirciti verticale de calcul 9, 6.1, Incisciti verticale de calcul datorate conductoarelor = a) ipoteza temperatura medie G= gi" % (da) ») ipoteza chiciurit G= ge" a (daN) in care gie este incdrcarea de calcul datoratd greutiiifascicului u chiciuré 22, incdrcarea datorata greutéfi fascicululat c a, ~ deschiderea dintre stlpi la incdrcéri vertic 2.6.2, Inckrcéri verticale de calcul datorate ereut8ti stélnuluis 2) ipoteza temperaturd medie : Gae = 1,1 * Ge (daN) b) ipoteza chiciurd Gae=13%Gatke (dN) incare Ga este greutatea stilpului (aN ), kg ~ coeficientul de majorare a grutafi k, Al ale (corespunzatoare greutifil fascicululul) i stalpului datorité depunerilor de chiciura 2.7. Exemplu de calcu! Determinarea incarcérilor pentru un fascicul de conductoare zona meteorologica B, zona de amplasament IL. 2 izolate torsadate TYIR 50+3x70+2x16, 1, Caracteristicile fasciculului “ iametrul echivalent : d.=39,3 mm ( veui modul de caleul la cap. 3.) = secfiunea realé a nulului purtator : S,= 56,3 mm 1 greutate fascicul : Gr = 1,495 daN/mm 2. Date meteorologice ~ presiune dinamic& dati de vant maxim : Pyamac = 42 daNim™ = 15 daNh “ presiune dinamic& data de vant simultan cu chiciurd : Poe * grosimea stratului de chiciura : ba, = 22. mm. ~coeficient de corectie a vitezei vantilui : By = 1.0 « coeficient de corecfe a grosimil stratului de chiciuré : Bus = 0.6 425 3, Calculul inefrearilor normate : ‘$1a= 1,495 daNim Bea= 3,14 * 13,2 * ( 13,2+39,2)* 0,75 #10" = 1,6328 daNm sq = 1,495 + 1,6328 = 3,1278 daNm Bie = 1,1 "1,0 * 42 * 39,3 * 10° = 1,8157 daNm Boo 1,2 "1,0" 15 * (39,3 +2 * 13,2) *10° = 1,1826 daNm jest 69 = 1,495" + 1,8157° = 2,3519 daNm gin = V3,1278" + 1,084" = 3,3439 daNm 3. Calculul incrcdrilor de calcul he 1,1* 1,495 = 1,6445 daNm ‘g2e= 1,8 * 1,6328 = 2,9391 daNm = 1,645 + 2,9391 = 4,5836 daNm Bie = 1,3 * 1,8157 = 2,3604 daNm Gye 1,3 * 11826 = 1,5374 daNm asta 3G? Boe = V1,6445" + 2,3604° 8767 daNm ————s gre = V4,5836° + 1,53747 = 48346 daNm 4, Calculul incdrcirilor specifice normate si de calcul : ‘fie = 0,02921 daN/m.mm? Yin = 0,02655 daN/m.mm’ You = 0,02900 daN/m.mm’ Yue = 0,05220 daN/m.mm? ‘yan = 0,056 daN/m.mm: ‘Yse=0,08141 daN/m.mm* Yaa 0,03225 daN/m.mm* ‘Yee = 0,04192 daN/m.mm’ ‘Yon = 0,02100 daNim.mm’ ‘Yse = 0,02731 daN/m.mi Yee = 0,05110 daN/m.mm? 04177 daN/m.mm ‘Yre= 0,08587 daN/m.mm” ,05939 daN/m.mm Yon Ye 2s* F2/9070203LIN OLY ITI: YOTULIGNOD TY 3IY2OIN 20 TLINNAS W/E (OTL OLA PL VLAN OZ YINUH OS2 3, FASCICULE DE CONDUCTOARE IZOLATE TORSADATE 3.1. Introducere Pentru realizarea liniilor electrice aeriene de joasd tensiune ( tensiunea nominala de max. 1000 V inclusiv) se folosese fascicule de conductoare izolate torsadate, ‘Un fascicul este compus dintr-un conductor din ofel-aluminiu sau aliaj de aluminiu cu rol de mui! purtitor, tei conductoare din aluminiu ~ conductoare de fazd- pentra alimentarea consumatorilor ‘asnici si unul, dou’ sau trei conchctoare pentru ilumtinatul public. Toate conductoarele sunt izolate si risucite (torsadate ) intr-un facicul. Tolefia conductoarelor este realizat4 din materile plastice ( policlorura de vinil, polietilen’ reticulatd .. ) rezistente la intemperii si cu intérziere la propagarea fléc&rii Fasciculele de conductoare izolate torsadate se simbolizeaza cu litere si cifte: T - fascicul de conductoare torsadate Y - Izolatie din PVC I rezistent la intemperii R- rezistent le ardere 50 AIO] - sectiunea si materialul nulului purtétor 3x50 Al- numérul, sectiunea si materialul conductoarelor de faz pentru alimentari casnice Ix16 Al - numérul, sectiunea public terialul conductoarelor pentru iluminat Fascicule de conductoare izolate se utilizeaza in urmatoarele conditii de media = temperatura ambianté: -30 °C ...40 °C; ~ altitudine : maxim 1000 m; ~ medii normale, cu grad de poluare I, II gi III, definite conform PE 109, in aer liber, sut actiunea razelor de soare, intemperii, variafit de temperatur’, umiditatea relativa a aerului 100 %. Pentru identificare, conductoarele fasciculului se marcheaz& prin imprimare pe izolefie, in relief, pe toatl Iungimea lor, Ia intervale de cca, 1 m ‘ZERO , marca fabrcii si aul de fabricatie - pentru nuful purtator. Suplimentar, nuful purttor este previzut cu dungi longitudinale in relief, pe izolatie, pe toaté lungimea UNU, DOI, TRET- pentru conductoarele de faza ; IPI, IP2 - pentru conductoarele de iluminat public 3.2. Dimensionarea mecanicd a fasciculelot Calculul mecanie al conductoarefor se efectueaz’ dupa metoda la stiri limi rezistentele de cafoul sunt stabilite in procente din rezistenta de rupere calculati conduetorufui nul purtator. rin calcul se urmareste ca rezistenfa mecanicd de calcul s& nu fie depasita in punctefe de prindere ale conductorului in cleme, la diferite ipoteze de incdrcare. Calculele de dimensionare mecanica a fasciculului se fac considerdnd c& eforturile mecanice sur suportate de conductoral din ofel-aluminiu, nulul purtator, conductor in jurul cAruia sunt risucite conductoarele de fa2%. In conductoarele de faz’ se presupune c& nu apar eforturi mecanice. cu mai mult de 5%, an28 Rezistenta de rupere caleulaté a nulului purtitor este : Pre = 0,95 * 6, / S (da N/mm?) fn care o, este rezistenta de rupere a conductorului 50 OIAL S,- secfiunea real a conductorului 50 O1Al Starea de dimensionare Se verificd urmatoarele ipoteze de dimensionare : 1) vant simultan cu chiciuri - valoarea maxima a rezistenfei de caloul va fi: x1 2) temperaturd minima - valoarea maximé a rezistentei de calcul va fi: ¥2"Ps. 3) temperaturX medie - valoarea maxima a rezistentei de caleul va fi: «3*Pre in care x), Ke $i xs sunt coeficienti parfiali de siguranga. Pentru efectuarea usoaria cleulelor se fac urmatoarele nota = traofiuni specifice normate : Pi = x * Pe; P2=Ko" Px gi Ps - temperaturi corespunzitoare ipotezelor de dimensionere Tr= -SC; Ta= -30°C gi Deschiderile critice, necesare pentru stabilirea ipotezei de dimensionare, se determina cu relatiile 124* [Pi-Pata*E*(Ti- Ts VE A(42)= 0 —_—_$ Yre vie | 124* (Pi-Psta*E*(Ti- Ts )/E i Ae 153) = fre Ye v eee e Py Ps (24% [Py-Pa+a*E*(Tr-T)/E Ad 2;3)= 1 / a unde P; ;P2; Ps sunt tracjiunile specifice normate in ipotezefe considerate mai sus, Ti; Ta sTs- temperaturile in ipotezele considerate mai sus; E-- modulul de elasticitate al conductoralui nul purt&tor ‘a= coeficientul de dilatare termicé oities Tre > tnedrcri specifice de calcul 2829 Sarcina relatives si_sarcina relativa criticit Py a*E*A+B gyre! Ye qe = a@*E*(Ty-Tr)+Ps unde A=Ts-Ti + P2*(Ti-T2)/Ps B=P3-Py+(P2/P3)°*(Pi-P2) Deschiderea medie se determin’ cu relafia : (m) unde a; sunt deschiderile din panoul considerat Prin compararea valori sarcinii relative ( q ) cu sarcina relativa critica ( qe) sia deschiderii medii (a) ou deschiderile critice ( Ay) in tabelul nr.3.1, se stabileste ipoteza de dimensionare pentru calcuful tractiunii si sigesilor. Tabelul 3.1 Stabilirea ipotezei de dimensionare ‘Sarcina Deschiderea medie Dimensioneaza relativa Py Te q > Ger Z an < Ac 1:2) Pa =30 ‘n> Ac 132) P 5 Ac 2;3 )- imaginar Py +15 a < ae | am< Aal1:2)f AG(233)>0 [an< Ae( 2:3) | Pr -30 sau © [ag Aa( 2:3) [Ps +15 er- imag (433 )- imaginar Pa +15 an> Ae 1:2){ AaCd3)>0 [eax Agli3)| Ps | +15 a> Ae(i3){ Pi | 5 Tractiunea_specificd orizontalé de calcul (P,) determin’ dia relatia P2*(h/a?+2)-Pot(2*Py-h*y)tar* ye/4=0 in care P, este tractiunea in ipoteza care dimensioneazi ( daN/mm*) hh denivelarea intre punctele de prindere a fasciculului (m ) aq ~ deschiderea (m ) ‘e ~ inckrcarea specificd de calcul in ipoteza care dimensioneaz& ( daN/m.mm? ) Denivelarea h intre punctele de prindere a fasciculului se iain calcul in cazurile in care aceas este mai mare de 10 % din deschiderea panoului 2930 Pentru denivelarea h=0, relafia devine : 8*P?- 8*P,*Py tat Ecuatia de stare, Pentru determinarea tractiunii la diferite temperaturi este necesar’ rezolvarea ecuatici de stare a fesciculului, Pornind de la ipoteza de dimensio- nare, caracterizata prin rmirimile : tractiune specifica orinzontald de calcul (P, ) si temperaturi (Tz) se calculeaza tractiunea specifica ( P ) la temperatura (T ) dorita fat Wt tat yerE P,- 24 *P' 24*P2 unde P este tractiunea specific& orizontalé normati care se calculeazé ( daN/mm* ) P,- tractiunea specifica orizontalé de calcul ( daN/mm* ) aq~ deschiderea medie (m) ‘Yo incrcarea specifica normaté in ipoteza la care se calculeazi ( daN/m.mm? ) Yfe~ inc&rcarea specific’ de caloul in ipoteza de dimensionare ( daN/m.mm* ) cc coeficientul de dilatare E- modul de elasticitate T- temperatura la care se calculeaz’ ‘Ta- temperatura in ipoteza de dimensionare - a*E*(T-Ts) P- Prin rezolvarea ecuatiei de stare se determind tractiunile specifice la dferite temperaturi Sdigeata maxima se determina in ipoteza temperatura maxim& sau ipoteze inc&rcare cu chiciur’ (m) fms 8*P unde @ este deschiderea realé (m) ‘Ye~ inc&rcarea normati la ipoteza considerati_ ( daN/m.mm? ) P -tractiunea determinati corespunzitoare ipotezei considerate (daN/mm? ) 3.3, Recomandii privind calcule de dimensionare a fascicululor Caleulul tracfiunilor si sigetilor se face dup metode la stiri limit, pornind de le detele indicate in normatival PE 106, conform algoritmului de calcul prezentat mai sus Coeficienfi parfiali de siguranta care se vor lua in calcul, nu vor depasi valorile normate impus de normativul PE 106-95 : 0,70, x2= 0,50 gi x3= 0,18 Se recomand’ valorile maxime de 0,67 , 0,44 respectiv 0,18 pentru a se fine seama de faptul & conductorul nul-purtitor este bimetalic ( modulele de elastictate si coeficienti de dilatare termina sunt diferfi pentru ofel sau aluminiu ) Eforturile care apar in conductor nu trebuie si fie mai mari decat eforturile admise de celelalte clemente ( stilpi, arm&tur, clemé de tracfiune s.a. ). In cazul in care eforturile in conductor sunt mai mari, se recurge la micsorarea tracfiunii in conductor, prin alegerea unor coeficienti parfiali de siguranfi mai mici Tracfiunea in conductor se poate micsora pana la valori care realizeaz& conditile de respectare gebaritelor si distanjelor de apropiere . 2031 In cazul coneret, al linilor electrice cu conductoare izolate torsadate, se porneste de la conditia a tracfiunea in conductorul nul-purtator si nu depiseasca valoarea rezistentei admisibile a clemei de intindere refea si armaturilor corespunzatoare montari acesteia pe stilp (750 daN - vezi capitolul 5) In consecinfa se vor alege valorile coeficienfilor partali de siguranl astfel ineat tractiunea in null purtator , in condiia de incdrcicare maxima , s& nu depigeascd aceasti valoare. Tipurile de fascioule cele mai uzuale, recomandate a fi utilizate pentru realizarea liniilor de joasa tensiune, sunt prezentate in tabelul 3.2. iar caracteristicile constructive ale conductoarelor componente, in tabelul 3.3. Se admite si folosirea altor tipuri de fascicule, din gama de fascicule omologate cu producitorii Tabelul 3.2, FASCICULE DE CONDUCTOARE IZOLATE TORSADATE + fascicule cele mai utilizete - Tipul fasciculului Diametrul Greutatea echivalent al | fascicululi fasciculului G: (daN) d. (mm) TYIR 50 O1AL + 3x35 Al + 16 Al 30,9 0,955 TYIR 50 O1AI + 3x50 Al + 16 Al 35,7 1,151 TYIR 50 O1Al+ 3x70 Al+ 2x16 Al 393 1,495 TYIR 50 IAI + 3x95 Al + 2x16 Al 44,1 1,980 Diametrul echivalent al fasciculului este o marime de calcul care se determing cu relatia / d= dp *(142* /1- qv dP +de+2ded, ) (mm) unde — dy este diametrul exterior nominal a conductoarelor de faz (mm ) d, - diametrul exterior nominal al conductorului nul purtétor (mm ) Diametrul conductoarelor pentru iluminatul public este mic in comparefie cu diametrul conductoarelor de faz sau de nul si nui perticip3 la calculul diametrului echivalent al fasciculului, ele ocupand pozitii ir spatiile ibere dintre celelalte conductoare.2 . Tabelul 3.3. DIMENSIUNI CONSTRUCTIVE ALE CONDUCTOARELOR IZOLATE, Secfiunea ‘Numinil de fire si | Grosimea izolatiei | Diametrul exterior | Greutatea nominal diametrul frului 6 (mm) nominal G S (mm’) (nr. x mm) d (mm) (daNim) Conductoare din aluminiu , STAS 3033 , izolate cu PVC 16 7x17 18 8,7 0,09 25 71x21 18 9,9 0,104 35 1x25 18 1 0,157 50 19x18 20 13,0 0,222 70 19x21 20 145 0,307 95 19x25 2,0 16,5 0,468 Conductor din OLAL - forta de rupere 6; STAS 3000 = sectiune reali S, izolat cu PVC - modul de elasticitate E = 7503 daN/mm? = coeficient de dilatare termicd o =19 *10° 1/°C 30 13,3 Ol + 6x3,2 Al 2,0 13,6 0,395 3.4. Exemplu de calcu! Calculul tracfiunilor si sigefilor intr-un panou de 166m, cu 5 deschideri ( 28; 35; 33; 36 si 34 3 pentnt fasciculul de conductoare izolate torsadate TYIR 50#3x70+2x16 mm’ , in zona meteorologict B , amplasament I. 1. Tractiuni specifice de calcul ~ ipoteza incdrcare maxim’ : p.seciy = Pi = 0,67 * Pr = 18,878 daN/mm? = ipoteza temperatura minima : Prin 12,397 daN/mm* ~ ipoteza temperatura medic: Pps 5,072 daN/mm” 2. Caleulul deschiderilor critice 1 ZATISOB*[18, 878-12, 3971, 9°10 7503*(5-(-30))] ———-—— = 46,07 m 0,085872? —_0,02921 18,878? 12,39 323 /2ATTSO3*[18,878-5,07241,9°10°*7503*(-5-(+15))] AQ 13)= | re = imag 0,085872? 0,029217 v ~ Bette = 18,8787 5,072” 1 2ATTSO3*{12,397-5, 07241, 9°10 ¥7503*(-30-15))] AL23)= 1 ~ = imag, ! v 3. Sarcina relativa : q= yre/ yic = 0,085872/ 0,02921 = 2,94 Po a*E*A+B 4, Sarcina relativ8 critic’ : gee =——- / oa PV a*E*(T;-Ta)+Ps-Pr A=T3-Ty +(P2 Ps) *( Ty -Tz) = 15-5) #(12,394/5,063)*[-5-(-30)] = 81,14 B= Ps -Py+(P2 /P3)? *(P1-P2) = 5,063-18,88+(12,394/5,063)" *(18,88-12,394) eee eee eee eee 18,878 /1,9*10° *7503*81,14+24,95 — ——— =imag, 12,3947 ¥_ 1,9*10° *7503 * (15-(-30)) + 5,072 - 12,397 Qe 5. Stabilirea ipotezei de dimensionare. ‘Analiza acestor date, conform tabelului pentru stabilirea ipotezei de dimensionare, conduce la concluzia c& dimensioneazi ipoteza temperatura medie Pg = 5,072 daN/mm’ si Ts = +15°C 6, Tractiunea orizontalé ( denivelarea h = 0 ) 8°P2-8*P,* Pete? * vic =0 8*P,- 8 * P, *°5,072 + 33, P, = 5,048 daN/mm” NBSP BEBE 1. Deschidereamedi¢: @m = | es —= 33,5m V 28+35433436134 334 -atE*(T-Ta) 9. Tractiunea la temperatura de 15°C 33,5? *26,554? * 10° * 7503 33,57 29,217 * 10% * 7503, PUs?) isoaeeie ese 24* PUS*y? 245,048" P(1S°) = 4,67 daN/mm* rea de 30 m, 10. Sgeata fasciculului la 15°C, pentru deschit Ye 30° * 0,026554 0,64 m 8*PUS?) 8 *4,67 11, Tractiunea la temperatura de 40°C #26,554° * 10 * 7503 33,57 *29,217 * 10 * 7503 5,048 - 33, (40°) 245,048? 24* P(40°y - 19°10 *7503*(40-15) P(40°) = 4,13 daN/mm? 12, Sageata fasciculului la 40° C , pentru deschiderea de 30 m. Yn 30° * 0,026554 8*P(40) 8 * 4,13, Dimensionarea din punet de vedere mecanic a linilor electrice aeriene de joasd tensiune cu conductoare izolate torsadate ( calculul tractiunilor si sigetilor de montaj) se recomanda si se fac utilizdad programul de caleul TORSBETO, program care lucreazé sub WINDOWS - EXCELB DIMTORS LINIE ELECTRICA AERIANA de JOASA TENSIUNE CONDUCTOARE IZOLATE TORSADATE LEA 0,4kV [Ex a eer wo (ESa{ Gin] 14850] gto 118445] Toss] pio] 0.0202 g2n 41,6328] 2c | 2,9391 0,0280) _y2c_|_0,0522} an 73,1278] 93c_| 4.5836) 0.0556] v3 | 0,0814} [sear ae ear ooaeet ne oa ‘gan | 4.1626) 9c | 1.5374 0.0210) vse _| 0.0273] g6n 72,3519] g6c_| 2.8767] 0.0418] 6c | 0,0511 gin 3.3439] _g76_| 4.8346] 10,0604) _y7c | 0,0859} 23.01.98 Deschideri in panou (n) Deschiderea medie fam(m) [| 35.54 Deschiderea de calc [ac (m) [40 Denivelarea am 10 Tractiuni de montaj [femp (oy =30, 5 10 [20 25] 30 35. 20 panne) [6,16 aa1 | 78 | 468 | 454 | 445 [asa [438 aa P (GaN) i727 288 | 202 | 256 | 249 | 24s 258 | 203 530 Sageti de monta) rrema(G) | -30 Ste TS YC CYSCSSSCYSCAO Saget ao) maxima Lor | oer | or | oor | oor | 0s | aos | 068 T 0.08, pol 023} 027 | 028 | 0200.29 | 030 | 031 | 031 | 032 | 0.92 So] 048-081 | 0,62 | 064] 068 | 067 | 069 | O71 [072 | 072 fol 086 [408 | ttt | iia] tir] 420 [1.23 [1.26 [128 [128 sop 435 169 | 474] 1.76 | 193 | 407_| 192 | 1,98 | 201 [2,01 Sot t+} 243 | 250 | esr | 263 | 270 | 276 | 203 | 200 | 2.89 Caer 3a0 [3g [3.59 [307 [376 | 3.88 [3.98 3.8 Deschiderea dintre stalpi Desc ap (SCP. lUnghiat stale F000 [inlet 2a aia rm cdl 7] 180 | NU 20036 4, STALPI 4.1, Introducere Pentru realizarea linilor electrice aeriene de joasé tensiune cu conductoare izolate torsadate se folosese stilpi din beton, staipi din lemn sau stalpi din metal. Se recomand& utilizarea stilpilor din beton centrifugat. Stalpii din lemn sau metal se utlizeaz8 in baza unor justficdri tehnico-economoce. ‘up’ funcfia pe care o indeplinesc in linie.stlpii pot fi ~ stalpi de susfinere ; ~ stilpi de intindere ; ~ stalpi terminali Stalpii de susfinere side intindere pot fi in aliniament sau in col. Determinarea domeniilor de aplicare a stalpilor din beton (deschiderea dintre stalpi ) corespunz3tor functiei din linie si eforturlor la care sunt supusi, se face pe baz de calcul conform normativului PE 106. Eforturile si schemele de incdrcare a stalpilor sunt prezentate in figura 4.1 4.2. Caleulul deschiderii dintre stalpi 42.1. Deschiderea la inodredri verticale - a - ( greutate ) este semisuma deschiderilor virtuale adiacente unui stilp, astfel incat efortul admisibil in stilp si mu fie depasit Se determina in ipoteza inc&rciri cu chiciuré 24= Fal Bin (m) unde F, este forja maxima vertical pentru care au fost dimensionate accesoriile ( daNN ) ‘5a ~ incdrcarea normati ( daN/m ) 4.2.2, Deschiderea la vant - a, - ( deschidera la inc&rc&ri produse de vant ) este semisuma deschiderilor reale adiacente unui stalp. Deschiderea la vant se determind astfel incat, la incdrcarile care actioneazd pe stalp, efortul admisibil in stélp s& nu fie depasit Se calculeaz& deschiderea in dowd ipoteze, vant maxim si vant simultan cu chiciurd, refindndu-se valoarea cea mai mi a) ipoteza vant maxim : Mey -V* Bie * B+ gu. * He ) ipoteza vant simultan cu chiciur& Mey -V *H, Bie" B+ Bie * He unde Mug este momentul capebil de calcul al stélpului ( daNm ) ‘V - incarcarea orizontald datorata vantului pe stalp ( daN ) Hi, indlfimea deasupra solului a centrului de greutate a stélpului; (m) “He-indlfimea deasupra solului a puctului de prindere a fasciculului pe stalp (m ) Bie Bie Bic, Bse~ MCHrcAri unitare de calcul (daN/m ); B - distanja pe orizontald de la axul stélpului la punctul de prindere a fasciculului pe stélp (m ); epee %37 Incdircarea orizontala dati de vant pe stilp - V = 4) ipoteza vant maxim : V=1,3." Cs * By* Pm *Ae (daN) ») ipoteza vant simultan cu chiciurd V=1,3* Cy * Be* pcr * An ® ke (da) in care Cy este coeficientul aerodinamic al stalpului C= 0,7 pentru stilpi cu sectiune circulard ; 0 pentru stalpi cu suprafete plane ; B. coeficientul de coretie a vitezei vantului Pemac~ presiunea dinamica data de vant maxim ( daNim*) Pos presiunea dinamica data de vant simultan cu chiciura ( daNim?) ‘Ag ~ suprafata stélpului expusé vantului ( m) ike ~coeficient de majorare a suprafefei stilpului datorta depunerilor de chiciur& (numai pentru stélpii'cu alveole ks = 1,5) Indltimea centrului de greutate a stélpului de la sol Ha-Hire die +2. (m) 3 dinct d unde Hy esteindlfimea stélpului (m ) Hine ~ adancimea de incastrere (m) das diametrul stélpului in portiunea de incastrare (cm ) dd diametrul Ja varf a stélpulut (cm) ‘Suprafata stdlpului expusa vantului unde Hg este inalfimea stalpului (m) Hye - adancimea de incastrare (m ) digs diametrul stalpului in porpiunea de incastrare (1m) d= diametrul la varf a stilpului (m ) 4.2.3. Deschiderea nominald - a, este distanta la care, la sfgeaté maxima, gabaritul la sol este minim. AV 8*P* fo / (m) unde P este tractiunea aferenti stigetii maxime (daN/ mm ) Ya incdrcarea specifica normati a fasciculului corespunzAtoare ipotezei la care apare sgeata maxima fmac~ SSgeata maxima impusi de gabaritul la sol => faux =Hr-Hyo (m) Hy_ inalfimea deasupra solului a puctului de prindere a fasciculului pe stalp (m) Ha gabaritul la sol al fasciculului la sigeaté maxima (m) 738 42.4, Deschiderea inte stil este valoarea minims dintre deschiderea la tnctrctiri verticale (a5) deschiderea la fnodredri date de vant (ay) si deschiderea nominalA ( 2). a= min (ap, 8%, a) (m) 4.3, Stilpi_terminali Stalpul terminal se dimensioneaz& astfel neat momentul eapabil al stéipului sf nu fie depasit atét pe directia principal& cit si pe directia secundar& (dam) 2) directia principala : May2 T* Hr + gee" B * 0/2 (dam) b) directia secundard : Mex 2 te” Hr* a/2 +V "Hy unde Teste tractiunea maxim care apare in fascicul ( daN ) V ~incdrcarea orizontala daté de vant pe stilp ( daN/m ) Hy- inalfimea de sol la punctul de prindere a fasciculului pe stalp (™) H, -injimea dessupra solului a centrului de greutate a stilpului; (™) a ~ deschiderea reala (m) Bhe $i Sie ~ incarcBri unitar& de caleul (daNim ) B distanta pe orizontalé de la axul stélpului le punctul de prindere a fasciculului pe stélp (m) {In vederea utilizarii unui anumit tip de stélp ca stilp terminal se poate alege valoarea tractiunit T astfelincit momentul cepabil al stdlpuli smu fie depagit, Dup& determinarea tractunii se aleg coeficienit parfiali de siguranfa ( vezi capitolul 4 ) pentru rezolvarea ecuafiei de stare astfel incat tractiunile maxime , in fpoteza de incdrcari maxime, si nu deptigenscd valoerea impusé a tarcfiunii 4.4, Stiloi de sustinere in aliniament Stilpii de susfinere in aliniament se aleg astfl incat egal, cu veloarea minim’ dintre desciderea la sarcini vertic nominala ( a) deschiderea reald ( a) s& fie mai mic, cel mult ale (a,) , deschiderea la vant (a.) si deschiderea 4.5. Stilvi de colt i lor de sustinere sau intindere in colt se determina prin calcularea Domeniul de utlizare 2 stapil tilp, s&inu produc& momente mai mari decat ‘unghiului maxim al liniei , astfel incat eforturile care apar in st ‘momentul capabil. Unghiul de colt (2c) alliniet se determin& din relayia a) ipoteza vant maxim : Mey -V*H, -a* gio" B-a* Be * Hr a) ee = arcos (—39 ) ipoteza vant simultan cu chicjuré : Mey -V*H, - a* 85 *B-a* gse* He eo arc0s (——— — 2*T*H, unde a este deschiderea dintre stalpi (m) T -tracfiunea orizontala ( daN ) Restul notafilor sunt cunoscute de mai sus. 4.6. Stalpi deintindere Deschiderea la incdrcari verticale, deschiderea la vant si deschiderea nominala pentru stalpii intindere in aliniament se determina ca la stalpii de susfinere. In plus, stalpul de intindere se verificd si ca stilp terminal 47, Stalpi ancorati In cazurile in care incércérile depasesc momentul capabil al stélpului, se admite utilizarea stilpilor ancorati ‘Dimensionarea ancorei si determinarea domeniilor de folosire a stAlpului in acest caz, se face prin caleul Forfa in ancora ( F, ), pentru care se dimensioneaz ancora, se determing cu relatia F.=R/sinB (daN) incare R este rezultanta tuturor fortelor caze solicité stélpul B= unghiul ancorei Jn cazul liniilor aeriene de joasa tensiune cu conductoare izolate torsadate se recomanda utilizarea ancorei de 2500 daN cu un unghi al ancorei de 30°. 48, Fundatiile stilpilor Stalpiilinilor electrice asriene de joasd tensiune se monteazi in fundafii burate, tumate seu prefabricate ‘Fundatii burate . Fundatiile burate se realizeazd cu straturi altemative de pamént nevegetal si piatrs. de maxim 20 em grosime, bine compactate. Gropile de fundarie au 0 forma cilindrica, cu diametrul de sise executé manual sau cu foreza t Fundatii umate. Fundatiile tumate din beton mionolit_se realizeaza ca un bloc prismatic dreptunghiular, din beton marca Be 7,5, cu un gol de forma prismatic& sau cilindric& ( pahar ) pentru ‘montarea stilpului. Incastrarea stalpului in fundatie, dupa pozitionarea corecté, se face cu beton de ‘monolitizare marca Be 15, timat intre stilp $i perett paharului ‘Fundatii prefabricate, Fundafiile prefabricate tip coloan se realizeazi cu coloane prefabricate din beton armat centrifugat, cu diametrul interior de 56 em gi lungimea de 1,95 m, plantate in teren prin vibropresare sau in gropi executate cu foreza. stilp si coloan’, Tipul constructiv de fundatie se alege de proiectant, functie de incdrcdrile care actioneazA asupra stélpului_ si de natura terenului Fundatile stilpilor se dimensioneaz& astfelincat s& reziste solicitirilor la care sunt supuse in exploatare, funcfie de natura terenului, Terenurile sunt imparfit , functie de caracteristicielfizico-mecanice fn patru categorii, conform STAS 3300/1 $i 3300/2 34,9. Recomandari privind utilizarea stilpilor “Pentru linile electric aeriene de joasd tensiune cu conductoare izolatetorsadate se utilizears stalpi din beton centifugat, Se admite si utilizareastpilor din betonvibrat. In situa speciale, pe baza lunotjustificls tehnico-economice, se admite si uiizarea stalpilor din lemn sau metal " Tipurile de stalpi din beton recomandate la realizar linillor cu conduetoaze torsadate, precum si caracteristicile lor tehnice, sunt prezentate in tabelul 4.1 si in figurile 4.2. $i 4.3. Forma si dimensiunile fundafilor recomandate a fi utilizate la stipiilinilor electrice aeriene de 4joasd tensiune eu conductoare izolate torsadate sunt prezentate in indrumarul pentru proiectarea fundatilor 4.10, Exemplu de calcul Deschiderile corespunzAtoare stil pentru susfinerea fasciculului 50+3x70+2x16 ipului SCP 10001 montat in zona meteorologic B amplasament Il, 00 / 4,58 = 95,8 m 1, Deschiderea la incisclri verticale: a, =F./ gs 2. Deschiderea la vant: ) ipoteza vant maxim -VtH, Bie * B+ ge * He 1,31271 -59,6 * 3,81 - 95,8 * 1,64 * 0, 2,36*8 3*0,7°1,0*42*1,56=59,6 daN ‘Ag=(10,0-1,8)*(0, 1540,23)/2=1,56 m? ») ipoteza vant simultan cu chiciuré : Moy -V*Hy a3" B + gs * He 13° 1271 -21,3*3,81- 95,8 * 4,58 * 0,22 20,1 m 1,548 3, Deschiderea nominal a= V8" 414% (8-4)/ 0,026554 = 706m » 4, Deschiderea, a= min (ag; a3) = 71m 404a 5. Unghiul de colt care este suportat de stélpul SC 10001 Mey -V "Hy -a* gic" B- 2" gee" Hr = arcs ( 2°T*He 1652 -59,6*3,81 ~71* 1,64 0,22-71*2,36* 8 = arcos ( eo 2* 53948 ‘Unghiul mimim al liniei 2 c= 2* 90= 180° => 200 grade centi Tabelul 4.1 CARACTERISTICILE STALPILOR _ RECOMANDATI PENTRU LINIILE AERIENE DE JOASA TENSIUNE CU CONDUCTOARE IZOLATE TORSADATE, Indime | Adanci- | Dimensiuni la] Dimens.la | Greutate | Moment mea de vast baz exploat Tip stilp {incastrare normat He Hee a D Ge Mes m m om om daN daN.m SI9 5 1,2 12 a 430 1162 SCP 92. 14 268 [36 1130 4105 15006- 92 SCP 10001 10 15 15 25 630 1257 : x SCP 10002 10 1,5 24 34 1075 3675 SC 10005 10 15 26 4) 1535 8844 SE4T 10 | 15 14,23(15,77)/ | 31,3(33,7) 780 1844/ 1 15 4/235 1 948 [- SE10T 10 1,3 | 23,75(26,25)/ | 51,9(5,1) | 2040 6983/ 25 132 ano SE1IT 10 | 15 | 28,52(61,48)/ | 63,3(67,7) | 2650 13638/ 30 144.5 5547 SEST 12 16 18,1(19,9)/ | 43,7(46,3) 1292 4189/ 19 {27,5 1285 SC 15014 | 10,5 17 34,25 50 1930 13077 105VY PRIS wy ysnat& pypsoZPP DJOIgISN oBIBILvIEL — y \ . ‘yefunifoays epuatyneas ~ % { Buixow beunioay. — 1 i praise ad (OpUIn BpDIymp wrezwozNe eBIoD/bI) ~ of Sys ak HYMCLIA BOIYOP WBLUoz1IO BBIDDIDI) — A “WOMATLLE Yo PAVISAYING FA PIPWPHIS VG VARS five wy aei20Mtiny Lnanvnrre W avaoNtins — S002 a BezMrisns — LNBWIVINITE AY 3etzhilsDS TNIW DL hh ? wy weewo\26 | 4 | 0 |25 | 25/25 | 0) las 0 scp sooo! | 40 145. | 25 | 40 | 25 | 25 | 25'| 50| 10,| 45] 240]- [cP 10002". | 19 \2h | 3% | 10 | 25 | 25 | 25 | 50 | 40 | HF) 0 SC 10005 (Figs 42: S7ALP/ DIN. een CENTRIFUGAT:[a 7 Tt ah Lamenstdny | onsrante o4ue/ Agiee os ain, f, 5 A\BA|B{IZA1S| oo | & vier | 8tz4 beh lcplorjen bes Pos Tem RB LRTOTACE | 10 | 25 | 25 £0 250 _| 23/25(26/25) 54,9055) |_T | 30.| 30 | = | = | 210 | 85 32 4 | 30 [30 ms = 952 (3) 98)| 633(677) | “7 | 30 | 25 | 2s |so| = | 270 SORE wo les les sol = | — oles |=) =| =) 48 | 24? BETON VBRAT, 4445 5, REALIZAREA LINIILOR ELECTRICE AERIENE CU CONDUCTOARE IZOLATE TORSADATE 5.1, Solutii de realizare a liniilor electrice aeriene de joasa tensiune cu conductoare izolate torsadate Linile clectrice aeriene de joasé tensiune cu conductoare izolate torsadate se realizeaza in dowd solutii, funofie de modul de fixare a fascicului 2) linie cu fascicul intins pe stalpi b) linie cu fascicul pozat pe fatadele cliirilor ‘Alegerea solute se face de cétre proiectant, functie surmeazi sa se realizeze linia .Pentru aceasta este necesar ca corespunzitoare pe teren, cu care ocazie se intocmesc schife zona si tipurile constructive. La alegerea modului de realizare a rejelei cu conductoare torsadate, projectantul trebuie sf find seama de amplasamentul clédirilor din zon: © tipul si materialele din care sunt construite; @ estetica mediului inconjurator, 5.1.1, Lindi electrice aeriene de joasd tensiune cu fascicul intins pe stélpi de conditiile concrete din zona unde projectantul si faca o documentare in care se indicd amlasamentul cladirilor din ‘Acest mod de realizace se recomanda a fi aplicat in zonele in care cladirile sunt rare si nealiniate, sau in zonele in care clédirile sunt construite din materiale care nu au rezistenfa mecanic& necesara pentru preluarea eforturilor mecanice datorate montéri fascicululu Exsciculul se monteaz& intins intre stalpit de intindere care delimiteaz& panoul si este sustinut de stilpi de sustinere. Eforul de tracyime apare in conductorul nul purtdvor, conductor fixat la capetele panoului prin intermediul clemelor de intindere retea. ‘Conductoarele de faz’ si conductorul ( conductoarele ) pentru iluminat public sunt rasucite ( torsadate ) in jurul conductoralui nul purtator. ‘Montarea fasciculului de conductoare pe st alinjament sau colt ), legturi de intindere ( in aliniament sau colt ), tipi se face urtilizand legaturi de susfinere ( in Jegaturi de derivafie si legauri terminale. nere - Fasciculul este susfinut in armaturd fixati pe stalp prin intermediul Legiturd de su: se monteaza o brétaré de unei sje de sustinere . In cazul stalpilor care nu au uri, in locul ti susinere. Legaturile de susfinere in colt se realizeazi cu aceleasi armatur Legiturii de intindere- In punctele de intindere ale fesciculului (eapetele panourilor) se fixeaz& nulul purtitor in clema dle fntindere refed iar aceasta se fixeaza de tia de intindere pe stalp pr prermediul unui Batinzdior sau unui prelungitor . La un capit al panoului se folosestefntinsdtor tat I telalalt se foloseste prelungitor. In cazul stalpilor fir8 giurl, in locul tijei de tntindere se utilizeaz Bréjard de intindere corespunzatoare tipului de stip. ‘Legitura de intindere poate fin aliniament sau in colt, ambele se realizeaz cu aceleasi clement 4s46 unde este necesar si se realizeze derivatii din linie, Je legaturila de intindere. Derivatile (legaturie electrice refea- cleme cu dinfi, care se monteaza firs alizarea derivatillor conductoarelor si utilizarea cutie’ Legiturii de derivatie- In punctele fasciculul se fixeazi gi se intinde pe stalpi ca si ale conductoarelor ) se fac cu cleme de derivatie desizolarea conductoarelor . Se admite, pentru re de derivatie refea. Legiturd terminalé - La capetleliniei sau derivailor se realizeazd legiturd terminals, oy aceleasi componente ca silegitura de intindere, La legitura terminal&, obligatoria conductorul de nl se leaga la boma de legare la pimant a stalpulu, iar capetele conductoarelor de faz& se izoleaza si se fixeazA pe stilp cu Brdjard de fixare pe stalp. j.- Innidirea conductoarelor fasciculului se realizeazicu de inmadire pentru nulul purtator ( care este realizat din ‘% din rezistenta de rupere a conductorului. Mufele de anice, ele avand mumai rol electric. dou’ conductoare se desizoleazi, se introduc in muf& jei conductorului se face cu un manson Inn&direa conductoarelor fasciculului ajutorul mufelor de indir prin presare. Mufa ofel-aluminiu ) este dimensiunata si reziste la 95 inndidire a fazelor nu sunt supuse le eforturi mec Pentru realizarea innddirii . capetele celor si se stringe mufa cu ajutorul presei de mufet. Refacerea izolati din material plastic. Se admite, numai pentru realizarea innédi clemelor cu dinti : clemd de derivatie rejea si La realizarea innidirii conductoarelor fascicu! un decalaj intre ele, evitand contactul intre tnnddir. sii conductoarelor de faza si de iluninat, utilizarea cleind de derivatie iluminat public. ului se va avea griji.ca innddirile s& de realizeze cu 5.1.2_Linii electrice aeriene de joast tensiune cu fascicul pozat pe clédiri 1 este modul cel mai simplu gi eficient de vealizare a Pozarea fasciculului pe fetadele cl&dirilo cazurile in care xisté clidiri mari, cu fatade la strada ® liniilor cu conductoare torsadate. se aplicd in toat gi aliniate “Modul de realizare pozat al fasciculului care prezint& multe avantaje din punct de vedere economic $i estetic, permite rezolvarea difcultajilr la tecerea peste difeite elemente constructive ale Cladirilor, utlizand un numir redus de accesori, Gra si deterioreze aspectul arhitectural Fascioulu este fixat si sustinut liber pe fajada , prin intermediul cuielor de fixare pe zid, in fascicul neexistind eforturi de tractiune. Distanfa recomandaté intre cuiele de fixare este de cca. 1 meina, fasciculul este sustinat de bratara de fare a cuiuluila 3~5.m de perete . La schimbarea rivelului de pozare a fasciculului sau la colqurile lédini, se recomanda ca distanta dintre cuiele de Gare sf se micgoreze pln la limita necesard, astfel inedt fasciculul si mu ating peretele cliciri Derivatile din lini electric& pozatt ‘se realizeaz cu cleme de derivayie rejea (cleme cu inti) sau cutie de derivatie date din linie cu conductoare neizolate: 5.2.1. Derivatie cu conductoare izolate torsac Pe stalpul linii, in punctul de derivafie, se mont intindere refea, intinzitor (sau prelungitor ) si tijd de fntinds teazd o legatura terminalA, realizata cu clem’ de jere, Conductoarele fasciculului se leagé la 4647 fazcle respective ale line’ cu conductoare neizolate prin intermediul unor cleme universale, Fasciculul se rigidizeazi pe stalp cu bratard de fixare pe stélp. 5.2.2, Trecerea din linie in cablu in linie cu conductoare izolate torsadate Varienta A: Cutie de trecere montaté la baza stalpului echiparti cu suporturi de sigurante fuzibile, Capetele conductoarelor cablului si conductoarelor izolate torsadate se racordeazi la suportii siguranelor. Fasciculul de conductoare torsadate se fixeaza pe stilp cu o legaturd terminalé $i se protejeazd, inte cutia de trecere si legatura terminal& , in feava din material plastic. Varienta B: Fasciculul de conductoare izolate torsadate se monteazi pe stalp cu o legiturd terminalé, iar cablul se fixeaza pe stélp, protejat in feava din material plastic, pnd la pertea superioara . Legiturile dintre conductoarele cablului si conductoarele fasciculului se realizeaz4 cu cleme de derivatie cu dingi 5.2.3, Plecare din post de transformare aerian: Pe stalpul postului se monteaza o bratard de intindere si se realizeaza legtura terminal. Conductoarele de faza se racordeaza la suporturile sigurantelor fuzibile din cutia de distriburie postului, iar conductorul de nul fa bara de nul din cutia de distributie. 5.2.4. Plecare din post de transformare in cabin8 zidita: De regulé, din posturile de transformare in cabina zidida, se realizeaz subteran, Racordarea liniei torsadate la aceste posturi. se face ca din refea in cablu. 5.2.5. Gabaritul la sol - distanta dintre punctul cel mai de jos al fasciculului de conductosre la sgeat maxima si nivelul solului - este de minim 4 metri, In cazul portiunilor speciale ale liniei ( portiunile in care linia traverseazi sau se afla in apropierea altor obiective ) se vor respecta distangele indicate in capitolul 10. 5.2.6. Legarea la pamant In conformitate cu STAS 12.604/4 si STAS 12.604/S conductorul de nul se leaga la pamant in urmatoarele puncte a) in apropierea postului de trensformare ( la primul stalp al liniei ) ; b) le capetele linii, la capetele derivatilor siin alte Locuri asfelalese pe traseu, asrtfel incat distanga dintre doua prize de pamént arifciale, pe ori ce traseu (Tinie sau ramificatie), si nu fie mai mare de 1000 m La stalpii din punctele specificate mai sus, se vor monta prize de pamént artificiale. Valorea revistentei de dispersie a acestor prize artficiale se determina stfel incat rezistenta generalé a tuturor prizelor la care este legat mulul refelei si fie de cel mult 4. In vederea ugurri condijlor de realizare, se recomand& ca la tof stalpiliniei, inclusiv le cei de sustinere, conductorul de nul sé se lege a pamént, utilizand in acest fel si prizele naturale a stalpilor. ‘Conductorul de nul se leag la pimént prin intermediul unui conductor din aluminiu, cu seefiunea de minim 50 mm”. Acest conductor se racordeaza la un capat la nul, prin intermediul unei ccleme de derivagie cu dingi tip CCD 140, iar la celdlalt capat 1a borna superioard de legare la pamant : stilpului, prin intermediul unui papuc corespunzétor. 5.2.7. Recomandari privind alegerea traseului liniilor electrice aeriene de joasd tensiune cu conductoare izolate torsadate : aT48 de reguli, pe partea dinspre stradi, « Fasciculul de conductoare se monteaza pe stalp, de se gisesc cei mai mulfi @ se recomandi ca linia sa fie amplasat& pe acea parte a strazii un‘ consumatori; « Serecomand’ ca distanja dintre stalpi (deschiderea dintre stip ) s& fie de in jur de 35-40 mnetriin cazul linilor construite in zona de amplsament II sillI, si de 50-60 metr, in cazul Iiniilor construite in zona de amplsament 1 « Tntodeauna cénd exista cladri aliniate a srtad& se va proiecta linia cu fascicul pozat. La alegerea traseului linieie cu conductoare torsadate pozate pe cladiri se va avea in vedere indlfime cladirilor, materialele din care sunt construite si aliniamentul lor la strad, «In cazul strizilor cu latime mare - peste 15 m - se recomand® proiectarea a cite o linie pe fiecare parte a strizii, pentru a evita numeroasele traversiri cu bransamente; © Daca situafia din teren permite, linia cu conc stalpi si pozati pe cladiri ductoare torsadate se proiecteazi combinat, intinsi pe “Accesorii pentru realizaren_liniilor electrice aeriene de joasii tensiune cu conductoars izolate torsadate Montarea fasciculelor de conductoare pe stélpi sau pe fatadele cladirilor se raelizeaza cu ajutoru! uunor accesorii specializate Accesoriile care se vor prevedi RENEL - GIDE si si fie omologate. Pentru proiectarea si realizarea lini izolate torsadate se utilizeaz, de regula, urmitoarele accesorit lea in proiecte, {Srbuie si corespunda condifillor tehnice impuse de lor electrice aeriene de joasd tensiune cu conductoare 1. Armiturd de sustinere - simbol AS 300 2, Tija de sustinere Ts 300 3, Brajara de susfinere BSV ; BSC 4, Tij& de intindere TT 750 5, Brijard de intindere BIC ; BTVa; BTVb 6, Intinztor IR 750 7, Prelungitor P750 8. Clemé de intindere rejee CRT 9. Br&ard pentra fascicul BS 10 Brajard de fixare pe stilp B 11.Clem& derivatie rejea (clemd cu dinti) CDD 140 12.Clema derivatie iluminat public CDD 15 IL 13.Cutie de derivatie cD 14,Cui de fixare in zid cz 15 Mafa de innddire Cn, Ci Forma, dimensiunile si materialele accesorilor necesare realizar linilorelectice zeriene de joasi tensiune cu conductoare izolatetorsadate sunt prezentate in anexa 5.2,49 5.4, Conditii tehnice pentru accesoriile mecesare rea iz liniilor conductoare torsadate =-Dup’ funcfia lor in linie accesorile se clasific in ‘® accesorii cu rol mecanic, denumite armaturi 5 y accesorii cu rol electric, denumite cleme sau conectori, s iAceesorile pentru linile lectrice cu conductoare izolate torsadate trebuie si reziste in conditii nomaale de mediu zone de potuare I, It gi 1, conform normativului PE 108, in act liber, sub acfunea direct a razelorsolare, intemperi, vaiai de temperaturd ambianté intre -30°C gi +40°C , umiditatea telativa a aerului -100%, arena dimensiunile $i materiale din care sunt realzate accesories atabilese ip documentaile tehnie ale procuselor,astfel ined s&asigure functionalitatea mecanica si/sau electric in condifii de febilitate maxima = Accesoriile trebuie conceput din exploatare, preoum gi la actiunea Je astfel incat s& reziste la solicitrile mecanice, electrice si termice ntilor fizico - chimici din atmosferd, MFryecutt aocesorilortrebuie SA fie atfl neat s& nu prezinte muchi, coHur, asperiti proeminente sau cavitati in care s-ar putea ‘acumula apa. Tolerantele de executie ale parjilor Componente trebuie si asigure iterchimbabilitatea acestora Parle componente ale accesosilortrebue sé nu prezine in srucura lor tens SS defecte sme, incluziuni de materiale stéine care S influnteze defavorabil asupra proprietitilor lor mecanice inter siclectrice ~ Accesoriile pentru retelele aeriene de joasé tens marcheazi prin poansonare, scriere cu vopsea Sau 15 yn proiectle de exeoutie. Marcareatrebuies& cuprind&: simbolul produsul sianul de fabricate. Marcajultrebue se vizibil i sf se menfind in inp, wt lementele. componente ale accesorilor pentru rejeleleaeriene de joask tensiune cu conduetoare izolate, realizate din ofel, se protejazA anticoroziv prin zincare termicf say caaeenshmicd. Stratul de acopercerealizt prin zincare trebuies8 fe continu ipsit de incluziuni si fra pete. Grosimea stratului de zine: minim 45 wm la depuneri termice siminim 12 um la depuneri electrochimice ~ Anmiturile si conect 4 permit un montaj usor si corect a rll trebure coneepufis& permit montajul sub tensiune is fie prevézufi cu anvelope izolante, anvelopa izolant trebuie s4 zsigure refacerea izolasiel onductorului sisi asigure etengeitatea contactelor. COrganele de asamblare destinate a efectua un montaj prin prevzate cu limitator de cuplu, Valoarea cuplulurmunim si maxim june cu conductoare izolate torsadate se special, imprimare in relief, ia locurile indicate lui, marca producatorului torii pentru refelele aeriene de joasd tensiune cu conduetoare izolate trebul perforarea izolafici trebuie si fie de strngere se va indica in norma de produs. re ae citi electice ale conectorilor se definese prin urmiriea evotufii lor de-a hung! & 900 ictal de imbitranif electrick acelerat8. Pe parcursul cilurilor de imbatanire se unmirese s cevistenta relaiva de contact - cae trebuie si fie col mult egal cu 1,0- si evoluia ei fancte é numrul de cicluri, * incalzirea conectorului - temperatura conectoruli temperaturii conductorului de refering ; ’comportarea la 4 socuri de supraintensitate cu durata de 1 secunda si intenstates caleulatk fancfie de materialul conductoarelor ; dupi acestesocuri eonecton trebuie sii plstreze caracteristcile eletrice. 4 trebuie s& fie inferioarl sau cel mult egal50 ccanio ) trebuie s& reziste la sarcinile nominale specificate in ~ Armaturile (accesoriile ou rol me mui coeficient de sigurangi. 2 tabelul 5.1 . Sarcinile de calcul se determina prin adoptarea ur Tabelul 5.1 Fforturile nominale ale accesoriilor utilizate in liniile electrice aeriene de joasi tensiune cu conductoare izolate torsadate Nr. Denumirea armatunit Efor | efort rt orizontal |_vertical 1. ‘Armétura de sustinere_ = 300 2. _| Tila de sustinere 200 300 3. Britara de sustinere 200 300 4. Tija de intindere e 1100 300 3._| Brafard de intindere 1100 [300 6. Intinzator 750. = 7._| Prelungitor 750. : 8.__| Clema de intindere retea 750 2 ‘9._| Brataré pentru fascicul 10 : 10, | Brijara de fixare pe stalp 25 LI. | Cui de fixare pe zid - 10 50st ANEXA 5.1. DETALII DE REALIZARE ‘A LINIILOR ELECTRICE AERIENE DE JOASA TENSIUNE CU CONDUCTOARE IZOLATE TORSADATE 1. Montarea fascicululu (l_gdtur8) Ia stalp de susfinere in aliniament 2. Montarea fasciculului (Jegaturd) la stalp de susfinere in colt | 3, Montarea fasciculului (legdturd) la stalp terminal | 4, Montarea fascicululi (legaturd) la stélp de intindere in aliniament 5, Montarea fasciculului (legatura) la stélp de intindere cu innidirea conductoarelor : 6. Montarea fasciculului (legatur8) la stalp de derivatieFigura 1 LEGATURA DE SUSTINERE IN ALINIAMENT 1. Arméturd de sustinere AS 300 2, Tijdde sustinere TS sau Britarii de sustinere BSC (BSV) 2 Figura 2 LEGATURA DE SUSTINERE IN COLT 1:Clema de sustinere AS 300 ~» ade suriper TS seu Britard de sninere BSC sau BSV a BA ayYs oF vEvorty an is BAlzZEpE BevEg Noo oyso/S JojesoUs WIP auboSido>D 29 pEbs/oz! a iy mppoiasef. Iejaiassnpoiay Yojode) oe vor {ll PM A ey YIVNIARAL Yu. “gumily ees |==tBs6 i Gala) O18 exepunuy op erelerg nes J i os Tv qEpay. ovl ado q ose wo INDAVINITY NI RIAANLINT 5455 ‘MST ado %8 opt aa: Dole oopun op relent ose WO HOTMIVOLINGNOD vad’ ‘TAN. YOTSYVOLINUNOD VYAYIGYNN! ND SFGFIGNILNANEXA 52. ACCESORUL PENTRU REALIZAREA LINTILOR ELECTRICE AERIENE DE JOASA TENSIUNE CU CONDUCTOARE IZOLATE TORSADATE 1. Armaturd de sustinere simbol AS 300 2. Tijkde sustinere is 0 3. Bratard de sustinere - stalpi centifigati — >BSV ‘4, Brdjard de sustinere - stalpi vibrayi ——~ 7————->BSC 5, Tiji de intindere TT 750 6. Britard de intindere - stalpi centifigaji BIC 7, Brajard de intindere- stlpi vibrati (fafa pling) BTVa ', Briard de intindere- stilpi vibrai (fafa cu elveole ) BTV 9. Intinzitor rejea IR 750 10, Prelungitor refea P 750 11. Clemé de intindere retea CRT 750 12, Clema derivatie refea (clema cu dint) DD 140 DD 1S TL 13. Clem’ derivate iluminat public capeste e srnsie — pang '¢ oxsjour pods °Z ‘arouttans op dio3 “1 Ooe SV SRINILSAS 1a yUNLyWRIV Wace 4, F TWNIROW IS02T 0 bE Wine - IME 30 INTALVULS vIbISOYD 09-3204 Shes YNOD" YOUIHDOMIITI I2VOME Dn DIS WH IY rani “Ines VAMISOXD “06-1284, SLD “2NOD"INIZND YUMSFIL Bete 2400 WISE VEVICBLON IS FHTVAIN FPISHd yon 5k:5 baer @ & ae | 8882722 | oor - e1 arurlsns op fly, “1 i ove | za00~1 | 09s - 04 | ae eee ee O0€ SL TUINLLSAS HC YLT, wep oe = aoe | OR 2 | ace ~ ec] ei pe | ovourgap @ wansyy pornusae pep 7 whee | gsehs| a a= - | , ‘ - = de 98 une * 299 op snynpayss BOLIIOLS le | oo eee FL arora Wereahriientag peek acen conga rie 7 + ete :yon 7 : gop SEPT TT oso Brod @ viele VEIVS ¥StAVYLNOD ¥ scssisuasemesnae ed (anbiaaat a o-oo geo ey IS a se 5 \ \ a ee ae y _ YS ¥ap 2u230 pynpays vowisosb ng Mohuilfoogoaje arcoure Ux waits Buses Un ‘Sypgo podng “1 semayy ha de aah me Oo ergy wraie my ypgUDsD 5D 3258p whiny harcne Se sue Jp ayngeiys pomsar on 20h sprs Heap Tare OO pokasta Pebofuard os jnsmpeig Cs DSM LLVONSTELNEO Id TYIs ~ INLLsas aa yuvLyU Era “VLON ee wos ac] one - 289 ue was/25| ane - 258 on 7005) 95| oie ~ 308 win _| oa/-9005/825| Suz - 268 si sooo) WS] sur ~ 258 ose wooo 95 ast - 250 a 7oo0! 28| 097 ~ 250 (ou)a oe pxzn isos. 30_vyvino ait oF | Goa werd xquug -9 FOMOID) PAWS “¢ OLW wean y 09 X OL WL TeuoBexay duo no qung “¢ wovigrer Z ‘Sysyo prodng * ASG -LLVUAIA Id TYLS - IINLEsas a yuviyaa y wand seprdys © oud waged od pnbiysi2 mepoae =! 9 progoow oo arauisenn 30 aiefaig (5 ‘ant wine ap >us op rynpays vowsasb 920k Sus einfe oyoaye amous Yod alas “on 28 jfopf mo alcyguiere ID aasad ‘aupe n2 wanusoy ‘awvadeo tir) weoiliyers 3 josrpey *() “ALON 266 | ase | (5/030 ose -0se ast | 000 \utajozs 292 - Aso on | oe | Luar one AS oe | s% | Loran 590-058 % | sr | us9 $02 - 150 ww | av | aoe 99) ~ 056 ee ae syanisas nin vine. cand 30_wyvivies perros PIS fm an 119 008 =*4) 78 Eazelall 44£2. wrens YELL OSL LL~ TAMGNELNY AA YELL semi wor peeps | ouse 20 synpegs eow!rad ‘so riee ses foge "wopenyoaiyoe2 ‘siosutt uid ePafasd On 2p “(y 'O6-180b S443. NOD "DMZ N2 voir “VBL PYIUBEOIN Niall VIVICRLO de 3S — 2 ¥LON 24 byes sh 7e 20d 0" LY0dNSauodug *¢ wyostt0D °Z ‘yoo hwued “1 (Gyooage no vies) TLVAELA Id'ly.LS qALG~ TATONLLNY Ld yuvlyud g vanity ‘s vey | see | ace | 10a | sar - rawr gee | of | oe | unar | ose - race fae wae awl i t + SuvevA | eer S47 Ep tsar or 7G T ~ au yes 2200 wanna yis ¥ vans Vdd 3b vrosw00 22 vzVaLNOM 39 vavly~o — wrt $2 wintnt * IM2 30-197 sairms vanisov9 "68-7984 SS {009 "Ya “pinvosuioa12 IMME Ned HEVICROW BS LI 7d 19 FITDDNSY BO 79S01L me WC YG ninth oni 9E DIDNT vawss0v 26 leas SMS MOD! I0I= 99 bo Tew ad PUI BION Ns! PEVZEBONE IS. — Keon } a4 ve % gt 6 a zy vevos GBT Zod 2” L10INSyng ‘hy roypfinus dio “¢ wry no BHETD “T HF TO NEO T ose uI- Valo WOLYZNILNI Gemany OO neeOstF POURTEE TIF vups gapsf na ongy AB ypdosp JopJ mo 309} synvexe as wetia saa 1yneys 0 puna vous ‘eaipeapiay sles tee wenodyad ope 7 yon‘UPHELD ‘wydvarp jexoyey YUU “¢ sndvasp [enuv0 wuvd “y ‘eugye peruoo yume “E be gMrz 20 INTRLYLUS VY YHINIEG VINISOY “ ‘wBugys [IOV UU “Z = yoo} yodng *[ OSL Wi- Vala YOLIONA TAU ram FC oF andy Wan Ta * YOUIMIMIOMLITTE PUVINIZ Middl YZVICUOMS IS von GFwpue'9 widvoup yyesoyey yuvg “¢ vadvoap ypuuod rive "y wBupis yraNuoo pve *¢ aula WIDOW] wUveT “Z ova} pods *[ OSLO VoL THTCNLLNT YWaTO Ty andy 9:20d o1ay S¥ep0n Gkoo o3xg vo to quung “g wrvpd nares -y ‘weroads varus “9 Ot Gao - Vala ILLVARITG YAGI Tr eamayy70 lnvang anv doaawlx3 WSb GOD OLXB AL Waza duo no qumg “, no ygtnap> ) OVlddd LYNUWNT aud ‘TST G00 - aLLVARC YANO octn 6, LINIL ELECTRICE CU CONDUCTOARE IZOLATE TORSADATE CU DOUA CIRCUITE Proiectarea, diinensionarea si realizarea linilor electrice aeriene de joasé tensiune cu conductoare izolate torsadate cu dout circuite se face in aceleasi condijii prevazute in capitolele anterioare. Particularitatine constau in condifile de dimensionare a stapilor si modului de asezare pe stalpi a fasciculelor. 6.1, Caleulul deschiderilor dintre stalpi 6.1.1, Deschiderea la inedredri verticale se determin conform punctului 4.2.1. pentru fiecare din cele dows fascicule, resinindu-se valoarea cea mai mic 6.1.2. Deschiderea Ja vant se determina astfel incat, la incdrcarile generate de cele doua fascicule, efortul admisibil in stdlp s& nu fie depésit. Se calculeaz& deschiderea in dowd ipoteze, vant maxim si vant simultan cu chiciura, refinandu-se valoarea cea mai mica, Mey -V * Hy a) ipoteza vint maxim: a= ag * (Sie + 812) * B+ Siei * Hn + Se2 * He Moy -V"Hy b) ipoteza vant simultan cu chiciur’: ay 5" (gsr + Sse2) * B+ Bia * Hot gic * He unde Mbox este momentul capabil de calcul al stélpului (daNm ) \V - incdrcazea orizontal& datorati vantului pe stdlp ( daN ) ‘He - indlfimea deesupra solului a centrului de greutate a stilpului; (m ) Hn si Hp - indltimea deasupra solului a puctului de prindere a fasciculului 1, respectiv 2, pe stalp (m) 1 deschiderea maximd la sarcini vertcale ( m ) Blet Bel » eer, Set ~ Incrcarl unitare de calcul ale fasciculului 1 (daN/m ); ex, Seed, Bien, Sea incaxCAri unitare de calcul ale fasciculului 2 ( daN/m ), B = distanfa de la axul stdlpului la punctul de prindere @ fasciculului pe stalp ( m ); 6.1.3. Deschiderea nominala_se calculeaz pentru ambele fascicule, refinandu-se valoarea cea mai mica. m= V 8*P* fax / Yo (m) unde P este tractiunea aferent sigejii maxime (daN/mm”) nn ‘Ya~ incdrcarea specificd normati a fasciculului corespunzétoare ipotezei la care ‘apare sigeata maxima fing ~ sligeata maxima impusi de gabaritu la sol. =? feac=Hi-Hy (m) Hy este inalfimea de la sol la punctul de prindere a fasciculului (m) Hy~ gabaritul la sol al fascicului la sigeat8 maxima (m) 6.1.4, Deschiderea dintre stilpi este valoarea minim& dintre deschiderea la fnctircdri verticale ( a, ), deschiderea la inciircdri date de vant (a, ) si deschiderea nominald ( a) a= min (2g, a, 2) (m) 6.2, Stal’ terminali Staipul terminal se dimensioneaz& astfel incét momentul capabil al stdlpului s nu fie depasit atat pe directia principala cat si pe direcfia secundar& Schema de incdrcare a stalpului terminal este prezentatd in figura 6.1 2) directa principala : Mem 2 Ti* Hn + T:* Ha (3 )*B*a/2 (daNm) ) direcfia secundard : Mom > ( 21a + 212) * (Hn +Hp)"a/2+V*H, (daNm) unde Ty este tractiunea maxima care apare in fascicul 1 (daN) Tp este tractiunea maxima care apare in fascicul 2 (daN) ‘Ho - indltimea de sol a punctul de prindere a fasciculului { pe stalp (m) He indlfimea de sol la punctul de prindere a fasciculului 2 pe stilp (m) V -incdrcarea orizontali datorata vantului pe stalp (daN ) ‘H,- indlfimea deasupra solului a centrului de greutate a stélpului (m) a - deschiderea reali (m) Bet» Gict,Bie2, Bue - incdrcarea unitard de calcul a fasciculului 1, respectiv 2 (daN/m) Hq ~inalyimea deasupra solului a punctului de prindere a fasciculului 1 (m) Hp - intltimea deasupra solului a punctului de prindere a fasciculului 2 (m) 63, Stilpi de sustinere in aliniament stalpii de susfinere in aliniament se aleg astfel inca deschiderea realé (a) s& fie mei mica, cel mult egala, cu valoarea minima dintre deschiderea la sarcini verticale (a,) , deschiderea la vint (a) si deschiderea nominalé ( &, ) 6.4, Stilpi de colt Domeniul de utilizare a stilpilor de sustinere sau intindere in colt se determina prin calcularea uunghiului maxim alliniei,astfalincdt efortuile care apar in stilp, s& nu producd momente mai mari decét ‘momentul capabil. Unghiul de colt (2c: ) al liniei se determina din relafia ‘e nB 2) ipoteza vant maxim Mey -V*Hg -a* (Biei + 12)” B-a* (B41 * Hn + B12 * He) = areos [ — ———] 2*T*( Ha +Ha) ») ipoteza vant simultan ou chiciurd Map -V *H, - 2° (31+ S32) *B-a* (gser Hn +852 * He) —] = arcos [ ~ 2*T* (Hn +He) unde a este deschiderea nominalé dintre stpi T -tractiunea orizontala (daN ) & ~ unghiul liniei Restul notafilor sunt cunoscute de mai sus 6.5, Stalpi de intindere Deschiderea la incdreari verticale, deschiderea la vant si deschiderea nominal pentru stalpii de fntindere in aliniament se determing ca la stalpii de susfinere. In plus, stilpul de intindere se verificd si ca stalp terminal 6.6, Recomandari privind utilizarea stalpilor la liniile cu dou cireuite Pentru liniile electrice cu conductoare izolate torsadate cu doua circuite se utilizeaza de regula, aceleagi tipuri de stalpi ca sila linile simplu circuit «# Construct, lille cu dou fascicule se realizeaz in doud moduri : cu fasciculele montate pe lui (cazul prezentat mai sus ), sau cu fasciculele montate de o parte si alta. a aceasi parte a stélpul int mai echilibrate si relatiile de calcul s: stalpului, situafie in care, tn acest ultim caz, eforturile in stilp su ‘modificg, tindndu-se seama de sensul momentului produs de fiecare fascicul B