MERIDIAN CRITIC No 2 (Volume 40) 2022 Interviu Dan Sociu: ,,Fiecare poezie e un miracol” Arthur SUCIU: Universitatea Stefan cel Mare” din Suceava arthur suciu@usm.ro Abstract: The text below includes an interview with the poet Dan Sociu, conducted on. May 25, 2022, in Book-Café, the coffee shop of “Stefan cel Mare” University in Suceava. Born on May 20, 1978, Dan Sociu is one of the most important Romanian writers of the 2000 generation. The interview focuses on some biographical and literary aspects, starting from the 2000 generation's common interest in the relationship between literature and biography. Keywords: poetry, Dan Sociu, the 2000 generation, mysticism, miserabilism, in afard de una sau doua intalniri, cfnd s-a nimerit si stim la aceeasi ‘masa (mi-amintese de o sear la Londophone, o careiuma hipstereascd de lang Hotelul Cismigiu din Bucuresti), n-am avut prilejul s& discut cu Dan Sociu. fnsi sunt un vechi cititor al sau si, in mintea mea, exist chiar doi poeti Sociu, unul tanar si febril, gata s8-ti spun ,vino cum mine stiu exact unde mergem’ adic’ la draeu’, undeva intr-un necunoscut poetic, acolo unde se simte intens) si un altul melancolic, depresiv, serios, de o seriozitate vag inspaimantatoare. Pe primul Sociu nu I-am cunoscut deloc, dar imi adue aminte de o zi in care, halduind pe Calea Victoriei, citeam o pagina xeroxati cu una dintre poeziile lui, gasité pe Internet. Am scos-o din buzunar si am citit-o, asa cum iti aprinzi o tigara. Intalnirea cu al doilea Sociu a avut loc, cu adevarat, la Suceava si pot spune e& n-a avut in ea nimie surprinzator, nimic la care si nu mé fi asteptat, cum ar fi c& I-am intampinat in fafa Universitatii, iar el ajunsese deja la locul interviului, sau c& avea si ceva dintr-un scriitor recunoscut, dar ceva pe care il ascundea foarte bine. Dupa discutia noastra, am mai vorbit o vreme la o terasa. Am vorbit mai mult eu despre mine. Apoi ne-am indreptat cu rabla mea spre Botosani, ,Mi-as fi schimbat parerea despre tine, daca as fi vazut cf ai masina scumpa”, mi-a spus. Chiar cu mult inainte de a intra in ora, Sociu mi-a zis c& vrea si coboare, 4-i place sa mearga pe jos. A disparut ca un poet pe Kinga niste copaci fara sot, s-a indreptat citre zona lui. Discutia cu scriitorul Dan Sociu a avut loc in Book-Café, cafeneaua Universitatii ,Stefan cel Mare” din Suceava, in dupa-amiaza zilei de 25 mai 2022. Au participat mai multi studenti, cétiva poeti din Suceava si criticul literar Mircea A. Diaconu, care a si facut propunerea publicarii interviului in revista ,Meridian Critic”.218 Arthur SUCTU Intervit Dan Soeiu: ,Fieeare poezie e un miracol” Arthur Sueiu: Bund ziua si bine ati venit la un nou eveniment al Facultdii de Litere si Stiinte ale Comunicdrii! Astiizi suntem foarte onorati de prezenta poetului Dan Sociu, care a venit de la Botosani. Tu stai in ultimul timp mai mult la Botosani: Dan Sociu: Da, am venit la Botosani, stau cdte doua luni vara, mai stau prin iarn& Aici e 0 cafenea, ca st stii, nu se bea alcool, tu nu bei alcool, esti un poet non-alcoolic, asa ca e foarte potrivit contextul, zic eu. De asemenea sunt multi studenti de la litere si de la comunicare, studenti edirora le place poezia. Chiar jeri mi-a ardtat un student niste poezii scrise de el - era un paianjen care apéirea in mai multe poezii, avea un interes fata de un anumit simbol. As vrea sa te intreb mai intdi cum e la Botosani. Adicd, tu te plimbi, poeziile tale sunt scrise in Italia, in Spania, in Londra si in Bucuresti, ai scris multe poezii despre Bucuresti, dar ce inseamné pentru tine Botosaniul? in Botosani mi simt cel mai autentic, cel mai eu insumi. De exemplu, cind sunt in alt parte imi fac multe teste psihologice, compulsiv, si-mi aflu tipologia, tiparul, in Botosani nu ma intereseaz niciodata asta, e ca si cum ag sti instinetiv cine sunt. Eun loc in care te simfi acasi. Da, familiar, da, e normal, adicd, toata lumea are un loc din sta. Mai ai paringi? Da, mama. $i fiica mea e acolo. Imi aduc aminte cé am avut o intdlnire, la un moment dat, in Bucuresti, cu fratele téu, Ionut si discutam despre mama ta care era bolnava in perioada aceea $i inceream si-l imbarbitez iar dupa scurt timp a murit mama mea si mé gandeam: ce ciudaté e viata asta! Asta, recent, inseamna. Da, destul de recent. N-as vrea sit intrdm in discuii despre anii ‘80, anii ‘90, ma tem ed studentii se vor ridica si vor pleca, dar vreau sd te intreb cdteva lucruri. Poezia ta, in orice caz, incepe de la unele evenimente traumatice, cum ar fi moartea tatdlui, care apare destul de des si, probabil, compensatoriu, din ce mi-am dat eu seama, apare bunicul. Dal De ce te-a mareat atat de tare? Bine, n-as zice cA am foarte multe, am doua, trei texte cu tata si bunicul, eu am fost crescut de bunici pentru ci pe vremea aia tata era student la Iasi, mama era repartizati la Dorohoi, ca profesoara, si am fost crescut de bunici cam pana pe la cinci ani, ei sunt practic pirintii mei. Ai mei veneau numai in weekend si pe ei ii stiam mai putin decat pe bunici. Sila fara ce faiceai? Eram liber, cum e la tard, total liber, bunica avea treabi, bunicul era la “job”, era macelar la abator. Bunica era casnici dar umbla tot timpul si atunci eram singur mai mult, sau cu copiii, si eram total liber, Asta-i momentul cel mai liber din viata mea, aga n-am mai avut pentru cX dup-aia, end m-am dus la gridinifa, a fost trauma cea mai mare.Arthur SUCIU 219 Interviu Dan Sociu: ,Fieeare poezie e un miracol” Cand? La gritdinita? in oras, cd m-au dus in orag. Pe la ati ani te-au adus in oras? Pe la vreo patru ani, dar tot mai continuam sa stau la tard, c& era frigul ala atunci, in oras, si ma mai tineau sila tard, c& era aproape, la doi kilometri de ras, o suburbie, Dar la scoald, cand ai intrat, prima zi de scoald cum a fost? Nustiu... era Nu mai fii minte? Ba da, tin minte niste chestii! Aveam un coleg care venise cu ursuletul lui de-acasa si il tinea in brate si plangea ... died, i-a plicut seoala? Nuchiar Ai mei fiind profesori, aveau atitudinea fata de scoal a multor profesor, ca oricine care are un job intr-un anumit domeniu, sti cum se zice, e4 eizmarul are acasi papueii rupti - sau copii lui. Aga si ai mei, nu prea apreciau scoala in sine pentru c Pentru cat erau profesori. Da, pentru ci erau profesori! $i nu ma stresau nici simi fac temele, nici si mA duc la scoali de multe ori, mai mult ma ineurajau si cites. Te-am intrebat despre bunicul pentru cd este si o poezie pe care ai scris-o, despre el, este si o povestire pe care ai scris-o intr-unul dintre volumele tale de povestiri, chiar asa cred cd incepe volumul. Da! Cum merge cu vita lui s-o omoare la abator si plange si era socant a parut un text destul de ciudat pentru felul in care scrii tu, destul de stréin, asa, pentru ca esti un poet urban, mai serii si cdteva lucruri de la tard dar, in general, esti un poet urban. Da, am stat mult in oras, in multe orase, in multe cartiere... Unde-ai stat cel mai mult? Am stat si-n Iasi mult, am stat si-n Bucuresti, am stat in Berlin aproape un an, am stat un pie in America, un pic in Londra, vreo trei ani, eu intreruperi, a fost cu pandemia, In Bucuresti am stat in vreo cineisprezece-douizeci de chirii. Tu chiar cunosti Bucurestiul! Stiu toate cartierele. Si statiile de metrou, am vazut cd esti fascinat de statiile de metrou din Bucuresti. Da, da! Citez dintr-un volum de-al tau: ,Am véizut, din copiliirie, lucruri pe care le vezi numai la stiri.” Pai, la un moment dat se oplosise pe la noi acasi un individ cu care s-a combinat mama mea, mai mult din mili, dup’ ce-a murit tata, si asta era jucitor, mi rog, dependent de jocuri si vindea din casi, fiicea scandaluri, spirgea chestii si erau ea la stiri. Adicii era o atmosferd destul de Da, dupa mult timp a scApat de el si de alte povesti de-astea.220 Arthur SUCTU Intervit Dan Soeiu: ,Fieeare poezie e un miracol” O atmosfera familialéi destul de incdrcatd. De ce te intreb asta? Este, dupa pérerea mea, foarte importantd, pentru un scriitor, pentru un poet, relatia cu pdrintii, de exemplu Michel Houellebecq, care are o relatie cu totul specialé cu parintii, in sensul cd i-a renegat total. Pe mama, mai ales. Da, si are siniste texte destul de dure chiar si impotriva tatéilui, dar, in orice caz, cu mama a avut o problemi gravai si chiar si mama lui a scris 0 carte impotriva lui. Tar el spunea ci e mai aiurea decat ceea ce a facut el, edie normal si serii impotriva mamei dar nu si serie mama impotriva ta. Foarte ciudat! In acelasi timp, am citit romanul ,Joaca preferata”, al lui Leonard Cohen, in care este descrisé relatia cu mama lui si cum a fost el crescut doar de mamé, fard un taté, 0 mamé destul de autoritard care ti scotea ochii, cum se spune, pentru cd s-a sacrificat pentru el si el a reusit foarte greu sii se maturizeze, sd iasit din relatia cu aceasta mama care, de altfel, era o mami extraordinara, dar voia s@-l vada realizat in felul ei, in felul eide a vedea lucrurile. Sunt, curva, doudt modele. Leonard Cohen traia intr-o familie de clas de mijloc, celebra familie Cohen, siproblemele erau de clas de mijloc, de genul alegerii carierei dorite de parinti. Siel aales o carierd de chitarist si de poet. Asta voiam sé zic, ed relatia cu parintii este foarte importanti si Houellebecq a luat o atitudine radical impotriva pdrintilor, pe cand Cohen, desi avand probleme, a incercat si injeleaga, sd negocieze toatd viata lui. Probabil ed melancolia lui Leonard Cohen provine din relatia lui cu mama, in mod special. Fiind 0 mama evreicd, cred ed era mai calda, mama lui Houellebecq era mai rece si, spune el, total distanta. $i el a fost crescut de bunici dar maici-sa nu-] vizita, era o hipioati dintr-alea care umbli cu gagca ei hedonisti pe la festivaluri, de-aici vine si pornirea lui impotriva hipiotilor sia stingismului, in general. Dar mama ta, eu nu o cunose personal, eu am descoperit-o prin intermediul cdrtilor tale si al poeziilor tale, mie mi s-a parut ca iti iubesti foarte tare mama, dar, in acelasi timp esti crud cu ea, cu descrierile pe care le ‘faci despre ea. Eu incere si scriu adevarul, adic scriu realitatea, in mare parte, asa cum © triiese si cruzimea-i doar pentru cA apar niste lueruri, intr-o societate a rusinii, s& zicem, intr-o clasi de mijloc unde se ascunde totul, bineinteles c& alea par mizerabile, dar in lumea noastra, mai de siraci, nu e chiar aga. Nu e ceva extraordinar. Da! Toatd lumea stie despre toata lumea si isi tolereazt multe din astea. incere si scriu chestii adevarate, in afard de cirtile SF, sau mai am niste jocuri de-astea, dar acolo-s clar, evident altceva. in rest, incere si scriu chestii reale si adevarul acela e ceva ce descopar treptat, pentru ci-n anumite momente ma ingelam asupra, nu a faptelor, ci asupra motivatiilor si, dup_un timp, imi dadeam seama cA era cu totul alteeva decat credeam gi tot asa. Dupa ce m-am maturizat emotional, textele au tot reluat niste povesti si le-au reevaluat. De aceea, daci cineva vede cruzimea aceea de mai de mult, pentru ci tinerii sunt mai cruzi, mai egoisti gi niste scirbe (rade), dar oamenii, pe misuri ce crese in varsta, cu cit se duc mai la vale fizic, cu att sufletul lor devine mai rafinat, inArthur SUCIU p21 Interviu Dan Sociu: ,Fieeare poezie e un miracol” afard de unii, dar multi asa devin, cel putin aga mi se pare mie, atunci intelegi ‘mai mult, simti mai mult, devii mai empatic. La doudzeci de ani esti mai mult impotriva pdringilor decdt la patruzeci de ani. Da, ci-ti iau libertatea, sau nu stiu, ceva. Acesta e un subiect, dupa pdrerea mea. Cand ai patruns in adolescen{é, la treisprezece, paisprezece ani, care a fost sentimentul tdu primar, ca sit zie asa, despre viata? Stai, cA nu inteleg! Mai concret! O intuitie, asa, despre viata, in totalitatea ei, ca o sé fie bine, cd o si fie réiu, cd lumea-i rea, eit... Infelegi? N-am avut-o pe asta cu lumea rea niciodat, nici cand era rea, am o naivitate, asa, desi am intalnit tot felul de oameni, nam intdlnit niciodata oameni sinistri, chiar si dia, cum spuneam de jueiitorul acela care ficea ce ficea, dar avea si calitatile lui si partea lui simpatici. Oamenii sunt prinsi in vietile lor, sunt prizonierii biologiei lor, ai genetieii, ai mediului social, foarte putini sunt cu adevarat sinistri si nu-s in mediul nostru, in general. Te-ai lansat ca poet, primul premiu ,Mihai Eminescu”, pentru poezie, l- ai luat la 24 de ani, nu? La 23. Foarte devreme! Atunci a fost un moment foarte important pentru cd s-au schimbat multe lucruri in literatura romand, a apdrut un nou curent care astézi e cunoscut sub numele de ,,doudmiism’, cu acea trasiitura smizerabilista” despre care poate-o si discutam. Asta era o etichetd a unor eritici, o etichet& denigratoare, dar noi ne-am asumat-o, adicd am luat-o, de-a dracului, ca fiind ceva pozitiv. De fapt, ce insemna? Ci-i adevarat, pentru ci foloseam elemente din realitatea noastri, de care suntem legati afectiv, adici nu suntem legati afectiv de alta planeta sau de alte dimensiuni, suntem legati de asta, fix cum era atunci lumea, mai siracd, mai nu stiu cum gi pe aia o povesteam si evident ei era mizerabild. Unii dintre poetii din generatia mea exagerau cu chestia asta, erau poete care vorbeau, aproape in fiecare text, despre singe menstrual, de multe ori numai ca si epateze, dar erau putini, de fapt, in generatia mea, erau vreo trei, patru, restul seriau altfel, scriau ca in anii ‘60, ‘70, sau expresionism ardelenesc. Noi, cumva, seriam pe linia americani de poezie, pe Scoala de la New York, pentru ci New York-ul era centrul lumii, dar poezia aia s-ar mai numi si autobiografista, sau confesiva, sau personisti. Problema e ci ea s-a terminat odati ce-a ineeput la noi sia si murit, adic& a ramas, aga, inertial, desi se mai scrie si acum mult, dar ea a murit odatd cu internetul, pentru ca, inainte de internet, de internetul folosit in mod obisnuit, nu vorbesc de inventarea lui in America, ci prin anii doua mii si ceva. inainte erau niste reviste, niste edituri iar oamenii, doar unii, in mod selectiv, ajungeau sa-si spuna in fat povestea lor, personalitatea lor. in anii '8o era doar unul sau cAtiva care ajungeau in fat, dar odata cu internetul toata lumea, absolut toata lumea isi pune personalitatea in fata, poate fi vazuta, poate si-si spund povestea si ideea aceasta de a scrie autobiografii nu este atat de diferiti, nu mai este atat de contrastanti cu discursurile impersonale, obignuite, ale presei.220 Arthur SUCTU Intervit Dan Soeiu: ,Fieeare poezie e un miracol” Sau ale puterii. Sau ale puterii, da! Acum toati lumea e personist si autobiografist’, dacé te uiti pe contul oricui de facebook, pe vloguri... si-atunci autobiografismul nu mai are forfa aceea pe care o avea. Cand a apirut in America, prin anii “60, ‘70, era o noutate si avea un sens mai puternic. De-aia mi-am schimbat felul de ascrie, imediat, cam prin 2007, 2008, si zicem. Ince sens? ‘Am inceput si ma intore la ridicinile mele, la poezia formal, poezia rimatd, si edstig un sens al frumusetii romantice, neoromantice, dar, mi rog, fi spun neoromantie pentru ed romantic inseamna si respingi lumea, si nu scrii cu nimic din lumea contemporani cumva, si ai doar lumea viselor, lumea emotiilor, fara determinari clare. Neoromantic, neoromantismul inseamna ci mai amesteci si cu lucruri din viata actual si atunei asta am facut. Intai am seris sonete in proza, dar sonete in stil alexandrin, in sensul cd fiecare vers avea 12 silabe si fiecare poem avea 14 versuri, Pe urmi am scris tot mai mult in forme din astea restranse, apoi am scris rimat si ritmat si acum e ce imi place cel mai mult si fac, si seriu asta, nu ma mai intereseazA si scriu autobiografic, rareori mai seriu aga. Ceea ce ¢ remarcabil la poezia ta, in special la cea mai noud, dar si la cea veche, in mare mdsurd, ¢ 0 anumita interioritate a scriiturii, farmecul limbajului, cum zice Maiorescu, cea ce e foarte greu de realizat, e foarte greu de exprimat pentru cineva care, de exemplu, are si o activitate de zi cu zi. [ti imaginezi, cand citesti asa ceva, ca cel care a scris trdieste tot timpul intr-o stare, asa, poeticd. Da, daca nu se intelege prin asta ceva ca la teatru, ci stare poetica in sensul de ruptura, detasare de lume, fiind foarte atent la lume, observand luerurile. Observi detalii care sunt total neasteptate, care vin total neasteptat. Asta tocmai pentru ci stau in afara lumii, stau gi foarte mult singur si de vreo paisprezece ani nu prea mai ies cu lumea nicdieri, cum e momentul acesta de-acum, care e total inedit pentru mine, si stau intr-o cafenea. Special am facut, tot ce ficeam, adici experimentele pe creier, ca si le zie asa, i pe personalitate, erau ca si mi due in zona aceea unde vocea-i mai interioard, mai dinkiuntru. Coroboratd cu melancolia, care e din ce in ce mai groasa, ca sé zie asa, sau cel putin asa o resimt eu. In acelasi timp, remare in poeziile tale o usurdtate, usurdtatea scrisului si a reprezentarii, un fel de doringét de a fi superficial, de pared undeva, in spate, ¢ 0 suferin{a care pare sd fie destul de mare, dar ea, in scris, se converteste in ceva usor, ceva placut aproape. Italienii fi spun ,sprezzatura” ceea ce inseamni, cumva, si-ti ascunzi arta, si dai impresia ci esti superficial. Un alt element pe care vreau sa-l remare e scrisul ,periculos”. Am vorbit despre médrturisirile despre mama dar, in general, ai zone de melancolie care par foarte pure si, bruse, apare cate o replicit foarte acidd, uneori chiar cinied in raport cu subiectul despre care seri. Da, este contrast, e ca la Beethoven, ca si dau un exemplu, pentru ci el foloseste mult contrastul, sau muzica grunge, din anii ‘90, ee incepea cu vocea calma gi de-odati ineepea si url Ca intr-o crizat de isterie.Arthur SUCIU 223 Interviu Dan Sociu: ,Fieeare poezie e un miracol” 9 Da, dar acum textele din cirtulia asta nu sunt asa, sunt foarte scurte si curate si asta e, de fapt, ce vreau acum, nu mi mai intereseaz ,efectele”, contrastul si nici ,agitatul” cititorului cu chestii de genul acesta. Sa fac trimitere la o poezie, in care spui ed nu-ti mai place rockul. Nu-ti mai place rockul aproape deloc? Ba da! Imi mai place, dar nu chiar asa de mult, imi place muzica mai blanda. Ce inseamnd mai blanda? De exemplu, imi place rock african, nigerian care e mult mai bland, mai soft. La un moment dat am incercat sa spun ceva despre aseméinarea ta cu Eminescu, tu esti tot din zona Bucovina ... Nu, nu! Voi sunteti din Bucovina! (rade) Din zona botostinean& am vrut sé spun, iarté-mi! E o rivalitate permanenti intre cele doud zone. Spuneam ci, pe langd Eminescu, am detectat, cel putin in anumite versuri, si influenta din Bacovia, un anumit tip de provincialism, dar care este compensat de atitudinea asta globalista, poezii despre locuri europene. Da, provincia are o putere poetic, si zic asa, ca tot ce-i mai slab, poezia este cumva opusul... e ca un joc la zero, cum se zice la Winston, cA joci la zero, sii pierzi, poezia e opusul... fn orice alt domeniu trebuie si fii mai puternie, in poezie e invers, trebuie si fii mai slab si si-ti asumi c& esti aga. Bine, avand in acelasi timp si un foarte mare control al limbajului, nu e ca si cum iti pierzi mintile, deci esti slab, dar esti puternic in limbaj. E o chestie slabi in realitate, nu ai putere deloc, nu edstigi bani, nu e central in mediul cultural, ai doar un pic orgoliul gadilat dar nu e ceva care mai are putere. Poate cu internetul o si fie mai rispandita pentru c4 e mai ugor de transmis. De multe ori, find impresionat de unele dintre poeziile tale, le trimit prietenilor pe WhatsApp, asa cum trimit unii meme eu trimit poezii si am trimis, recent, unui prieten, o poezie de-a ta despre Venetia si acolo apare formularea ,romantismele basite” si prietenul mi-a rdspuns ca e frumoasd ‘poezia, dar acolo ar trebui sd scrie ,romantismele fasdite” pe motiv ca ,basite” e prea dur, prea vulgar. Pai, dar nici nu sund bine ,romantismele fasdite”, are prea multe silabe fat de ,romantismele basite”, stricd ritmul. Cuvantul ,romantismele” este deja un euvant foarte lung si ,fastite” e iardsi mai lung si aceea a fost exprimarea personajului feminin din poezie, ea spunea: ,lasti-mi cu romantismele astea basite!” Aiea nu erai tu... Nu, nu, nu! CA eu spun: ,si nici n-aveai chef de romantismele bisite” pentru cA eu tot insistam s& ne plimbim pe alei, dar ea voia doar si cumpere cadouri pentru prietene, asta era toati activitatea importanti din Venetia. Poezia trimite la poemul cunoscut al lui Eminescu, ,S-a stins viata falnicei Venetii”. Da, da! Care este, de fapt, functia acestui limbaj vulgar, a_ utiliziirii injurdturilor, a cuvintelor licentioase tn poezie? Unele in cantitdti destul de mari chiar.224 Arthur SUCTU Intervit Dan Soeiu: ,Fieeare poezie e un miracol” {in primul rand pentru cd le folosese in mod normal, aproape toat lumea le foloseste, in afara de cAtiva oameni, toti camenii pe care ii stiu eu le folosese. Dar de ce oamenii se asteaptd ca in poezie lucrurile sii stea altfel? Pentru cd-i un spatiu, nu stiu, sacralizat, asa il vad ei. In plus, plicerea-i si-i iriti toemai pe dia care se iritA sau, uneori, cuvantul cel mai potrivit este tocmai acela. Am observat acelasi lueru si tn legdturé cu Bukowski, din care am viizut cf ai tradus poezii. E ca la muzici, la rock, atunci cdnd bagi distors-ul sau noise-ul, un cuvant din acela e o distorsionare ca si-ti trezeascd atentia, ca sii n-adormi pe text, dar, cum spuneam, asta e ceva ce ficeam mai demult, acum nu mai vreau, acum vreau si fac acelasi lucru de la un capit Ja altul al textului, singura surpriza si fie alteeva. Acelea erau, pur si simplu, luptele mele cu oamenii, cu morala de tip educatoare de gridiniti, moral pe care o au foarte multi oameni {intr-un mod ipoerit. Un element, iardisi, foarte important mi se pare ,sentimentalul”. El apare chiar sin titlurile de volume: ,Poezii sentimentale’, ,Pore si sentimental’. Sentimentalul si vulgarul au, asa, un fel de legdtura intre ele, se pot asocia. Eu disting intre sentimental si sentimentalism. Sentimentalismul este un sentiment fals, Oscar Wilde spunea cd e ca si cum triesti o emotie fara si plitesti pretul. Cum e si te emotionezi pentru oamenii din Ucraina stand la o shaorma si pe urmé-ti vezi de treaba ta, tu nu pltesti pretul chestiei dleia dar te simti foarte bine pentru cA te-ai emotionat, ai facut chestia aia, alai sentimentalism. Ba chiar si si terorizezi pe alfii si simt asa. Sau si serii o pezie de dragoste, s4 zicem si si nu aiba niciun element din realitatea destinatarei, si nu existe destinatarul ca om, acolo, si existe doar ce simti tu: ,MA simt asa de trist fara tine, bla, bla...”, dar nu exist realitatea concreti, cu nigte elemente concrete ale persoanei aceleia, si asta arat ci nu ai un atagament fat de fiinta aceea, ci aratd ci ai un atasament, esti hipnotizat fata de ce simfi tu - emotii e usor si ne dim toti, oricdnd, cu orice, nu asta e ideea. Sentimentalul insi, in sine, este foarte nobil, toti avem ... Nu stiu dacd ,nobil” este termenul potrivit. Poetii nobili, Rainer Maria Rilke sau. ‘Nu, el nu era! .. nu fac apel neapitrat la ,sentimental”, Exact! - pentru ci el era un poet prost, dar poetii buni..., pe el nu-l citeste nimeni in afari de intelectuali, adied, in afar de poezia aia eu ,Doamne, e timpul. Vara a fost lunga ...”, care este frumoasi, intr-adevar, restul, nimic, pentru ci el e dintre modernistii dia care respingeau sentimentalul ca pe 0 chestie de clas social, pentru ci doar clasele de jos sunt sentimentale si arta lor e sentimentala si folclorul, si atunci te distantezi, fiind mai rece. Ziceam de eminescianismul tdu, dar existé ceva care nu apare la Eminescu, dupa parerea mea, si anume elementul mistic, mai ales in ,Uau", dar siin alte carti. Tu ce intelegi prin misticd? Ceva foarte concret, e ceva ce eu triiese zilnic, prezenti, dar si lueruri care mi se intampli, semne. Deja e ceva banal pentru mine.Arthur SUCIU 225 Interviu Dan Sociu: ,Fieeare poezie e un miracol” 5 Tu crezi in semne, adicd tu crezi pad la capétt sau iti spui, asa, cd poate sd fie un semn, poate nu-i un semn... Nu, c& de unele n-ai cum, ar fi absurd si le negi. Toat& lumea are chestii din astea, Mistica, la tine, e ceva recent? ‘Nu. Este dintotdeauna. Cind eram in liceu am avut o revelatie. Eram in bucdtrie si m-am uitat pe geam gi era lumina aceea, era apusul si de-odata am simfit o chestie foarte coplesitoare, incredibil de coplesitoare si au inceput si- mi sangereze picioarele. Cand au vizut colegii mei de liceu, cu care mergeam la scoali dimineata, ef le-am ariitat, si cand au vazut si cum ma transformasem, pentru ci ma opream pe la biserici si imi faceam eruce, dar in acelasi timp faceam $i ironii, pentru c& aveam constiinta chestiei in sine, aveam papucii plini cu singe. Mi s-au intamplat multe chestii din astea - si cdnd mi-a explodat pancreasul, tot timpul aveam, am avut, povesti de-astea. Da, dar asta poate sé fie si din cauza suferintei fizice. Nu e din cauza asta. Am un sistem foarte sceptie de a evalua, nu le iau imediat, stii? Da, ineleg. Aio grilé critica. Stiu foarte bine ce inseamni realitatea obignuita si vad foarte bine end apar modificdri in ea. Eu mi-am pus si problema asta legatii de zona din care provin, de exemplu, zona Sucevei e 0 zond conservatoare, cu profund spirit religios, nu stiu cum e la Botosani, dar banuiese cat nu e foarte diferit de spiritul din Suceava. Se poate sd fie si o chestiune cultural provenita din mediul in care am erescut. Nu, nu e. O chestiune culturalé nu poate si aib& efecte obiective, in realitatea obiectivd, in felul Asta. De altfel, omul se cunoaste dup roade. Ultima poveste de-asta misticd intensi am avut-o acum trei ani, in toamna, si m-a tinut, vreun an, si toat viata mea s-a schimbat in bine dup’ aceea. Tu esti ortodox, nu? Crezi intr-un Dumnezeu ortodox sau ... Cum int-un Dumnezeu ortodox? (rade) Adieii ai o confesiune ortodoxa. Aia e confesiunea familiar mie, dar nu inseamni ci Dumnezeu e ortodox. ‘Am ingeles, da. Adicd, ar fi absurd si fiu un metodist, desi imi place, imi plac metodistii, am scos o carte, in America, la o editur’ metodista si-mi place ce cred ei. Au niste idei foarte interesante, dar nu pot si fiu metodist. M-am dus la biseric& la ei dar nu ma simteam ca la noi. imi place muzica ortodoxa, imi place ritualul, imi plac multe lueruri. M-a mai impresionat 0 carte a unui autor, cred ci este sdrb, se numeste Boris Buden si cartea se numeste ,Zond de trecere”. Acolo apare un personaj, un tip pasionat de muzica rock, care, la un moment dat, fuge in ‘America, se petrece in perioada comunistd, se reintoarce dupa ciiderea comunismului si se citlugdreste dar in timp ce era edlugér mai seria si analize de muzica rock pe un site de rock. Era un edtlugar rocker si spunea cd ultima revelatie a fost a trupei de rock “Joy Division”. Un tip interesant care spunea cd dupa cdderea comunismului religia a devenit un drog (el avusese experienta drogurilor in Statele Unite), dar nu un drog in sens marxist, religia226 Arthur SUCTU Intervit Dan Soeiu: ,Fieeare poezie e un miracol” ca opiu pentru popoare, religia era opiu pentru el, pentru cd-i amplifica senzatiile, actiona, de fapt, ca un drog. Tu ce erezi despre asta? Religia este, in primul rand, gindire logicd, e logicd elementara. Realitatea iti arat existenta lui Dumnezeu in sine, capacitatea de a intelege realitatea, coerenta limbajului, faptul cd limbajul are o ordine, c& arati o ordine a lumii. Chiar si o poezie structuratd, rimati arati existenta unei structuri in macro. O vezi in micro, c& vezi felul cum se lipese intre ele atat de bine toate alea, Pentru mine fiecare poezie e un miracol pentru ci niciodata nu stiu eum am putut s& pun cuvintele incat sA se potriveascd si ritmul lor, si sensul. Rima e un miracol in sine, de la o rimé la alta trece un numar egal de timpi si si-1 nimeresti de fiecare dati si cuvintele alea si sune si firese, si si curga, si si spuna ceva, toate astea sunt o potriveali cu foarte mici sanse de hazard. Mistica ta este foarte poeticd, de fapt. Eu nu cred cA are important, pentru credint&, religia ca atare. Daci esti ateu (bine, daca esti ateu esti putin absurd), dar faci ceea ce trebuie pe lume, inseamni c& cumva tii la o strueturd moral sau ceva, ai compasiune, dar religia are chestia ei, are multe sensuri si are un rol comunitar gi de caritate, pentru ci daci n-ar fi toat& schema religioas, nu stiu cine ar avea grija de toata lumea asta, Eu vedeam, stii cum sunt hipsterii bueuresteni, educati, care fac misto de biserici, ci-s plictisitoare, cd nu stiu ce, dar acolo se duc oameni. Mama mea se duce in fiecare duminicd si cand se intoarce se simte foarte bine pentru cd se intAlneste acolo cu oameni care merg acolo pentru c& au probleme si ei le rezolva, sunt o comunitate. 0 sd-fi pun acum niste intrebari dintr-un chestionar al lui Proust, nu stiu daca e chiar chestionarul lui Proust, dar {i le pun pentru eit mi s-a parut interesant si-am zis sd ies din sfera propriilor intrebatri. 1. Principala mea trasdturd ... Nu cred c& este numai una. Acesta, presupun, este un joc, pot s spun orice. Da, e un joc, poti st spui orice. Va las pe voi sa ghiciti. 2. Calitatea pe care imi dorese sit o intélnese la un béirbat. (rade) Onestitatea, cred. Umorul, umorul! 3.Calitatea pe care o prefer la o femeie. (Ade) Si fie acolo, sa fie in casa. 4. Ce apreciez la prietenii mei? Nimic, sunt cu ei de prea mult timp, stau cu ei din obignuinta. 5. Prineipalul meu defect. Prietenii! (rade) Nu! Deconectarea, ruperea de oameni, cAnd o am. 6. indeletnicirea mea preferata. Au... Faci straturi (rade) Sunt cateva. Care? Traducerile? Nu! Aia-i mune’. Sunt multe, sunt toate plicerile vietii, nu pot s& le ierarhizez aga. 7. Fericirea pe care o visezi.Arthur SUCIU 227 Interviu Dan Sociu: ,Fieeare poezie e un miracol” Cred ci si am o casi, dar stiu c& e 0 capeana. Casdi la Botosani. ‘Nu neapirat la Botosani. La tard, undeva mai in natura. 8. Care ar ficea mai mare nenorocire? Si-mi pierd dintii, c& m-ar costa foarte mult si merg la dentist. 9. Culoarea mea preferata. Uneori rogu, dar rogu corai, acela mai rafinat, asa, alteori albastru, purpuriu, mai nou, pentru c& are un sens mistic. 40. Floarea care imi plac Jeri imi plicea floarea de in, aia albastra. 4. Pasiirea mea preferatit Era una, Robin ji zice in engleza, cu portocaliu, aga, mic, micuta. 42. Prozatorii mei preferati. — aici e mai simplu, tii multi. Prietenii mei, Adrian Schiop si Ionut Chiva, din generatia mea — aoleu, da’-s multi, multi! 413.Compozitorii mei preferati Beethoven, in adolescentd ascultam foarte mult si, mai nou, am descoperit pe Schénberg, care pe vremuri mi se prea imposibil, dar acum imi place mult si-l ascult. 14. Ce urdése cel mai mult? Urase atunci cind cineva este alunecos cu logica pentru c& stiu c& toti ‘oamenii au acces la ea gi, daca cineva o fenteazi, pentru diverse motive, daca, de exemplu, am o disput gi fenteazd exact evidenta, urise chestia asta. Bine, probabil o fac si eu. Aici sunt alte doud volume, volumul ,Uau” si Pore si sentimental, intelept si rau”, doud volume foarte frumoase... Sunt cam scumpe, deci, vi recomand si mergeti la librarie, s& stati pe fotoliu gi si cititi cdte doud, trei texte, data urmatoare alte doua, trei texte ... Dacé vrea cineva si-i adreseze o intrebare lui Dan Sociu Sabrina Vacari, studenté: Am eu o intrebare. Poetii scriu, de obicei, cand sunt tristi? Aveti nevoie de o dramd, numaidecat, ca sé puteti scrie sau ati avut vreodatd nevoie de o depresie artificial pentru inspiratie? Cirticica asta, de exemplu, am seris-o numai pe fericire, in afar de o poezie, restul, toate sunt ceva foarte nou pentru mine. fn rest, intr-adevar, scriam ori cand mi desparteam de o femeie, ori cand eram departe de casa si era un moment de-&sta, Craciunul sau Pastele, si eram undeva in alt& tara. Cand eram mic gi stiteam in livad, ma lisa bunicd-mea si singur imi cream o mama sicred c& de-aicea vine sursa de inspiratie la multi scriitori, pentru cd igi creeaz: in cap un interlocutor si cand esti singur sau te simti abandonat, atunci iti vine, din teama de abandon. Dar, dup’, in c&rticica asta, am scris textele numai pe stare foarte buna si de-aia-mi si plac cel mai mult. Iti multumim, Dan Sociu, pentru cé ai venit! Multumese! Te mai asteptim la Suceava, nu e foarte departe. Da, patruzeci de minute. Multumim ca ati fost prezenti astdzi si va asteptiim si la urméitoarele evenimente ale facultiitii!