REFERAT

Tema: Tratamentul și profilaxia candidozei .

A efectuat studenta gr .l-est-221-11: Baltag Ariadna

Chișinău 2023
 Cuprins

1.Introducere

2. Candidoza - infecția fungică ce nu trebuie ignorată

3. Cum apare candidoza - cauze și factori de risc

4. Simptomele candidozei

5. Candidoza - diagnostic și tratament

6. Cum poate fi prevenită candidoza

Introducere
În mod normal, Candida trăiește pe piele sau în interiorul organismului uman,
cum ar fi cavitatea bucală, gât, intestine sau vagin, fără să cauzeze infecții
fungice, cum este candidoza. Ciuperca devine patogenă în momentul în care se
dezvoltă necontrolat sau pătrunde în sistemul circulator și ajunge la organe vitale,
cum sunt inima, plămânii sau creierul.
Care sunt cauzele care duc la apariția candidozei și cum se manifestă? Ce forme
poate avea infecția fungică și cum se tratează? Cum poate fi prevenită candidoza?
Sunt câteva întrebări la care încercăm să răspundem în cele ce urmează.

Candidoza - infecția fungică ce nu trebuie ignorată

Candidoza este o infecție cauzată de una dintre cele peste 200 de specii de
Candida, dintre care doar câteva sunt periculoase pentru organismul uman.
Infecțiile fungice de acest tip pot fi superficiale sau invazive. Cele din prima
categorie se manifestă, de obicei, la nivelul pielii sau al mucoaselor și pot fi
tratate cu succes, prin medicamente antifungice. Infecțiile invazive pot duce la
complicații severe, mai ales atunci când este vorba despre specii de Candida care
sunt rezistente la medicamente.

Cum apare candidoza - cauze și factori de risc

Candida nu este periculoasă pentru organismul uman, decât dacă există condiții
favorabile pentru ca ea să se multiplice peste măsură, producând infecții. Sunt
două categorii de factori care duc la apariția și dezvoltarea candidozei, indiferent
de tipul infecției (orală, vaginală, cutanată, etc.):

 factorii etiologici - cei care cauzează apariția candidozei;

 factorii de risc - cei care favorizează dezvoltarea candidozei.

Cauzele apariției candidozei

Candidoza poate avea cauze multiple, iar specialiștii de la Mayo Clinic le
menționează pe câteva dintre cele mai importante:

 dezechilibrul de la nivelul florei bacteriene - indiferent despre ce specie de

Candida este vorba, ea are nevoie de condiții de mediu prielnice pentru a se
 putea dezvolta și pentru a deveni periculoasă; de exemplu, în cazul
candidozei vaginale, aceasta este cauzată de Candida albicans; în mod
normal, în vagin există un echilibru natural între bacterii și ciuperci; în
cazul candidei, lactobacilii sunt bacteriile care previn dezvoltarea excesivă
a acesteia; în momentul în care lactobacilii nu mai reușesc să acționeze
eficient, apar infecțiile;
 folosirea antibioticelor - poate fi una dintre cauzele care creează
dezechilibre ale florei microbiene, indiferent că vorbim de cavitatea bucală,
esofag sau vagin; antibioticele ucid o serie de bacterii care provoaca
infectii, dar odată cu acestea, sunt eliminate și cele care sunt esențiale
pentru sănătatea organismului, de aceea, în momentul în care îți este
prescris un antibiotic, medicul îți va recomanda și un probiotic, pentru
refacerea florei bacteriene și prevenirea infecțiilor fungice;
 dezechilibrele hormonale - în timpul sarcinii, pot să apară dezechilibre
hormonale care pot cauza infecții fungice, cum este și candidoza; practic,
este vorba despre schimbarea pH-ului de la nivelul mucoasei vaginale, fapt
care duce la apariția infecției; același lucru se poate întâmpla, însă, și în
perioadele premenstruale, pentru că și atunci se pot produce astfel de
dereglări hormonale (crește foarte mult nivelul estrogenului);
 terapiile hormonale sau folosirea anticoncepționalelor - acestea cresc, în
general, nivelul de estrogen din organism; terapiile hormonale și
contraceptivele pot avea ca efect dezvoltarea unei infecții fungice.

Factorii de risc în cazul candidozei

Pe lângă cauzele în sine care pot duce la apariția candidozei, există și anumiți
factori de risc, adică cei care favorizează dezvoltarea infecției. Printre cei mai
importanți se numără:

 diabetul zaharat și bolile autoimune - sunt afecțiuni care acționează

asupra sistemului imunitar, fie prin natura lor, fie prin tratamentele pe care
le implică;
 sistemul imunitar deficitar - Candida caută condițiile propice dezvoltării,
iar un organism cu un sistem imunitar scăzut (infecția cu HIV, tratamentele
pentru cancer, folosirea corticosteroizilor) poate prezenta un risc ridicat
pentru înmulțirea excesivă a ciupercii;
 purtarea lenjeriei intime din materiale sintetice - pentru buna îngrijire și
sănătate a zonei intime, este foarte important ca pielea să respire și să nu se
creeze mai multă umezeală decât cea care există în mod natural; prin
urmare, este recomandată purtarea lenjeriei intime din materiale naturale,
cum este bumbacul, de exemplu, care absoarbe transpirația și permite
aerisirea pielii;
 folosirea unor haine prea strâmte - Candida caută medii calde și umede
pentru a se putea înmulți; purtarea unor haine prea strâmte (pantaloni),
mai ales în timpul verii, nu lasă pielea să respire și poate provoca infecții;
  utilizarea unor produse de îngrijire a pielii - unele săpunuri sau geluri de
duș pot conține substanțe iritante, care afectează pH-ul natural; acest lucru
poate favoriza dezvoltarea unei infecții fungice;
 igiena precară - mai ales dacă este vorba despre candidoza orală, una
dintre cauzele infecției este igiena orală precară, care favorizează
dezvoltarea plăcii bacteriene și a ciupercilor de la nivelul cavității bucale;
la fel și absorbantele sau tampoanele intravaginale, purtarea frecventă a
unei lenjerii intime prea strâmte sau a slipului umed ori igiena incorectă a
zonei intime pot modifica echilibrul microbian de la nivelul vaginului și pot
duce la candidoză.

Simptomele candidozei
În funcție de tipul infecției, candidoza poate avea mai multe simptome. În mod
normal, nu reprezintă un pericol major, decât dacă nu este tratată corespunzător
și devine o formă invazivă. Există o mulțime de specii de Candida care pot duce la
infecții și fiecare răspunde la o anumită schemă de tratament.

Prin urmare, este foarte important să nu ignori semnele pe care organismul ți le

dă și să recurgi cât mai repede la recomandările medicilor specialiști în ceea ce
privește analizele pe care ar trebui să le faci pentru diagnosticarea corectă și, mai
departe, pentru stabilirea unui tratament adecvat nevoilor tale.

Manifestările unei candidoze ușoare

Candidozele obișnuite care răspund la tratamentele medicamentoase și care nu

reprezintă un pericol major pentru sănătate pot avea unul dintre simptomele de
mai jos:

 aftele (candidoza orală);

 pierderea gustului (candidoza orală sau esofagiană);
 dureri la înghițire și în timpul masticației (candidoza esofagiană);
 prurit (mâncărimi) în zona intimă (candidoza vaginală);
 disconfort la urinare și în timpul contactului sexual;
 arsuri și usturimi;
 înroșirea sau inflamarea labiilor;
 modificarea aspectului secreției vaginale;
 apariția unui strat albicios, solzos în zonele afectate.

Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite (CDC),
spre deosebire de infecțiile care se manifestă la nivelul cavității bucale, al gâtului
sau al zonei intime, candidozele invazive sunt severe și afectează sângele, inima,
creierul, ochii, oasele și alte organe. Candidemia este, de exemplu, o infecție
gravă a sângelui cauzată de Candida și reprezintă una dintre cele mai întâlnite
cauze pentru situațiile care necesită spitalizare. Candida auris este una dintre cele
mai periculoase specii de Candida, fiind foarte greu de identificat, de cele mai
multe ori este rezistentă la medicamente și provoacă infecții severe, care sunt
contagioase. Candidozele invazive afectează, prin urmare, organele vitale și,
rareori, pot duce chiar și la deces.

Dincolo de candidozele invazive, orice infecție care nu este tratată corespunzător

poate deveni recurentă (reapare o dată la câteva luni), cu simptome care se
intensifică și care sunt și mai greu de eliminat decât cele inițiale.

Printre simptomele frecvente ale unei infecții invazive sunt:

 răspândirea infecției și în alte zone ale corpului (de exemplu, o candidoză

vaginală se - poate extinde la nivelul sistemului circulator, pentru că
depășește nivelul local și pătrunde în sânge);
 stare accentuată de oboseală;
 dureri intense de cap;
 febră;
 dureri abdominale și de spate.

Tipuri de candidoză
Specialiștii de la Mayo Clinic menționează mai multe tipuri de candidoză, în
funcție de zona în care apare infecția. Iată care sunt cele mai importante dintre
ele:

 Candidoza orală - este provocată de Candida albicans și se referă la

înmulțirea excesivă a ciupercii la nivelul cavității bucale; astfel, apar aftele
la nivelul țesuturilor moi (limbă, obraji); uneori, infecția se răspândește
până la nivelul cerului gurii, poate afecta gingiile, ajungând până la
amigdale; deși se poate manifesta la oricine, bebelușii și persoanele în
vârstă au o predilecție, pentru că sistemul lor imunitar nu este suficient de
bine dezvoltat sau este slăbit; este o formă blândă de candidoză care se
tratează și poate fi controlată ușor;
 Candidoza esofagiană - potrivit National Institute of Health din Statele
Unite, 88% dintre astfel de infecții sunt cauzate de Candida albicans, 10%,
de virusul herpes simplex și 2%, de citomegalovirus; pacienții pot avea
multiple simptome sau poate fi o infecție asimptomatică; este considerată o
formă de candidoză care apare în mod special în cazul pacienților
imunosupresați; de obicei, atunci când infecția de la nivelul cavității bucale
coboară spre gât, se poate manifesta acest tip de candidoză sau mai poate
să apară candidoza faringiană, în funcție de zona gâtului unde este
localizată;
 Candidoza vaginală - statisticile menționate de Mayo Clinic arată că 3 din
4 femei sunt afectate de candidoza vaginală la un moment dat în viață și
 multe dintre ele pot să aibă cel puțin două episoade; deși nu este
considerată o infecție cu transmitere sexuală, există un risc ridicat de
apariție a candidozei după primul contact sexual sau în cazul sexului oral;
medicația poate fi eficientă în tratarea acestui tip de candidoză, dar dacă
infecția reapare de patru sau mai multe ori pe an, este posibil să fie nevoie
de terapii îndelungate și de o monitorizare constantă;
 Candidoza gastrointestinală sau digestivă - un sistem imunitar slăbit, o
dietă dezechilibrată, folosirea antibioticelor, diabetul sunt factori care pot
favoriza apariția candidozei la nivelul tractului gastrointestinal; este o
formă a infecției care se manifestă prin disconfort abdominal și scaune cu
aspect anormal;
 Candidoza cutanată - se manifestă în cazul bebelușilor (scutecul umed care
nu lasă pielea să respire), la persoanele care poartă frecvent mănuși din
cauciuc sau care sunt nevoite să-și expună frecvent mâinile la umezeală;
poate apărea și la nivelul degetelor de la picioare; în cazul femeilor care
alăptează, afecțiunea se poate produce la nivelul mameloanelor (candidoza
mamară).

Candidoza - diagnostic și tratament

Gestionarea corectă a candidozelor depinde de doi factori foarte importanți:
diagnosticarea rapidă și stabilirea unei scheme potrivite de tratament. De
aceea, este esențial consultul medical de specialitate, care presupune
examinarea clinică și teste de laborator.

Diagnosticarea candidozei
Este foarte importantă identificarea speciei de Candida care a produs infecția,
pentru că în funcție de acest lucru se poate recomanda, mai departe,
tratamentul adecvat. De exemplu, Candida albicans răspunde bine la azoli, în
vreme ce alte specii, cum sunt Candida glabrata și Candida krusei sunt
rezistente la acest antifungic. Identificarea tipului de ciupercă ce a generat
infecția este esențială și pentru a putea preveni recurența acesteia.

Medicul va dori să știe detalii despre istoricul tău medical, ce dietă ții, dacă ai
luat sau nu antibiotice recent, dacă folosești medicamente care ți-ar putea slăbi
sistemul imunitar. Dacă specialistul suspectează o candidoză cutanată, este
important să-i spui ce produse pentru îngrijirea pielii folosești și în ce condiții
te-ai expus la umiditate excesivă.

De obicei, examinarea fizică este suficientă pentru a diagnostica infecția de la

nivelul cavității bucale, al pielii sau al zonei genitale. Cu toate acestea, este
posibil ca medicul să recomande analize și teste suplimentare, pentru un
diagnostic precis.

Pentru diagnosticarea corectă a candidozei, pot fi recomandate, printre altele,

următoarele tipuri de analize și teste, care pot fi însoțite, după caz, de
antibiogramă sau antifungigramă:

 examen bacteriologic - se recoltează înainte de prima urină de

dimineață; este analizată secreția uretrală sau vaginală (candidoza
vaginală sau genitală);
 cultura de secretie uretrală sau vaginală - se recoltează tot înainte de
prima urină de dimineață (candidoza vaginală sau genitală);
 biopsia - medicul prelevează țesut și îl trimite la un laborator specializat
pentru analiză;
 endoscopie - în cazul candidozei esofagiene, de exemplu, medicul poate
indica și efectuarea unei endoscopii, pentru a face o biopsie;
 analize de sânge și alte proceduri - în cazul în care medicul suspectează
alte boli care cresc riscul de infecție fungică.

Tratamentul candidozei
După stabilirea diagnosticului, medicul specialist poate recomanda diferite
scheme de tratament care pot include antifungice:

 topice - creme, geluri care se aplică local, direct pe piele;

 orale - capsule, tablete sau lichide care se administrează oral;
 intravenoase- de obicei, administrate în spital;
 intravaginale - ovule introduse în vagin (candidoza vaginală).

Aceste medicamente au efecte, în principiu, în două direcții:

 ucid celulele fungice - de exemplu, acționând asupra unei substanțe din

peretele celulelor (ergosterol), ceea ce duce la moartea acestora;
 inhibă dezvoltarea celulelor fungice și reproducerea acestora.

Potrivit National Institute of Health din Statele Unite, există o gamă largă de
antibiotice antifungice clasificate după modul în care acționează. Astfel, în
tratamentul candidozei, pot fi recomandate, printre altele, următoarele tipuri de
antifungice:

 azoli - de exemplu: clotrimazol, fluconazol, voriconazol, itraconazol,

ketoconazol; inhibă dezvoltarea celulelor ciupercii, acționând asupra
biosintezei ergosterolului, care asigură integritatea peretelui celular;
 alilamine - de exemplu: naftifina, terbinafina; inhibitori ai biosintezei
ergosterolului;
  poliene - de exemplu: amfotericina B, nistatina, natamicina; spre deosebire
de azoli, care sunt inhibitori, polienele ucid celulele fungice;
 echinocandine - de exemplu: caspofungin, micafungin; inhibă sinteza
peretelui celular, acționând asupra unei proteine prezente în celulele
fungice (glucan);
 5-Fluorocitozina - folosită pentru tratamentul candidozelor și al
criptococozelor; are efect toxic asupra celulelor fungice.

În funcție de tipul candidozei, gravitatea formei dezvoltate și recurența infecțiilor,

medicul poate recomanda:

 terapie de scurtă durată - tratament local, creme, unguente, timp de 3-7

zile;
 medicație orală în doze unice sau multiple;
 medicație orală administrată concomitent cu folosirea unguentelor, timp
de 3-7 zile;
 terapie pe termen lung - în cazul infecțiilor severe și recurente - medicație
antifungică timp de 14 zile, după care o dată pe săptămână, timp de 6 luni.

Cum poate fi prevenită candidoza

În general, poți preveni cele mai multe dintre infecțiile fungice cauzate de
Candida, respectând anumite reguli, cum ar fi cele de mai jos:

 îngrijirea corectă a pielii și evitarea expunerii îndelungate la umezeală;

 folosirea antibioticelor numai la recomandarea medicilor;
 utilizarea probioticelor atunci când iei antibiotice (ceea ce medicul îți va și
indica);
 adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată
(pentru - - echilibrul florei microbiene și pentru întărirea sistemului
imunitar);
 păstrarea unei igiene orale bune, inclusiv curățarea temeinică a protezelor
dentare;
 folosirea lenjeriei intime din bumbac;
 evitarea hainelor prea strâmte;
 utilizarea unor geluri de curățare pentru zona intimă, care au un pH
neutru;
 evitarea contraceptivelor care au un conținut ridicat de estrogen;
 renunțarea la dușurile vaginale frecvente.
Concluzie:
În mod normal, candidoza nu este o infecție care să pună viața pacientului în
pericol, atât timp cât se manifestă într-o formă ușoară, este diagnosticată la timp
și tratată corespunzător. O candidoză netratată, însă, poate ajunge în sânge și,
astfel, să afecteze organe vitale cum sunt plămânii, ficatul sau inima. De
asemenea, poate fi vorba despre un tip de infecție recurentă. Prin urmare, este
esențial să nu ignori niciun simptom și să respecți recomandările medicilor,
pentru o diagnosticare corectă și un tratament adecvat.