Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Deformatiile in ST 70

    Uploaded by

    irina
    6 views9 pages

    Original Title

    Deformatiile in St 70

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    6 views9 pages

    Deformatiile in ST 70

    Uploaded by

    irina

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 9
    Go to content Goto navigation Ga to seach _gco-spata.org: An elegent place for sharing gooKnowledge & geoData Lista de dtc / orm Pobliat cw Textpattern Comunitt: re OL7 che : @osceo Deformatiile liniare relative in sistemele de proiectie Stereografic 197! Gauss-Kriiger, UTM si comparatii intre acestea de Bogdan Moroyanu uote 24 et 207 | Seinen Aust | Caegri: Cartage {In general, rile topo ~ cadastral existente in prezent pentra teritoriul Roménic, sunt atocmitefolosind unul inte sstemele de proictie catograic Stereografica ~ 1970, Gauss-Kriger sau UTM (Universal Transversal Mercator. Fieare inte acest sisteme de proiccticcartogratca prezint att avantaje cat 9 dezavantae, Unul dint eriterife de bar in adoptatea nel proicti cartogratce pent un anumittertoriy eadaal ese ca deformatia inar relativa st fe ‘it mai mies pentru acea zond geograficd. Avan la baz acest eriteriu, aricolul e fyi propune si preznte implica din punet de vedere al deformafilor, pe care fieareproiecie din cele amintte le genereazi, precum gio analiza comparativs inte acesta, care siredea din punet de vedere grafic, cat mai sugestiv, avaniajlereprezentricarograice in fccarecazin pare. Proiectia Stereografic pe plan secant unic 1970 Aceasta proce a fost adoptata de eitre fara noastrd Tn anul 1973 find folosis git prezent, Are la baz elementele elipsoidului Krasovski-1940 gi plasul de refering pentru cote Marea Neagré1975. fos folosit la istocmizeaplanurilo topografic de baz la sedrle1:2,000, 1:5.000 yi 1:10.000, precum gia hi ‘cadastral la scare [:50.000. Dintreelementele caractristceproictii Sterea70 amintim: + Punctl central al poietic: + Adineimea planulu de proicetie; + Defocmaielungmior ‘Punctul central al proieeie (poll piece) este un puns tv, ere nu este maeralzat pe tren situataproximsiv in central geometric al teritorau ‘Romani a nord de oragul Figras. Coordanatcle goografice ale acestui pune sunt de 25” longitudne estica side 46" latudine nordica Adancimea planului de proiefie ese de apronimativ 32 km fat de plana tangent a sferaterestrd tn punctul central. In urma interseeie dintre acest plan gi sera terest de raza medic s-aobjnut un cere al deformatilor mule cx raza apropiata de 202 km ‘Deformatiarelativi pe unitatea de lungime (1 kr) in punctl central al proiccici este egal cu-25 cmikm gi crete odatd cu maize distanei fd de acesta and lavalora zeo pent o dian de aproximativ 202 km, Dupd aceasta ditana valriedeformici lative pe untatea de lungime devin pozitve gi ating ‘aloatea de 63,7 cnvke lo departare de central proietiei de aproximativ 385 km, Adoptarea proectieiStervo70 a urmarito serie de prncipl cae satisfac cerinfele de prcize si cateva aspete specifcetertoruhui Romnie inte care + ‘Tertorul Roméniei are o forma aproximativ rotund si poate i incadatint-un cere eu raza de 400 kim, + Limitele de hotar sunt incadate in ea mai mare parte (90 %), de un cere de raz 280 km yi cenu in plul proiete: + Proieti ese conforma (unghiurile sunt reprezentatenedeformat) lor, adi prin eeprezentaea in planul Proieeiei tereo70 este iv egale, ceca ce permite o compensa ‘menjnuta suprafaa total a tertoiu, _Deformatia linia poate fi aprecat din punct de vedere canttativ cuajutoralformulei: ec =D g +L2/4R2 414/248 4+. fmm), unde: + D se este deforma repional sau linia rlaivi pe unitatea de lungime (Ikm) in pln secant; + Dp =-0.000 250 000 km /km este deformafa din punctul central al proiectc in plan secant; + Leste distanta dela punctul central al proietieSteragrafice 1970 la punctul din mijlocul lati treperulu sau a distant mésurate pe suprefaa teresa; + R= 6378, 956 681 km este raza medic de curbur a sfere erste pentru punetul central al proectie. ‘Modul in cae se realizeaz8 proietia puneteor de pe suprafua terest pe planul poiectieiStereografice 1970 este prezentat in figura 1 lu de proietie (aprox. 3.2 km); — puncte de pe suprafaa terest 9° puncte de pe supraaaplanulu de proiefie Stereogratc 1970. Figura | ~Proiecta puneelor de pe suprafafateresri pe planul proictiei Stereogafice 1970. Pentru a putea vizuliza mai usor mirimea yi caraterl deformayilorliniares-au utilizatculoridfeite in reprezentareaplanuluideproiectie Sterogratie 1970 ate: + culoarearogu pentra valor negative ale deformatilr(dstana din tern > distant plan protic) culoateagalben pentu valor sproximativegale eu zero ale deformayior(dstanja teen ~ distanta plan proce); + culoarea albasta pentru valor portve distanj tren < distana pan preci). Distanfeleor, eae inte ee, de pe supra teres (12), (23) (34), (4S), (56), (67), (78), (89) le eorespund dstanele (12°), (2°99), 3°47, 4S. (5°6), (6°7),(7'8"),(°9") din planal poicsii. Inte eele du catego de distane se pot sri urmatoarele ines # (2A 4'5')(5'6)(6'7)5(78)5(6'9 + (P2}S(12};2°3)S(23}, B"H}; 4S SLS5}; S'OPLSOL (67 P67} (RPAH) 9)» (89). Pentru a objne informati prvitoare la marimeadiferenjl dintre cele dou tipur de distane este necesar o reprezentre graficl a funetii D jg F (L), escrsi anterior, flosind urmatoarea diagrams Eee liniare relative in proiectia Stercograicd 1970 i i i Proiectia Gauss-Kriiger Aceastiproiectie a fst concepu in ani 1825-1830 de ctre matemaicianul german Karl Friedrich Gauss, iar mai ri, n aul 1912, Johannes Kriiger & labora formulele necesare pentru recerea tecerca coordonatclor punctlor de pe elipsoidul de rotate in planul de proiectie {in Romina proicta Gauss fos itodus in anu 1951, cind-a adopt clipsoidal defers Krasovsi-940, Sistem de roe sa flsit a i opopratc de bad Ia sara 10.000, ht tpograie de bark a scare :25 000, procum sahil untae adit cB, pnt anol (Ca princpit eenerae mint: + Se consideri elipsoidul de rotaie ca form matematic a Piméntului, iar pent proiectare, suprafee interioar desiura in plan a unui elindra ‘aginar, tangent la un meridian, adid in pore transversal (figura 2) + entra reprezentresunitard a clipsoidulu terest in planl de project au fost sabilite meridanele de tangent penzu integul Glob, rezultind un mums {de 60 de fate geogafice de cate 6" longitudne,incepand cu meridiaul de orgine Greeeich; + entra proieetarea eel 60 de fuse se considers elipsoidulinfagurat in 60 de ciindri suecesivi, th pote orizontal, unde eeat ilindru este tangent :merdianul axial corespunzitr fusulu ©) Figura 2 ~Proesia Gause-Kruger eformati ini’ relat se expr eu jurul formule: D ans” L2/2R? +L 4/2484 +. fk) unde: + cua te deforma liniar lati in poiccia Gauss, + Resto raza medi de curbur in pct considera; + yrs o ) este distanta punctulu dat fa de meridional axial ‘Se observa din aceast formu din diagrama de mai jose de meriianul sx, proiectia Gauss deforma liniar relative sunt pozitive g direct proportional eu dst fafa steeseszee indi 2m) Diagrama deformatilorlnire relative fn proictia Gauss-Kroper Proiectia UTM (Universal Transversal Mercator) Aceastiproictic este o variant a proiectiet Gauss-Kriger utiliza tn Statele Unite ale Ameri i pentru Romania datort integra n noilesruetr polite si malta alte ri, avind o important deoscbiti intimal timp gi ‘Repreventarea cartograficl se face pe fuse de 6° longitude, i intevaluldeimitat de parle de 80" refering adoptat ponte reprezentateasuprafeei Pamintlu in planul proieetii este elpsoidul inter ui suid gi 84° latitude nordicd.Elipsoidul de tal WES 86, (Ca princpiu de reprezenate, e considers un cilindra tn pote wansversal cae intrsecteaz4 supeafa elipsoiduui dup dous meridian de seca ia de meridian axial al fsului de 6° (figura 3) simetrce Figura 3 ~ Proistia UTM ‘Deformatia linia relativa se exprima cu sutorl form: (cuss “1-1 =A(L? 22.4) 2441-1 [Re nde Dun + Derr este deformatia nar relativl tn proieetia UTM + D cain te doformayia linia eltive in proiestia Gauss; + Reste raza meile de curburd in punetal consider -¥q) este distanfa punetulu dat fap de meridianal axial; este valoare care exprima raportl constant dite dstatele din planl proiecyiei UTM gi cele din plana proiestiei Gaus, Folosind eceasth formu, pena dformasia linia in proiecia UTM, se obyn valor cate sunt direct proporfonale eu distanya fas de meriianol axial geese fncepind de la valoarea negativi 40 emikon conform cu digrama de mai jos Dias mn bm) Diagrama deforms nite lative proeeia UTM Harti tematice ale sistemelor de proiectie Stereografic 1970, Gauss-Kriiger si UTM Avind la dispozitcinformafile prezentate pind acum ve pot ealiza hii tematic (igure 4, Ss 6) peniu intzegteritoril Romani fn care sunt reprezeatate, eu ajutoru unor sci de eulor,valorile deformatlr iniare relative in cele tre siseme de proietie, penta fiecae clul (suprafaa in forma de pavat cu lata {de 1 km), Pe acoaste rj au mai fost reprezentate limitele administrative ale judsflor gi prinipaleleTocaliii. A eit valoarea unetcelue peo asemenca hart poate Fo operate destul de anevoioasd de aceza am consieratnocesar tasareaizlinilordeformailr liniare relative gi focmitea unl label cae s confind, pentru fecare localtatereprezentaté pe hart, valoarea medie a deformatiei, Figura $ ~ Harta deformailor lniare relative pe tertorial Romaniei fa proiecia Gauss-Keijger ‘Figura 6 ~ Harta deformailor liniae relative pe tertorul Romdniei in proiestia UTM. Compara intre sistemele de proiectie Stereografic 1970, Gauss-Kriiger si UTM Pomin de la hitile tematic ale deformatiorlniaze relative fn proeetile Stereografied 1970, Gauss-Kriger gi UTM su realizato sere de hai comparative fntre acese sistem. Pentru usurin(, in continuare se vor nota valoriledeformafilorlniare relative ale cellelor(supraafa informa de ptrat eu latura de km) care alctuise suprafaja Rominiei cu lterele“S", “G" st “U" pentru proiefille Stereograficd 1970, Gauss-Kriger,respeciv UTM. Harjile comparative -au ‘ealizat inte toate sistemele de proiecte (SGU), precum ¢ inte grupun de cate dou ale acestora (SG, SU, GU}. ‘SGU (figura #) sa intocmi pe baza vlorlor minime ale deformafilor dine toate cele tri sisteme de proiecje, Astfels-a objinuto hart care indicd pentru ‘ecave znd (celui) a teritorulai Romine care proieeiel ate deforma lniararelativa cea msi mid, 'SG, SU si GU s.auintocmit cu ajutorl rportlu sau difeenfeivalorilar deormafillor dite sstemele de proietie componente In acest mod eu objinat ete dou bir tematice comparative (una penta diferent (d) alte pentru raport ®) pens fiecare din cele tre grupur: SG (figura 9 ), SGr (figura 10), SUS {figura 11), SUs (figura 12 Ud (figura 13 ), QUr (figura [4 | SG sooate in evident cu eat valorile din S sunt rai mick sau mai mari deoitG, iar SGr de ‘ite oi S este mat mare sau mai mic decdtG. Acclagiluru este valbil i pentru SUd, SU, GUd yi GUE ‘Modul, formulele care su folosit pentr realizareahirilor comparative, precum si un exemplu numeri (valorile aproximative exprimate Tn emkm ale

    You might also like