Biologie BAC XI-XII - FINAL

Mariana Drumea
Ramona A. Morar
Ramona O. Morar
BIOLOGIE – ANATOMIE I
FIZIOLOGIE UMAN , GENETIC
I ECOLOGIE UMAN
Ghiddepregtire
pentrubacalaureat
ClaseleXI-XII
Editura Delfin
2017
Lucrarea este realizată în conformitate cu programa şcolară în vigoare.
Coordonator proiect: Iuliana Voicu

Coperta colecţiei: Adina Elena Crăciun
DTP & Layout: Virgil Mercean
DescriereaCIPaBiblioteciiNa=ionaleaRomâniei
DRUMEA,MARIANA
Biologie:ghiddepregtirepentrubacalaureat–claseleXI-XII
Mariana Drumea, Ramona A. Morar, Ramona O. Morar.
Bucureşti : Delfin, 2017
ISBN 978-606-993-026-7
I. Morar, Ramona A.
II. Morar, Ramona O.
57
Editura Delfin, Bucureşti

Comenzi şi distribuţie la tel.: 021 627 37 20,
0766 22 20 21, 0727 44 44 55
Comenzi online: www.librariadelfin.ro
e-mail: contact@edituradelfin.ro
Copyright © Editura Delfin, 2017

Toate drepturile asupra acestei cărţi aparţin Editurii Delfin. Reproducerea inte-
grală sau parţială a textului sau a ilustraţiilor din această carte este interzisă fără
acordul prealabil scris al Editurii Delfin.
Anatomia
ifiziologiaomului
BACALAUREAT
ALCTUIREA
1. CORPULUIUMAN
TOPOGRAFIA
1. ORGANELOR
IASISTEMELORDEORGANE
În corpul omenesc celulele și țesuturile alcătuiesc:
– organe: grupări de celule și țesuturi care îndeplinesc anumite funcții;
– sisteme de organe: unități morfologice care îndeplinesc principalele funcții
ale organismului: de relație, de nutriție și de reproducere.
Segmentelecorpuluisunt: uman
– capul: conține neurocraniu, viscerocraniu;
– gâtul: prezintă regiunea posterioară (ceafa) și regiunea anterioară (gâtul
propriu-zis);
– trunchiul: format din torace, abdomen și pelvis;
– membrele:
– superioare – centura scapulară (leagă membrele superioare de trunchi);
– porțiunea liberă (formată din braț, antebraț, mână);
– inferioare – centura pelviană;
– porțiunea liberă (formată din coapsă, gambă, picior).
1.2PLANURIIRAPORTURIANATOMICE
ALECORPULUIUMAN
Corpul uman este tridimensional, are simetrie bilaterală și este străbătut de
trei axe și trei planuri.
A. Axele– se întretaie în unghi drept și corespund dimensiunilor spațiului. Aces-
tea sunt:
– axul longitudinal este axul lungimii; are doi poli: superior (cranial) și inferior
(caudal);
– axul sagital este axul grosimii corpului (anteroposterior); are doi poli: anteri-
or și posterior;
– axul transversal este axul lățimii corpului (orizontal); are doi poli: stâng și drept.
B. Planurile corpului uman trec prin câte două axe.
– planul sagital:
– este perpendicular pe planul frontal;
– trece prin axul longitudinal și sagital;
– este planul simetriei bilaterale;
– împarte corpul în două jumătăți simetrice, dreapta și stânga.
4 BIOLOGIE: ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMAN , GENETIC ȘI ECOLOGIE UMAN

SINTEZ
–
planul transversal:
– este perpendicular pe planul frontal și sagital;
– trece prin axul sagital și transversal;
– este planul metameriei corpului.
– planul frontal
– vertical, merge paralel cu fruntea;
– trece prin axul longitudinal și prin cel transversal;
– împarte corpul în două părți asimetrice: anterioară (ventrală) și posterioară
(dorsală).
2.SISTEMULNERVOS
2.1CLASIFICAREASISTEMULUINERVOS
DINPUNCTDEVEDERETOPOGRAFICIFUNCIONAL
Sistemul nervos, împreună cu sistemul endocrin, reglează majoritatea func-
țiilor organismului și asigură integrarea organismului în mediul său de viață, în
colaborare cu organele de simt, și sistemul locomotor.
Sistemul nervos este format din țesut nervos alcătuit din neuroni și din celule
gliale.
Neuronii – sunt alcătuiți din corp celular și prelungiri celulare (dendrite și
axoni). Corpii celulari alcătuiesc substanța cenușie a sistemului nervos, iar pre-
lungirile celulare alcătuiesc substanța albă a sistemului nervos.
I. Din punct de vedere topografic, sistemul nervos se clasifică în:
1. Sistem nervos central (SNC) – se mai numește nevrax sau ax cerebrospinal
și este alcătuit din encefal și măduva spinării.
2. Sistem nervos periferic (SNP) – este alcătuit din nervi și ganglioni nervoși.
II. Din punct de vedere funcțional, sistemul nervos se clasifică în:
1. Sistem nervos somatic – al vieții de relație, asigură integrarea organismului
în mediu.
2. Sistem nervos vegetativ (SNV) – coordonează activitatea viscerelor și are
două componente:
– sistemul nervos vegetativ simpatic;
– sistemul nervos vegetativ parasimpatic.
• Sistemulnervoscentral este alcătuit din encefal și măduva spinării.
CL A S E L X I- I 5
T BACLURE
A.Encefalul:
– este localizat în cutia craniană;
– are următoarele componente:
– trunchicerebral – alcătuit din bulb rahidian, puntea lui Varolio și mezencefal;
– diencefal – alcătuit din talamus, metatalamus, hipotalamus, epitalamus;
– cerebel – se mai numește creier mic;
– emisferecerebrale – formează creierul mare.
B.Mduvaspinrii:
– este localizată în canalul vertebral;
– se întinde de la prima vertebră cervicală până la cea de-a doua vertebră lombară
de unde se continuă cu filum terminale până la vertebra a doua coccigiană;
– alcătuire internă:
– măduva spinării este alcătuită din substanța albă dispusă la exterior, de
jur-împrejurul substanței cenușii și din substanța cenușie dispusă la interior;
– substanța albă formează cordoane, iar substanța cenușie are forma literei
H sau de fluture, formând coarne.
Distribuiasubstaneicenuiiînnevrax
a) Lanivelulmduveispinrii substanța
– cenușie este dispusă la interior, are for-
mă de fluture sau de litera H, fiind organizată sub forma a trei perechi de coarne:
– o pereche de coarne anterioare ce conțin neuroni somatomotori care conduc
informațiile de la centrii nervoși la efectori;
– o pereche de coarne posterioare ce conțin neuroni somatosenzitivi care con-
duc informațiile de la receptori la centrii nervoși;
– o pereche de coarne laterale care conțin neuroni vegetativi (viscerosenzitivi
și visceromotori).
b) Lanivelulencefalului
1. În trunchiul cerebral substanța cenușie este dispusă la interior și fragmentată
în nuclei: senzitivi, motori, vegetativi și proprii.
2. În cerebel substanța cenușie este dispusă la interior, unde formează nuclei de
substanță cenușie, dar și la exterior, unde formează scoarța cerebeloasă.
3. În diencefal sunt mase de substanță cenușie sub forma de nuclei în toate com-
ponentele sale: talamus, metatalamus, epitalamus și hipotalamus.
4. În emisferele cerebrale substanța cenușie este dispusă la interior, unde for-
mează nucleii bazali (corpii striați), dar și la exterior, unde formeaza scoarța
cerebrală (cortexul cerebral).

SINTEZ
•Sistemulnervosperiferic este alcătuit din nervi și ganglioni nervoși.

A. Nervii sunt formați din prelungirile neuronilor; asigură legătura SNC cu re-
ceptorii și efectorii și se clasifică astfel:
– nervi cranieni –12 perechi, grupați în senzitivi, motori și micști;
– conectează receptorii și efectorii de la nivelul capului și al gâtului cu
encefalul;
– nervi spinali – 31 de perechi, sunt micști și conectează receptorii și efecto-
rii de la nivelul trunchiului și al membrelor cu măduva spinării.
Ganglionii nervoși – sunt alcătuiți din corpii celulari ai neuronilor; reprezintă
modul de organizare al substanței cenușii în afara SNC.
• Sistemulnervossomatic – al vieții de relație, asigură integrarea organismu-
lui în mediu.
Funcția reflexă
Mecanismul fundamental de funcționare a sistemului nervos este actul reflex
sau simplu – reflexul. Reflexul reprezintă reacția de răspuns a centrilor nervoși la
stimularea unei zone receptoare. Baza anatomică a actului reflex este arcul reflex.
Componentele arcului reflex sunt:
1. Receptorul este o structură excitabilă care răspunde la stimuli prin variații
de potențial gradat proporțional cu intensitatea stimulului. Rolul receptorului
este de a transforma energia stimulului în influx nervos. Receptorii pot fi cla-
sificați după mai multe criterii.
După localizare:
– exteroceptori situați la nivelul pielii, se află la periferia organismului și pri-
mesc informații din mediul extern;
– proprioceptori sunt localizați în mușchi, tendoane, articulații, periost (mem-
brana conjunctivă a oaselor), pericondru (înveliș conjunctiv al cartilajelor);
– interoceptori (visceroceptori) sunt situați în pereții organelor interne (viscere-
lor) și primesc informații din interiorul organismului.
După tipul de energie pe care o prelucrează, receptorii pot fi:
– mecanoreceptori stimulați de atingere, presiune, lovire, vibrații;
– termoreceptori stimulați de diferențele de temperatură;
– chemoreceptori stimulați de modificarea concentrației unor substanțe (olfac-
tivi și gustativi);
– fotoreceptori stimulați de lumină.
2. Calea aferentă – senzitivă, face legătura dintre receptori și centrii nervoși și
este alcătuită din dendritele și axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spi-
nali de pe traiectul său și din dendritele și axonii neuronilor senzitivi de pe
traseul unor nervi cranieni.
CL A S E L X I- I 7
BACALAUREAT
3. Centrul nervos reflex:

– reprezintă toate structurile sistemului nervos central care analizează și prelu-
crează informațiile primite și generează impulsuri nervoase. Fiecare centru
nervos are două compartimente funcționale:
– compartimentul senzitiv unde sosesc informațiile de la receptori;
– compartimentul motor care transmite comenzile către efectori.
În sistemul nervos există trei nivele majore unde se află centrii nervoși care
coordonează diferite tipuri de reflexe:
– nivelul cortical – cortex cerebral (scoarța cerebrală);
– nivelul subcortical – diencefal, cerebel, trunchi cerebral;
– măduva spinării.
4. Calea eferentă – motorie, face legătura dintre centrii nervoși și efectori, transmi-
țând comenzile. Este formată din axonii neuronilor cu origine în centrii nervoși.
5. Efectorul – execută comanda primită de la centrul nervos. Efectorii sunt re-
prezentați de mușchi, care răspund prin contracție și glande, care răspund prin
secreție:
– mușchii striați sunt efectori ai sistemului nervos somatic;
– mușchi netezi, mușchiul striat de tip cardiac, mușchiul neted multiunitar
din iris, glandele exocrine și glandele endocrine sunt efectori ai sistemului
nervos vegetativ.
2.FUNCIADECONDUCERE.CLASIFICAREACILOR
DECONDUCEREIROLULACESTORA
Funcția de conducere se realizează prin substanța albă care formează căi de
conducere ascendente și descendente.
Cileascendente(alesensibilitii):
– sunt căi senzitive/ale sensibilității;
– conduc excitațiile sub forma de influx nervos de la receptor la centrii ner-
voși și deservesc sensibilitățile corpului.
După localizarea receptorilor, căile ascendente se clasifică în:
a. exteroceptive – sunt căi specifice, lungi, alcătuite din trei neuroni, au proiec-
ție corticală.
Exemple:
– sensibilitatea tactilă grosieră este condusă prin fasciculul spinotalamic anterior;
– sensibilitatea tactilă fină este condusă prin fascicule spinobulbare;
– sensibilitatea termică și dureroasă este condusă prin fasciculul spinotalamic
lateral.

SINTEZ
b. proprioceptive – sunt căi specifice, au proiecție corticală sau subcorticală (ce-

rebel) și sunt alcătuite din doi sau trei neuroni.
Exemple:
– sensibilitatea proprioceptivă conștientă este condusă prin fascicule spinobulbare,
– sensibilitatea proprioceptivă inconștientă este condusă prin fascicule
spinocerebeloase.
c. interoceptive – sunt căi nespecifice, cu proiecție corticală difuză și sunt alcă-
tuite din peste trei neuroni.
Ciledescendente(alemotilitii):
– deservesc motilitatea voluntară și involuntară;
– sunt alcătuite din doi neuroni: un neuron cortical, de comandă sau central și
un neuron periferic sau de execuție localizat în coarnele anterioare ale mădu-
vei spinării.
Motilitatea voluntară este controlată prin fascicule piramidale, corticospina-
le, directe sau încrucișate.
Motilitatea involuntară automată, stereotipă este controlată prin căi extra-
piramidale. Acest tip de motilitate are rol în menținerea tonusului muscular,
echilibrului, coordonarea mișcărilor, realizarea unor activități complexe precum
scrisul, mersul, condusul mașinii, înotul etc.
• Sistemul nervos vegetativ coordonează – activitatea viscerelor și are două
componente: sistem nervos vegetativ simpatic și sistem nervos vegetativ
parasimpatic.
CL A S E L X I- I 9
BACALAUREAT
EfectelestimulriiSNVasupradiferitelororgane
Efectelestimulrii
Organ Efectelestimulriisimpaticului
parasimpaticului
iris – dilatarea pupilei – midriaza – micșorarea pupilei – mioza
– contracție pe fibrele radiare – contracție pe fibrele circulare
muchiciliar – relaxare (pentru vederea la – contracție (pentru vederea de
distanță) aproape)
inim – crește frecvența – scade frecvența
– crește conducerea – scade conducerea
– crește forța de contracție – nu are efect pe forța de
contracție
vasedesânge – vasoconstricție pe arteriolele – vasodilatație în câteva teritorii
din tegument, viscere vasculare
arborelebronic – dilatație (bronhodilatație) – constricție (bronhoconstricție)
glandemucoase – scade secreția glandelor – crește secreția glandelor
mucoase mucoase
tubdigestiv – contractă sfincterele – relaxează sfincterele
– se relaxează musculatura – se contractă musculatura
– scade motilitatea (scad – crește motilitatea (cresc
mișcările) mișcările)
– scade secreția glandelor – crește secreția glandelor
salivare (salivă vâscoasă), salivare (salivă apoasă),
gastrice, ale pancreasului gastrice, intestinale, ale
exocrin; nu are efect asupra pancreasului exocrin;
glandelor intestinale
ficat – glicogenoliza – nu are efect
vezicabiliar – se contractă sfincterul Oddi – se relaxează sfincterul Oddi
– se relaxează mușchii netezi ai – se contractă mușchii netezi ai
vezicii biliare vezicii biliare
splina – contracție – nu are efect
tracturinar – se contractă sfincterul vezical – se relaxeaza sfincterul vezical
intern intern
– se relaxează mușchii netezi ai – se contractă mușchiul detrusor
vezicii urinare al vezicii urinare
– scade debitul urinar și secreția
de renină
glandelacrimale– scade secreția – crește secreția
– crește secreția
glandesudoripare – crește secreția la nivel palmar
– crește secreția
medulosuprarenal – nu are efect
10 BIOLOGIE: ANATOMIE I FIZIOLOGIE UMAN , GENETIC I ECOLOGIE UMAN

SINTEZ
Noiunielementaredeigienipatologie
Boala Cauze Manifestri Msurideprevenire

Meningita – infecțioase,virale sau – dureri de cap – evitarea frigului sau a
bacteriene ce duc la – febră căldurii excesive
inflamarea meningelui – vărsături – adoptarea unui stil de
cerebrospinal – fotofobie rigiditate viață sănătos
cefalică – evitarea surmenajului
– modificări în lichidul – evitarea activității
cefalorahidian nervoase excesive
Coma – apare ca urmare a – pierderea cunoștinței – evitarea consumului
unei boli grave ca – pierderea sensibilității excesiv de cafea,
meningita, encefalita, și motricității tutun, alcool
hemoragii cerebrale voluntare cu păstrarea
accidente, tumori, funcțiilor circulatorii și
intoxicații respiratorii
Hemoragii – rupturi ale vaselor – cefalee severă
cerebrale de sânge la nivelul – paloare
creierului – agitație, hipotensiune
– hipertensiunea, – pupile inegale
ateroscleroza, tumori – modificări de
cerebrale, traumatisme personalitate
craniene – leșin
– vărsături
ANALIZATORII
3.
3.1 SEGMENTELEUNUIANALIZATOR
Analizatorii sunt sisteme complexe care realizează legătura dintre mediu și

organism, având rolul de a recepționa, conduce și transforma în senzații specifi-
ce stimulii din mediul extern și intern.
Analizatorii sunt formați din trei segmente: periferic (receptorul), interme
diar (de conducere) și central.
1. Segmentul periferic (receptorul) – este reprezentat fie de terminații dendri-
tice libere sau încapsulate (corpusculi), fie de celule epiteliale specializate
(senzoriale) care culeg și traduc informațiile în impulsuri nervoase.
CL A S E L X I- I 11
BACALAUREAT
Clasificarea receptorilor:
a) după localizare:
– exteroceptori – situați la exteriorul corpului;
– interoceptori (visceroceptori) – situați în organele interne și în vasele de sânge;
– proprioceptori – situați în oase, articulații, mușchi, tendoane;
b) după natura stimulului:
– mecanoreceptori (stimulați de atingeri, vibrații) – receptori auditivi, tactili;
– termoreceptori (stimulați de variațiile de temperatură);
– chemoreceptori (stimulați de acțiunea substanțelor chimice) – receptori gus-
tativi, olfactivi;
– fotoreceptori (stimulați de lumină) – receptori vizuali;
c) după viteza de adaptare:
– fazici – la aplicarea stimulului răspund prin creșterea activității, iar la menți-
nerea stimulului activitatea lor scade (de exemplu: receptorul olfactiv);
– tonici – prezintă activitate relativ constantă pe toată durata aplicării stimulu-
lui (de exemplu: receptorul vizual).
2. Segmentul intermediar (de conducere) este format din căile nervoase prin
care sunt transmise impulsurile nervoase către scoarța cerebrală.
3. Segmentul central este reprezentat de aria din scoarța cerebrală unde impul-
sul nervos este transformat în senzație conștientă (sunet, imagine, miros etc.).
3.2 ANALIZATORULCUTANAT
Analizatorul cutanat deservește sensibilitățile tactilă, termică, dureroasă, de

presiune și vibratorie. Receptorii acestor sensibilități sunt localizați în piele, în-
velișul protector al organismului.
Pielea este constituită din trei straturi – epiderm, derm și hipoderm:
– epidermul – este un țesut epitelial pluristratificat keratinizat așezat pe o mem-
brană bazală;
– dermul – este mai gros decât epidermul, fiind un țesut conjunctiv dens;
– hipodermul – este un țesut conjunctiv lax, cu celule adipoase.
Segmenteleanalizatoruluicutanat
1. S egmentul periferic (receptorul)

Receptorii de la nivelul pielii sunt de mai multe tipuri:
a. receptori pentru durere – terminații nervoase libere;

SINTEZ
b. receptori tactili:
– copusculii Meissner (pentru atingeri fine);
– discurile Merkel (pentru atingeri puternice);
c. receptori termici:
– corpusculii Krause (pentru rece);
– corpusculii Ruffini (pentru cald).
2. Segmentul intermediar (de conducere)
Este reprezentat de căile sensibilitații exteroceptive:
– sensibilitatea tactilă grosieră (protopatică) – condusă prin fasciculul spinota
lamic anterior, care prezintă trei neuroni: primul neuron în ganglionul spinal;
al doilea neuron în cornul posterior al măduvei spinării; al treilea neuron în
talamus.
– sensibilitatea tactilă fină (epicritică) – condusă prin fasciculele spinobulbare
Goll si Burdach, care prezintă trei neuroni: primul neuron în ganglionul spinal;
al doilea neuron în nucleii Goll si Burdach din bulbul rahidian; al treilea neu-
ron în talamus.
– sensibilitatea termică și dureroasă – condusă prin fasciculul spinotalamic
lateral, care prezintă trei neuroni: – primul neuron în ganglionul spinal; al
doilea neuron în cornul posterior al măduvei spinării; al treilea neuron în
talamus.
3. Segmentul central – se află în girusul postcentral din lobul parietal (ariile
somestezice).
• Fiziologiaanalizatoruluicutanat
Sensibilitatea tactilă grosieră (protopatică) – este determinată de apăsare, iar
receptorii sunt situați în profunzimea tegumentului.
Sensibilitatea tactilă fină (epicritică) – este determinată de deformări ușoare
ale tegumentului, fiind mai pronunțată în zonele păroase, pulpa degetelor și buze.
Sensibilitatea termică – este neuniformă pe suprafața tegumentului, recepto-
rii pentru rece fiind mai numeroși decât cei pentru cald.
Sensibilitatea dureroasă – este determinată de excitanți care produc leziuni ce-
lulare și se manifestă mai intens la nivelul degetelor, buzelor și vârfului limbii.
ANALIZATORUL
3. VIZUAL
Ochiul are o structură complexă, fiind alcătuit din glob ocular și structuri
anexe (pleoape, gene, sprâncene, glande lacrimale, mușchii extrinseci ai globu-
lui ocular, conjunctivă).
C L A S E L X I- I 13
BACALAUREAT
Globul ocular are o formă aproximativ sferică, fiind alcătuit din:

– învelișuri (tunici);
– sistemul dioptric;
– sistemul fotoreceptor.
Înveliurile(tunicile)globuluiocular
1. Tunica externă prezintă:

– anterior – corneea (transparentă, avasculară, cu numeroase fibre nervoase);
– posterior – sclerotica (opacă, alb-sidefie, cu rol protector).
2. Tunica mijlocie (medie) prezintă:
– coroida – pigmentată, vasculară, cu rol în nutriția globului ocular;
– corpul ciliar alcătuit din:
– procese ciliare (gheme vasculare ce secretă umoarea apoasă și sticloasă);
– mușchi ciliar (alcătuit din fibre musculare circulare și radiare);
– irisul – conține fibre musculare circulare și radiar, iar in mijloc prezintă un
orificiu numit pupila.
3. Tunica internă este reprezentată de retină, membrană fotosensibilă datorită
celulelor fotosensibile cu con și cu bastonaș.
Retina are două zone importante:
– pata galbenă (macula lutea) unde predomină celulele cu conuri;
– pata oarbă (nu conține celule fotosensibile, pe aici ieșind nervul optic).
Sistemul dioptric este alcătuit din patru medii transparente: corneea trans
parentă, umoarea apoasă, cristalinul și umoarea sticloasă (corpul vitros), cu rol
în focalizarea imaginilor pe retină. Cristalinul este transparent, neinervat, nevas-
cularizat, situat în spatele irisului.
Sistemulfotoreceptor segmentul( receptor) este reprezentat de retină.
• Segmenteleanalizatoruluivizual
1. Segmentul periferic (receptorul) este reprezentat de celulele fotosensibile
(fotoreceptoare):
a) celulele cu conuri – sunt în număr de 5-7 milioane;
– conțin iodopsina (pigment fotosensibil);
– au rol în vederea diurnă și perceperea culorilor.
b) celulele cu bastonașe – sunt în număr de 125-130 milioane;
– conțin rodopsina (pigment fotosensibil);
– au rol în vederea nocturnă.

SINTEZ
2. Segmentul intermediar (de conducere) este format din trei neuroni:

– primul neuron (protoneuronul) este reprezentat de un neuron bipolar din retină;
– al doilea neuron (deutoneuronul) este un neuron multipolar din retină. Axonii
neuronilor multipolari formează nervul optic. La nivelul chiasmei optice se
încrucișează axonii care provin din jumătățile nazale ale celor două retine.
Din chiasma optică pornesc două tracturi optice. Fiecare tract optic conduce
informația din jumătatea temporală a retinei de aceeași parte și din jumătatea
nazală a retinei de partea opusă.
– al treilea neuron (tritoneuronul) se găsește în corpul geniculat lateral din
metatalamus.
3. Segmentul central este localizat în lobii occipitali ai emisferelor cerebrale,
de o parte și de alta a scizurii calcarine.
• Fiziologiaanalizatoruluivizual
Sub acțiunea razelor de lumină, la nivelul globului ocular se produc o se-
rie de fenomene: fizice (stimularea celulelor fotoreceptoare), fotochimice (des-
compunerea pigmenților fotosensibili), bioelectrice (generarea potențialului de
acțiune).
Fotorecepția – celulele receptoare expuse la lumină produc descompunerea
pigmenților fotosensibili. Aceste modificări determină apariția potențialului de
acțiune, care va fi transmis la creier.
Razele luminoase pătrund prin cornee, străbat umoarea apoasă și cristalinul
care focalizează razele luminoase pe retină, în mijlocul petei galbene – zona de
formare a imaginii clare a obiectelor. Proiecția pe retină a obiectului privit este o
imagine mai mică, reală și răsturnată.
La ochiul normal (emetrop), razele de lumină paralele emise de un obiect
situate la infinit focalizează pe retină.
Ochiul cu defecte optice se numește ochi ametrop.
Ochiul miop:
– axul anteroposterior al globului ocular este mai lung sau curbura cristalinului
este exagerată;
– imaginea se formează înaintea retinei;
– se corectează cu lentile divergente (biconcave).
Ochiul hipermetrop:
– axul anteroposterior al globului ocular este mai scurt sau cristalinul prea
aplatizat;
– imaginea se formează în spatele retinei;
– se corectează cu lentile convergente (biconvexe).
BACALAUREAT
Astigmatismul:
– este datorat neregularităților corneei sau deformării cristalinului;
– imaginile retiniene sunt neclare;
– se corectează cu lentile cilindrice.
Adaptarea la intensitatea luminii se realizează prin două categorii de proce-
se: reacția pupilară și adaptarea fotochimică.
Reacția pupilară – irisul reglează reflex (prin variația diametrului pupilar)
cantitatea de lumină proiectată pe retină, astfel:
– la lumină puternică, pupila se micșorează = pupiloconstricție = mioză;
– la lumină slabă (la întuneric), pupila se mărește = pupilodilatație = midriază.
Adaptarea fotochimică – se realizează prin descompunerea pigmenților foto-
sensibili sub acțiunea luminii și refacerea pigmenților la întuneric, astfel:
– la trecerea de la lumină la întuneric, adaptarea durează 30-40 de minute;
– la trecerea de la întuneric la lumină, adaptarea durează 3-4 minute.
Acomodarea este realizată reflex prin acțiunea mușchilor circulari și radiari ai cor-
pului ciliar, care măresc sau micșorează convexitatea feței anterioare a cristalinului.
Prin acomodare se pot vedea clar obiectele situate între punctul proxim și
punctul remotum:
– punctul proxim – este punctul cel mai apropiat de ochi la care vederea clară a
obiectului se face cu efort maxim de acomodare (20-25 cm);
– punctul remotum – este punctul cel mai apropiat de ochi la care vederea clară
a obiectului se face fără acomodare (6 m).
Pentru vederea la distanță, cristalinul se aplatizează, iar pupila se mărește;
pentru vederea de aproape, cristalinul se bombează, iar pupila se micșorează.
Percepereaculorilor se datorează existenței a trei tipuri de celule cu con, fie-
care tip sensibil la una dintre culorile roșu, verde, albastru. Culoarea unui obiect
este dată de razele reflectate de către acesta.
ANALIZATORUL
3.4 ACUSTICO-VESTIBULAR
Din punct de vedere funcțional, analizatorul auditiv și analizatorul vestibular

sunt independenți, dar anatomic, receptorii ambilor analizatori se află în urechea
internă.
Urechea prezintă trei părți:
– urechea externă alcătuită din:
– pavilionul urechii;
– conductul auditiv extern;
– urechea mijlocie (medie):

SINTEZ
– este cuprinsă între timpan și membranele ferestrelor ovală și rotundă;

– comunică cu nazofaringele prin trompa lui Eustachio;
– între timpan și membrana ferestrei ovale se află trei oscioare (ciocanul,
nicovala și scărița);
– urechea internă – conține două labirinturi (osos și membranos).
Labirintul osos: este alcătuit din:
– trei canale semicirculare osoase;
– vestibul osos;
– melc osos (cohlee).
– conține perilimfă
Labirintul membranos: este alcătuit din:
– trei canale semicirculare membranoase;
– vestibul membranos: – utriculă;
– saculă;
– melc membranos (canal cohlear);
– conține endolimfă.
ANALIZATORUL
3.5 AUDITIV
1. S egmentul periferic (receptorul) – se află în urechea internă, în melcul mem-

branos, pe membrana bazilară, reprezentat de organul Corti care conține ce-
lule receptoare auditive, prevăzute cu cili care vin în contact cu membrana
tectoria.
2. Segmentul intermediar (de conducere) – este format din patru neuroni:
– primul neuron situat în ganglionul spiral Corti;
– al doilea neuron situat în nucleii cohleari din punte;
– al treilea neuron situat în coliculii cvadrigemeni inferiori;
– al patrulea neuron situat în corpii geniculati mediali din metatalamus.
3. Segmentul central – se află în girusul temporal superior.
• Fiziologiaanalizatoruluiauditiv
Pavilionul urechii recepționează undele sonore și le conduce spre membrana tim-
panică, ce începe să vibreze.Vibrațiile sunt preluate de sistemul de oscioare (ciocan,
nicovală și scăriță) care le transmite, prin fereastra ovală perilimfei, devenind unde.
Oscilațiile perilimfei determină oscilații ale membranei bazilare, pe care se
află organul Corti, și ale endolimfei, micșorând sau mărind distanța dintre celu-
lele receptoare și membrana tectoria. Cilii celulelor auditive se îndoaie față de
membrana tectoria și apare potențialul de acțiune, ce este transmis la segmentul
central, unde se formează senzația auditivă.
T BACLURE
ANALIZATORUL
3.6 VESTIBULAR
1. Segmentulperiferic (receptorul) – receptorii vestibulari se găsesc în:

– crestele ampulare:
– se găsesc la baza canalelor semicirculare membranoase;
– conțin celule de susținere și celule senzoriale cu cili înglobați într-o masă
gelatinoasă;
– celulele senzoriale ciliate sunt stimulate de variații ale vitezei mișcărilor
de rotație ale capului și corpului.
– macule:
– se găsesc în utricula și sacula;
– conțin celule de susținere și celule senzoriale ciliate;
– în masa gelatinoasă care acoperă cilii se află cristale microscopice de car-
bonat de calciu, numite otolite(otolii);
– celulele senzoriale ciliate sunt stimulate de gravitație și de variația schim-
bării poziției capului și corpului.
2. Segmentulintermediar (de conducere) este format din trei neuroni:
– primul neuron situat în ganglionul vestibular Scarpa;
– al doilea neuron situat în nucleii vestibulari bulbari;
– al treilea neuron situat în talamus.
3. Segmentulcentral – se află în girusul temporal superior.
• Fiziologiaanalizatoruluivestibular
Crestele ampulare sunt responsabile de menținerea echilibrului în condițiile
accelerațiilor circulare ale capului și corpului.
Datorita inerției, endolimfa din canalele semicirculare membranoase se va
deplasa în sens invers sensului de rotație, deformând crestele și stimulând meca-
nic cilii celulelor senzoriale care descarcă permanent impulsuri, ce vor fi trans-
mise prin ramura vestibulară a nervului vestibulo-cohlear până la creier.
Când capul stă nemișcat, otolitele apasă prin greutatea lor asupra celulelor
senzoriale, care trimit impulsuri spre creier, informându-l asupra poziției capului
în raport cu direcția vectorului gravitațional.
Când capul și corpul suferă accelerări liniare (înainte, înapoi sau lateral), for-
tele de inerție împing otolitele, care sunt mai dense decât endolimfa, în sensul
opus deplasării. Astfel se declanșează la nivelul centrilor nervoși reacții motorii
pentru corectarea poziției corpului și capului, ce permit menținerea echilibrului
pe durata mișcării.

S I NTEZ E

Herpesul – virusul herpetic – erupție de mici – respectarea
– este o boala a pielii (contaminarea se bășicuțe pline cu regulilor de igienă
și mucoaselor face de la bolnavii lichid clar, care se personală, evitarea
(genitale, bucale) de herpes prin rup cu ușurință contactului direct
leziunile acestora – senzație de arsură, cu alte persoane
sau prin obiectele durere, mâncărime, bolnave,
contaminate) ulcerații și apariția – utilizarea obiectelor
de cruste de folosință
Cataracta – vârsta înaintată, – diminuarea sau personală doar de
– opacifierea totală – expunerea la pierderea vederii către posesor,
sau parțială a radiații UV, X – durere oculară – evitarea oboselii
cristalinului – congenitale severă oculare, folosirea
ochelarilor de
Glaucomul – boli vasculare, – creșterea tensiunii
soare, evitarea
– este o boală ce – miopie severă, intraoculare,
folosirii lentilelor
produce îngustarea – vârsta înaintată, – dureri de cap,
de contact,
câmpului vizual – diabet. dureri oculare,
– evitarea înotului în
– tulburări de vedere,
ape poluate,
– atrofierea nervului
– interzicerea
optic.
introducerii unor
Conjunctivita – virale, – inflamarea obiecte străine în
– inflamația – obiecte pleoapelor, ureche,
conjunctivei contaminate. – prurit, – respectarea igienei
globului ocular – lacrimare, preventive a urechii
– senzație de corp – cunoașterea
străin în ochi. factorilor de risc și
Otita – infecții virale, – prurit, evitarea lor
– inflamația urechii bacteriene, – dureri, – efectuarea de
externe sau medii micotice – febră, controale medicale
– scăderea auzului, periodice,
– stare generală – prezentarea la
proastă. medic la orice
semn de boală.
C L AS E LE X I-X I I 19
BACALAUREAT
4.GLANDELEENDOCRINE
Glandele endocrine (cu secreție internă) sunt formate din epitelii secretoare
ale căror celule produc substanțe active numite hormoni care sunt eliberați di-
rect în sânge sau limfă și transportați spre celulele sau organele țintă.
Sistemul endocrin este un sistem anatomo-funcțional complex, controlat de
sistemul nervos și are rolul de a regla activitatea diferitelor organe.
Prin intermediul hormonilor sunt reglate procese:
– de creștere și dezvoltare a organismului;
– metabolice;
– comportamentale;
– de menținere constantă a parametrilor mediului intern (homeostazie).
Glandele endocrine sunt: hipofiza, tiroida și paratiroidele, epifiza, timusul,
suprarenalele, pancreasul endocrin, ovarul și testiculul endocrin.
Există și alte organe care pot secreta substanțe active cu rol de hormoni: sto-
macul, duodenul, rinichii, hipotalamusul etc.
4.1HIPOFIZA(GLANDAPITUITAR)
Topografie– este localizată la baza encefalului, posterior chiasmei optice, în

șaua turcească (depresiune a osului sfenoid). Are forma și mărimea unui bob de
fasole, cântărind aproximativ 0,5 g. Este legată de hipotalamus prin tija pituitară
care este alcătuită din sistemul porthipofizar și tractul hipotalamo-hipofizar.
Alctuire – glanda hipofiză este alcătuită din trei lobi:
– lobul anterior reprezintă 75% din masa hipofizei;
– lobul intermediar (mijlociu) reprezintă 2% din masa hipofizei;
– lobul posterior (23%).
Lobul anterior împreună cu cel intermediar formează adenohipofiza, iar lobul
posterior constituie neurohipofiza.
Hipofiza prezintă legături anatomice și funcționale cu hipotalamusul.
Anatomic:
– legătura vasculară = sistemul port hipofizar format din capilare sanguine, în-
tre regiunea mediană a hipotalamusului și adenohipofiză;
– legătura nervoasă = tractul hipotalamo-hipofizar format din axonii neuronilor
secretori din nucleii anteriori ai hipotalamusului care ajung în lobul posterior
hipofizar.
Funcțional:
– nucleii mijlocii ai hipotalamusului secretă două tipuri de hormoni (stimulatori

SINTEZ
și inhibitori) care sunt descărcați prin sistemul port hipofizar în adenohipofiză

și îi reglează secreția;
nucleii anteriori hipotalamici secretă hormoni (antidiuretic și ocitocina),
–
aceștia sunt transportați prin tractul hipotalamo-hipofizar și depozitați în
neurohipofiză.
A.Lobulanterior
Secretă două tipuri de hormoni:
– glandulotropi (tropos (gr) = schimbare) care reglează activitatea celor-
lalte glande endocrine, motiv pentru care hipofiza se mai numește „creier
endocrin”;
– nonglandulotropi.
• Hormoniinonglandulotropi
a) Hormonulsomatotrop(STH) – se mai numește hormon de creștere.
Efecte:
– stimulează creșterea organismului;
– stimulează condrogeneza la nivelul cartilajelor diafizoepifizare, determinând
creșterea în lungime a oaselor;
– stimulează creșterea mușchilor și a viscerelor, cu excepția creierului;
– după pubertate, stimulează creșterea în grosime a oaselor lungi și dezvoltarea
oaselor late.
Disfuncții ale secreției de STH:
– hipersecreția în perioada de creștere determină gigantism manifestat prin
înălțime peste 2 m, intelect normal;
– hipersecreția la adult produce acromegalie manifestată prin dezvoltarea exge-
rată a extremităților (nas, buze, mâini, picioare), creșterea viscerelor (inimă,
rinichi, ficat);
– hiposecreția la copii determină nanism hipofizar (piticism) – indivizii afectați
au înălțimi care depășesc cu puțin 1m, corp proporționat, intelect normal;
– hiposecreția la adult produce cașexie hipofizară manifestată prin atrofii ale
organelor interne, căderea părului, dinților, îmbătrânire prematură.
b) Prolactina(LTH)–se mai numește hormon mamotrop sau luteotrop.
Efecte – stimulează, la femei, dezvoltarea glandei mamare și secreția acesteia
după naștere.
• Hormoniiglandulotropi
a) Hormonultireotrop–(TSH) se mai numește tirotropină sau tireostimulină.
Efecte – stimulează dezvoltarea tiroidei, sinteza și secreția de hormoni tiroidieni.
b) Hormonuladrenocorticotrop – (ACTH)
se mai numește corticotropină.
BACALAUREAT
Efecte – stimulează dezvoltarea glandei corticosuprarenale, dar și secreția aces-

teia (mai ales a hormonilor glucocorticoizi).
c) Hormoniigonadotropi – acționează asupra gonadelor (testicul și ovar):
– hormonul foliculostimulant (FSH) – la bărbați stimulează dezvoltarea tubi-
lor seminiferi și spermatogeneza, iar la femei determină creșterea și matura-
rea foliculului de Graaf și secreția de estrogeni;
– hormonul luteinizant (LH) – la bărbați stimulează secreția de hormoni an-
drogeni, iar la femei determină ovulația și apariția corpului galben, stimulând
secreția acestuia.
B.Lobulintermediar
Produce hormonul melanocitostimulator care stimulează
(MSH) secreția de
melanină (pigment ce dă culoare pielii, părului etc.).
C.Lobulposterior(neurohipofiza) – eliberează în circulație doi hormoni

secretați de hipotalamus:
a) Hormonulantidiuretic – numit
(ADH) și vasopresină.
Efecte:
– crește reabsorbția facultativă a apei la nivelul nefronului;
– crește volemia;
– reduce volumul și crește concentrația urinei;
– reduce secreția tuturor glandelor exocrine.
Disfuncții ale secreției de ADH:
– hipersecreția determină vasoconstricție și hipertensiune;
– hiposecreția determină boala numită diabet insipid, manifestată prin poliurie
(eliminarea unor cantități mari de urină, 10-30 l/zi), polidipsie (ingestia unei
cantități mari de lichide) și dezechilibre minerale.
b) Ocitocina – determină contracția musculaturii netede a uterului gravid, ini
țiind travaliul, stimulează eliminarea laptelui din glanda mamară.
TIROIDA
4.2
Topografie– este localizată în zona anterioară a gâtului, în loja tiroidei (con-

junctivă). Are 25-30 g și este alcătuită din doi lobi legați prin istmul tiroidei.
Parenchimul glandular este format din:
• foliculi tiroidieni – formațiuni globulare mărginite de celule epiteliale se
cretoare (foliculare), iar în interior se află un coloid omogen, vâscos. Coloi-
dul conține o proteină sintetizată de celulele foliculare = tireoglobulina care
22 BIOLOGIE: ANATOMIE I FI IOLOGIE MAN , GENETIC I ECOLOGIE MAN

SINTEZ
reprezintă forma de depozitare (inactivă) a hormonilor tiroidieni. Tiroglobu-

lina conține aminoacidul tirozină de care, sub influența TSH, se leagă iodul și
formează hormonii tiroidieni:
– tiroxina (tetraiodotironina / T4);
– triiodotironina (T3).
• celule parafoliculare (celule C) – sunt situate într-o stromă conjunctivă vas-
cularizată care leagă între ei foliculii și secretă calcitonina , un hormon hipocal-
ceminat care favorizează fixarea calciului în oase.
Efectele hormonilor tiroidieni (tiroxina și triiodotironina):
− stimulează creșterea, diferențierea celulară și tisulară, mai ales la nivelul sis-
temului nervos;
− crește metabolismul bazal și consumul de energie pentru întreținerea funcții-
lor vitale;
− efecte metabolice: hiperglicemie, scăderea colesterolului, consumul proteinelor;
− vasodilatație, creșterea frecvenței cardiace, amplitudinii și frecvenței respirațiilor;
− produc iritabilitate, neliniște.
Disfuncții ale secreției de hormoni tiroidieni:
– hiposecreția la copii – nanism tiroidian (cretinism) manifestat prin creștere
întârziată, retard mintal, anomalii osoase;
– hiposecreția la adulți – mixedem – scade metabolismul bazal, creșteri în gre-
utate, acumulare de edem mucos în țesuturi, letargie, scade memoria și capa-
citatea de învățare, piele uscată, îngroșată, căderea părului;
– gușa endemică – creșterea în volum a glandei însoțită de hipofuncție din ca-
uza aportului insuficient de iod alimentar, apare în zone sărace în iod sau în
prezența substanțelor gușogene (oxidante) în apa de băut;
– hipersecreția – boala Basedow-Graves (gușa toxică) – boala se manifestă prin
creșterea în volum a glandei (gușă), creșterea metabolismului bazal, scădere
în greutate, hiperfagie, iritabilitate, insomnii, adesea apare exolftalmie („ochi
bulbucați”).
4.3PANCREASULENDOCRIN
Topografie : pancreasul este localizat în cavitatea abdominală, în spatele

stomacului.
Alctuire: este o glandă mixtă, cu două componente:
– pancreas exocrin format din acini care secretă suc pancreatic;
– pancreas endocrin format din insule de celule endocrine (insulele Langerhans)
formate din celule α care secretă glucagon și celule β care secretă insulină.
T BACLURE
a) Insulinaeste – singurul hormon hipoglicemiant al corpului, având acțiune

anabolizantă asupra tuturor metabolismelor intermediare.
Efecte:
– stimulează pătrunderea glucozei în celule;
– intensifică consumul de glucoză la nivel celular;
– stimulează glicogenogeneza (transformarea glucozei în glicogen = forma de
depozit) în ficat și mușchi;
– favorizează lipogeneza (formarea de lipide) din glucoză;
– stimulează sinteza proteică.
Disfuncții ale secreției de insulină:
– hipersecreția produce hipoglicemie severă care afectează sistemul nervos,
până la apariția comei;
– hiposecreția produce boala numită diabet zaharat, manifestată prin: hipergli-
cemie, poliurie, polidipsie, polifagie (ingerarea unei cantități mari de alimen-
te), glicozurie (eliminarea glucozei prin urină), afectarea sistemelor nervos,
cardiovascular și excretor.
b) Glucagonul – este principalul hormon hiperglicemiant.
Efecte:
– stimulează glicogenoliza (descompunerea glicogenului în glucoză);
– stimulează gluconeogeneza (formarea de glucoză);
– stimulează lipoliza (descompunerea lipidelor) și proteoliza (descompunerea
proteinelor).
4.GLANDELESUPRARENALE
Topografie– sunt glande pereche, localizate la polul superior al rinichilor.

Alctuire – prezintă două zone: externă, corticală numită corticosuprarenala și
internă, medulară numită medulosuprarenala.
•Corticosuprarenala – secretă trei grupe de hormoni: mineralocorticoizi, glu
cocorticoizi și sexosteroizi. Hormonii corticosuprarenalieni sunt steroizi, deri-
vați ai colesterolului.
a) Mineralocorticoizii – cel mai important reprezentant este aldosteronul.
Efecte:
– rol în metabolismul sărurilor minerale, are celule țintă în tubii uriniferi ai ne-
fronilor, glande sudoripare, salivare;
– determină: reabsorbția Na+ și Cl-, eliminarea K+ și H+, menținând presiunea
osmotică a mediului intern și a volumului sanguin.

SINTEZ
Disfuncții ale secreției de aldosteron:

– hipersecreția produce boala Conn manifestată prin retenție masivă de sare și
apă, edeme, hipertensiune;
– hiposecreția determină boala Addison care se manifestă prin pierdere de sare
și apă, hipotensiune, astenie.
b) Glucocorticoizii – sunt reprezentați de cortizon și hidrocortizon (cortizol).
Efecte:
– asupra metabolismului glucidic – gluconeogeneză, hiperglicemie;
– asupra metabolismului lipidic – mobilizează acizii grași din depozite, stimu-
lează lipoliza;
– asupra metabolismului proteic – efect catabolic;
– asupra sistemului nervos – modificări ale electroencefalogramei (EEG), mo-
dificări senzoriale, incapacitate de concentrare, frică;
– asupra sistemului vascular – contribuie la menținerea volumului și a presiunii
sanguine;
– asupra elementelor figurate ale sângelui – scad numărul de eozinofile, bazofi-
le și limfocite, cresc numărul de hematii și trombocite;
– asupra lizozomilor – cresc stabilitatea membranelor lizozomale, astfel au
efect antiinflamator.
Disfuncții ale secreției de glucocorticoizi:
– hipersecreția determină sindromul Cushing care se manifestă prin obezitate,
diabet, hipertensiune;
– hiposecreție produce boala Addison.
c) Sexosteroizii – androgeni și estrogeni – sunt asemănători cu cei secretați
de gonade și completează în perioada pubertății efectele hormonilor sexuali
respectivi prin dezvoltarea caracterelor sexuale secundare.
Efecte:
– la băieți – creșterea bărbii, îngroșarea vocii, dezvoltarea scheletului și masei
musculare;
– la fete – dezvoltarea glandei mamare, depunerea lipidelor pe șolduri și coapse etc.
• Medulosuprarenala – secretă doi hormoni adrenalin (epinefrină) și nora -
drenalin (norepinefrină) care se mai numesc catecolamine.
Efecte (similare cu stimularea SNV simpatic):
– intervin în reacția de adaptare a organismului la agresiuni interne sau externe;
– produc tahicardie, vasoconstricție, hipertensiune;
– produc relaxarea musculaturii și contracția sfincterelor tubului digestiv;
– determină hiperglicemie, mobilizează grăsimile din rezerve;
– produc alertă corticală.
BACALAUREAT
Secreția suprarenalelor este stimulată de stres (emoții, încordare neuropsihi-

că, traumatisme, frig, căldură excesivă).
4.5. GONADELE
Sunt glande mixte reprezentate de testicul și ovar.

• Testicululendocrin
Topografie –testiculul este organ pereche localizat într-o pungă tegumen-
tară externă numită scrot, are aproximativ 25 g și formă ovoidă. Testiculul en-
docrin (celulele interstițiale Leydig) secretă hormoni androgeni reprezentați de
testosteron.
Testosteronul este hormonul sexual masculin.
Efecte:
– produce dezvoltarea organelor genitale masculine;
– determină apariția caracterelor sexuale secundare bărbătești;
– stimulează sinteza proteică, dezvoltarea scheletului și a musculaturii.
• Ovarulendocrin
Topografie – ovarul este un organ pereche localizat în cavitatea pelviană. Are
forma unui ovoid turtit și masa de 6-8 g. Ovarul endocrin (celulele folicului ova
rian, corpul galben) secretă hormonii sexuali feminini: estrogeni și progesteron.
Hormoniiestrogeni
Efecte:
– stimulează dezvoltarea organelor genitale feminine;
– determină apariția caracterelor sexuale secundare femeiești;
– stimulează proliferarea mucoasei uterine;
– stimulează sinteza proteică, retenția apei și sodiului, fixarea calciului în oase.
Progesteronul
Efecte:
– determină modificări histologice și secretorii la nivelul mucoasei uterine
pe care o pregătește pentru nidație (fixarea ovulului fecundat).
SISTEMULOSOS
Mișcarea se realizează prin intermediul sistemului osos (cu rol pasiv) și sis-
temului muscular (cu rol activ) care formează sistemul locomotor.
Cele două sisteme asigură:
– mișcările corpului;

SINTEZ
– mișcări ale unor segmente ale sale;

– locomoția.
Sistemulosos reprezintă totalitatea oaselor din organism. Scheletul reprezin-
tă totalitatea oaselor așezate în poziție anatomică.
După forma lor, oasele pot fi:
– oase lungi – predomină lungimea (exemplu: humerus, radius, ulna, femur,
tibie, fibula);
– un os lung prezintă: diafiza (corpul osului) și epifize (capetele osului);
– oase late – predomină lățimea și înălțimea (exemplu: parietal, frontal, occipi-
tal, stern, scapula, coxal);
– oase scurte – cele trei dimensiuni sunt aproximativ egale (exemplu: carpiene,
tarsiene);
– oase sesamoide – se află în grosimea unui tendon (ex. rotula/ patela se află în
tendonul cvadricepsului femural);
– oase alungite – predomină lungimea, dar nu au diafize și epifize, așa cum au
oasele lungi (exemplu: coastele, clavicula).
După regiunile corpului în care se dispun oasele, se disting:
1. scheletul capului;
2. scheletul trunchiului;
3. scheletul membrelor.
1. Scheletul capului – adăpostește segmentele periferice ale analizatorilor, pri-
mele segmente ale și stemului respirator și digestiv și cuprinde:
– neurocraniul – cutia craniană, formată din 8 oase late (4 oase neperechi –
frontal, occipital, sfenoid, etmoid și 2 oase perechi – parietale, temporale);
– viscerocraniu l – format din 14 oase (6 oase perechi – maxilare, palatine,
zigomatice, nazale, lacrimale, cornetele nazale inferioare și 2 oase nepereche
– vomer și mandibula).
2. Scheletul trunchiului este format din coloană vertebrală, stern, coaste.
Coloana vertebrală – reprezintă scheletul axial, este compusă din 33-34 de
vertebre și este situată în partea mediană și posterioară a corpului.
Rolul coloanei vertebrale:
– ax de susținere a corpului;
– protejarea măduvei spinării;
– executarea diferitelor mișcări ale trunchiului și capului.
Coloana vertebrală cuprinde cinci regiuni:
1. cervicală – formată din 7 vertebre;
2. toracală – formată din 12 vertebre;
3. lombară – formată din 5 vertebre;
BACALAUREAT
4. sacrală – formată din 5 vertebre care se sudează și alcătuiesc osul sacru;

5. coccigiană – formată din 4-5 vertebre care se sudează și alcătuiesc osul coccis.
– vertebră-tip prezintă următoarele componente:
– corpul vertebral – situat anterior:
– arcul vertebral – posterior; este legat de corpul vertebral prin doi pe
diculi vertebrali care prin suprapunere delimitează orificiile interverte-
brale prin care ies nervii spinali;
– orificiul vertebral – formează prin suprapunere canalul vertebral (rahi
dian) ce adăpostește măduva.
Coloana vertebrală prezintă curburi în plan sagital și frontal.
În plan sagital:
– lordoze – au concavitatea posterior (regiunile cervicală și lombară);
– cifoze – concavitatea privește anterior (regiunile toracală și sacrală).
În plan frontal sunt numite scolioze și pot avea convexitatea la stânga sau la
dreapta.
Sternul – este un os lat, situat anterior, pe linia mediană a toracelui. Este
format din manubriu, corp, apendice xifoid (rămâne cartilaginos până în jurul
vârstei de 40 de ani).
Coastele:
– sunt arcuri osteocartilaginoase, situate în partea laterală a toracelui;
– sunt 12 perechi:
– coaste adevărate – primele 7 perechi, se articulează direct cu sternul;
– coaste false – perechile VIII, IX, X; se articulează prin intermediul cartila-
jului coastei VII;
– coaste flotante / libere – ultimele două perechi; nu se articulează la stern.
Sternul, coastele și coloana vertebrală toracală alcătuiesc cutia toracică.
3. Scheletul membrelor
Scheletulmembrelorsuperioare este alcătuit din scheletul centurii scapula
re și din scheletul membrului superior liber.
Scheletul centurii scapulare:
– clavicula – os lung în forma de „S” culcat, se articulează lateral cu scapula și
medial cu manubriul sternal;
– scapula sau omoplatul – os lat, are formă triunghiulară, este așezat cu baza în
sus, lateral se articulează cu humerusul.
Scheletul membrului superior liber:
– braț – humerus
– antebraț – radius și ulna
– mână – 8 carpiene, 5 metacarpiene, 14 falange.

S I NTEZ E
Scheletulmembrelorinferioare este alcătuit din centura pelviană și din sche

letul membrului inferior liber.
Scheletul centurii pelviene este alcătuit din oasele coxale care se articulează an-
terior între ele formând simfiza pubiană, iar posterior cu sacrul, formând bazinul
(pelvisul osos).
Scheletul membrului inferior liber:
– coapsa – femur;
– gamba – tibia așezată medial, mai voluminoasă și fibula așezată lateral. Ro
tula este un os triunghiular, cu baza în sus, situat în tendonul mușchiului cva-
driceps femural; fața posterioară se articulează cu epifiza distală a femurului;
– picior – 7 tarsiene, 5 metatarsiene, 14 falange.
Rolurile sistemului osos:
– rol de pârghii ale aparatului locomotor;
– rol de protecție a unor organe vitale:
• cutia craniană pentru encefal;
• canalul rahidian pentru măduva spinării;
• cutia toracică pentru inimă și plămâni;
• bazinul osos pentru organele pelvine;
– rol antitoxic – oasele rețin numeroase substanțe toxice (Hg, Pb, F) și le elibe-
reaza treptat, fiind eliminate renal;
– rol în metabolismul calciului, fosforului și electroliților – oasele reprezintă
principalul rezervor de substanțe minerale;
– rol de sediu principal al organelor hematopoietice (organe care produc ele-
mentele figurate ale sângelui – conțin măduva hematogenă);
– rol în menținerea stațiunii bipede.
CRETEREAOASELOR– oasele cresc atât în lungime, cât și în grosime.
Creșterea în lungime a osului:
– se realizează prin osificare de cartilaj la nivelul cartilajelor diafizoepifiza
re; celulele acestor cartilaje prolifereaza numai spre diafiza;
– caracterizează oasele lungi (exemplu: femur, humerus).
Creșterea în grosime a osului este realizată de zona internă, osteogena a perios
tului (membrana care învelește osul).
După ce procesul de creștere a încetat, epifizele rămân acoperite cu un strat sub-
țire de cartilaj hialin numit cartilaj articular. În jurul vârstei de 20-25 de ani,
cartilajele sunt înlocuite de țesut osos, iar epifizele se sudează la diafize.
BACALAUREAT
Msuride
Boala Cauze Manifestri
prevenire
Deformări – încălțăminte strâmtă a) c ifoza – accentuarea – poziție corectă în
osoase – statul
îndelungat în convexității toracale a bancă
picioare coloanei vertebrale – aportul adecvat de
– poziții vicioase b) scolioza – devierea calciu
– boli infecțioase laterală a coloanei – purtatea greutăților
– lipsa sau turtirea discurilor vertebrale echilibrat
intervertebrale c) lordoza – accentuarea – evitatea
concavității lombare a ortostatismului
coloanei vertebrale prelungit, a
Fracturi – ruperea totală sau parțială – durere vie, persistentă, frigului, umezelii
a unui os, în urma unui accentuată la mișcare – evitarea excesului
traumatism – deformarea regiunii ponderal
– echimoze (vânătăi) – mersul pe bicicletă
– înotul
Entorse – traumatisme în urma cărora – dureri vii
– evitarea ridicării
ligamentele se întind, – umflarea încheieturii
de greutăți mari
îndoaie, răsucesc forțat, – mișcările sunt dificil
fără ca oasele să iasă din sau chiar imposibil de
articulații realizat
Luxatii – traumatisme în urma cărora – umflarea articulației
suprafețele articulare ale – d urere
oaselor se deplasează din – aspect anormal
articulație, ligamentele se
întind puternic sau chiar
se rup
5.SISTEMULMUSCULAR
Sistemul muscular este alcătuit din totalitatea muşchilor din organism. Aceşti
muşchi sunt: striaţi (scheletici) aflaţi sub control voluntar, netezi (viscerali) din
pereţii organelor interne şi ai vaselor de sânge, cu contracţii spontane, involun-
tare şi muşchiul cardiac (miocardul) cu contracţii involuntare, ritmice.
5.1PRINCIPALELEGRUPEDEMUCHISCHELETICI
Mușchii scheletici constituie componentele active ale sistemului locomo-

tor. Sunt mușchi care se prind de oase prin intermediul tendoanelor. Mușchii

SINTEZ
scheletici mențin poziția corpului și asigură deplasarea prin contracții rapide.

După poziția în organism, mușchii somatici se împart în:
– mușchii capului;
– mușchii gâtului;
– mușchii trunchiului;
– mușchii membrelor.
1. Muchiicapului sunt:
– mușchii mimicii cutanați:
– frontal;
– occipital;
– orbiculari ai ochiului, ai gurii.
– mușchii masticatori: – temporali;
– maseteri;
– mușchii limbii.
– mușchii extrinseci ai globilor oculari.
2. Muchiigâtului sunt:
– pielosul gâtului;
– sternocleidomastoidienii;
– hioidienii.
3. Muchiitrunchiului sunt:
– mușchii spatelui și ai cefei:
– trapezi;
– marii dorsali.
– mușchii toracelui:
– pectorali;
– dințați;
– intercostali;
– diafragmul.
– mușchii abdomenului:
– drepți abdominali;
– oblici externi și interni.
4. Muchiimembrelor
Mușchii membrelor superioare sunt:
– mușchii umărului – deltoid;
– mușchii brațului – bicepsul și tricepsul brahial;
– mușchii antebrațului – flexori și extensori ai degetelor;
– pronatori și supinatori ai antebrațului;
– mușchii mâinii.
T BACLURE
Muschii membrelor inferioare sunt:

mușchii articulației coxo-femurale – fesierii;
–
mușchii coapsei: – croitor
–
–
cvadriceps femural
–
biceps femural;
mușchii gambei: – triceps sural alcătuit din:
–
– mușchii gemeni (gastrocnemieni)
– mușchii solear
– extensori ai degetelor
– pronatori și supinatori ai piciorului;
– mușchii piciorului – flexori și extensori ai degetelor.
TIPURI
5.2 DECONTRACII
Principala formă de manifestare a activității musculare este contracția.

Contraciileizometrice :
– lungimea mușchiului rămâne constantă;
– se modifică starea de tensiune a mușchiului;
– este caracteristică musculaturii posturale (care asigură poziția corpului);
– nu produc lucru mecanic extern, ci căldura și lucru mecanic intern.
Contraciileizotonice :
– mușchiul se scurtează;
– tensiunea mușchiului rămâne constantă;
– este caracteristică majorității mușchilor scheletici;
– realizează lucru mecanic și produc mișcare.
Cele două tipuri de contracții se asociază și se succed în timpul diverselor
activități.
Contracțiile musculare sunt de două feluri:
– contracții simple – secusa musculară;
– contracții fuzionate: – tetanos incomplet;
– tetanos complet;
– tonus muscular.
Contraciilesimple sau secusele musculare:
– sunt contracții musculare unice;
– se obțin dacă se aplică mușchiului un singur stimul;
– se produc rar în organism;
– exemple: frisonul, sistola cardiacă.

SINTEZE
Contraciilefuzionate contracțiile
– musculare normale sunt rezultatul apli-
cării unor stimuli repetitivi, la intervale mici și regulate.
Tetanosul incomplet – se obține în cazul aplicării unor stimuli cu o frecvență
redusă de 10-20 stimuli /secundă.
Tetanosul complet – se obține în cazul aplicării unor stimuli cu o frecvență
mare de 50-100 stimuli /secundă.
Tonusul muscular – reprezintă starea permanentă de tensiune ușoară a orică-
rui mușchi în repaus. Are rol în menținerea poziției corpului în condiții statice și
dinamice, a oaselor în articulații, în poziția bipedă etc.

Oboseală musculară – scăderea – dureri musculare – exerciții fizice
– scăderea capacității randamentului – scăderea forței moderate
funcționale a energetic, musculare – încălzirea
mușchilor – acumularea de acid mușchilor înainte
lactic, de un efort susținut
– lipsa de oxigen, prin exerciții fizice
– epuizarea glucozei adecvate
Întinderi și rupturi – accidente, – dureri locale – o alimentație
musculare – sunt – mișcări bruște de intense sănătoasă
lezări ale mușchiului răsucire, – tumefierea
și ale tendonului – eforturi musculare (umflarea) și
exagerate învinețirea zonei
afectate
*Distrofiile – cauze genetice, – afectează în special
musculare fiind o maladie sex- băieții, țesutul
linkată muscular fiind
înlocuit treptat cu
țesut adipos
– cei mai mulți mor
înainte de 20 de ani
CLASELE X IX I I 33
BACALAUREAT
6.FUNCIILEDENUTRIIE
Organismul uman realizează schimburi de materie și energie cu mediul de via-
ță prin intermediul funcțiilor de nutriție: digestia, circulația, respirația și excreția.
6.1DIGESTIAIABSORBIA
Sistemuldigestiv
Cuprinde organele la nivelul cărora se realizează digestia alimentelor, trans-

formarea lor în produși absorbabili, absorbția nutrimentelor și eliminarea restu-
rilor neabsorbite.
Sistemul digestiv este alcătuit din:
– tub digestiv: cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire, intestin
gros;
– glande anexe: ficat, pancreas, glande salivare.
Tubuldigestiv are un perete format din:
– mucoasă – țesut epitelial, situat la interior;
– submucoasă – țesut conjunctiv, conține vase de sânge, glande și un plex
nervos;
– musculară;
– externă (adventice) – țesut conjunctiv lax.
1. Cavitatea bucală – conține organe pentru mărunțirea și amestecarea hranei
(dinții și limba).
Dinții – sunt fixați în alveole și au rol în masticație.
Limba – structură musculoasă striată cu rol în masticație, deglutiție (înghițire),
vorbire și rol de organ de simț.
2. Faringele – organ musculofibros în formă de pâlnie, comunică cu:
– cu laringele acoperit de epiglotă în timpul deglutiției;
– cu esofagul.
Faringele reprezintă cale comună pentru aer și alimente.
3. Esofagul – de 30 cm lungime, străbate cavitatea toracică, diafragma și comu-
nică cu stomacul prin sfincterul cardia.
4. Stomacul – organ cavitar, 1,5 l volum, situat în stânga abdomenului, sub
diafragmă și comunică cu intestinul subțire prin sfincterul piloric.
Alcătuire: o porțiune verticală formată din fornix (fundul stomacului), corp și o
porțiune orizontală formată din antrul piloric și canal piloric.

S I NTEZ E
5. I ntestinul subțire – se întinde de la pilor până la valva ileo-cecală, având o lungi-

me de 4-6 m. Alcătuire: duoden (porțiunea fixă), jejun și ileon (porțiuni mobile).
Mucoasa intestinală prezintă plici (pliuri, cute) circulare care prezintă vi
lozități intestinale în formă de degete de mănușă, delimitate de țesut epitelial
unistratificat cu celule (enterocite) ce prezintă microvili la polul apical (în vârf).
Vilozitățile prezintă central capilare sanguine și un vas limfatic (chilifer).
6. Intestinul gros – se întinde de la valva ileo-cecală până la sfincterul anal și
are lungimea de 1,5 m. Alcătuire: cecum, colon cu patru segmente (ascendent,
transvers, descendent, sigmoid) și rect.
Glandeleanexe
Glandele salivare – sunt trei perechi de glande: parotide, submandibulare,

sublinguale, au rolul de a secreta saliva.
Ficatullocalizat
– în cavitatea abdominală, sub diafragm, în loja hepatică,
acoperit de peritoneu, are masa de 1,5 kg și este alcătuit din unități morfofuncți-
onale numite lobuli.
Celulele ficatului (hepatocite) produc bila care se varsă în duoden, iar în pe-
rioadele interdigestive se depozitează în colecist (vezica biliară).
Pancreasul – glandă mixtă situată în partea superioară a cavității abdomina-
le, transversal, în spatele stomacului.
Alcătuire: cap (în curbura duodenului), corp, coadă (vine în contact cu splina).
Pancreasul exocrin conține acini pancreatici care secretă suc pancreatic.
Acesta este colectat de canalul pancreatic principal care se unește cu canalul
accesor ce colectează de la acinii din capul pancreasului și se varsă în duoden
prin sfinterul Oddi.
TRANSFORMRI
6.2 FIZICO-CHIMICE
ALEALIMENTELORÎNTUBULDIGESTIV
Digestia reprezintă totalitatea transformărilor suferite de alimente de-a lungul tubu-
lui digestiv până la obținerea unor substanțe simple, absorbabile, numite nutrimente.
Transformările hranei sunt:
– mecanice – tăiere, mărunțire;
– fizice – dizolvare, umectare, emulsionare;
– chimice – hidroliza (descompunere în care la fiecare legătură chimică ruptă se
adaugă o moleculă de apă).
BACALAUREAT
Hidroliza se face sub influența unor biocatalizatori specifici pentru fiecare

substanță numiți enzime. Enzimele sunt produse de glande:
– microscopice – gastrice și intestinale situate în peretele organelor;
– mari – glandele anexe, comunică cu tubul digestiv prin tuburi excretoare.
Enzimele pot fi:
– proteolitice / proteaze – descompun proteinele în aminoacizi;
– lipolitice / lipaze – descompun lipidele în acizi grași și glicerol;
– glicolitice / amilaze – descompun glucidele în monozaharide (glucoză, fruc
toză, galactoză).
Enzime + apă + mucus + ioni minerali = sucuri digestive.
a. Digestia bucal constă în masticație (rezultă bolul alimentar) și deglutiție
(timpul bucal).
Masticația – act parțial reflex, sub control voluntar. Roluri:
– fragmentarea alimentelor pentru a favoriza deglutiția, dar și creșterea supra-
feței de contact cu enzimele;
– formarea bolului alimentar;
– contact cu receptorii gustativi;
– eliberarea substanțelor odorante care vor declanșa secrețiile gastrice.
Secreția salivară – saliva conține apă, mucus, ioni minerali, lizozim (rol bac-
tericid) și amilaza salivară (ptialină) – enzimă glicolitică ce începe digestia
amidonului preparat termic până la maltoză (dizaharid).
Deglutiția – activități motorii care asigură transportul bolului alimentar din
cavitatea bucală în stomac.
Deglutiția este un act reflex, în trei timpi:
– timpul bucal (voluntar) realizează împingerea bolului alimentar spre faringe;
– timpul faringian – durează 1-2 secunde, este automat, bolul alimentar stimu-
lează ariile receptoare de la intrarea în faringe, rezultând contracții musculare
care direcționează bolul alimentar spre esofag (epiglota acoperă laringele,
vălul palatin acoperă coanele);
– timpul esofagian – esofagul prezintă unde de contracție (peristaltice) care
împing bolul spre stomac. Unda de contracție este precedată de o undă de
relaxare care pregătește stomacul și duodenul pentru primirea alimentelor.
b. Digestiagastric cuprinde activitățile motorii și secretorii care produc trans-
formarea bolului alimentar în chim gastric.
Activitateamotorieastomacului (motilitatea gastrică) este reprezentată de
mișcări peristaltice și mișcări de retropulsie care au drept roluri:
– stocarea alimentelor;
– amestecul conținutului cu secrețiile gastrice;

SINTEZ
– evacuarea conținutului gastric în duoden.

Peristaltismul – undă de contracție care se deplasează caudal determinând
propulsia chimului către pilor.
Retropulsia – mișcări de întoarcere ale chimului determinate de propulsia
puternică către pilorul închis.
Activitateasecretorieconstă în secreția sucului gastric produs
astomacului
de glandele gastrice din mucoasa stomacului. Sucul gastric are un pH = 1 – 2,5
și conține:
– substanțe anorganice reprezentate în principal de HCl – rol antibacterian, în
activarea pepsinogenului;
– substanțe organice: enzime și mucus (cu rol protector mecanic și chimic).
Enzime:
1. Pepsina – este secretată sub formă inactivă (pepsinogen) și este activată in-
tragastric de HCl. Are rolul de a scinda proteinele în peptide cu un număr
variabil de aminoacizi (albumoze și peptone).
2. Lipaza gastrică – acționează doar asupra grăsimilor pe care le consumăm
emulsionate (de exemplu cele din lapte, ou), pe care le transformă în acizi
grași și glicerol.
3. Labfermentul – coagulează laptele prin transformarea cazeinogenului solubil
în paracazeinat de calciu (insolubil).
4. Gelatinaza – hidrolizează gelatina.
C. Digestia intestinal cuprinde activități motorii și secretorii care finalizează
digestia. Durează 3-5 ore.
Activitatea motorie a intestinului (motilitatea subire
intestinului subțire)
este reprezentată prin mișcări de amestec și mișcări de propulsie:
– mișcările de amestec sunt contracțiile segmentare care fragmentează conți-
nutul de 8-12 ori/minut, determinând amestecarea acestuia cu secrețiile din
intestinul subțire;
– mișcările de propulsie sunt unde peristaltice care deplasează conținutul intes-
tinal în direcție anală.
Activitateasecretorieaintestinului constă în eliberarea sucului in
subire
testinal produs de glandele intestinale. În intestinul subțire se varsă și secrețiile
ficatului și pancreasului.
• Secreiapancreatic sucul– pancreatic este un lichid incolor, inodor, cu pH
alcalin, secretat de acinii pancreatici și conține:
– substanțe anorganice – apă, bicarbonați (neutralizează aciditatea chimului
gastric);
– substanțe organice – enzime și mucus.
BACALAUREAT
Enzimele din sucul pancreatic sunt:

1. Proteolitice – tripsina și chimotripsina (secretate sub formă inactivă – trip
sinogen și chimotripsinogen) transformă proteinele nedigerate în stomac și
peptidele în dipeptide, tripeptide și aminoacizi.
2. Lipolitice – lipaza pancreatică, fosfolipaza, colesterol-lipaza – hidrolizează
lipidele emulsionate de către sărurile biliare în acizi grași și glicerol.
3. Glicolitice – amilaza pancreatică hidrolizează glicogen, amidon crud, alte
glucide (în afară de celuloză) până la dizaharide.
• Secreia biliar – bila este un lichid verde-gălbui produs de hepatocite și
conține:
– săruri biliare cu rolul de a emulsiona grăsimile (reducerea tensiunii superfi-
ciale și fragmentarea lor în picături foarte fine), putând astfel fi hidrolizate de
lipaze;
– pigmenți biliari (bilirubina și biliverdina) sunt metaboliți ai hemoglobinei,
excretați de hepatocite;
– lecitină;
– colesterol;
– apă și electroliți.
• Secreiaintestinal – sucul intestinal conține apă, electroliți, mucus (rol pro-
tector) și enzime.
Enzimele sunt asociate cu microvilii celulelor epiteliale intestinale, nu sunt
secretate în lumenul intestinal și acționează în timpul procesului de absorbție
intestinală. Acestea sunt:
– peptidaze descompun tripeptidele și dipeptidele în aminoacizi;
– dizaharidaze (maltaza, izomaltaza, zaharaza, lactaza) transformă dizaharide-
le în monozaharide (glucoză, fructoză, galactoză);
– lipaza intestinală hidolizează lipidele emulsionate în acizi grași și glicerol.
Absorbiaintestinal reprezintă trecerea nutrimentelor în sânge și limfă. Se
realizează la nivelul intestinului subțire care prezintă următoarele adaptări:
– suprafață mare de contact;
– grosime minimă a peretelui intestinal;
– rețea vasculară bogată la nivelul vilozităților intestinale;
– mișcări contractile ale vilozităților intestinale.
Nutrimentele se absorb la nivelul intestinului subțire prin două tipuri de
mecanisme:
– pasive (fără consum de energie) – prin difuziune și osmoză, în sensul gradi-
entului de concentrație (de la concentrație mai mare spre concentrație mai
mică);

SINTEZ
– active (cu consum de energie furnizată de ATP) – cu ajutorul transportorilor

specifici, în sens invers gradientului de concentrație (de la concentrație mai
mică spre concentrație mai mare).
• Absorbția glucidelor – glucoza și galactoza se absorb în sânge printr-un me-
canism activ, Na dependent (traversează membrana enterocitului legat de Na,
cu consum de energie), iar fructoza este absorbită prin difuzie facilitată.
• Absorbția proteinelor – aminoacizii se absorb în sânge prin mecanisme
active.
• Absorbția lipidelor – se absorb pasiv, prin difuziune.
Lipidele din alimente suferă următoarele transformări:
– emulsionarea (transformarea în picături cu diametrul sub 1 micron) sub influ-
ența sărurilor biliare;
– hidroliza de către lipaze până la acizi grași și glicerol;
– combinarea acizilor grași și glicerolului cu săruri biliare, colesterol și vitami-
ne, astfel se formează micelii hidrosolubile care sunt absorbite în enterocite;
– formarea de chilomicroni (particule mai mari formate din trigliceride, fosfo-
lipide, colestrol și proteine) în enterocit, aceștia sunt eliminați din celule prin
exocitoză și trec în chiliferul central (în limfă).
• Absorbția apei și electroliților:
– apa se absoarbe pasiv în sânge, ca urmare a gradientului osmotic;
– sodiul se absoarbe activ, clorul urmează pasiv sodiul.
• Absorbția vitaminelor și mineralelor:
– vitaminele liposolubile (A, D, K, E) intră în alcătuirea miceliilor și se absorb
pasiv în limfă împreună cu lipidele;
– vitaminele hidrosolubile (C, B1, B2, B6, B12) se absorb în sânge prin transport
activ;
– Ca și Fe se absorb legați de transportori specifici.
Fiziologiaintestinuluigros
Intestinul gros realizează trei funcții esențiale: secreție, absorbție și funcția

motorie.
• Activitateasecretorieaintestinului constă în: gros
– producerea de mucus care facilitează formarea materiilor fecale;
– secreția de potasiu.
La nivelul intestinului gros nu sunt secretate enzime, nu au loc procese de diges-
tie, iar resturile alimentare nedigerate provenite din intestinul subțire sunt supuse
BACALAUREAT
unor procese de fermentație și putrefacție de către bacteriile saprofite care for-

mează microflora de fermentație, respectiv de putrefacție.
Fermentația – are loc la nivelul cecumului, a colonului ascendent și în jumă-
tatea dreaptă a colonului transvers și constă în degradarea glucidelor vegetale
nedigerate până la acizi organici (acetic, lactic, butiric) și gaze (CO2, CH4).
Putrefacția – are loc în jumătatea stângă a colonului transvers, în colonul
descendent și sigmoid, constă în degradarea proteinelor nedigerate în aminoacizi
care sunt decarboxilați și dezaminați, formându-se o serie de produși toxici (in-
dol, scatol, amoniac) care sunt reabsorbiți și detoxificați în ficat.
• Absorbia la nivelul intestinului se realizează în jumătatea proximală
gros
a colonului și constă în absorbția apei, a sodiului și clorului care nu au fost
absorbite în intestinul subțire și a unor vitamine.
• Activitateamotorieaintestinului constă în: gros
– contracții segmentare, staționare, în colonul proximal – favorizează absorbția
apei;
– unde peristaltice, în colonul distal, cu rol de propulsie;
– contracții „în masă” rare, puternice, propulsează conținutul colonului spre
rect.
Defecația este procesul de eliminare a materiilor fecale, fiind un proces coor-
donat de centri medulari și controlat cortical.

S I NTEZ E
Msuri
deprevenire
Cariile – bacteriene – eroziuni ale dinților; – spălarea mâinilor
dentare – apariția unor cavități în dinte; înaintea meselor, după
– durere vie; folosirea toaletei etc.;
– sensibilitate la variații de – periajul dinților după
temperatură și alimente dulci fiecare masă;
Stomatita – microbiene – inflamarea mucoasei bucale; – spălarea fructelor și
(virusuri, – durere; legumelor;
bacterii, fungi); – creșterea cantitativă a secreției – evitarea consumului
– substanțe salivare; de alimente și băuturi
toxice; – miros specific al gurii; din surse nesigure,
– leziuni – febră; neautorizate;
mecanice; – dureri de cp; – evitarea factorilor de
– hipovitaminoze; – scăderea poftei de mâncare risc mecanici, fizici,
– consum de chimici, biologici;
alcool și tutun; – evitarea excesului
– alergii de sare, dulciuri și
Enterocolitele – infecțioase – inflamații ale mucoasei intestinului grăsimi;
(virale, subțire și intestinului gros; – conservarea și
bacteriene) – dureri abdominale puternice; prepararea alimentelor
– febră, frisoane; în condiții de igienă
– diaree (10-30 scaune/zi); strictă;
– transpirație abundentă; – evitarea consumului
– deshidratare exagerat de alcool,
cafea, tutun,
Ciroza – hepatite – distrugerea parenchimului hepatic condimente;
hepatică cronice; prin dezvoltarea anormală a – respectarea unei diete
– alcoolism țesutului conjunctiv fibros; echilibrate și unui orar
– grețuri, balonări; al meselor.
– oboseală accentuată;
– mărirea în volum a ficatului;
– varice, hipertensiune portală;
– acumulare de lichid în abdomen
Litiaza biliară – modificări ale – formarea unor calculi („pietre”) în
compoziției vezica biliară sau în căile biliare
bilei care – migrarea calculilor produce durere,
produc blocarea căilor biliare, infecție;
precipitarea – febră, frisoane, icter
Pancreatita – afecțiuni biliare – inflamația acută sau cronică a
– alcoolism pancreasului
– intoxicații – dureri abdominale
– vărsături
– balonare
BACALAUREAT
7.CIRCULAIA
7.1GRUPELESANGUINE
Sângele este un țesut conjunctiv fluid alcătuit din:

– 55-60% plasmă care conține 90% apă și 10% reziduu uscat, format din 1%
substanțe anorganice și 9% substanțe organice;
– 40-45% elemente figurate (hematii – globule roșii, leucocite – globule albe și
trombocite).
Existența grupelor de sânge este determinată de:
– pe membrana hematiilor se pot afla proteine numite antigene sau aglutinoge
ne: A, B și D;
– în plasmă se pot afla proteine numite anticorpi sau aglutinine: α și β.
Grupeledesânge
Sistemul ABO are patru grupe sanguine:
Grupa Aglutinogene Aglutinine

OI fără α și β
AII A β
BIII B α
AB IV A, B fără
Întâlnirea aglutinogenului cu aglutinina omoloagă (A cu α și B cu β) duce

la un conflict imun, care determină aglutinarea hematiilor (alipirea hematiilor),
urmată de hemoliză (distrugerea hematiilor).
Cunoașterea grupei de sânge este foarte importantă în cazul transfuziilor de sânge.
Regula generală a transfuziilor afirmă că aglutininele din plasma primitoru-
lui nu au voie să întâlnească aglutinogenele omoloage din sângele donatorului.
Schema transfuziilor:
O
A B
AB

SINTEZ
Conform regulii generale a transfuziilor:

– grupa OI – este donator universal, poate dona tuturor grupelor, dar primește
doar sânge izogrup;
– grupa ABIV – este primitor universal, poate primi de la toate grupele, dar
poate dona doar către ABIV.
În realizarea transfuziilor, o importanță deosebită o are și sistemul Rh. Oa-
menii pot fi: Rh+ (pozitiv) dacă au pe membrana hematiilor antigenul D sau pot fi
Rh– (negativ) dacă nu au pe membrana hematiilor antigenul.
ImportanacunoateriifactoruluiRh
S-a constatat că 85% din populația globului posedă pe hematii antigenul D

sau factorul Rh și vor fi notați Rh+, iar cei care nu prezintă acest antigen vor fi
notați Rh–.
Prin transfuzii repetate de sânge Rh+ la persoane Rh–, în plasma primitorului
se produc anticorpi anti-D / anti-Rh care produc hemoliză.
În cazul mamei Rh–, când tatăl este pozitiv, copiii rezultați pot moșteni ca-
racterul de la tată. Prima sarcina decurge în mod normal deoarece, în conditii
fiziologice, hematiile Rh+ ale fătului nu pot traversa placenta, așadar nu ajung în
circulația maternă. La sarcinile următoare, se pot produce accidente de incom-
patibilitate deoarece prin rupturile vaselor de sânge care au loc în momentul
dezlipirii placentei de uter (la prima naștere), o parte din sângele fetal trece la
mamă și stimulează producția de aglutinine anti-Rh, care, la o nouă sarcină, pot
traversa capilarele placentare și pot pătrunde în circulația fetală, distrugând he-
matiile fătului, putând duce chiar la moartea acestuia.
7.2. IMUNITATEA
Imunitatea reprezintă capacitatea organismului de a recunoaște și de a neu-

traliza particule sau celule străine acestuia numite antigene, care odată pătrunse
în mediul intern declanșează producerea de anticorpi.
Imunitatea poate fi:
1. imunitate nespecifică (înnăscută):
– este prezență la toți oamenii;
– se realizează prin mecanisme celulare (fagocitoza) și mecanisme umorale
(producere de anticorpi);
– este o apărare primitivă, de eficacitate medie, dar foarte promptă;
BACALAUREAT
2. imunitate specifică (dobândită):

– se dezvoltă în urma expunerii la agenți capabili să genereze un răspuns imun;
– poate fi dobândită:
–
natural pasiv – prin transfer transplacentar de anticorpi;
–
natural activ – în urma unei boli;
–
artificial pasiv – prin administrare de antitoxine și gammaglobuline;
–
artificial activ – prin vaccinare.
Imunitatea umorală este realizată de limfocitele B, iar imunitatea celulară este
realizată de limfocitele T.
ACTIVITATEACARDIAC
Sistemulcirculator este alcătuit din inimă și vase de sânge (artere, capilare, vene).
Inima:
– organ musculos cavitar, alcătuit din mușchi striat cardiac numit miocard, lo-
calizată în cutia toracică, între cei doi plămâni;
– este alcătuită din patru camere – două atrii (un atriu drept și un atriu stâng) și
două ventricule (un ventricul drept și un ventricul stâng);
– atriul drept comunică cu ventriculul drept prin orificiul atrio-ventricular
drept, mărginit de valvula tricuspidă, iar atriul stâng comunică cu ventriculul
stâng prin orificiul atrio-ventricular stâng, mărginit de valvula bicuspidă sau
mitrală;
– miocardul este constituit din două tipuri de celule: celule miocardice contrac
tile și celule miocardice modificate, care alcătuiesc țesutul excitoconductor
sau nodal ce are rolul de a genera ritmic și automat impulsuri.
Țesutul excitoconductor sau nodal este alcătuit din:
– nodulul sinoatrial – localizat în peretele atriului drept; produce 70-80 bătăi/
minut;
• conduce activitatea cardiacă;
– nodulul atrio-ventricular – localizat în partea inferioară a septului interatrial;
• produce 40 bătăi /minut;
– fasciculul His și rețeaua Purkinje – produce 25 bătăi /minut;
• fasciculul His este localizat în septul interventricular, iar rețeaua Purkinje
în pereții ventriculari.
Ciclul cardiac reprezintă succesiunea contracțiilor (sistole) și relaxări-
lor (diastole) mușchiului cardiac, având o durată de 0,8 secunde pentru 75 de
contracții/minut.

SINTEZE
Sistola atrială:
– durează 0,1 secunde;
– atriile se golesc de sânge, acesta trece din atrii în ventricule;
– la sfârșitul ei, se închid valvele atrio-ventriculare și produc zgomotul I.
Diastola atrială:
– atriile golite de sânge, se relaxează.
Sistola ventriculară:
– ventriculele se contractă și pompează sânge în artere (ventriculele nu se go-
lesc complet);
– la sfârsitul ei (începutul diastolei ventriculare) se închid valvele semilunare
(valvele de la baza arterelor) și produc zgomotul II.
Diastola ventriculară:
– ventriculele se relaxează.
Diastola generală:
– marchează perioada în care atât atriile, cât și ventriculele inimii se relaxează.
Manifestările care însoțesc ciclul cardiac sunt: electrice, mecanice și acustice.
Manifestările electrice sunt reprezentate de înregistrarea activității electrice
a inimii, numită electrocardiogramă (EKG).
Manifestările mecanice sunt reprezentate de:
– socul apexian – expansiunea sistolică a peretelui toracelui în dreptul vârfului
inimii;
– pulsul arterial – expansiune sistolică a peretelui arterei.
Manifestările acustice sunt zgomotele inimii:
– zgomotul I (sistolic) are următoarele cracteristici:
– tonalitate joasă;
– este mai lung și intens
– este datorat închiderii valvelor atrioventriculare la începutul sistolei
ventriculare;
– zgomotul II (diastolic) are următoarele caracteristici:
– tonalitate înaltă;
– este mai scurt, mai puțin intens;
– este produs la închiderea valvelor semilunare de la începutul diastolei
ventriculare.
CLASELE X IX I I 45
BACALAUREAT
Deși se contractă ritmic toată viața, inima nu obosește deoarece:

– într-un ciclu cardiac durata diastolei este mai mare decât cea a sistolei;
– exista o diastolă generală în care întreg miocardul se relaxează;
– miocardul nu funcționează pe datorie de oxigen deoarece aportul de oxigen
este crescut în timpul diastolei.
PARAMETRIIFUNCIONALIAIACTIVITIICARDIACE
1. Frecvența cardiacă – reprezintă numărul de contracții ale inimii pe minut,

frecvența cardiacă normală este de 70-75 bătăi/minut.
2. Debitul sistolic – este cantitatea de sânge expulzat de ventricule la fiecare
sistolă (70-90 ml).
3. Debitul cardiac – reprezintă cantitatea de sânge expulzată de inimă într-un
minut; este produsul dintre debitul sistolic și frecvența cardiacă pe minut.
4. Tensiunea (presiunea) arterială – este forța exercitată de către coloana de
sânge asupra pereților vaselor de sânge prin care circulă. Se măsoara la nive-
lul brațului, cu ajutorul tensiometrului. Tensiunea arterială maximă, sistolică
= 120-140 mmHg, iar tensiunea arterială minimă, diastolică = 70-80 mmHg.
5. Pulsul arterial – este o expansiune sistolică a peretelui arterial, transmisă de-a
lungul arterelor. Poate fi perceput prin comprimarea unei artere superficiale pe
un plan dur și furnizeaza informații asupra ritmului cardiac și calitatea arterelor.
7.3CIRCULAIAMAREIMIC
La om, circulația sângelui este dublă (sângele trece de două ori prin inimă),
închisă (sângele circulă printr-un sistem circulator închis) și completă (cele două
tipuri de sânge – oxigenat și neoxigenat – nu se amestecă).
Circulaiamaresausistemic începe în
– ventriculul stâng, prin artera aor
tă, care transportă sânge oxigenat și cu nutrienți către organe și țesuturi, unde
cedează oxigenul și se încarcă cu dioxid de carbon și cataboliți. Sângele neoxi-
genat colectat din corp este adus la inimă și vărsat în atriul drept prin cele două
vene cave (superioară și inferioară).
ventricul artera aortă vene cave
țesuturi atriul drept
stâng O2 CO2
Circulaia mic sau pulmonar începe

– în ventriculul drept, prin artera pul
monară, care transportă sânge neoxigenat către plămâni, unde cedează dioxidul

SINTEZE
de carbon și se încarcă cu oxigen. Sângele oxigenat colectat este adus la inimă,

vărsat în atriul stang, prin cele patru vene pulmonare.
arterapulm artera pulmonară vene pulmonare
ventricul plămâni atriul stâng
drept
CO2 O2
Msuri
deprevenire
Cardiopatie – a teroscleroza arterelor coronare – dureri în regiunea – respectarea unui
ischemică (care irigă miocardul) care duce inimii regim echilibrat
la îngustarea lor (stenoza) și la – senzație de constricție de activitate și
diminuarea irigării miocardului – dureri chiar în timpul de odihnă
– s pasm, consum mare de grăsimi repausului organismului – evitarea
consumului
exagerat
Hemoragii – s curgeri de sânge în afara – paloare, hipotensiune, de alcool,
interne sistemului vascular datorate accelerarea pulsului și a tutun, cafea,
și externe traumatismelor, leziunilor, respirației, transpirație, condimente
bolilor infecțioase sau alergice senzația de sete – evitarea totală a
ale vaselor de sânge drogurilor
– evitarea
Leucemii – b oli ale globulelor albe – anemie
sedentarismului
– a ctivitate anormală a țesuturilor – febră
care dau naștere leucocitelor – hemoragii
– sângerări ale gingiilor,
sângerări nazale
– splina și ficatul se
măresc
Anemii – s căderea numărului de hematii și – paloarea feței
a hemoglobinei din sânge – slăbiciune

– c auze infecțioase, parazitare, – amețeală
toxice, răni, accidente, sarcină
extrauterină
CLASELE X IX I I 47
BACALAUREAT
8.RESPIRAIA
Respirația este procesul prin care la nivel celular au loc, în prezența oxigenu-
lui, procese de oxido-reducere a substanțelor organice, cu eliberare de energie,
dioxid de carbon și apă.
Activitățile fiziologice ale organismului uman necesită un consum permanent de
energie.Totalitatea organelor care au rolul de a prelua, din aerul atmosferic, O2 nece-
sar acestor procese și de a elimina CO2 din organism, alcătuiesc sistemul respirator.
8.1. SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemulrespirator este alcătuit din căi respiratorii și plămâni.

A.Cilerespiratorii sunt:
– extrapulmonare:
– cavitate nazală;
– faringe;
– laringe;
– trahee;
– bronhii principale.
– intrapulmonare, care rezultă din ramificarea celor două bronhii principale în
înteriorul plămânilor, formând arborele bronșic.
Cavitatea nazală este formată din două fose nazale.
Faringele reprezintă o cale comună pentru aer și alimente.
Laringele este un organ cu funcție dublă: respiratorie și fonatorie prin corzile vocale.
Traheea este un organ în formă de tub care continuă laringele și are o lungime de
10-12 cm. La nivelul vertebrei T4, traheea se împarte în două bronhii principale.
Bronhiile principale pătrund în plămâni, unde se ramifică intrapulmonar, for-
mând arborele bronșic.
Arborelebronic
Bronhia principală se împarte în bronhii secundare, iar acestea, la rândul lor

se divid în bronhiole. Ultimile ramificații ale arborelui bronșic sunt bronhiolele
respiratorii, de la care pleacă ductele alveolare, terminate prin săculeți alveo
lari. Pereții săculeților alveolari sunt compartimentați în alveole pulmonare.
Bronhiolele respiratorii, împreună cu formațiunile derivate din ele – ducte
alveolare, săculeți alveolari și alveole pulmonare –, formează acinii pulmonari.

S I NTEZ E
Acinul pulmonar este unitatea morfofuncțională a plămânului.

În jurul alveolelor se găsește o bogată rețea de capilare, care, împreună cu pe-
reții alveolelor, formează membrana alveolo-capilară (membrana respiratorie),
la nivelul căreia au loc schimburile de gaze respiratorii dintre alveole și sânge.
B. Plmânii:
– sunt principalele organe ale respirației;
– sunt organe elastice, situate în cavitatea toracică;
– sunt înveliți de pleură care prezintă două foițe cu lichid între ele, ce permite
alunecare uneia peste cealaltă, în timpul mișcărilor respiratorii.
VENTILAIA
8.2 PULMONAR
Schimbul de gaze respiratorii dintre organism și mediu, se realizează prin

ventilația pulmonară, care cuprinde două etape: inspirația și expirația.
Îninspiraie:
– coastele se ridică datorită contracției mușchilor intercostali;
– sternul este împins înainte;
– diafragma se contractă (coboară);
– cutia toracică și plămânii își măresc volumul;
– presiunea intrapulmonară scade;
– este un proces activ.
În condiții de efort fizic, inspirația devine forțată, intervenind o serie de muș-
chi inspiratori accesori: pectorali, sternocleidomastoidieni, dințați.
Înexpiraie:
– coastele coboară datorită relaxării mușchilor intercostali;
– sternul revine în poziția inițială;
– diafragma se relaxează (urcă);
– cutia toracică revine la dimensiunile inițiale;
– volumul pulmonar scade;
– presiunea intrapulmonară crește;
– este un proces pasiv.
8.3SCHIMBURILEDEGAZERESPIRATORIII
TRANSPORTULACESTORA
Schimburile de gaze respiratorii au loc în trei etape:
.1 Etapapulmonar în care O2 trece din alveole în capilare, iar CO2 trece din capilare
în alveole, prin intermediul membranei alveolo-capilare (membrana respiratorie).
BACALAUREAT
2. Etapasanguin care constă în transportul gazelor respiratorii prin sânge.

Transportul oxigenului se face sub două forme:
– combinat cu hemoglobina, cu care formează un compus labil
– OXIHEMOGLOBINA;
– dizolvat în plasma sanguină.
Transportul dioxidului de carbon se face astfel:
– dizolvat în plasma sanguină;
– combinat cu hemoglobina, cu care formează un compus labil
– CARBOHEMOGLOBINA;
– sub formă de bicarbonai de sodiu și potasiu (în plasmă).
3. Etapatisular(celular care constă
) în schimbul de O2 și CO2 dintre sânge
și tesuturi. O2 din capilare trece în celule, iar CO2 din celule trece în capilare.
Oxigenul este folosit de celule în procesul respirației celulare, substanțele
organice fiind oxidate până la CO2 și apă, cu eliberare de energie.
VOLUMEICAPACITIRESPIRATORII
Volumele respiratorii variază în funcție de sex, vârstă, dezvoltare fizică și se

măsoară cu ajutorul unui aparat numit spirometru. Ele pot constitui un criteriu de
apreciere a stării de sănatate a organismului.
Volumul curent (V.C.) = 50 ml aer – volumul de aer inspirat și expirat în
timpul unei respirații normale.
Volumulinspiratorderezerv(V.I.R.=) ml 50 1 aer – volumul suplimen-
tar de aer care poate fi inspirat peste V.C.
Volumulexpiratorderezerv(V.E.R.=) ml 50 1 aer – volumul suplimen-
tar de aer ce poate fi eliminat după o expirație forțată, ce urmează unei expirații
normale.
Volumul rezidual (V.R.) = 1 50 ml aer – volumul de aer care rămâne în
plămâni și după o expirație forțată. Acest volum nu poate fi eliminat decât prin
deschiderea cutiei toracice.
Capacitatea vital – (C.
reprezintă
V.) suma următoarelor volume: V.C.;
V.I.R.; V.E.R, având în medie o valoare de 3 500 ml aer.
C.V.=V.C.V.+ I.R.V.+ E.R.
Capacitateapulmonartotal – reprezinta
(C.P.T.) suma dintre C.V. și V.R.
având o valoare medie de 5 000 ml aer, cu variații în funcție de talie, sex, vârstă.
C.P.T=C.V.V.+ R.
Cu excepția volumului rezidual, celelalte volume pulmonare se măsoară spirometric.

SINTEZ
Debitulrespiratorventilator) ( reprezintă cantitatea de aer care trece prin plă-

mâni într-un minut, în stare de repaus; este produsul dintre volumul curent și frec-
vența respiratorie în stare de repaus (16/minut, la bărbați și 18/minut, la femei).
Debitul respirator (D.R) = V.C.(volum curent) x frecvența respiratorie.

Gripa – diferite tulpini – strănut repetat, – evitarea locurilor
– boală virale, ce determină – secreții nazale aglomerate în cazul
contagioasă inflamarea mucoasei abundente, unor epidemii;
respiratorii – tuse, dureri de cap, – tratarea corectă a
febră, oricărei infecții
– dureri musculare respiratorii;
Fibroza – inhalarea unor – apariția unui țesut – evitarea fumatului;
– evitarea frigului;
pulmonară particule de praf, fibros în plămâni,
– alimentație bogată
siliciu, azbest cu reducerea în vitamine;
– iradierea terapeutică severă a capacității – practicarea
pentru tumori respiratorii sportului.
maligne
Emfizem – bronșite cronice, – dilatarea alveolelor
pulmonar – astm, până la rupere
– acumulare de – tuberculoză, – tuse, dificultăți de
aer în țesutul – fumat, respirație
pulmonar – vârsta înaintată. – respirație zgomotoasă
interstițial – față palidă cu buze
cianozate
9.EXCREIA
9.1SISTEMULEXCRETOR
Cuprinde organele la nivelul cărora are loc eliminarea produșilor finali de

metabolism (uree, acid uric, creatinină) și menținerea constantă a concentrației
și compoziției lichidelor corporale (homeostazie).
Sistemul excretor este alcătuit din rinichi și căi urinare.
Rinichiul – organ pereche, localizat în cavitatea abdominală, în regiunea lom-
bară, de o parte și de alta a coloanei vertebrale, având forma unui bob de fasole
și culoare roșu-brun. În secțiune, parenchimul renal are două zone:
BACALAUREAT
– corticală – spre exterior;

– medulară – spre interior, este alcătuită din piramide renale (Malpighi).
Căile urinare sunt:
– intrarenale – calice mici, calice mari, pelvis renal (bazinet);
– extrarenale – uretere, vezică urinară, uretră.
Formarea urinei se realizează la nivelul nefronului care este unitatea structu-
rală și funcțională a rinichiului. Fiecare rinichi este alcătuit din aproximativ un
milion de nefroni.
Nefronul – este alcătuit din:
– corpuscul renal – format din capsula renală Bowman cu pereți dubli, în inte-
riorul căreia se află un ghem de capilare arteriale numit glomerulul vascular;
– tub urinifer alcătuit din: tub contort proximal, ansa Henle, tub contort distal
ce se deschide în tubul colector care colectează urina de la mai mulți nefroni.
În jurul tubului urinifer există o rețea de capilare peritubulare.
FORMAREAURINEI
Are loc ca urmare a trei procese:

• Filtrarea glomerulară – are loc la nivelul corpusculului renal unde are loc
trecerea a aproximativ 20% din plasma sanguină din capilarele glomerulare
în capsula Bowman, apoi în tubii nefronului sub formă de ultrafiltrat glo
merular sau urină primară (o plasmă care nu conține proteine în cantități
semnificative). Rata filtrării glomerulare este capacitatea de filtrare a celor doi
rinichi și este de 125 ml/min, adică aproximativ 180 l/24 ore.
• Reabsorbția tubulară – este procesul prin care substanțele utile din urina pri-
mară trec din tubul urinifer în capilarele peritubulare (care înconjoară tubul).
Procesul reprezintă reabsorbția a 99% din urina primară și are loc în două
moduri:
– pasiv (în gradient osmotic, chimic): apa, ureea, clorul;
– activ: aminocizii, glucoza, vitamine, săruri, ioni de sodiu și potasiu.
• Secreția tubulară (invers reabsorbției) – reprezintă trecerea din sângele ca-
pilarelor peritubulare către tubii nefronului a unor substanțe toxice, în exces,
medicamente, ioni, amoniac.
În urma celor trei procese descrise rezultă urina finală (1,5 l/zi) care se de-
pozitează în vezica urinară, apoi se elimină. Urina finală conține 95% apă și 5%
alte substanțe (creatinină, uree, acid uric etc.).

SINTEZ
9.2ELIMINAREAURINEI
Procesul de eliminare a urinei se numește micțiune și este un act reflex. Urina

finală transportată de tubii colectori ajunge în bazinet, iar de aici în ureter prin con-
tracții peristaltice stimulate de parasimpatic, fiind condusă către vezica urinară.
Vezica urinară are în perete fibre musculare netede (mușchi detrusor vezical)
și prezintă două sfinctere: intern (neted) și extern (striat). Simpaticul relaxea-
ză peretele vezical și contractă sfincterul vezical intern, favorizând acumularea
urinei.
Acumularea a 300-400 ml urină în vezică determină declanșarea reflexului
de micțiune (contractarea pereților vezicii, relaxarea sfincterului vezical intern)
care este controlat de centri parasimpatici din măduva spinării.
Reflexul de micțiune poate fi stimulat sau inhibat de centri corticali care contro-
lează sfincterul vezical extern și amână micțiunea până când condițiile permit.

Cistita – microbiene – inflamarea peretelui vezicii – hidratare corectă;
urinare; – respectarea normelor
– dureri; de igienă;
– micțiuni frecvente și – tratarea infecțiilor;
dureroase; – evitarea frigului și
– hematurie (sânge în urină). umezelii.
Nefrita – microbiene – inflamarea acută sau cronică a
(virusuri, țesutului renal;
bacterii) – durere în zona lombară;
– febră;
– edeme;
– amețeli, greață;
– insuficiență renală.
Glomerulonefrita – infecțioase – inflamarea glomerulilor renali;
(virale, – durere în zona lombară;
bacteriene) – febră;
– edeme;
– insuficiență renală.
T BACLURE
10.FUNCIADEREPRODUCERE
10.SISTEMULREPRODUCATOR
Sistemul reproducător este indispensabil pentru supravieţuirea speciei uma-

ne. Acesta are două caracteristici distincte:
– devine funcţional la pubertate, sub acţiunea hormonilor sexuali;
– prezintă diferenţe structurale şi funcţionale la cele două sexe.
SISTEMULREPRODUCTORMASCULIN
Sistemul reproducător masculin este format din:

– gonade bărbătești – testicule;
– cai/conducte spermatice;
– glande anexe – veziculele seminale, prostata, glandele bulbo-uretrale;
– organul genital extern – penisul.
Testiculul:
– are 25 g, forma unui ovoid turtit;
– este un organ pereche, situat în scrot (o pungă cutanată).
Testiculul îndeplineşte două funcţii:
a. funcţia exocrină este spermatogeneza:
– reprezintă formarea celulelor sexuale masculine (spermii sau spermatozoizi)
– se desfăşoară la nivelul tubilor seminiferi contorţi;
– începe la pubertate;
– asigură formarea gameţilor masculini (spermiile), haploizi, de două tipuri:
n = 23 (22 + X) sau n = 23 (22 +Y);
b. funcţia endocrină – celulele interstiţiale ale parenchimului testicular (celule
le Leydig) secretă hormonii androgeni (testosteronul) care determină maturi-
zarea organelor sexuale și stimulează evoluţia caracterelor sexuale masculine.
Căile spermatice – sunt conducte de eliminare a spermiilor şi a lichidului
spermatic și sunt:
– intratesticulare: tubii drepţi şi reţeaua testiculară;
– extratesticulare: canale eferente → canalul epididimar → canalul deferent
→ canal ejaculator → uretra. Canalul deferent se uneşte cu canalul veziculei
seminale formând canalul ejaculator.

SINTEZ
Glandele anexe – secreţiile lor se adaugă lichidului spermatic. Acestea sunt:

veziculele seminale – sunt organe perechi situate deasupra prostatei, au rol
–
secretor, produsul adăugându-se lichidului spermatic;
prostata – este un organ glandular exocrin, impar, situat în jurul uretrei, sub
–
vezica urinară, iar produsul ei de secreţie participă la formarea spermei;
glandele bulbo-uretrale – sunt două formaţiuni glandulare ovoide, se deschid
–
în uretră, secretă un lichid clar, vâscos, asemănător cu cel prostatic, care se
adaugă lichidului spermatic.
Organul genital extern – penisul – este organ genital (organ copulator) şi uri-
–
nar, fiind situat înaintea simfizei pubiene, deasupra scrotului. Are trei porţiuni:
– rădăcina – este fixată, prin cei doi corpi cavernoși, de oasele bazinului;
– corp – are formă ușor turtită;
– gland – în vârful acestuia se află orificiul extern al uretrei.
SISTEMULREPRODUCTORFEMININ
Sistemul reproducător feminin este format din:

– gonade femeiești – ovare;
– conducte genitale – trompe uterine, uter și vagin;
– organe genitale externe – vulva;
– glandele anexe – glandele mamare.
Ovarul este – un organ genital intern pereche, cu funcţie mixtă, localizat în
cavitatea pelviană.
Structura ovarului:
– la suprafaţă este acoperit de un epiteliu simplu sub care se găsește albugineea
(înveliș conjunctiv);
– în interior conține parenchimul ovarian cu două zone:
– zona corticală – periferică, densă, granulară, conține foliculi ovarieni în dife-
rite faze de evoluţie (foliculi primordiali, foliculi primari, foliculi secundari,
cavitari, foliculi maturi /terţiari / de Graaf);
– zona medulară – centrală, laxă, contine vase sanguine, limfatice și fibre ner-
voase vegetative.
Ovarul îndeplinește două funcții:
a. funcția exocrină – este ovogeneza (producerea de ovule). Ovulele sunt ga-
meți femeiești haploizi, de un singur tip, având n = 23 (22 + X).
b. funcția endocrină – secretă hormonii estrogeni și progesteron.
BACALAUREAT
Ciclul ovarian cuprinde totalitatea fazelor prin care trece un folicul de la sta-
diul primordial până la maturare.
La naștere, în ambele ovare se găsesc aproximativ 400 000 de foliculi ovari
eni primordiali, cei mai mulți degenerează, doar 300-400 rămânând să se matu-
reze în perioada de fertilitate și să formeze ovule.
În fiecare lună (începând cu pubertatea și terminând cu menopauza) un folicul
secundar devine folicul matur (este cel mai voluminos) care conţine ovocitul.
Ovulația constă în ruperea foliculului ovarian matur și expulzarea ovocitului
care va fi captat de trompa uterină, iar foliculul ovarian care a realizat ovulația
se va transforma în corp galben. Dacă ovulul nu a fost fecundat, corpul galben
devine corp alb, apoi degenerează.
Trompeleuterine:
– sunt conducte musculo-membranoase;
– fac legătura între ovare și uter, cu care comunică prin orificii numite ostii uterine;
– rolul lor este de a capta și a conduce ovulul expulzat.
Uterul:
– este un organ musculos, cavitar, nepereche;
– este localizat în cavitatea pelviană, între vezica urinară și rect;
– prezintă corpul și colul uterin;
– peretele uterului este format din: perimetru (tunică externă), miometru (tunică
musculară) și endometru (tunică internă, se mai numește mucoasă uterină,
este stratul funcțional care suferă modificări de-a lungul ciclului ovarian);
– în uter se fixează (nidează) ovulul fecundat și se dezvoltă în perioada de
graviditate.
Vaginul:
– este un organ cavitar, median și impar;
– se găsește în continuarea uterului și se deschide prin orificiul vaginal în ves
tibulul vaginal care este delimitat de labile mici.
Organelegenitaleexterne–vulva:
– este mărginită lateral de labiile mari și labiile mici;
– prezintă și organele erectile – clitorisul și bulbii vestibulari.
Glandeleanexe–glandelemamare:
– sunt localizate pe peretele toracic anterior;
– asigura secreția de lapte după naștere.

SINTEZ
10.2SNTATEAREPRODUCERII
Sănătatea reproducerii implică o viață sexuală în siguranță, posibilitatea de a

procrea, dar și libertatea cuplului de a hotărî dacă și când vrea să procreeze.
Planificarea familial oferă cuplului posibilitatea de a anticipa și de a avea
numărul dorit de copii, la momentul ales. Astfel se evită abandonul copiilor, sar-
cinile nedorite, avorturile care pot șubrezi sănătatea femeii.
Concepiaicontracepia
Concepția începe cu actul sexual și se realizează în perioada de maturitate

sexuală a celor două sexe.
În ziua a 14-a a ciclului ovarian, are loc ovulația. În timpul actului sexual, în
vaginul femeii sunt depuși, împreună cu sperma, milioane de spermatozoizi care
străbat uterul și ajung în trompa uterină. Dintre aceștia, unul singur va fecunda
ovulul. Procesul de contopire al celor doi gameți de sexe diferite se numește
fecundație.
Sexul copilului este determinat de tipul de spermatozoid care fecundează
ovulul. Dacă spermatozoidul are cromozomul sexual X, copilul va fi o fetiță, iar
dacă spermatozoidul are cromozomul sexual Y, copilul va fi un băiețel.
Contracepția constă în aplicarea unor metode de împiedicare a concepției.
Metodele contraceptive sunt:
a. temporare:
– pilula contraceptivă;
– contraceptive de barieră (prezervative, diafragma, spermicide);
– steriletul;
– injecții cu progesteron;
– metoda calendarului.
b. definitive:
– vasectomia (blocarea canalelor deferente la bărbat);
– histerectomia (îndepărtarea chirurgicală a uterului);
– ligatura trompelor uterine.
BACALAUREAT
Sarcinainaterea
Sarcina este o stare fiziologică care durează circa 40 de săptămâni, din mo-
mentul fecundației până în momentul expulziei produsului de concepție. În urma
fecundației rezultă celula ou sau zigotul care în circa trei zile este transportat în
cavitatea uterină. În timpul transportului și încă trei zile după, are loc segmenta
rea oului. După circa 10 zile de la fecundație, are loc fixarea/ nidarea în mucoasa
uterină. În timpul sarcinii, schimburile nutritive dintre mamă și făt se realizează
prin intermediul placentei și al vaselor ombilicale.
Nașterea – are loc la sfârșitul celor nouă luni de dezvoltare intrauterină și constă
în expulzia fătului.

Anexita – infecții cu – febra, dureri sub forma de – evitarea expunerii la
bacterii înțepături în coapse și solduri frig
– inflamații ale – iritație peritoneală – respectarea regulilor
trompelor – scurgeri albe, abundente și de igienă intimă
uterine sau ale continue – evitatea unei vieți
ovarelor, care – grețuri, vărsături, balonări, sexuale dezordonate
de obicei apar constipații, dereglări ale și a relațiilor sexuale
împreună menstruației neprotejate și
Adenomul – tumora benignă întâmplătoare
– dificultăți în urinare
de prostată – în timpul menstruației
ce se dezvoltă – scăderea forței jetului urinar
se vor evita băile în
pe prostată – prelungirea perioadei de
cadă sau ștrandurile
– apare în jurul evacuare a urinei
vârstei de 50- – senzația de evacuare
60 de ani incompletă a urinei
– infecții urinare
– dereglări ale vieții sexuale

Genetic
iecologieuman
BACALAUREAT
1.GENETICMOLECULAR
1.COMPOZIIACHIMICAACIZILORNUCLEICI
Acizii nucleici sunt substanțe chimice macromoleculare alcătuite din unități

mai simple numite nucleotide. În celule, există două tipuri de acizi nucleici:
– ADN-ul (acidul dezoxiribonucleic);
– ARN-ul (acidul ribonucleic).
O nucleotidă este alcătuită din:
– o bază azotată;
– un zahar (o pentoză);
– un radical fosforic.
Bazele azotate sunt:
– purinice:
– sunt adenina (A) și guanina (G)
– sunt prezente în ADN și ARN;
– pirimidinice:
– citozina (C) prezentă în ADN și ARN;
– timina (T) prezentă numai în ADN;
– uracilul (U) prezent doar în ARN.
Zaharul este reprezentat de:
– dezoxiriboza în ADN;
– riboza în ARN.
Din combinarea unei baze azotate purinice sau pirimidinice cu o pentoză re-
zultă o nucleosidă. Prin atașarea unei grupări fosfat la pentoza unei nucleoside,
rezultă o nucleotidă. Prin înlănțuirea nucleotidelor se obțin polinucleotidele.
Radicalul fosfat leagă nucleotidele între ele.
ACIDULRIBONUCLEIC(ARN)
Acest acid nucleic are, în general, o structură monocatenară, fiind alcătuit

dintr-un singur lanț polinucleotidic.
TipurideARN–structurifuncii
Există mai multe tipuri de ARN care prezintă caracteristici structurale și funcți-
onale diferite.
1. ARN viral (ARNv) – constituie materialul genetic al unor ribovirusuri cum
sunt: virusul mozaicului tutunului, virusul poliomelitei, virusul gripal etc.

SINTEZE
2. ARNnuclearmic(ARN-nm) – se găsește în nucleul eucariotelor, având rol

în funcționarea lui.
3. ARNmesager(ARNm) – copiază informația genetică a unei catene din ma-
cromolecula de ADN pe bază de complementaritare, proces numit transcrip
ție și o duce la nivelul ribozomilor unde are loc sinteza proteinelor. ARN m
este monocatenar.
4. ARN de transport (ARNt) – transportă aminoacizii la locul sintezei pro-
teice, în citoplasmă, pe suprafața ribozomilor. Este monocatenar cu porțiuni
bicatenare.
5. ARNribozomal(ARNr) – intră în alcătuirea ribozomilor și are rol în sinteza
proteinelor.
ACIDULDEZOXIRIBONUCLEIC(ADN)
ADN-ul are două tipuri de structuri:

– structura primară monocatenară, reprezentată de secvența de nucleotide din-
tr-o catenă;
– structura secundară, reprezentată de structura bicatenară sub forma de dublu
helix.
StructurasecundaraADN-ului
Molecula de ADN este bicatenară, fiind formată din două catene polinucleoti-
dice, înfășurate elicoidal în jurul unui ax comun, astfel că formează un dublu helix.
Cele două catene ale ADN-ului sunt antiparalele, o catenă are orientare 5̕-3̕ ,
iar cealaltă catenă în sensul 3̕-5̕̕ . Citirea informației genetice se face întotdeauna
în direcția C5̕ -C3̕.
Cele două catene sunt complementare, în sensul că întotdeauna o nucleotidă
care conține o bază azotată purinică se leagă cu una ce conține o bază azotată
pirimidinică și invers. Ca urmare, în macromolecula de ADN există patru tipuri
de legături: A-T, T-A, G-C, C-G.
Structura bicatenară a ADN se realizează cu ajutorul unor punți de hidrogen,
duble între adenină și timină și triple între guanină și citozină. Aceste legături
sunt de natură electrostatică. Legăturile triple dintre guanină și citozină conferă
o stabilitate mai mare regiunilor ADN bogate în aceste baze azotate, decât legă-
turile duble dintre adenină și timină.
CLASELE X IX I I 61
BACALAUREAT
DenaturareairenaturareaADN-ului
Prin încălzirea unei soluții de ADN la o temperatura de 85ºC-95ºC sau prin

menținere la o concentrație ridicată de săruri, legăturile de hidrogen dintre cele
două catene complementare se pot rupe. Procesul este denumit denaturare, re-
zultând ADN denaturat monocatenar.
Temperatura de denaturare este dependentă de procentul de legături triple de
hidrogen și proporțională cu procentul acestora în molecula de ADN.
Dacă soluția este răcită brusc, ADN-ul rămâne monocatenar. Dacă soluția se
răcește treptat, catenele se atrag pe baza de complementaritate, se refac punțile
de hidrogen, moleculele devin bicatenare, rezultând ADN renaturat, iar procesul
se numește renaturare.
Rolul acestor procese:
– obținerea hibrizilor moleculari într-un amestec de catene de ADN, provenind
de la alte specii;
– obținerea hibrizilor moleculari ADN-ARN;
– verificarea înrudirii filogenetice a speciilor de la care provine ADN-ul. Cu
cât speciile sunt mai înrudite, cu atât renaturarea se face mai repede și într-o
proporție mai mare.
1.2FUNCIILEADN-ului
ADN-ul are două funcții:

– funcția autocatalitică sau replicarea (dublarea) ADN;
– funcția heterocatalitică sau sinteza proteinelor.
1. Funciaautocataliticsaureplicarea(dublarea)ADN
În celulele fiecărei specii se găsește o anumită cantitate de ADN, în care se
află sub forma codificată informația genetică.
Pentru realizarea diviziunii celulare este necesară, printre altele, dublarea
cantității de ADN. În acest fel, celule fiice vor avea aceeași cantitate de ADN cu
celula-mamă.
Sinteza ADN-ului se numeste replicație și se realizează după modelul semi-
conservativ, deoarece fiecare moleculă de ADN nou formată conține o catenă
veche (care a avut rolul de model) și o catenă nou sintetizată.
Prin ruperea punților de hidrogen, macromolecula de ADN se separă în cele două
catene complementare, iar nucleotidele libere din citoplasma se atașează pe baza de
complementaritate de catenele vechi. Se obțin două molecule de ADN bicatenar,
identice cu cea inițială, fiecare având o catenă veche și o catenă nou sintetizată.

SINTEZE
Replicația se realizează cu ajutorul unor enzime cum ar fi: ADN polimeraza,

ADN ligaza.
2.Funciaheterocataliticsausintezaproteinelor
Proteinele sunt substanțe organice alcătuite din aminoacizi.
Dogmacentralageneticiieste:ADN:ARN:Proteine
Este principiul fundamental al geneticii moleculare, care sintetizează modul
în care informația genetică din molecula de ADN este transcrisă în secvența de
aminoacizi din catena polipeptidică, în timpul sintezei proteice.
Funcția heterocatalitică a materialului genetic, explicată prin dogma centrală a
geneticii, arată circuitul informației genetice în celulă (din nucleu în citoplasmă).
Legatura dintre secvența nucleotidelor în ARNm și succesiunea aminoacizi-
lor în molecula proteică se realizează cu ajutorul codului genetic. Unitățile de
codificare a codului genetic (informației genetice) sunt reprezentate de codoni.
Codonul este alcătuit dintr-o secvență de trei nucleotide alăturate din mole-
cula de ARNm, care determină poziția unui aminoacid în molecula proteică sau
sfârșitul sintezei proteice.
Pentru codificarea celor 20 de aminoacizi care intră în alcătuirea proteinelor,
exista 64 de codoni, dintre care 3 sunt codoni stop (UAA, UAG, UGA), adică
marchează sfârșitul unui mesaj genetic și nu codifică aminoacizi.
Caracteristicile codului genetic
1. Codul genetic este degenerat, adică un aminoacid poate fi codificat de mai
mulți codoni.
2. Codul genetic este nesuprapus, adică doi codoni vecini nu au nucleotide comune.
3. Codul genetic este frvirgule , adică între doi codoni vecini nu există nucle-
otide fără sens.
4. Codul genetic este universal , adică la toate organismele aceiași codoni codi-
fică același aminoacid.
SINTEZAPROTEINELOR
Sinteza proteinelor are loc în două etape: transcripția și translația.

Transcripția – constă în copierea informației genetice dintr-o catenă de ADN,
de către ARNm cu ajutorul enzimei ARN-polimeraza și are loc în nucleu.
La eucariote, genele cuprind secvențe de nucleotide:
– informaționale = EXONI
– noninformaționale = INTRONI
CLASELE X IX I I 63
BACALAUREAT
Etapele transcripției la eucariote sunt:

– sinteza unui ARNm precursor care conține atât exoni cât și introni;
– formarea ARNm matur, care presupune eliminarea intronilor și asamblarea
exonilor cu ajutorul enzimei ligaza:
– ARNm matur trece din nucleu în citoplama la nivelul ribozomilor.
Translația – constă în decodificarea informației genetice și transformarea
ei într-o secvență de aminoacizi (secvența de nucleotide din ARNm este trans-
formată într-o secvență de aminoacizi în molecula proteică). Are loc în cito-
plasmă, la nivelul ribozomilor, cu ajutorul enzimelor aminoacil-sintetaza și
peptid-polimeraza.
Tipurile de ARN care intervin în sinteza proteică sunt: ARNm, ARNt și ARNr.
1.3ORGANIZAREAMATERIALULUIGENETIC
În natură există forme acelulare de viață, reprezentate prin virusuri, viroizi și plas-
mide și forme celulare de viață, reprezentate prin organismele procariote și eucariote.
ORGANIZAREAMATERIALULUIGENETICLAVIRUSURI
Virusurile sunt entități genetice infecțioase, parazite intracelular, lipsite de

organizare celulară, enzime și metabolism propriu.
Unitatea morfologică și funcțională a virusurilor este virionul (virusul infec-
țios matur), alcătuit din:
– capsidă (înveliș proteic);
– genom viral reprezentat de o moleculă de ADN sau ARN.
Organizareacromozomuluilavirusuri
După materialul genetic pe care îl conțin, virusurile sunt de două feluri:

–
ribovirusuri(cuARN) din care fac parte:
– virusul mozaicului tutunului (VMT);
– virusul imunodeficienței umane (HIV);
– virusul gripei, al turbării, al poliomelitei.
–
dezoxiribovirusuri(cudin ADN)care fac parte:
– majoritatea bacteriofagilor (virusuri ale bacteriilor);
– virusul herpesului, al variolei.

S I NTEZ E
Cromozomul viral este alcătuit de obicei dintr-o singura moleculă de ARN

sau ADN, monocatenară sau bicatenară, de formă liniară (mai rar circulară), pe
care genele sunt dispuse liniar, într-o anumită ordine.
Replicareamaterialuluigeneticviral
Replicația materialului genetic viral se bazează pe complementaritatea baze-

lor azotate, dar cu unele particularități:
– la dezoxiribovirusuri catena de ADN servește ca matriță pentru sinteza alteia;
– la ribovirusuri catena de ARN servește ca matriță pentru sinteza alteia com-
plementare, care la rândul ei, devine matriță pentru sinteza ARN-ului inițial;
– la HIV, molecula de ARN servește ca matriță pentru sinteza unei catene de ADN
sub acțiunea enzimei reverstranscriptaza, aflată în echipamentul virusului.
ORGANIZAREAMATERIALULUIGENETIC
LAPROCARIOTE
Procariotele sunt reprezentate de bacterii și cianobacterii (alge albastre-verzi),

care sunt organisme unicelulare sau coloniale, lipsite de nucleu tipic.
La bacterii, materialul genetic este reprezentat prin:
– ADNcromozomal (nucleoidul bacterian);
– ADNextracromozomal de tip plasmidic.
Cromozomul bacterian este alcătuit dintr-o singură moleculă circulară, bica-
tenară de ADN, dispusă în citoplasmă, fixată de membrana celulară prin mezo
zom și care reprezintă nucleoidul bacterian.
Pentru a putea fi inclus în celula bacteriană, ADN-ul din ,,cromozomul” bac-
terian se află dispus sub forma unor inele mari (bucle) în număr de 40-50 care
prezintă superrăsuciri și îți păstrează structura cu ajutorul unor molecule de ARN.
Cromozomul bacterian conține circa 2 000-3 000 de gene și are o lungime de
1 000 de ori mai mare decât diametrul celulei.
Plasmidele sunt molecule circulare de ADN bicatenar, localizate în citoplasmă,
conțin un număr redus de gene și se replică independent de ADN-ul cromozomal.
BACALAUREAT
ORGANIZAREAMATERIALULUIGENETIC
LAEUCARIOTE
Eucariotele sunt organisme unicelulare sau pluricelulare, cu nucleu prevăzut

cu membrană nucleară.
Informația genetică la eucariote se afla în:
– genomul nuclear (format din setul de cromozomi ai celulei);
– genomul extranuclear, reprezentat de ADN mitocondrial și ADN plastidic.
1. Materialul genetic nuclear (genomul nuclear) este situat în nucleu, reprezen-
tat de acizii nucleici care formează cromatina.
Cromatinaeucariotelor:
– reprezintă forma interfazică a cromozomilor și este alcătuită din unități numi-
te nucleosomi;
– are aspectul unui ,,sirag de perle”, în care fiecare perlă reprezintă un nucleosom;
– prezintă două stări funcționale:
– eucromatina – conține gene active;
– heterocromatina – conține gene inactive.
Nucleosomul constituie unitatea structurală a fibrei de cromatină, fiind un
octamer histonic, alcătuit din opt molecule de proteine histonice și înfășurat de
o moleculă de ADN. Legătura dintre doi nucleosomi alăturați se realizează cu
ajutorul a două molecule de ADN-linker.
În timpul diviziunii celulare, cromatina se spiralizează și condensează for-
mând cromozomii.
Cromozomul de la eucariote conține ADN, ARN, proteine histonice și
nonhistonice, mici cantități de lipide și ioni de calciu și magneziu. Proteinele
histonice intră în structura nucleosomului, iar proteinele nonhistonice sunt acti-
vatori ai genelor.
Componenta de bază a cromozomului eucariot este ADN-ul, care poate fi
împărțit în două categorii:
– secvențe unice de nucleotide = exoni (secvențe informaționale);
– secvențe repetitive de nucleotide = introni (secvențe noninformaționale).
La eucariote, secvențele de nucleotide repetitive sunt intercalate cu secvențe
unice nonrepetitive.

S I NTEZ E
Structuracromozomuluimetafazic
Un cromozom metafazic prezintă:

– două cromatide unite printr-un centromer (constricție primară);
– la suprafața centromerului se află kinetocorul, locul unde fibrele fusului de
diviziune se prind de cromozom;
– telomere (capetele cromozomului);
– zone eucromatice și heterocromatice.
Unii cromozomi pot prezenta pe unul din brațe o constricție suplimentară
(constricție secundară), urmată de o regiune heterocromatică denumită satelit.
2. Materialul genetic extranuclear (genomul extranuclear) este situat în cito
plasmă, la nivelul cloroplastelor (ADN cp) și al mitocondriilor (ADN mit).
Materialul genetic extranuclear este reprezentat de o moleculă de ADN de
formă circulară, care se replică independent de ADN-ul nuclear.
2.GENETICUMAN
.1 2 GENOMULUMAN–COMPLEMENTULCROMOZOMIAL
La eucariote, fiecare moleculă de ADN reprezintă un cromozom pe care sunt

aranjate liniar sute sau mii de gene. Numărul de cromozomi este caracteristic
fiecărei specii. După numărul de cromozomi, celulele pot fi:
– celule diploide – sunt celulele somatice care conțin câte două copii ale fiecă-
rui cromozom, se notează 2n;
– celule haploide – sunt gameții (celulele de înmulțire) care conțin câte o sin-
gură copie a fiecărui cromozom și se notează cu n.
La om, complementul cromozomial normal este alcătuit din 46 de cromozomi
(23 de perechi), astfel:
– 44 autozomi (22 perechi) – conțin gene pentru caracterele generale ale corpu-
lui, sunt identici la ambele sexe;
– 2 heterozomi (1 pereche) – sunt cromozomii care determină sexul individului,
femeile au doi cromozomi X, iar bărbații au un cromozom X și un cromozom
Y.
Alcătuirea unui cromozom metafazic:
– două cromatide surori;
– un centromer (constricție primară) care unește cele două cromatide;
– două braţe delimitate de centromer pe fiecare cromatidă: brațul lung notat cu
q şi scurt notat cu p.
T BACLURE
După poziţia centromerului, cromozomii pot fi:

– metacentrici – centromerul împarte cromozomul în două brațe egale;
– submetacentrici – brațele sunt inegale;
– acrocentrici – centromerul este plasat aproape de unul dintre capete, prezintă
adesea o constricție secundară pe brațul scurt care delimitează o formațiune
globuloasă numită satelit;
– telocentrici – lipsesc la om, au centromerul plasat la capătul cromatidei.
Cariotipul reprezintă totalitatea cromozomilor unui individ, aşezaţi în perechi
și aliniați în ordine descrescătoare după mărime. În cariotip, cromozomii umani
au fost repartizaţi în 7 grupe, notate de la A la G. Grupa A conține cei mai mari
cromozomi, iar grupa G pe cei mai mici. Cromozomul X, fiind un cromozom
mare, aparține grupei C, iar cromozomul Y a fost încadrat în grupa G.
Studiul cariotipului este important deoarece furnizează informații referitoare
la eventuale anomalii numerice sau structurale ale cromomilor.
2. MUTAGENEZAITERATOGENEZA
Mutațiile sunt modificări în structura și funcțiile materialului genetic ca ur-

mare a unor factori mutageni.
Factorii mutageni se clasifică în:
– fizici – radiații ionizante, UV;
– chimici – azbest, nicotină, gudron, nichel, petrol, benzen, oxid de fier;
– biologici – unele virusuri (exemplu: HPV – Human papilloma virus).
Mutageneza = procesul de apariție a mutațiilor.
Teratogeneza = procesul de apariție a malformațiilor la embrion/făt.
Unii factori mutageni pot fi și teratogeni dacă acționează în timpul sarcinii, de
exemplu:
– radiațiile ionizante;
– carențele alimentare;
– unele medicamente;
– substanțele chimice toxice;
– infecții virale materne (exemplu: rubeola);
– consumul mare de alcool.

S I NTEZ E
Anomaliicromozomialeasociatecanceruluiuman
Fenotipulcancerului
Cancerul este o boală genetică produsă prin proliferarea anormală a celulelor
care dau naștere la tumori (neoplasme).
Cancerul este transmis clonal: pornește de la o celulă anormală care prolife-
rează și toți descendenții ei sunt anormali.
Tumorile pot fi:
– benigne (necanceroase) – rămân localizate în zona în care s-au produs;
– maligne (canceroase) – invadează țesuturile înconjurătoare, se răspândesc
prin intermediul vaselor sanguine și limfatice generând noi tumori prin pro-
cesul numit metastază.
Carcinogeneza este procesul prin care este indus cancerul.
Pentru anumite tipuri de cancer (colon, sân, ovar) există o predispoziție moș-
tenită, adică mutații moștenite de la ascendenți. Este posibil ca toate tipurile de
cancer să se bazeze pe mutații moștenite, plus mutații în timpul vieții.
Tipuridecancer:
– carcinom – cancer al epiteliilor;
– sarcom – cancer al țesutului mezenchimal (ex. al țesutului muscular);
– leucemie – cancer al globulelor albe;
– mielom – cancerul măduvei osoase;
– limfom – cancer al țesutului limfoid.
Genele care determină cancerul sunt:
– oncogene și protooncogene – sunt genele care determină funcționarea nor-
mală a celulei. Dacă suferă mutații, ele vor modifica diviziunea și creșterea
normală a celulei și vor produce cancer;
– antioncogenele – sunt genele care în mod normal inhibă diviziunea celulară,
dar atunci când sunt inactivate prin mutații, diviziunile devin anormale și
apare cancerul.
Agenicarcinogeni:
– uleiuri minerale, radiații UV – produc cancer de piele;
– benzen – produce cancer al măduvei spinării, al globulelor albe;
– fum de țigară – produce cancer al sistemului respirator;
– azbest, crom, oxid de fier, nichel, petrol – produc cancer de plămâni;
– radiații ionizante – produc cancere ale oaselor, măduvei, plămânilor.
BACALAUREAT
2.3 DOMENIIDEAPLICABILITATEICONSIDERAII
BIOETICEÎNGENETICAUMAN
Bioetica reprezintă atitudinea comună a omenirii la posibilele repercusiuni
ale descoperirilor științei.
Principiile fundamentale ale bioeticii sunt respectul autodeterminării perso-
nale și respectul vieții. Etica științelor vieții include trei domenii: etica socială,
etica clinică și etica cercetării.
Domeniile de aplicabilitate ale geneticii umane în care este obligatorie res-
pectarea principiilor bioeticii sunt: sfatul genetic, diagnosticul prenatal, fertiliza-
rea in vitro, clonarea terapeutică și terapia genică.
Sfatulgenetic
Constă în evaluarea riscului unei persoane de a manifesta o boală genetică sau
riscul unui cuplu de a avea un copil afectat. Este acordat de către genetician și
poate fi solicitat în următoarele situații:
– unul dintre părinți sau o rudă a acestuia este afectat/ă;
– există deja un copil afectat în familie;
– cuplul este steril;
– unul sau ambii parteneri au fost supuși unor factori mutageni.
Sfatul genetic oferă:
– diagnostic în urma investigațiilor (analiza cariotipului, arborele genealogic,
analize citogenetice, moleculare);
– precizarea caracterului genetic al bolii;
– stabilirea riscului exprimat în procente;
– comunicarea către familie (un risc de sub 10% este considerat acceptabil, iar
unul de peste 20% inacceptabil).
Diagnosticulprenatal
Este una dintre cele mai importante metode de identificare a tulburărilor fe-
tale. Riscul de malformații pentru orice sarcină este de 3%, dar poate crește în
cazul infecțiilor în timpul sarcinii, administrării de medicamente sau expunerea
mamei la substanțe toxice.
Metode de investigație:
– ecografia (ultrasonografia) permite identificarea unui mare număr de mal-
formații și se poate realiza pe toată perioada sarcinii;
– amniocenteza reprezintă recoltarea de lichid amniotic în săptămânile 15-
17 de sarcină, realizarea de culturi celulare fetale pentru stabilirea carioti-
pului și identificarea eventualelor anomalii numerice sau structurale ale
cromozomilor;

SINTEZ
– analiza Doppler – evaluarea vitezei sângelui în circulația ombilicală și

placentară;
– analiza sângelui fetal – prin puncție ombilicală;
– analiza sângelui matern.
Fertilizareainvitro
Constă în unirea a doi gameți de sex opus (fecundație) în afara corpului uman.
Fertilizarea in vitro este utilizată la cuplurile infertile din diverse cauze (calitatea
slabă sau numărul insuficient al spermatozoizilor, femei care au trompele uterine
blocate etc.).
Etape ale procesului de fertilizare in vitro:
– aplicarea unui tratament hormonal mamei;
– prelevarea unui ovul din organismul mamei;
– fertilizarea in vitro a ovulului utilizând spermatozoizii tatălui;
– plasarea zigotului într-un mediu nutritiv unde se va divide și va forma
embrionul;
– implantarea embrionului în uterul mamei.
Clonareaterapeutic
Urmărește obținerea unui individ sau unui organ/țesut identic din punct de
vedere genetic cu individul donor (de la care a provenit celula inițială). Pentru
obținerea clonelor sunt utilizate celule embrionare, nediferențiate (numite celule
stem), care se pot diferenția în orice tip de țesut.
Organele, țesuturile sau celulele obținute prin clonare pot fi transplantate la
pacienți bolnavi, dând posibilitatea vindecării unor boli grave – Alzheimer, Par-
kinson, diabet.
Terapiagenic
Constă în transferul de gene umane în scopul înlocuirii genelor mutante cu
gene normale.
Etapele transferului de gene:
– obținerea unui ADN-insert – se realizează prin sinteza artificială a genei de
interes sau preluarea acesteia de la un organism prin secționarea moleculei de
ADN cu enzime specifice;
– introducerea ADN-ului insert în genomul unui organism vector (de obicei
virus) care va avea ADN recombinat;
– introducerea ADN-ului recombinat într-un organism gazdă.
BACALAUREAT
3.ECOLOGIEUMAN
3.1CARACTERISTICILE
ECOSISTEMELORANTROPIZATE
Ecologia generală studiază ecosistemele naturale, iar ecologia umană stu-
diază acțiunea factorilor antropici asupra ecosistemelor numite ecosisteme
antropizate.
Ecosistemele antropizate pot fi:
– acvatice (lacuri de baraj, iazuri, heleștee);
– terestre (culturi agricole, plantații de pomi și arbuști, așezări umane).
Ecosistemele așezărilor umane sunt de două tipuri: rural și urban.
Ecosistemele de tip rural sunt cătunele, satele, comunele și se caracterizează prin:
– contact strâns cu mediul natural;
– hrana provine din ecosisteme naturale și din agroecosisteme;
– aprovizionarea cu apă se face din fântâni și izvoare naturale.
Ecosistemele de tip urban sunt orașele și se caracterizează prin:
– contact redus cu mediul natural;
– au producție industrială;
– hrana provine din agroecosisteme sau din industria alimentară;
– sunt dotate cu stații de epurare a apelor uzate și cu spații de colectare a
deșeurilor.
Structura ecosistemelor antropizate:
– biocenoza (organismele vii) – este formată din fitocenoza naturală, plantele
de cultură, zoocenoza naturală și animalele domestice;
– biotopul (factorii abiotici, mediul de viață) – este compus din produsele ma-
teriale ale activității umane (construcții, mașini, sol amenajat, depozite de
deșeuri, reziduuri) și mediul abiotic natural.
Societatea umană actuală, aflată într-un stadiu înaintat de civilizație, transfor-
mă categoric natura, motiv pentru care ecosistemele antropizate au următoarele
particularități:
1. gradul de antropizare – diferă de la o regiune la alta în funcție de densitatea
populației umane;
2. consumul energetic – este foarte mare, din diferite surse (arderea combus-
tibililor fosili, eoliană, nucleară, a apelor), spre deosebire de ecosistemele
naturale unde singura energie utilizată este cea solară;
3. stabilitatea – este redusă și controlată de om deoarece lipsesc mecanismele de
autoreglare (exemplu: reglarea numărului de indivizi);

S I NTEZ E
4. ciclurile biogeochimice – sunt modificate cantitativ și calitativ, circulația sub-

stanțelor fiind neciclică, iar efectul este poluarea mediului;
5. lanțurile trofice – sunt simplificate, au puține verigi, omul (specie omnivoră)
reprezentând veriga finală;
6. simplificarea biocenozei – scăderea numărului de specii conduce la afectarea
echilibrului ecologic.
3.2IMPACTULANTROPIC
ASUPRAECOSISTEMELORNATURALE
Capitalul natural este reprezentat de totalitatea ecositemelor naturale, semi-
naturale și antropizate.
Biodiversitatea, trăsătură esențială a capitalului natural constă în diversitatea
habitatelor, a ecosistemelor, a speciilor.
Ecosistemele pot fi degradate prin:
– fragmentarea și distrugerea habitatelor;
– supraexploatarea resurselor;
– introducerea de noi specii;
– poluare;
– modificările climatice globale generate de poluare, urbanizare, industrializare.
1. Distrugerea habitatelor – are drept cauze agricultura nerațională, urbaniza-
rea, defrișările, barajele, construcțiile hidrotehnice, mineritul, poluarea. Im-
pactul degradării habitatelor este amplificat de fragmentarea arealelor ce are
drept consecințe:
– inițial, dispar speciile endemice (adaptate biotopului local);
– ulterior, apar populații izolate care pot da naștere unor noi specii sau se degra-
dează prin cosanguinizare și dispar.
Exemple de specii dispărute ca urmare a distrugerii habitatelor: 50% dintre
plantele preeriei americane, zăganul în România, tigrul din Java.
2. Introducerea de noi specii – speciile introduse în noi habitate în mod acci-
dental sau intenționat, se numesc invazive sau exotice.
– Introducerea accidentală poate fi realizată odată cu transporturile navale și
aeriene, astfel specii de pe un continent ajung pe altul unde nu au prădători și
paraziți, așadar se înmulțesc exploziv.
Exemple de specii introduse accidental: scoica zebră (Dreissena polymorpha)
a fost adusă din Europa în Marile Lacuri din nordul SUA unde provoacă pierderi
de miliarde de dolari anual.
– Introducerea intenționată – un exemplu este introducerea iepurilor în Australia.
BACALAUREAT
3. Supraexploatarea resurselor naturale se poate realiza prin: vânătoare, pes-

cuit, defrișare, suprapășunat. Supraexploatarea resurselor semnifică utilizarea
plantelor sau animalelor cu o viteză care depășește capacitatea lor de rege-
nerare. Cele mai expuse specii sunt animalele mari (tigrul siberian, elefantul
african, rinocerul – specii în pericol de extincție), dar și peștii oceanici (tonul)
sau păsările de talie mare (dropia și zăganul sunt specii care au dispărut ca
urmare a vânării excesive).
4. Poluarea – este modificarea mediului sub acțiunea poluanților care sunt de-
șeuri ale activității umane.
După natura poluanților, poluarea poate fi: fizică, chimică și biologică.
Poluarea fizică poate fi:
– termică – acumularea gazelor (în principal CO2) în atmosferă, duce la încălzi-
rea globală prin apariția efectului de seră;
– radioactivă – are drept surse apele și deșeurile de la centralele nucleare, acci-
dentele nucleare;
– sonoră – provine de la transporturile terestre și aeriene, șantiere de construcții etc.
Poluarea chimică este determinată de substanțele toxice eliminate în mediu
prin diverse activități umane (industrie, agricultură, transporturi, depozitarea de-
șeurilor etc.). Unele substanțe chimice toxice (pesticide, metale grele etc.) se
acumuleză de-a lungul lanțurilor trofice. Oxizii de carbon, de sulf sau de azot,
halogenii, pulberile și alți poluanți afectează desfășurarea normală a funcțiilor
organismelor vegetale și animale.
Poluarea biologică reprezintă contaminarea mediului cu microorganisme.
Sursele de poluare sunt:
– apele menajere;
– apele industriale uzate.
5. Modificările climatice globale cele mai evidente sunt efectul de seră și distru-
gerea stratului de ozon.
Efectul de seră este un proces (inițial util apariției vieții pe pământ) de încălzire
a planetei din cauza gazelor care împiedică ieșirea din atmosferă a radiației solare.
Gazele cu efect de seră sunt, în ordinea importanței: vapori de apă, CO2, metan.
Efecte ale încălzirii globale:
– creșterea frecvenței cicloanelor, a inundațiilor;
– modificări ale ciclurilor de viață și răspândirii unor agenți patogeni, astfel
maladii ca malaria, febra galbenă, febra hemoragică vor determina epidemii
în zone în care populația nu are rezistență;
– precipitațiile abundente vor determina creșterea maladiilor transmise prin
apă: giardioza, holera, boli diareice.

TE S T E
TESTULNR.1–SISTEMULNERVOS
SUBIECTULI(30depuncte)
A. 4 puncte
Scrieţi noţiunile cu care trebuie să completaţi spaţiile libere din afirmaţia ur-
mătoare, astfel încât aceasta să fie corectă.
Căile descendente piramidale conduc motilitatea...........................................,
iar cele extrapiramidale conduc motilitatea...................................
B. 6puncte
Numiţi două organe asupra cărora acționează sistemul nervos vegetativ sim-
patic. Asociaţi fiecare organ numit cu efectul stimulării simpatice.
C. 10puncte
Scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură vari-
antă de răspuns.
1. Planul transversal împarte corpul în:
a) o parte anterioară și o parte posterioară.
b) o parte superioară și una inferioară.
c) o parte dreaptă și una stângă.
d) o parte dorsală și o parte ventrală.
2. Sistemul nervos vegetativ parasimpatic:
a) intervine în situații neobișnuite.
b) crește frecvența cardiacă.
c) determină midriaza.
d) stimulează secreția glandelor gastrice.
3. Sensibilitatea proprioceptivă conduce informații de la receptorii situați în:
a) mușchi.
b) piele.
c) ochi.
d) urechi.
4. Meningita
a) este inflamația neuronilor.
b) este cauzată de ruperea unui vas de sânge.
c) este starea clinică în care pacientul nu răspunde la stimuli.
d) prezintă ca simptom, fotofobie, ceafa țeapană.
5. Sistemul nervos central este format din:
a) nervi.
BACALAUREAT
b) ganglioni nervoși.
c) encefal.
d) nervi spinali.
D. 1 0puncte
Citiţi, cu atenţie, afirmaţiile următoare. Dacă apreciaţi că afirmaţia este ade-
vărată, scrieţi, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera A. Dacă apre-
ciaţi că afirmaţia este falsă, scrieţi, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei,
litera F şi modificaţi parţial afirmaţia pentru ca aceasta să devină adevărată. Nu
se acceptă folosirea negaţiei.
1. Stomatita și meningita sunt afecțiuni ale sistemului nervos.
2. Din punct de vedere funcţional, sistemul nervos se clasifică în sistem ner-
vos central și sistem nervos periferic.
3. Căile de conducere aferente se numesc și căi ale sensibilității.
SUBIECTULalII-lea(30depuncte)
A. 18puncte
Sistemul nervos participă la realizarea funcției de relație.
a) Precizaţi două deosebiri dintre sistemul nervos somatic și sistemul nervos
vegetativ.
b) Sistemul nervos coordonează activitatea organismului.
Stabiliţi următoarele:
– clasificați sistemul nervos din punct de vedere topografic;
– precizați organele sistemului nervos;
– enumerați componentele arcului reflex somatic și mentionați pentru fieca-
re câte o caracteristică.
Completaţi problema de la punctul b) cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, fo-
losind informaţii ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o.
B. 12puncte
Sistemul nervos conține substanță albă și substanță cenușie.
a) din ce este alcătuită substanța cenușie a sistemului nervos;
b) funcțiiile pe care le coordonează substanța cenușie și substanța albă a siste-
mului nervos;
c) un exemplu de organizare a substanței cenușii în sistemul nervos periferic.
d) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind
informaţii ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o.

TE S T E
SUBIECTULalIII-lea(30depuncte)
1. 14puncte
Functiile sistemului nervos sunt complexe.
a) Clasificați căile de conducere ascendente după localizarea receptorilor.
b) Explicaţi notiunile de arc reflex și act reflex.
c) Construiţi patru enunţuri afirmative, câte două pentru fiecare conţinut, utili-
zând limbajul ştiinţific adecvat.
Folosiţi, în acest scop, informaţii referitoare la următoarele conţinuturi:
– Encefal.
– Nervi cranieni.
2. 16puncte
Funcţiile fundamentale ale organismului uman sunt: de nutriţie, de relaţie, de
reproducere.
a) Enumeraţi trei afecţiuni ale sistemului nervos.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Sistemul nervos inte-
grează organismul în mediul său de viață”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Sistemul nervos vegetativ simpatic – efectele
stimulării”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată.
În acest scop, respectaţi următoarele etape:
– enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme;
– construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum
trei-patru fraze, folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate.
BACALAUREAT
TESTULNR.2–ANALIZATORI
A. 4 puncte
Cele trei segmente ale unui analizator sunt: segmentul receptor, ………............
şi ............
B. 6puncte
Numiți două tipuri de receptori cutanați; precizați pentru fiecare tip de recep-
tor, rolul îndeplinit.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Segmentul central al analizatorului vizual este situat în:
a) lobul parietal al emisferelor cerebrale.
b) girul temporal superior.
c) lobii occipitali ai emisferelor cerebrale.
d) emisferele cerebeloase.
2. Crestele ampulare:
a) sunt receptori cohleari.
b) sunt situate în canalele semicirculare.
c) sunt situate în melcul membranos.
d) sunt receptori vestibulari.
3. Cristalinul este:
a) situat în spatele irisului.
b) transparent.
c) neinervat și nevascularizat.
d) toate variantele sunt corecte.
4. O afecțiune a pielii este:
a) cataracta.
b) herpesul.
c) otita.
d) glaucomul.
5. Labirintul osos contine lichidul numit:
a) endolimfa.

TES T E
b) limfa.
c) lichid interstițial.
d) perilimfa.
D. 10puncte
1. Receptorii acustici și vestibulari se găsesc în urechea mijlocie.
2. Celulele cu conuri sunt responsabile de vederea nocturnă.
3. Corpusculii Meissner și corpusculii Ruffini sunt receptori cutanați
A. 1 8puncte
Analizatorii realizează analiza și sinteza impulsurilor nervoase, determinând
formarea de senzații specifice.
a) Știind că greutatea pielii reprezintă circa 12% din greutatea corpului, să se
calculeze câte kilograme de piele are un individ de 65 kg.
b) Ce lungime va avea părul unei persoane peste jumătate de an, știind că firul
de păr crește circa 8 mm pe lună, iar lungimea actuală este de 20 cm?
Scrieţi toate etapele necesare rezolvării acestei cerinţe.
c) Completaţi problema de la punctul b) cu o altă cerinţă pe care o formulaţi
voi, folosind informaţii ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Un individ hipermetrop vrea să citească o carte. Stabiliți următoarele:
a) o cauză posibilă a acestei afecțiuni;
b) o manifestare a acestei afecțiuni;
c) tipul de lentile pe care trebuie să le poarte acest individ pentru a putea citi.
d) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, fo-
losind informaţii ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi
propus-o.
BACALAUREAT
1. 14puncte
Analizatorul cutanat deservește sensibilitățile tactilă, termică, dureroasă, de
presiune și vibratorie.
a) Enumerați cele trei straturi ale pielii.
b) Explicați segmentul de conducere al analizatorului cutanat.
c) Construiţi patru enunţuri afirmative, câte două pentru fiecare conţinut, uti-
lizând limbajul ştiinţific adecvat.
– Receptori termici.
– Noţiuni elementare de igienă şi de patologie a analizatorului cutanat.
2. 16puncte
Segmentul periferic al analizatorului acustico-vestibular se află în urechea
internă.
a) Precizați receptorii vestibulari și localizarea lor.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Analizatorul acus-
tico-vestibular este specializat pentru perceperea a două simțuri”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Fiziologia analizatorului auditiv”, folo-
sind informaţia ştiinţifică adecvată.

TES T E
TESTULNR.3–GLANDELEENDOCRINE
A. 4 puncte
Hormonii tiroidieni sunt ................................... şi ...................................... .
B. 6puncte
Numiţi două glande mixte. Precizați câte un hormon secretat de fiecare dintre
cele două glande.
C. 10puncte
Scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură va
riantă de răspuns.
1. Hormonul somatotrop este secretat de:
a) hipotalamus.
b) lobul anterior hipofizar.
c) lobul posterior hipofizar.
d) lobul intermediar hipofizar.
2. O disfuncţie a pancreasului endocrin poate determina apariţia:
a) gigantismului.
b) diabetului insipid.
c) diabetului zaharat.
d) nanismului.
3. Hormonii gonadotropi:
a) sunt secretați de hipofiză.
b) acționează asupra unor glande exocrine.
c) sunt produşi de testicule.
d) sunt produși de gonade.
4. Hiposecreția de hormon antidiuretic produce boala numită:
a) diabet zaharat.
b) mixedem.
c) boala Basedow-Graves.
d) diabet insipid.
5. Sunt glande endocrine localizate în cavitatea abdominală:
a) hipofiza și pancreasul endocrin.
b) ovarul și testiculul.
BACALAUREAT
c) glandele suprarenale.
d) tiroida și hipofiza.
D. 10puncte
1. Sistemul port hipofizar face legătura între hipotalamus și lobul posterior al
hipofizei.
2. Glandele endocrine secretă hormoni care sunt eliberați în sânge.
3. Medulosuprarenala secretă trei grupe de hormoni steroizi, derivați din
colesterol.
A. 18puncte
Hipofiza și tiroida aparțin sistemului endocrin.
a) Precizați localizarea celor două glande endocrine.
b) Hipofiza și tiroida secretă hormoni cu roluri importante în organism. Stabiliţi
următoarele:
– precizaţi o asemănare și o deosebire între efectele hormonului somatotrop
și ale hormonilor tiroidieni;
– enumerați hormonii glandulotropi secretați de lobul anterior hipofizar;
– prezentați hormonii eliberați de lobul posterior hipofizar și enunțați câte un
efect al fiecăruia dintre hormonii prezentați.
c) Completaţi problema de la punctul b) cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi,
folosind informaţii ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi
propus-o.
B. 12puncte
Maria și fiul ei, Dragoș, se prezintă la medicul endocrinolog. Maria acuză
creștere în greutate, stare de letargie, dificultăți de memorie și căderea părului,
iar Dragoș prezintă hiperglicemie, poliurie, polifagie și glicozurie.
a) bolile de care suferă cei doi pacienți;
b) denumirea hormonilor implicați și tipul disfuncțiilor apărute;
c) denumirea glandelor endocrine care secretă hormonii implicați.

TES T E

propus-o.
1.14puncte
Glandele endocrine intervin în coordonarea activității diferitelor organe.
a) Enumerați grupele de hormoni secretați de corticosuprarenală.
b) Prezentați trei deosebiri între efectele insulinei și ale glucagonului.
– Hormonii ovarieni.
– Glucocorticoizii.
2. 16puncte
reproducere.
a) Enumeraţi trei efecte ale testosteronului.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Activitatea ovarelor
şi a testiculelor este influenţată de activitatea hipofizei”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Disfuncții endocrine”, folosind informaţia
ştiinţifică adecvată.
BACALAUREAT
TESTULNR.4–SISTEMULOSOS
A. 4 puncte
Sistemul locomotor este alcătuit din ..........................................
și din............................................
B. 6puncte
Numiţi două modalități de creștere a oaselor. Asociaţi fiecare modalitate nu-
mită cu câte o caracteristică.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Etmoidul și vomerul sunt oase ale scheletului:
a) capului.
b) membrului inferior.
c) membrului superior.
d) trunchiului.
2. Viscerocraniul:
a) adăpostește encefalul.
b) este alcătuit din șase oase nepereche.
c) are în componența sa sfenoidul.
d) are în componența sa vomerul.
3. Intră în structura bazinului:
a) osul sacru.
b) sternul.
c) scapula.
d) femurul.
4. Fracturile:
a) pot fi închise, când este afectat și țesutul din jur.
b) sunt răsuciri ale ligamentelor.
c) pot fi deschise când este afectat și țesutul din jurul osului.
d) sunt rupturi ale ligamentelor.
5. Cifoza:
a) este exagerare a concavității toracale.

TES T E
b) este exagerare a convexității lombare.

c) este devierea laterală a coloanei vertebrale.
d) este datorată rupturilor osoase.
D. 1 0puncte
1. Sternul este un os lung, situat pe linia mediană a toracelui.
2. Femurul este os al piciorului
3. Ultimele două perechi de coaste se numesc flotante deoarece nu se articu-
lează la stern.
A. 18puncte
Sistemul locomotor are ca funcție principală mișcarea.
a) Precizaţi numărul corpurilor vertebrale din regiunea toracală; motivați
răspunsul.
b) Știind că osul compact conține 30% matrice organică din care 95% fibre de
colagen și restul oseină, stabiliţi următoarele:
– numărul oaselor membrului superior liber (scrieţi toate etapele necesare
rezolvării acestei cerinţe);
– numărul oaselor cutiei toracice;
– alcătuirea bazinului.
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Noțiuni elementare de igienă și patologie a sistemului locomotor.
a) două exemple de deformări ale coloanei vertebrale;
b) două tipuri de fracturi și asociați fiecare tip cu o caracteristică;
c) precizati două componente ale vertebrei-tip.
d) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi,
BACALAUREAT
folosind informaţii ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care

aţi propus-o.
1.14puncte
Prin locomoție, organismul se deplasează în mediul său de viață.
a) Precizaţi trei componente ale scheletului, după regiunile corpului.
b) Enumerați trei componente ale neurocraniului.
– Periost.
– Coloană vertebrală.
2.16puncte
reproducere.
a) Enumeraţi trei oase din structura cutiei toracice.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Sistemul osos este
componentă pasivă a sistemului locomotor”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Rolul sistemului osos”, folosind informaţia

TES T E
TESTULNR.5–SISTEMULMUSCULAR
A. 4 puncte
Distrofiile musculare, ............ şi ............ sunt afecțiuni ale sistemului muscular.
B. 6puncte
Numiţi două regiuni ale membrelor superioare; precizați denumirea unui
mușchi pentru fiecare regiune.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Diafragma:
a) este un mușchi neted.
b) separă cavitatea abdominală de cea pelviană.
c) are o față concavă spre torace.
d) este un mușchi striat.
2. Contracțiile izometrice se caracterizează prin:
a) prezența lucrului mecanic extern.
b) menținerea constantă a tensiunii musculare.
c) creșterea tensiunii musculare.
d) lungimea mușchiului variază.
3. Contracțiile izotonice se caracterizează prin:
a) absența lucrului mecanic.
b) menținerea constantă a tensiunii musculare.
c) creșterea tensiunii musculare.
d) menținerea constantă a lungimii mușchiului.
4. Aparține abdomenului mușchiul:
a) croitor.
b) pectoral.
c) oblic.
d) dințat.
5. Aparține toracelui mușchiul:
a) trapez.
b) dințat.
BACALAUREAT
c) oblic.
d) croitor.
D. 10puncte
1. Mușchii care se prind de oase sunt alcătuiți din țesut muscular neted.
2. Tetanosul este o contracție musculară simplă.
3. Mușchii capului sunt mușchi scheletici.
A. 1 8puncte
Numărul mușchilor scheletici este de peste 500 și au formă diferită: lungi,
lați, scurți, circulari.
a) Enumerați două grupe de mușchi scheletici.
b) Calculați cantitatea de reziduu uscat ce intră în compoziția chimică a muș-
chilor striați la o persoană de 60 kg, știind următoarele:
– masa musculară reprezintă 40% din greutatea corpului;
– mușchii conțin 20% reziduu uscat.
Scrieţi toate etapele necesare rezolvării acestei cerinţe;
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Pe lângă rolul pe care îl au în mișcare, mușchii scheletici contribuie și la rea-
lizarea formei generale a corpului.
a) denumiți doi mușchi ai brațului;
b) dați două exemple de mușchi ai toracelui;
c) un tip de contracție musculară și o caracteristică a acesteia.
propus-o.

TES T E
1.14puncte
Sistemul muscular este format din mușchi, care sunt organe active ale mișcării.
a) Enumerati trei mușchi ai coapsei.
b) Caracterizați o afecțiune a sistemului muscular, precizând: o cauză, o ma-
nifestare și un mod de prevenire.
– Tipuri de contracții.
– Mușchii trunchiului.
2. 16puncte
Mușchii scheletici sunt mușchi striați voluntari, a căror contracție se efectu-
ează la comanda directă a SNC-ului.
a) Denumiți trei mușchi ai capului.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „În timpul contracți-
ilor izometrice, mușchii nu efectuează lucru mecanic extern”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Sistemul muscular”, folosind informaţia
BACALAUREAT
TESTULNR.6–DIGESTIAIABSORBIA
A. 4puncte
Cele trei perechi de glande salivare sunt: parotide, ........................................
și ..............................
B. 6puncte
Numiţi două segmente ale tubului digestiv în care are loc digestia glucidelor
și precizați câte o enzimă implicată în acest proces la nivelul segmentului numit.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Aparține tubului digestiv:
a) ficatul.
b) pancreasul.
c) laringele.
d) faringele.
2. Este enzimă proteolitică:
a) pepsinogenul din duoden.
b) pepsina din ficat.
c) tripsinogenul din stomac.
d) tripsina din duoden.
3. Următoarea enzimă acționează în stomac:
a) amilaza gastrică.
b) gelatinaza.
c) chemotripsina.
d) acidul clorhidric.
4. Sucul pancreatic se asemănă cu bila prin:
a) conține săruri biliare.
b) digeră proteinele.
c) se varsă în duoden.
d) conține apă, electroliți și enzime.

TES T E
5. La nivelul intestinului gros are loc:

a) absorbția lipidelor.
b) digestia glucidelor.
c) secreția de mucus.
d) digestia proteinelor.
D. 10puncte
vărată, scrieţi în dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera A. Dacă apre-
ciaţi că afirmaţia este falsă, scrieţi în dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei,
1. Enzimele proteolitice descompun lipidele în acizi grași și glicerol.
2. Saliva conține o substanță cu rol bactericid numită mucină.
3. Pancreasul este o glandă anexă a tubului digestiv localizată în cavitatea
abdominală.
A. 18puncte
Digestia gastrică presupune activități motorii și secretorii.
a) Precizaţi două tipuri de mișcări ale stomacului și stabiliți rolul fiecărui tip
de mișcare.
h) Glandele gastrice secretă sucul gastric. Precizați următoarele:
– două substanțe anorganice care intră în compoziția secreției gastrice;
– două enzime implicate în digestia gastrică și precizați pentru fiecare
rolul în acest proces;
– o asemănare și o deosebire între lipaza gastrică și lipaza pancreatică.
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Ioana este internată în spital deoarece prezintă dureri abdominale, blocarea
căilor biliare, febră, icter.
a) boala de care suferă Ioana;
b) rolul bilei în digestia lipidelor;
c) știind că în absența sărurilor biliare, 40% dintre lipidele ingerate sunt
BACALAUREAT
eliminate prin fecale, iar aportul zilnic de lipide al unui om este între 20-
160 g, calculați cantitatea medie de lipide absorbite la nivelul intestinului
subțire al Ioanei în ultimele 24 de ore.
propus-o.
1. 1 4puncte
Digestia reprezintă totalitatea transformărilor suferite de alimente de-a lungul
tubului digestiv.
a) Enumerați trei roluri ale masticației.
b) Enumerați trei boli digestive și precizați câte o manifestare pentru fiecare.
– Ciroza hepatică.
– Activitatea motorie a intestinului subțire.
2. 16puncte
reproducere.
a) Enumeraţi trei măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor digestive.
b) Explicați rolul digestiei în realizarea funcției de nutriție a organismului uman.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Absorbția intestinală”, folosind informaţia

TES T E
TESTULNR.7–CIRCULAIA
A. 4 puncte
Sistemul circulator este alcătuit din ..........................și din...............................
.....................
B. 6puncte
Numiţi o arteră şi o venă care aparţin circulaţiei mici a sângelui. Asociaţi
fiecare vas de sânge numit cu denumirea compartimentului inimii cu care comu-
nică.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Durata diastolei ventriculare este:
a) 0,8 secunde.
b) 0,5 secunde.
c) 0,3 secunde.
d) 0,4 secunde.
2. Zgomotul sistolic:
a) este scurt și ascuțit.
b) se produce prin închiderea valvelor semilunare.
c) se produce prin închiderea valvelor atrioventriculare.
d) are o durată de 0,3 secunde.
3. Nodulul sinoatrial este situat în:
a) septul interatrial.
b) miocardul ventricular.
c) peretele atriului drept.
d) septul interventricular.
4. Locul de plecare al arterei aorte este:
a) atriul drept.
b) ventricul stâng.
c) atriul stâng.
d) ventricul drept.
BACALAUREAT
5. Leucemiile:
a) sunt boli ale globulelor roșii.
b) se caracterizează prin creșterea numărului de globule roșii.
c) se caracterizează prin creșterea numărului de globule albe.
d) reprezintă pierderi de sânge.
D. 10puncte
1. Anexita şi anemiile sunt afecțiuni ale sistemului circulator.
2. Pulsul arterial poate fi perceput prin comprimarea unei vene superficiale
pe un plan dur.
3. Circulația mare sau sistemică începe din ventriculul stâng al inimii.
A. 18puncte
Circulația sângelui participă la realizarea funcțiilor de nutriție.
a) Precizaţi două deosebiri dintre circulația mare sau sistemică și circulația
mică sau pulmonară.
b) Sistemul circulator este alcătuit din inimă și vase de sânge.
– țesutul nodal – alcătuire și localizare;
– ciclul cardiac – definiție, durată;
– explicați circulația mare.
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Într-o familie, tatăl are grupa sanguină BIII, iar cei doi copii au grupele OI și
ABIV. Stabiliţi următoarele:
a) un posibil donator pentru cei trei membri ai familiei;
b) aglutinina/anticorpul din plasma sângelui copilului cu grupa OI;
c) aglutinogenele prezente în sângele copilului cu grupa de sânge ABIV.

TES T E

aţi propus-o.
1.14puncte
Prin circulația sângelui, organismul obţine nutrienții necesari desfăşurării di-
feritelor activităţi.
a) Precizaţi componentele sângelui.
b) Explicaţi în ce constă imunitatea.
– Debit cardiac.
– Noţiuni elementare de igienă şi de patologie a circulației.
2. 16puncte
reproducere.
a) Definiți tensiunea arterială.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Activitatea inimii
este influentata de medulosuprarenala”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Sistemul circulator – manifestări acusti
ce”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată.
BACALAUREAT
TESTULNR.8–RESPIRAIA
A. 4 puncte
Schimburile de gaze respiratorii se realizează în trei etape: pulmonară,
................ şi ......................
B. 6puncte
Numiţi două volume respiratorii; precizați valoarea medie pentru fiecare vo-
lum.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Expirația:
a) este un proces activ.
b) implică coborârea diafragmei.
c) este un proces pasiv.
d) implică ridicarea coastelor.
2. Volumul de aer intrat în plămâni în urma unei inspirații forțate reprezintă:
a) volum curent.
b) volum rezidual.
c) capacitatea vitală.
d) volumul inspirator de rezervă.
3. Plămânii:
a) sunt așezați în cavitatea toracică.
b) sunt înveliți de pleure.
c) sunt organe elastice.
4. În inspirație:
a) diafragma se relaxează.
b) volumul pulmonar scade.
c) diafragma se contractă.
d) presiunea intrapulmonară crește.
5. Organul comun pentru aer și alimente este:
a) laringele.

TE S T E
b) faringele.
c) traheea.
d) esofagul.
D. 1 0puncte
1. La nivel tisular O2 trece din celule în sânge.
2. Carbohemoglobina este un compus stabil.
3. Membrana alveolo-capilară este traversată de CO2 din sângele capilar în
aerul alveolar.
A. 18puncte
Sistemul respirator este alcătuit din căi respiratorii și plămâni.
a) Numiți o boală a sistemului respirator și două caracteristici ale acesteia.
b) Capacitatea pulmonară totală a unei femei este de 5 000 ml aer. În urma
unei inspirații forțate, persoana introduce peste volumul curent, un volum
de aer de 1 500 ml. Calculați:
– capacitatea vitală a persoanei;
– volumul expirator de rezervă (VER), știind că volumul rezidual este de
1 500 ml aer;
– debitul respirator.
Scrieţi toate etapele necesare rezolvării acestei cerinţe;
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Din arderile incomplete se degajă CO toxic, care formează o combinație toxi-
că, foarte stabilă – carboxihemoglobina.
a) cum se numește combinația labilă a O2 cu hemoglobina;
b) explicați difuziunea O2 în etapa pulmonară;
c) precizați două forme de transport a CO2.
BACALAUREAT

propus-o.
1.14puncte
Respirația reprezintă schimbul de O2 și CO2 dintre organism și mediu.
a) Precizați trei caracteristici ale expirației.
b) Caracterizați o afecțiune a sistemului respirator, precizând: o cauză, o ma-
nifestare și un mod de prevenire.
– Ventilația pulmonară.
– Schimbul de gaze.
2. 16puncte
Sistemul respirator asigură aprovizionarea cu O2 necesar celulelor corpului și
eliminarea CO2 produs de celule prin respirație celulară.
a) Enumerați trei componentele ale căilor respiratorii.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Schimburile de
gaze respiratorii se realizează la nivelul membranei alveolo-capilare în
ambele sensuri”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Ventilația pulmonară”, folosind informa-
ţia ştiinţifică adecvată.

TES T E
TESTULNR.9–EXCREIA
A. 4 puncte
Sistemul excretor este format din ....................... și ...................................
B. 6puncte
Numiți cele două componente ale corpusculului renal și asociați câte o carac-
teristică fiecărei componente enumerate.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Aparține căilor urinare:
a) vezica biliară.
b) rinichiul.
c) nefronul.
d) uretra.
2. Unitatea structurală și funcțională a rinichiului este:
a) neuronul.
b) nefronul.
c) corpusculul renal.
d) tubul urinifer.
3. În drumul său spre eliminare, urina străbate, în ordine, următoarele structuri:
a) uretră – vezică urinară – ureter.
b) ureter – uretră – vezică urinară.
c) ureter – vezică urinară – uretră.
d) vezică urinară – ureter – uretră.
4. Rinichiul se aseamănă cu testiculul prin:
a) este localizat în cavitatea abdominală.
b) are rol în reproducere.
c) produce urina finală.
d) este un organ pereche.
5. Urina finală conține obligatoriu:
a) lipide.
b) proteine.
BACALAUREAT
c) apă.
d) glucoză.
D. 10puncte
1. Anexita şi nefrita sunt afecţiuni ale sistemului excretor.
2. Homeostazia reprezintă menținerea constantă a concentrației și compoziți-
ei lichidelor corporale.
3. În vezica urinară se depozitează urina primară.
A. 18puncte
La nivelul sistemului excretor are loc eliminarea produșilor finali de
metabolism.
a) Prezentați alcătuirea nefronului.
b) Știind că un nefron filtrează zilnic 0,09 ml de urină primară, stabiliţi
următoarele:
– cantitatea de urină primară filtrată zilnic de cei doi rinichi;
– cantitatea de urină finală produsă de cei doi rinichi în 12 ore, știind că
99% din urina primară este reabsorbită;
– enumerați patru structuri ale sistemului excretor pe care le străbate uri-
na finală după ce părăsește nefronul.
care aţi propus-o.
B. 1 2puncte
Un pacient cu afecțiuni renale are capacitatea de filtrare a rinichilor redusă cu
25%. Știind că în cazul unui om sănătos rata de filtrare glomerulară este de 125
ml/min, stabiliți următoarele:
a) enumerați două boli ale sistemului excretor care pot produce insuficiență
renală;
b) numiți două măsuri de prevenire a îmbolnăvirii sistemului excretor;

TE S T E
c) calculați cantitatea de urină primară produsă în 24 de ore de către pacient.

propus-o.
1.14puncte
Excreția contribuie la menținerea homeostaziei.
a) Enumerați etapele formării urinei.
b) Numiți trei substanțe care se reabsorb activ la nivelul tubului urinifer al
nefronului.
– Secreția tubulară.
– Cistita.
2.16puncte
reproducere.
a) Precizați rolul sistemului nervos parasimpatic în procesul de micțiune.
b) Explicați rolul excreției în realizarea funcției de nutriție a organismului uman.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Formarea urinei”, folosind informaţia şti-
inţifică adecvată.
BACALAUREAT
TESTULNR.–0 1 FUNCIADEREPRODUCERE
A. 4 puncte
Funcția exocrină a testiculelor constă în producerea de..............................., iar
a ovarelor in producerea de.....................................
B. 6puncte
Numiţi un hormon secretat de ovare și un hormon secretat de testicule. Aso-
ciaţi fiecare hormon numit cu un efect.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Canalul ejaculator se deschide în:
a) veziculele seminale.
b) uretră.
c) epididim.
d) albuginee.
2. În urma fecundației se formează:
a) embrionul.
b) fătul.
c) zigotul.
d) nou-născutul.
3. Spermatozoizii sunt:
a) organe pereche.
b) gonade feminine.
c) produşi de testicule.
b) rezultat al unei funcţii endocrine.
4. Glanda anexa bărbătească este:
a) prostata.
b) uretra.
c) rețeaua testiculară.
d) testiculul.
5. Testiculul:
a) este situat în abdomen.

TES T E
b) partea exocrină produce hormoni.

c) unitatea strucurală și funcțională a sa este lobul testicular.
d) este organ pereche.
D. 10puncte
1. Anexita şi nefrita sunt afecţiuni ale sistemului reproducător.
2. Gameții femeiești sunt reprezentați de ovare.
3. Dacă ovulul nu este fecundat, corpul galben degenerează în circa 10 zile.
A. 18puncte
Funcţia de reproducere este o funcție fundamentală.
a) Precizați o asemănare și o deosebire între ovul și spermatozoid.
b) Știind că fiecare testicul are 200-300 de lobuli, iar fiecare lobul contine 2-3
tubi seminiferi, stabiliţi următoarele:
– numărul maxim de tubi seminiferi prezenți în cele două testicule (scrieţi
toate etapele necesare rezolvării acestei cerinţe);
– precizați cine asigură funcția endocrină a testiculului;
– numiți două conducte genitale extratesticulare.
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Secreția de hormoni androgeni și estrogeni se află sub controlul hipotalamu-
sului și a hipofizei.
a) un hormon prin care hipofiza coordonează secreția endocrină a gonadelor
femeiești;
b) un hormon prin care hipofiza coodonează secreția endocrină a gonadelor
bărbătești;
c) explicați de ce lezarea sistemului porthipofizar poate determina alterarea
funcțiilor sistemului reproducător; motivaţi răspunsul dat.
BACALAUREAT

propus-o.
1. 14puncte
Prin reproducere, se asigură perpetuarea speciei.
a) Precizaţi trei componente ale sistemului reproducător femeiesc.
b) Explicaţi în ce constă contracepția.
– Vezicula seminală
– Gonade
2. 16puncte
reproducere.
a) Enumeraţi două afecţiuni ale sistemului reproducător și asociați fiecare
afecțiune cu o manifestare.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Sexul copilului este
determinat de tată”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Planificare familială”, folosind informaţia

TE S T E
TESTULNR.1–GENETICMOLECULAR
A. 4 puncte
La bacterii, materialul genetic este reprezentat de .................. şi ................... .
B. 6puncte
Numiţi cele două baze azotate din structura acizilor nucleici; precizați pentru
fiecare bază azotată câte un exemplu.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Copierea informației genetice de pe o catenă de ADN se realizează de către:
a) ARN-t.
b) ARN-r.
c) ARN-v.
d) ARN-m.
2. În procesul de translație intervine următoarea enzimă:
a) ARN-polimeraza.
b) ADN-polimeraza.
c) aminoacil-sintetaza.
d) ligaza.
3. Codul genetic este nesuprapus deoarece:
a) mai mulți codoni codifică același aminoacid.
b) doi codoni vecini nu au nucleotide comune.
c) între doi codoni vecini nu există semne de punctuație.
d) este același la toate organismele vii.
3. În sinteza proteică intervine următoarea enzimă:
a) peptid-polimeraza.
b) ARN-polimeraza.
c) aminoacil-sintetaza.
4. Renaturarea ADN se bazează pe:
a) ruperea legaturilor de hidrogen.
b) răcirea bruscă a ADN.
BACALAUREAT
c) răcirea treptată a ADN.

d) obținerea de ADN monocatenar.
D. 10puncte
1. Maturarea ARN-m presupune eliminarea exonilor.
2. Transcripția are loc în citoplasmă.
3. Un cromozom metafazic prezintă două cromatide și un centromer.
A. 18puncte
La eucariote există mai multe tipuri de ARN.
a) Numiți două tipuri de ARN implicate în sinteza proteinelor; precizați pen-
tru fiecare tip de ARN, rolul său.
b) Sinteza unei proteine este determinată de un fragment de ADN bicate-
nar, alcătuit din 2 700 nucleotide, dintre care 650 conţin timină. Stabiliţi
următoarele:
– numărul nucleotidelor cu guanină conţinute de fragmentul de ADN bi-
catenar (scrieţi toate etapele necesare rezolvării acestei cerinţe);
– numărul codonilor din ARN-ul mesager;
– numarul nucleotidelor prezente în catena de ARN mesager;
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Un fragment de ADN conține pe una dintre catene, urmatoarele nucleotide
CGATACGCGACT
a) ordinea nucleotidelor de pe catena complementară de ADN;
b) ordinea nucleotidelor din catena de ARNm care copiază catena de ADN
complementară;
c) numărul de aminoacizi codificați de catenă de ARNm;

TE S T E

aţi propus-o.
1.14puncte
Acizii nucleici sunt substanțe chimice macromoleculare formate din unități
simple numite nucleotide.
a) Enumerați componentele unei nucleotide.
b) Precizați două asemănări și o deosebire între nucleotidele din ADN și cele
din ARN.
– Punți de hidrogen.
– Baze azotate pirimidinice.
2.16puncte
Acizii nucleici sunt reprezentati de ADN și ARN.
a) Enumeraţi cele două structuri ale ADN-ului.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Conform dogmei
centrale a geneticii: ADN → ARN → proteine”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Tipuri de ARN”, folosind informaţia ştiin-
ţifică adecvată.
BACALAUREAT
TESTULNR.12–GENETICUMAN
A. 4 puncte
Tumorile pot fi: ................................. sau ...................................
B. 6puncte
Numiţi două metode de investigație prin care se asigură diagnosticul prenatal
și prezentați pentru fiecare câte un avantaj.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Heterozomii umani:
a) sunt identici la femeie.
b) diferă numeric la cele două sexe.
c) sunt 22 de perechi.
d) sunt identici ca formă și mărime.
2. Tumorile care rămân localizate în zona în care s-au produs se numesc:
a) maligne.
b) sarcoame.
c) neoplasme.
d) benigne.
3. Ovulul conține:
a) 44 autozomi + X.
b) 46 cromozomi.
c) 22 autozomi + X.
d) 22 perechi autozomi + X.
4. Celulele diploide:
a) conțin câte o copie a fiecărui cromozom.
b) sunt celule somatice.
c) se mai numesc gameți.
d) se notează cu n.
5. Cancerul apare ca urmare a:
a) proliferării anormale a celulelor.
b) existenței unor antioncogene.

TES T E
c) transmiterii de la un om bolnav.
d) respectării regulilor de igienă.
D. 10puncte
1. Carcinogeneza este procesul prin care este vindecat cancerul.
2. Modificările în structura și funcțiile materialului genetic se numesc mutații.
3. Autozomii se mai numesc cromozomi ai sexului, deoarece determină se-
xul individului.
A. 1 8puncte
Factorii mutageni produc modificări în structura și funcțiile materialului genetic.
a) Enumerați patru factori mutageni chimici.
b) Un segment de ADN bicatenar alcătuit din 1 248 de nucleotide, dintre care
324 conțin timină. Stabiliţi următoarele:
– numărul nucleotidelor cu citozină conţinute de fragmentul de ADN bi-
– definiți mutageneza;
– știind că în urma acțiunii unui factor mutagen, segmentul de ADN pier-
de un fragment bicatenar care conține 112 nucleotide, calculați numărul
de nucleotide de pe o catenă a ADN-ului afectat de mutație;
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Un cuplu care are un copil afectat de o boală genetică, dorind să afle riscul de
avea un al doilea copil afectat, solicită sfat genetic unui genetician.
a) alte două situații în care un cuplu poate solicita sfat genetic;
b) exemplificați două metode de investigare care pot fi utilizate de genetician;
c) stabiliți o asemănare și o deosebire între fertilizarea in vitro și clonarea
terapeutică.
BACALAUREAT

propus-o.
1. 14puncte
Genomul uman poate fi afectat de diferiți factori externi.
a) Numiți trei agenți carcinogeni care afectează plămânii.
b) Prezentați trei categorii de factori mutageni și asociați fiecărei categorii
câte un exemplu.
– Cariotipul uman.
– Terapia genică.
2. 16puncte
Genetica umană studiază complementul cromozomial uman normal și
patologic.
a) Enumerați trei tipuri de cancer și precizați țesutul afectat de fiecare.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Cancerul este trans-
mis clonal”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Complementul cromozomial uman”, folo-

TE S T E
TESTULNR.13
A. 4 puncte
Din punct de vedere topografic, sistemul nervos se clasifică în......................și
..............................
B. 6puncte
Numiţi două afecțiuni ale sistemului excretor. Asociaţi fiecare afecțiune cu o
caracteristică sau manifestare.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Hipersecreția de STH la adult determină:
a) gigantism.
b) gușa toxică.
c) mixedem.
d) acromegalie.
2. Segmentul central al analizatorului vizual se află în lobul:
a) frontal.
b) parietal.
c) occipital.
d) temporal.
3. Este os al neurocraniului:
a) vomerul.
b) parietalul.
c) mandibula.
d) zigomaticul.
4. Fecundația are loc la nivelul:
a) uterului.
b) ovarului.
c) vulvei.
d) trompei uterine.
5. Venele cave se deschid în:
a) ventriculul drept.
BACALAUREAT
b) atriul drept.
c) ventriculul stâng.
d) atriul stâng.
D. 10puncte
1. Translația constă în copierea informației genetice din catena de ADN de către
ARNmesager.
2. Ventilația pulmonară constă în succesiunea a două procese: inspirația și expirația.
3. Volumul sistolic reprezintă volumul de sânge expulzat de fiecare atriu într-o
sistolă.
A. 18puncte
Codonul este unitatea de codificare a codului genetic.
a) Precizaţi două caracteristici ale codului genetic.
b) Sinteza unei proteine se realizează pe baza informaţiei unui fragment de
ADN bicatenar, alcătuit din 2 388 nucleotide, dintre care 249 conţin timi-
nă. Stabiliţi următoarele:
– numărul codonilor din catena de ARNmesager sintetizat prin transcrip-
tia fragmentului de ADN
– secvenţa de nucleotide din catena de ADN 5’-3’ complementară, şti-
ind că, pe catena 3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea:
GAAGCTCGT.
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Maria a pierdut în urma unui accident 0,2 litri sânge și are nevoie de o trans-
fuzie. La spital se prezintă doi donatori: unul cu grupa OI, Rh negativ și unul cu
grupa BIII, Rh pozitiv.

TE S T E
a) grupa de sânge a donatorilor posibili dintre cei prezenti la spital știind că
Maria are în plasmă aglutinină β;
b) consecința unei transfuzii cu sânge din grupa AB și Rh negativ; motivaţi
răspunsul dat.
c) cantitatea de sânge rămasă după accident în corpul Mariei, știind că
aceasta cântărește 60 kg, iar sângele reprezintă 8% din greutatea corpului.
propus-o.
1. 14puncte
Sistemul osos participă la realizarea locomoției.
a) Precizaţi curburile coloanei vertebrale din planul sagital și menționați pen-
tru fiecare o caracteristică.
b) Numiți două oase din structura neurocraniului.
– Coastele.
– Centura pelviană.
2. 16puncte
reproducere.
a) Enumeraţi trei sisteme /structuri implicate în realizarea funcției de relație.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Sistemul osos re-
prezintă componenta pasivă a sistemului locomotor”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Funcția reflexă a sistemului nervos”, folo-
BACALAUREAT
TESTULNR.14
A. 4 puncte
Substanța albă a sistemului nervos este alcătuită din ......................................
şi asigură funcția.................................................................... .
B. 6puncte
Numiţi doi hormoni secretați de pancreas. Asociaţi fiecare hormon numit cu
un rol al său.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Este reflex polisinaptic:
a) rotulian.
b) de apărare.
c) ahilean.
d) bicipital.
2. Este mușchi al spatelui:
a) croitorul.
b) dințatul.
c) oblicul.
d) trapezul.
3. Planul metameriei corpului este planul:
a) frontal.
b) orizontal.
c) sagital.
d) transversal.
4. Anexita este o boală a sistemului:
a) reproducător femeiesc.
b) excretor.
c) digestiv.
d) circulator.
5. Sistola ventriculară durează:
a) 0,1 secunde.

TE S T E
b) 0,7 secunde.
c) 0,5 secunde.
d) 0,3 secunde.
D. 1 0puncte
1. ARN ribozomal asigură transportul aminoacizilor la nivelul celulei.
2. Secreția tubulară este un proces care contribuie la formarea urinei primare.
3. La degradarea solurilor a contribuit defrișarea pădurilor.
A. 18puncte
Materialul genetic al organismelor este reprezentat de acizii nucleici.
a) Precizaţi două deosebiri dintre structura chimică a ADN-ului și cea a ARN-
ului mesager.
ADN bicatenar, alcătuit din 1 080 nucleotide, dintre care 120 conţin gua-
nina. Stabiliţi următoarele:
– numărul nucleotidelor cu adenina conţinute de fragmentul de ADN bi-
– numărul legăturilor duble şi al legăturilor triple din fragmentul de ADN
bicatenar;
– secvenţa de nucleotide din catena de ARNmesager ce copiază catena de
ADN, cu următoarea secvenţă: CTTAATCG.
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Un sportiv cu grupa de sânge AII, Rh negativ, ce prezintă un debit sistolic de
90 ml sânge și o frecvență cardiacă de 80 bătăi/minut a suferit un mic accident
și are nevoie de o transfuzie. Știind că în sângele sportivului se găsesc anticorpii
anti D, stabiliţi următoarele:
a) valoarea debitului cardiac;
BACALAUREAT
b) grupele sanguine ale donatorilor posibili;

c) explicați cauza existenței în sângele sportivului a anticorpilor anti D.
propus-o.
1. 14puncte
Activitatea umană poate fi o amenințare pentru mediul înconjurător.
a) Precizaţi cele două componente ale ecosistemelor.
b) Menționați două caracteristici ale agroecosistemelor.
– Defrișarea.
– Supraexploatarea.
2. 16puncte
Sistemul nervos participa la realizarea funcției de relație.
a) Precizați două afecțiuni ale sistemului nervos și menționați pentru fiecare
afecțiune câte o caracteristică sau manifestare.
b) Scrieţi diferența dintre actul și arcul reflex.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Funcția de conducere a sistemului ner
vos”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată.

TE S T E
TESTULNR.15
A. 4 puncte
Trunchiul este format din cavitatea toracică, ................. şi ................... .
B. 6puncte
Numiţi două metode de diagnostic prenatal; precizați pentru fiecare metodă
câte o caracteristică.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Nu face parte dintr-un analizator:
a) segmentul central.
b) receptorul.
c) stimulul.
d) segmentul intermediar.
2. Pancreasul endocrin secretă:
a) adrenalină.
b) tiroxină.
c) prolactină.
d) insulină.
3. Nu aparține scheletului membrului inferior:
a) femurul.
b) tibia.
c) osul sacrum.
d) fibula.
4. Bila este secretată de:
a) pancreas.
b) ficat.
c) stomac.
d) intestin subțire.
5. Denaturarea ADN-ului se bazează pe:
a) refacerea legăturilor de hidrogen.
b) replicație.
BACALAUREAT
c) răcirea treptată a ADN-ului.

d) obținerea de ADN monocatenar.
D. 10puncte
1. Starea de frică stimulează sistemul nervos parasimpatic.
2. În timpul somnului crește frecvența respiratorie.
3. Acromegalia este cauzată de hipersecreția de STH la adult.
A. 1 8puncte
Hipofiza este o glanda endocrină alcătuită din trei lobi: anterior, intermediar
și posterior.
a) Precizaţi doi hormoni secretați de lobul anterior și acțiunile lor.
b) Sinteza unui hormon implicat în creșterea și dezvoltarea organismului se
realizează pe baza informaţiei unui fragment de ADN bicatenar, alcătuit
din 1 500 nucleotide. Stabiliţi următoarele:
– numărul de molecule care conțin dezoxiriboză, din molecula de ADN;
– numărul nucleotidelor din ARNm, obținut prin transcripție;
– numărul de aminoacizi codificați de molecula de ARNm;
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Analiza sângelui unei persoane care are nevoie de transfuzie cu o cantitate
mică de sânge evidențiază prezența pe suprafața hematiilor a ambelor tipuri de
aglutinogene.
a) grupa de sânge a persoanei care are nevoie de transfuzie;
b) aglutinina /anticorpul din plasma sângelui acestei persoane;
c) explicați ce se întâmplă dacă se întâlnesc aglutinogenele cu aglutininele
corespunzătoare;

TES T E

aţi propus-o.
1. 1 4puncte
Organismele din natură, inclusiv omul, sunt strâns legate de mediul lor de
viață cu care formează un tot unitar.
a) Definiți noțiunea de ecosistem.
b) Indicați trei modalități prin care se face supraexploatarea resurselor
biologice.
– Poluare chimică.
– Ecosisteme antropizate.
2. 16puncte
Analizatorii sunt sisteme complexe ce integrează organismul în mediul său de
viață.
a) Enumerați segmentele unui analizator.
b) Numiti trei receptorii cutanați.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Segmentul de conducere al analizatorului
vizual”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată.
BACALAUREAT
TESTULNR.16
A. 4 puncte
În urechea internă se găsesc receptorii analizatorilor ....................... şi
...........................
B. 6puncte
Numiţi două enzime prezente în sucul gastric; precizați câte o acțiune pentru
fiecare enzimă.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Tibia şi tarsienele sunt oase ale scheletului:
a) capului.
b) membrului inferior.
c) membrului superior.
d) trunchiului.
2. Nervii spinali sunt în număr de:
a) 33 perechi.
b) 12 perechi.
c) 31 perechi.
d) 30 perechi.
3. Analizatorul care furnizează cele mai multe informații cortexului, este:
a) acustic.
b) vestibular.
c) cutanat.
d) vizual.
4. În stomac se formează:
a) bolul alimentar.
b) chimul.
c) chilul.
d) materiile fecale.
5. Venele pulmonare:
a) transportă sânge neoxigenat.

TE S T E
b) pleacă de la inimă.
c) transportă sânge oxigenat.
d) sunt în număr de două.
D. 1 0puncte
1. Absorbția nutrimentelor are loc la nivelul intestinului gros.
2. Cromozomul metacentric are două brațe inegale.
3. Din punct de vedere topografic, sistemul nervos se clasifică în sistem ner-
vos central şi sistem nervos periferic.
A. 18puncte
Glandele endocrine își varsă produșii de secreție – hormonii, direct în sânge.
a) Enumerați două glande endocrine și precizați localizarea acestora.
b) Un bărbat în vârstă de 60 ani prezintă poliurie, polidipsie, polifagie cu scă-
dere în greutate și o valoare glicemică de 230mg / l. Stabiliţi următoarele:
– boala de care suferă bărbatul și glanda afectată;
– dați exemple de două simptome comune cu boala de care suferă bărba-
tul, datorate hiposecreției de ADH;
– explicați ce înseamnă poliurie și polidipsie;
care aţi propus-o.
B. 12puncte
a) Calculați valoarea volumului rezidual și valoarea capacității vitale (C.V),
în cazul unei persoane cu afecțiuni pulmonare, știind că aceasta are:
– capacitatea pulmonară totală (CPT) de 4 000 ml aer;
– o reducere cu 150 ml a volumului curent (VC);
– volumul inspirator de rezervă (VIR), egal cu volumul expirator de re-
zervă (VER) – 1 200 ml aer;
b) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind
BACALAUREAT
1. 14puncte
Acizii nucleici au rol în ereditate.
a) Precizaţi trei asemănări între ADN și ARN.
b) Explicaţi procesul maturarii ARN m, în timpul sintezei proteice la eucariote.
– Replicarea ADN-ului.
– Sinteza proteinelor.
2. 16puncte
Din punct de vedere funcțional, analizatorii auditiv și vestibular sunt
independenți.
a) Numiți receptorii vestibulari și indicați localizarea lor.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Afecțiuni ale ure-
chii interne determină tulburări de auz și de echilibru”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Segmentul intermediar al analizatorului
auditiv”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată.

TES T E
TESTULNR.17
A. 4 puncte
Oasele mâinii sunt: carpiene, .............................. și .................................
B. 6puncte
Numiţi două organe aparținând sistemului digestiv și indicați efectele siste-
mului nervos simpatic asupra lor.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Receptorii tactili aparțin categoriei:
a) chemoreceptori.
b) fotoreceptori.
c) mecanoreceptori.
d) termoreceptori.
2. Căile ascendente conduc:
a) informații de la receptori.
b) comenzi spre efectori.
c) informații spre receptori.
d) comenzi de la efectori.
3. Este o caracteristică a ecosistemelor antropizate:
a) numărul mare de specii.
b) stabilitatea redusă.
c) lanțurile trofice complexe.
d) ciclurile biochimice complete.
4. Uterul aparține sistemului:
a) excretor.
b) endocrin.
c) reproducător.
d) muscular.
5. Are rol în transportul gazelor respiratorii:
a) adrenalina.
b) calcitonina.
BACALAUREAT
c) albumina.
d) hemoglobina.
D. 10puncte
1. Enterocolita este o afecțiune a sistemului excretor.
2. Hormonii sunt produșii de secreție ai glandelor exocrine.
3. Prin inspirație are loc mărirea volumului cutiei toracice.
A. 18puncte
Materialul genetic este reprezentat de acizii nucleici.
a) Precizaţi o asemănare și o deosebire între ADN și ARN.
b) Sinteza unei proteine se realizează pe baza informaţiei genetice conținută
de un fragment de ADN bicatenar, alcătuit din 3 746 de nucleotide, dintre
care 871 conţin citozină. Stabiliţi următoarele:
– numărul nucleotidelor cu adenină conţinute de fragmentul de ADN bi-
– numărul legăturilor triple din fragmentul de ADN bicatenar;
– secvenţa de nucleotide din catena de ADN 5’-3’ complementară, ştiind
că, pe catena 3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: ATGGCA.
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Un pacient care are nevoie de transfuzie cu o cantitate mică de sânge are pe
suprafaţa hematiilor trei tipuri de aglutinogene/antigene. La spital se prezintă doi
posibili donatori: unul are grupa O(I) Rh negativ, iar celălalt are grupa sanguină
O(I) Rh pozitiv.
b) de la care dintre donatorii care s-au prezentat la spital poate primi sânge
pacientul; motivaţi răspunsul dat;

TE S T E
c) consecințele unei transfuzii cu sânge incompatibil din punctul de vedere al

sistemului AB0.
propus-o.
1. 14puncte
Funcția de nutriție asigură schimburile organismului cu mediul.
a) Enumerați trei componente ale sistemului excitoconductor al miocardului.
b) Numiți trei categorii de enzime digestive și precizați substanțele asupra
cărora acționează fiecare categorie.
– Glandele anexe ale tubului digestiv.
– Deglutiția.
2. 16puncte
Sistemul endocrin este format din totalitatea glandelor cu secreție internă.
a) Numiți trei glande mixte.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Insulina este un
hormon hipoglicemiant”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Hipofiza”, folosind informaţia ştiinţifică
adecvată.
BACALAUREAT
TESTULNR.18
A. 4 puncte
Pancresul endocrin secretă ........................ și...............................
B. 6puncte
Numiţi reflexul de eliminare a urinei și precizați câte un efect al simpaticului
și parasimpaticului asupra vezicii urinare.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Căile motilității involuntare sunt:
a) exteroceptive.
b) ascendente.
c) proprioceptive.
d) extrapiramidale.
2. ADN-ul denaturat:
a) este monocatenar.
b) a fost răcit treptat.
c) conține punți de hidrogen.
d) poate fi renaturat.
3. Este o metodă contraceptivă definitivă:
a) injecția cu progesteron.
b) ligaturarea trompelor uterine.
c) steriletul.
d) spermicidele.
4. CO2, spre deosebire de O2, poate fi transportat:
a) dizolvat în plasma sanguină.
b) în combinație cu hemoglobina.
c) sub formă de bicarbonați.
d) sub formă de oxihemoglobină.
5. Este ecosistem terestru antropizat:
a) pădurea.
b) parcul.

TE S T E
c) pajiștea.
d) iazul.
D. 10puncte
1. Adenina și guanina sunt baze pirimidinice.
2. Surse de poluare biologică pot fi scurgerile radioactive de la centralele
nucleare.
3. Timpanul transmite vibrațiile lanțului de oscioare din urechea medie.
A. 18puncte
Acizii nucleici reprezintă materialul genetic al organismelor vii.
a) Numiți două tipuri de ARN și asociați câte o funcție fiecărui tip numit.
b) O proteină este sintetizată pe baza informaţiei genetice a unui fragment de
ADN bicatenar, alcătuit din 872 nucleotide, dintre care 176 conţin timină.
bicatenar;
– secvenţa de nucleotide din catena de ARNm care copiază un segment al
ADN cu următoarea secvenţă de nucleotide: GAGTCA.
care aţi propus-o.
B. 12puncte
O persoană care are nevoie de transfuzie cu o cantitate mică de sânge are pe
suprafaţa hematiilor un singur tip de aglutinogen: A. În spital există rezerve de
sânge din grupele B(III) Rh+, O(I) Rh- și A(II) Rh+.
b) aglutinina din plasma sângelui acestei persoane;
BACALAUREAT
c) care dintre grupele disponibile în spital poate fi utilizat pentru transfuzie;

motivaţi răspunsul dat.
propus-o.
1. 14puncte
Organismul este format din sisteme de organe.
a) Enumerați segmentele tubului digestiv în care are loc digestia glucidelor și
precizați enzimele implicate.
b) Prezentați trei tipuri de transformări pe care le suferă alimentele de-a lun-
gul tubului digestiv; exemplificați.
– Ciroza hepatică.
– Măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor digestive.
2. 16puncte
Sistemul nervos și cel endocrin coordonează funcționarea organismului.
a) Enumeraţi trei tipuri de receptori și asociați câte un exemplu.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Hipofiza prezintă
legături anatomice cu hipotalamusul”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Glandele suprarenale”, folosind informa-

TES T E
TESTULNR.19
A. 4 puncte
Deteriorarea capitalului natural se poate realiza prin activități umane ca: de-
frișări, ............................ sau ...................................... .
B. 6puncte
Numiţi două glande endocrine localizate în extremitatea cefalică a corpului și
precizați câte un hormon secretat de fiecare.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Receptorii auditivi sunt localizați în:
a) utriculă.
b) saculă.
c) canale semicirculare.
d) melc membranos.
2. Gușa endemică are drept cauză:
a) hipersecreție de hormoni tiroidieni.
b) hipersecreție de hormoni hipofizari.
c) hiposecreție de hormoni tiroidieni.
d) hiposecreție de hormoni hipofizari.
3. Sternocleidomastoidianul este mușchi al:
a) capului.
b) brațului.
c) cefei.
d) gâtului.
4. ADN-ul renaturat:
a) este monocatenar.
b) este bicatenar.
c) este răcit brusc.
d) este ADN precursor.
5. Imunitatea nespecifică:
a) poate fi dobândită prin vaccinare.
BACALAUREAT
b) poate fi dobândită în urma unei boli.

c) este transferată prin laptele matern.
d) este întâlnită la toți oamenii.
D. 1 0puncte
1. Planul transversal al corpului trece prin axul sagital și longitudinal.
2. Codul genetic este nesuprapus pentru că doi codoni vecini nu au nucleoti-
de comune.
3. Filtrarea glomerulară are loc la nivelul tubului urinifer al nefronului.
A. 18puncte
Genetica umană se ocupă cu studiul genomului uman.
a) Clasificați celulele umane după numărul de cromozomi și caracterizați fie-
care categorie.
b) Heterozomul uman Y conține cel mai mic număr de gene – 231.
– Știind că, în medie, o genă conține 3 000 de perechi de nucleotide, cal-
culați numărul de dezoxiriboze din cromozomul Y.
– Știind că o rotație completă dublului helix al ADN conține 10 perechi
de nucleotide, calculați numărul de rotații complete ale ADN-ului care
intră în alcătuirea cromozomului Y.
– Prezentați patru tipuri morfologice de cromozomi după poziția
centromerului.
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Pancreasul secretă zilnic 1 200-1 500 ml de suc pancreatic.
a) cantitatea minimă secretată într-o oră;
b) patru enzime din compoziția sucului pancreatic și substratul asupra căruia
acționează fiecare;

TES T E
c) alt suc digestiv care se varsă în același segment al tubului digestiv.

propus-o.
1. 1 4puncte
Funcția de nutriție cuprinde digestia, circulația, respirația și excreția.
a) Precizaţi localizarea și două caracteristici ale rinichiului.
b) Enumerați trei boli ale sistemului excretor care au cauze microbiene.
– Micțiunea.
– Nefronul.
2. 16puncte
Sistemul endocrin contribuie la realizarea funcției de relație.
a) Numiți lobii hipofizei, asociați câte un hormon eliberat de fiecare lob și
câte un efect al fiecărui hormon eliberat.
b) Enumerați trei procese biologice care sunt reglate cu ajutorul hormonilor.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Pancreasul endocrin”, folosind informaţia
BACALAUREAT
TESTULNR.20
A. 4 puncte
Un ecosistem este alcătuit din...........................................și.............................
....................
B. 6puncte
Numiţi două oase ale membrului superior. Asociaţi fiecare os numit cu seg-
mentul din care face parte.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Venele pulmonare se deschid în:
a) atriul drept.
b) atriul stâng.
c) ventricul drept.
d) ventricul stâng.
2. Cifoza este o afecțiune a sistemului:
a) muscular.
b) respirator.
c) osos.
d) circulator.
3. Amilaza pancreatică favorizează digestia:
a) lipidelor.
b) glucidelor.
c) proteinelor.
d) vitaminelor.
4. Cancerul epiteliilor este:
a) sarcomul.
b) limfomul.
c) carcinomul.
d) mielomul.
5. Tiroida este localizată:
a) în partea anterioară a gâtului.

TES T E
b) în cavitatea pelvină.

c) retrosternal.
d) în cavitatea abdominală.
D. 1 0puncte
1. Ciroza hepatică constă în apariția calculilor biliari.
2. Iodopsina este substanța fotosensibilă a celulelor cu con.
3. Căile ascendente medulare conduc motilitatea voluntară și involuntară.
A. 1 8puncte
Materialul genetic al virusurilor, procariotelor şi eucariotelor este reprezentat
de acizii nucleici.
a) Precizaţi două deosebiri dintre materialul genetic al eucariotelor şi materi-
alul genetic al procariotelor.
ADN bicatenar, alcătuit din 7 820 nucleotide, dintre care 1212 conţin timi-
– numărul punților de hidrogen din legăturile duble din fragmentul de
ADN bicatenar;
că, pe catena 3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: AATGCG.
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Analiza sângelui unei persoane accidentate ce pierde 300 ml sânge și care are
nevoie de transfuzie, evidenţiază prezenţa pe suprafaţa hematiilor a unui singur
tip de aglutinogen/antigen şi anume aglutinogenul/ antigenul A.
BACALAUREAT
b) aglutinina/anticorpul din plasma sângelui acestei persoane;
c) un exemplu de grupă de sânge a unui potenţial donator; motivaţi răspunsul
dat.
propus-o.
1. 14puncte
Sistemul circulator participă la realizarea funcției de nutriție.
a) Precizaţi o afecțiune a sistemului circulator, stabiliți cauza apariției acestei
boli și menționați o altă manifestare posibila.
b) Realizati schema circulației mari.
– Artera aortă.
– Imunitate naturală.
2. 16puncte
Sistemul osos participă la realizarea locomoției.
a) Enumeraţi trei afecţiuni ale sistemului osos.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Oasele au rol
antitoxic”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Scheletul trunchiului”, folosind informaţia

TES T E
TESTULNR.21
A. 4 puncte
Formarea urinei cuprinde trei etape: ultrafiltrarea glomerulară, ………………..
și …………....
B. 6puncte
Numiţi două sensibilități exteroceptive; precizați pentru fiecare sensibilitate
fasciculul prin care este condusă.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. La realizarea funcției de relație participă următoarele sisteme:
a) circulator și excretor.
b) digestiv și respirator.
c) respirator și muscular.
d) nervos și muscular.
2. Litiaza biliară este o boală a sistemului:
a) respirator.
b) excretor.
c) digestiv.
d) circulator.
3. Ultrafiltrarea glomerulară se realizează la nivelul:
a) vezicii urinare.
b) tubului urinifer.
c) corpusculului renal.
d) pelvisului renal.
4. Din ventriculul drept pleacă:
a) artera aortă.
b) venele pulmonare.
c) venele cave.
d) artera pulmonară.
5. Oasele mâinii sunt:
a) cubitus și radius.
BACALAUREAT
b) tarsiene.
c) carpiene.
d) tibia și peroneul.
D. 1 0puncte
1. Acromegalia este cauzată de hiposecreția de STH.
2. Citozina și guanina se leagă prin punți duble de hidrogen.
3. Circulația mică a sângelui este asigurată de arterele și venele pulmonare.
A. 1 8puncte
Funcția principală a sistemului respirator este de a aproviziona cu O2 celulele
corpului, și de a elimina CO2 produs de celule prin respirația celulară.
a) Precizaţi două combinații instabile ale gazelor respiratorii cu hemoglobina.
b) Un sportiv de performanță are o CPT de 6 000 ml aer, VIR de 2 000 ml
aer, VR de 25% din CPT și o frecvență respiratorie (FR) de 20 respirații/
minut. Stabiliţi următoarele:
– capacitatea vitală a sportivului (CV);
– volumul expirator de rezervă (VER) ;
– debitul respirator (DR);
Scrieţi toate etapele necesare rezolvării acestei cerinţe.
care aţi propus-o.
B. 12puncte
O catenă de ADN contine 1 400 de nucleotide, dintre care 450 nucleotide
conțin guanină și 250 nucleotide contin timină. Stabiliţi următoarele:
a) numărul nucleotidelor din molecula de ARN m;
b) numărul nucleotidelor din ARN m care conțin uracil;
c) numărul nucleotidelor cu citozină de pe catena complementară de ADN;
d) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind

TES T E
1. 14puncte
Scheletul reprezintă componenta pasivă a sistemului locomotor.
a) Enumerați două afecțiuni ale sistemului osos.
b) Precizați structurile implicate în creșterea oaselor.
– Scheletul trunchiului.
– Rolul sistemului osos.
2. 16puncte
Mușchii sunt organe active ale mișcărilor, care mențin corpul într-o anumită
poziție.
a) Enumerați trei mușchi somatici care intervin în realizarea mișcărilor
corpului.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Mușchii striați se
mai numesc și mușchi scheletici”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Tipuri de contracții musculare”, folosind
informaţia ştiinţifică adecvată.
BACALAUREAT
TESTULNR.2
A. 4 puncte
Componentele funcționale ale sistemului nervos vegetativ sunt .........................
și ............................
B. 6puncte
Numiţi două tipuri de ecosisteme antropizate. Asociaţi fiecărei categorii câte
două exemple.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Hormon glandulotrop este:
a) prolactina.
b) ocitocina.
c) tirotropina.
d) insulina.
2. Artera aortă are originea în:
a) atriul stâng.
b) ventriculul stâng.
c) atriul drept.
d) ventriculul drept.
3. În expirație:
a) aerul intră în plămâni.
b) presiunea intrapulmonară scade.
c) diafragma se contractă.
d) presiunea intrapulmonară crește.
4. Amniocenteza este utilizată pentru:
a) diagnostic postnatal.
b) diagnostic prenatal.
c) clonare terapeutică.
d) terapie genică.
5. Constricția primară a unui cromozom:
a) delimitează brațe egale la cromozomii acrocentrici.

TES T E
b) delimitează o formațiune numită satelit.

c) separă cele două cromatide surori.
d) se mai numește centromer.
D. 1 0puncte
1. Cariotipul unei femei conține doi heterozomi identici.
2. Mușchiul croitor este un mușchi al gambei.
3. Receptorii vestibulari din utriculă și saculă sunt reprezentați de crestele
ampulare.
A. 18puncte
Sinteza proteinelor este un proces controlat genetic.
a) Numiți două tipuri de ARN implicate în sinteza proteinelor și precizați
câte o caracteristică a fiecărui tip.
b) În procesul de sinteză a unei proteine, o catenă de ADN formată din 16
exoni și 17 introni este copiată de ARNm. Știind că fiecare exon conține
300 nucleotide și fiecare intron conține 200 nucleotide, stabiliți:
– numărul nucleotidelor din catena de ARNm precursor;
– numărul de aminocizi ai proteinei sintetizate pe baza informației gene-
tice din ARNm matur;
– două caracterisitci ale codului genetic .
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Un pacient se prezintă la medicul endocrinolog acuzând stări de iritabilitate și
scădere accentuată în greutate.
a) boala de care suferă pacientul și cauza apariției acesteia;
b) localizarea glandei endocrine implicată în apariția bolii;
c) alte patru manifestări ale bolii pacientului.
BACALAUREAT

propus-o.
1. 14puncte
Mutațiile sunt modificări în structura și funcțiile materialului genetic.
a) Numiți două tipuri de tumori și prezentați câte o caracteristică a fiecăreia.
b) Enumerați doi factori carcinogeni.
– Complementul cromozomial uman.
– Tipuri de cancer.
2. 16puncte
Digestia, circulația, respirația și excreția sunt funcții de nutriție.
a) Enumeraţi trei parametri funcționali ai activității cardiace.
b) Definiți filtrarea glomerulară.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Digestia și absorbția proteinelor”, folo-

TES T E
TESTULNR.23
A. 4puncte
Hormonii ovarieni sunt ......................... și ...........................................
B. 6puncte
Numiţi segmentele tubului digestiv situate între faringe și intestinul subțire,
asociați-i fiecăruia câte un rol în digestie.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Selectați asocierea corectă între vasul de sânge și camera inimii cu care
comunică:
a) artera aortă – atriul stâng.
b) vena cavă superioară – ventriculul drept.
c) vene pulmonare – ventriculul stâng.
d) vena cavă inferioară – atriul drept.
2. Colecistul:
a) depozitează grăsimi.
b) poate fi afectat de litiază.
c) își varsă conținutul în stomac.
d) este ascendent și descendent.
3. Centrii nervoși:
a) primesc informații pe căi eferente.
b) sunt alcătuiți din substanță albă.
c) pot fi motori în coarnele posterioare medulare.
d) elaborează comenzi pentru efectori.
4. Speciile endemice:
a) sunt adaptate biotopului local.
b) se înmulțesc exploziv.
c) nu au dușmani naturali.
d) nu sunt afectate de introducerea de noi specii.
5. Ultrasonografia:
a) este o metodă de investigație utilizată frecvent.
BACALAUREAT
b) presupune prelevarea de lichid amniotic.

c) se realizează prin puncție ombilicală.
d) permite stabilirea cariotipului.
D. 1 0puncte
1. Creșterea în lungime a oaselor se realizează prin intermediul periostului.
2. Pentoza specifică ADN este riboza.
3. Stomatita reprezintă inflamarea mucoasei bucale.
A. 1 8puncte
Distrugerea habitatelor este o cauză a degradării capitalului natural.
a) Eumerați două activități umane care pot contribui la fragmentarea areale-
lor unor specii.
b) Ponderea procentuală a cauzelor care determină extincția speciilor este
prezentată în tabelul următor.
Tipuri de activități umane (%)

Taxon Introducerea de noi
Supraexploatare Degradarea habitatului
specii
Vertebrate acvatice 8 37 50
Vertebrate terestre 30 46 22
– Identificați activitățile umane cu cel mai mare impact asupra extincției

vertebratelor acvtice și asupra celor terestre; prezentați câte un argu-
ment care susține efectul dăunător al activităților identificate.
– Prezentați un argument care să explice faptul că supraexploatarea afec-
tează mai mult vertebratele terestre decât pe cele acvatice.
– Prezentați alte două cauze ale distrugerii habitatelor.
care aţi propus-o.

TE S T E
B. 1 2puncte
Unui pacient cu afecțiuni respiratorii îi sunt determinate spirometric toate
volumele respiratorii. Măsurătorile arată că volumul curent este de 500 ml, VER
e mai mic decât VIR cu 100 ml, iar VIR este trei ori mai mare decât volumul
curent.
a) capacitatea vitală a pacientului;
b) capacitatea pulmonară totală, știind că volumul care nu poate fi măsurat
spirometric este 50% din capacitatea vitală;
c) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, fo-
propus-o.
1. 1 4puncte
Genetica umană studiază complementul cromozomial uman normal și
patologic.
a) Enumerați trei factori cu potențial teratogen.
b) Enumerați etapele transferului de gene umane.
– Componentele cromozomului uman.
– Cariotipul uman.
2. 16puncte
Sistemul digestiv este alcătuit din totalitatea organelor la nivelul cărora se
realizează digestia.
a) Numiți timpii deglutiției și prezentați câte o caracteristică a fiecăruia.
b) Precizați trei adaptări ale mucoasei intestinale pentru absorbția
nutrimentelor.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Digestia și absorbția lipidelor”, folosind
BACALAUREAT
TESTULNR.24
A. 4 puncte
Cele două stări funcționale ale cromatinei sunt ............................. și ..............
............................
B. 6puncte
Numiţi două organe din cavitatea toracică; precizați cărui sistem aparține
fiecare.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Miocardul:
a) are contracții numite diastole.
b) conține un țesut nodal.
c) se relaxează în sistolă.
d) are o diastolă generală de 0,4 min.
2. Limba:
a) participă la realizarea funcțiilor de nutriție și de relație.
b) are o structură musculoasă formată din mușchi netezi.
c) are rol activ în desfășurarea timpului esofagian al deglutiției.
d) prezintă pe suprafață vilozități cu rol în absorbția glucidelor.
3. Trompele uterine sunt:
a) căi urinare.
b) gonade feminine.
c) organe genitale interne.
d) situate între uter și vagin.
4. Stabilitatea ecosistemelor antropizate este:
a) redusă.
b) mare.
c) dependentă de climă.
d) reglată în mod natural.
5. ARN-ul viral:
a) intervine, alături de ARNt, în translație.

TE S T E
b) se mai numește virion.

c) este întâlnit la majoritatea bacteriofagilor.
d) este materialul genetic al ribovirusurilor.
D. 1 0puncte
1. Replicația ADN se realizează după model semiconservativ.
2. Căile sensibilității proprioceptive sunt căi descendente.
3. Lipaza gastrică transformă lipidele emulsionate din ou, lapte etc. în
aminoacizi.
A. 18puncte
Informația genetică este înscrisă în ADN.
a) Enumerați etapele sintezei proteice și numiți câte o enzimă implicată în
fiecare etapă enumerată.
b) Aminoacidul prolină este codificat de codonii: CCU, CCC, CCA și CCG,
glutamina este codificată de codonii: CAA și CAG, acidul glutamic de:
GAA și GAG, iar arginina de codonii: CGU, CGC, CGA, CGG, AGA și
AGG.
– stabiliți ordinea aminoacizilor în catena proteică sintetizată pe baza infor-
mației genetice din ARN-ul mesager cu următoarea secvență de nucleoti-
de: CAGCCACGGGAACGAUGA;
– definiți codul genetic;
– definiți codonul.
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Într-o zi călduroasă, Mihai a consumat mai multe lichide decât de obicei și a
eliminat prin micțiune 2,16 l de urină.
a) Calculați rata filtrării glomerulare a lui Mihai în ziua călduroasă, știind că
99% din urina primară se reabsoarbe.
BACALAUREAT
b) Stabiliți o asemănare și o deosebire între reabsorbția tubulară și secreția

tubulară.
c) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, fo-
propus-o.
1. 14puncte
Glandele endocrine produc hormoni pe care îi eliberează în sânge.
a) Enumerați trei hormoni care stimulează creșterea corpului.
b) Prezentați un argument care susține rolul antiinflamator al glucocorticoizilor.
– Acromegalie.
– Diabet zaharat.
2. 16puncte
Digestia este procesul de transformare a alimentelor în nutrimente.
a) Enumeraţi trei nutrimente care sunt absorbite în sânge.
b) Explicați rolul bilei în digestia grăsimilor.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Fiziologia intestinului gros”, folosind in-
formaţia ştiinţifică adecvată.

TES T E
TESTULNR.25
A. 4 puncte
Celulele cu bastonaș din retină asigura vederea ...........................................,
iar cele cu conuri asigură vederea.............................................
B. 6puncte
Numiţi două enzime conținute de sucul pancreatic. Asociaţi fiecare enzimă
numită cu substratul asupra căruia acționează.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Un ecosistem antropizat se caracterizează prin:
a) lanțuri trofice lungi.
b) număr mare de specii.
c) stabilitate redusă.
d) diversitatea relațiilor trofice.
2. O disfuncţie a tiroidei poate determina apariţia:
a) acromegaliei.
d) mixedemului.
3. Este afecțiune a sistemului nervos:
a) stomatita.
b) meningita.
c) hepatita.
d) enterocolita.
4. Monozaharidul prezent în structura ADN-ului este:
a) dezoxiriboza.
b) fructoza.
c) glucoza.
d) riboza.
5. Receptorii analizatorului vestibular:
a) conţin mai multe tipuri de pigmenţi.
BACALAUREAT
b) reprezintă sediul formării senzaţiei auditive.

c) sunt celule fotoreceptoare.
d) sunt localizaţi în urechea internă.
D. 1 0puncte
1. Timpanul transmite vibrațiile acustice ciocanului.
2. ARN-ul ribozomal copiază informația genetică de pe o catenă de ADN.
3. SNV simpatic determină mioza.
A. 18puncte
Codonul este unitatea de codificare a codului genetic.
a) Precizaţi două caracteristici ale codului genetic.
ADN bicatenar, alcătuit din 1 080 nucleotide, dintre care 20% conţin timi-
– numărul nucleotidelor din ARN-ul mesager care se formează în urma
procesului de transcripție a fragmentului de ADN menționat;
– numărul de aminoacizi prezenți în proteina obținută prin utilizarea frag-
mentului de ADN menționat.
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Analiza sângelui unei persoane accidentate care are nevoie de transfuzie cu o
cantitate mică de sânge evidenţiază prezenţa pe suprafaţa hematiilor a ambelor
tipuri de aglutinogene/antigene.

TE S T E

dat.
propus-o.
1. 14puncte
Tiroida este cea mai mare glandă endocrină din organism.
a) Precizaţi localizarea glandei tiroide și numele a doi hormoni secretați de
aceasta.
b) Explicaţi afirmatia „Hipofiza are legături funcționale cu tiroida”.
– Mixedem.
– Gușa endemică.
2. 16puncte
Inima este un organ al sistemului cardiovascular.
a) Explicați noțiunile de sistolă și diastolă.
b) Precizati o cauză, o manifestare și o modalitate de prevenire a anemiilor.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Activitatea cardiacă – parametrii funcțio
nali”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată.
BACALAUREAT
TESTULNR.26
A. 4 puncte
Planul frontal trece prin axul.....................................şi axul ............................
.............................
B. 6puncte
Numiţi două segmente ale analizatorului vestibular. Asociați fiecare segment
numit cu o caracteristică.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Este os al centurii scapulare:
a) humerusul.
b) sternul.
c) coxalul.
d) clavicula.
2. ARN-ul viral:
a) are rol în transcripție.
b) conține timină.
c) este materialul genetic al viroizilor.
d) are rol de transportor.
3. Receptorul vizual este situat în:
a) cornee.
b) retină.
c) iris.
d) scoarța cerebrală.
4. Este hormon hipoglicemiant:
a) antidiureticul.
b) glucagonul.
c) aldosteronul.
d) insulina.
5. Este glanda anexă a tubului digestiv:
a) cavitatea bucală.

TE S T E
b) tiroida.
c) ficatul.
d) hipofiza.
D. 1 0puncte
1. Circulația mare sau sistemică începe în ventriculul drept prin artera aortă.
2. Pepsina este o enzimă prezentă în sucul pancreatic.
3. Vomerul este os nepereche al viscerocraniului.
A. 1 8puncte
Cromozomii reprezintă un criteriu de identificare taxonomică a speciei.
a) Precizaţi patru substanțe ce se găsesc în compoziția chimică a cromozomi-
lor eucariotici.
ADN bicatenar, alcătuit din 3 000 nucleotide, dintre care 30% conţin gua-
nină. Stabiliţi următoarele:
– numărul nucleotidelor cu adenina conţinute de fragmentul de ADN bi-
bicatenar;
că, pe catena 3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: TATACGA.
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Mihai și Vlad se prezintă la medic. Mihai prezintă creștere exagerată a extre-
mităților, iar Vlad prezintă poliurie și polifagie.
a) afecțiunea endocrină a lui Mihai, respectiv a lui Vlad;
b) organul secretor afectat în ambele cazuri și tipul de deficiență ce intervine
BACALAUREAT
în cele două situații;

c) mentionați un alt hormon secretat de glandă afectată în cazul lui Vlad.
propus-o.
1. 14puncte
Deteriorarea mediului se poate realiza prin poluare.
a) Precizaţi o caracteristică a poluării.
b) Indicați o modalitate de deteriorare a mediului prin supraexploatarea re-
surselor biologice și menționați o caracteristică.
– Poluare fizică.
– Agroecosisteme.
2. 16puncte
Circulația asigură transportul gazelor respiratorii.
a) Dați trei exemple de vase de sânge care comunică cu atriile.
b) Explicaţi afirmaţia următoare: „La om, circulația sângelui este dublă, în-
chisă și completă”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Ciclul cardiac”, folosind informaţia ştiin-
ţifică adecvată.

TES T E
TESTULNR.27
A. 4 puncte
Glandele anexe ale tubului digestiv sunt: glandele salivare, ……………….. și
…………............
B. 6puncte
Numiţi două organe din cavitatea abdominală; indicați pentru fiecare efectele
stimulării simpaticului.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Creșterea în lungime a oaselor:
a) caracterizează oasele lungi – sternul.
b) caracterizează oasele lungi – femurul.
c) se realizează pe seama periostului.
d) caracterizează toate formele de oase.
2. Este contagioasă următoarea boală:
a) adenomul de prostată.
b) diabetul insipid.
c) diabetul zaharat.
d) gripa.
3. Cale urinară este:
a) nefronul.
b) tubul contort proximal.
c) uretra.
d) corpusculul renal.
4. Pentoza prezentă în structura ARN-ului este:
a) glucoza.
b) dezoxiriboza.
c) riboza.
d) radicalul fosfat.
5. Aglutinogenele se găsesc:
a) în plasmă.
BACALAUREAT
b) pe leucocite.
c) pe trombocite.
d) pe eritrocite.
D. 1 0puncte
1. Sitemul nervos periferic este alcătuit din encefal și măduva spinării.
2. Cataracta se caracterizează prin atrofierea nervului optic.
3. Un ecosistem este alcătuit dintr-un biotop și o biocenoză.
A. 1 8puncte
Acizii nucleici se întâlnesc la virusuri, la procariote și la eucariote.
a) Precizaţi două deosebiri dintre materialul genetic al eucariotelor şi materi-
alul genetic al virusurilor.
b) O secvență bicatenară de ADN conține 1 900 de nucleotide dintre care 700
conțin timină. Stabiliţi următoarele:
bicatenar;
– necesitatea unei temperaturi mai scăzute la denaturarea unei molecule
de ADN care conține mai multe nucleotide care au ca bază azotată puri-
nică adenina;
care aţi propus-o.
B. 12puncte
O persoană suferă de o disfuncție a glandei tiroide, care se manifestă prin creș-
tere în greutate, căderea părului și diminuarea memoriei. Stabiliţi următoarele:
a) disfuncția glandei tiroide;
b) denumirea bolii de care suferă persoana;
c) alte două simptome ale bolii;

TE S T E

propus-o.
1. 14puncte
Funcția heterocatalitică a ADN-ului este reprezentată de sinteza proteinelor.
a) Numiți cele două etape ale sintezei proteice.
b) Explicaţi ce este codul genetic.
– ARN-ul.
– Caracteristicile codului genetic.
2. 16puncte
Sistemul respirator asigură introducerea în organism a O2 necesar arderilor
celulare și eliminarea CO2 rezultat din aceste arderi.
a) Enumeraţi trei afecţiuni respiratorii.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Schimburile de
gaze respiratorii implică și etapa tisulară”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Volume și capacități respiratorii”, folo-
BACALAUREAT
TESTULNR.28
A. 4 puncte
Urechea externă este formată din ...................... și .......................................
B. 6puncte
Numiţi două categorii de factori mutageni. Asociaţi fiecărei categorii câte un
exemplu de factor mutagen.
C. 10puncte
Scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură va
riantă de răspuns.
1. Sunt baze azotate pirimidinice:
a) adenina și guanina.
b) citozina și timina.
c) citozina și guanina.
d) adenina și timina.
2. Este mușchi al spatelui:
a) mușchiul deltoid.
b) mușchiul dințat.
c) mușchiul dorsal.
d) mușchiul pectoral.
3. Receptorii analizatorului vizual:
a) sunt localizați în cornee.
b) sunt sediul formării senzației vizuale.
c) sunt celule fotoreceptoare
d) sunt receptori fazici.
4. O persoană cu grupa sanguină AB(IV) poate dona unei persoane cu grupa:
a) O(I).
b) A(II).
c) B(III).
d) AB(IV).
5. Ureterul:
a) conduce urina finală de la rinichi către vezica urinară.
b) conține nefroni care produc urină primară.

TE S T E
c) elimină urina din vezica urinară la exteriorul corpului.

d) realizează reabsorbția tubulară pentru formarea urinei.
D. 10puncte
1. Reflexul rotulian este un reflex polisinaptic.
2. Imunitatea se poate dobândi în mod natural în urma unei boli.
3. În ecosistemele antropizate biocenoza cuprinde un număr mare de specii.
A. 18puncte
Acizii nucleici sunt reprezentați de ADN și ARN.
a) Comparați din punct de vedere chimic ADN cu ARN, precizând o asemă-
nare și o deosebire.
b) Un segment de ARN mesager este alcătuit din 2 469 nucleotide. Stabiliţi
următoarele:
– numărul nucleotidelor conţinute de fragmentul de ADN bicatenar
copiat în transcripție de ARN-ul mesager;
– numărul nucleotidelor cu adenină din fragmentul de ADN bicatenar,
știind că are 286 de nucleotide cu guanină (scrieţi toate etapele necesare
rezolvării acestei cerinţe);
– numărul legăturilor triple din fragmentul de ADN bicatenar.
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Printr-o inspirație forțată care urmează după o expirație normală, un ciclist
introduce în plămâni 1 600 ml aer. Capacitatea vitală a ciclistului este 3 800 ml.
a) volumul curent al ciclistului, știind că VIR = VER;
b) capacitatea pulmonară totală a ciclistului, știind că volumul rezidual este
triplul volumului curent;
c) doi mușchi implicați în inspirația forțată.
BACALAUREAT

propus-o.
1. 14puncte
Ecologia umană studiază ecosistemele antropizate.
a) Precizaţi trei caracteristici ale ecosistemelor antropizate.
b) Explicaţi noțiunea de „specie invazivă”.
– Supraexploatarea resurselor naturale.
– Distrugerea habitatelor.
2. 16puncte
reproducere.
a) Enumeraţi etapele formării urinei.
b) Prezentați trei deosebiri între urina primară și urina finală.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Boli ale sistemului excretor”, folosind in-
formaţia ştiinţifică adecvată.
.

TES T E
TESTULNR.29
A. 4 puncte
Sistemul nervos central este format din.......................................... și ..............
.............................
B. 6puncte
Numiţi două afecțiuni ale sistemului muscular. Asociaţi fiecare afecțiune cu
D. 10puncte
antă de răspuns.
1. Planul metameriei este:
a) transversal.
b) frontal.
c) sagital.
d) orizontal.
2. Este baza azotată purinică:
a) timina.
b) citozina.
c) adeninat.
d) uracilul.
3. Ovulele sunt:
a) organe pereche.
b) gonade feminine.
c) produse de testicule.
d) rezultat al unei funcţii exocrine.
4. Hipofiza secretă:
a) glucagon.
b) aldosteron.
c) insulina.
d) prolactina.
5. Bicepsul este mușchi al:
a) umărului.
BACALAUREAT
b) brațului.
c) antebrațului.
d) mâinii.
D. 1 0puncte
1. Bila are rol în emulsionarea lipidelor, la nivelul stomacului.
2. ARN-ul mesager este monocatenar cu porțiuni bicatenare.
3. Presiunea intraoculară crescută este caracteristică glaucomului.
A. 1 8puncte
Excreția este modalitatea de eliminare a substanțelor nefolositoare din
organism.
a) Precizaţi o asemănare și o deosebire între urina primară și urina finală.
b) În structura unui rinichi cu 6 piramide renale se găsesc 900 000 de nefroni,
prin care trec zilnic 300 litri de sânge. Știind că fiecare piramidă renală
colectează urina de la un număr egal de nefroni, iar plasma reprezintă 60%
din volumul de sânge, stabiliţi următoarele:
– cantitatea de plasmă filtrată în 24 de ore de cei doi rinichi;
– cantitatea de plasmă filtrată de o piramidă într-o oră;
– cantitatea de plasmă filtrată de o piramidă într-o zi.
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Un bărbat are capacitatea vitală de 5 800 ml aer, iar volumul curent este de
600 ml aer. Știind că volumul de aer inspirat forțat este de 2 000 ml aer și că
volumul rezidual reprezintă 50% din VER, stabiliţi următoarele:
a) volumul expirator de rezervă;
b) formula capacității pulmonare totale;
c) valoarea volumului rezidual și a capacității pulmonare totale.

TES T E

aţi propus-o.
1. 14puncte
Genetica umană are mai multe domenii de aplicabilitate.
a) Precizaţi două situații în care este indicat sfatul genetic.
b) Explicaţi în ce constă clonarea terapeutică.
– Terapia genică.
– Diagnosticul prenatal.
2. 16puncte
reproducere.
a) Dați două exemple de glande anexe ale sistemului reproducător bărbătesc.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Gameții sunt celule
haploide”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Funcția exocrină a gonadelor”, folosind
BACALAUREAT
TESTULNR.30
A. 4 puncte
Receptorul pentru auz este .................................................... și este localizat
în urechea............................ .
B. 6puncte
Numiţi două afecțiuni ale sistemului nervos. Asociaţi fiecare afecțiune numită
cu o caracteristică sau manifestare.
D. 10puncte
antă de răspuns.
1. Diabetul insipid este determinat de hiposecreția de hormon:
a) foliculostimulant.
b) antidiuretic.
c) somatotrop.
d) tiroxina.
2. Ovarele:
a) la nivelul lor are loc ovulația.
b) au doar funcție endocrină.
c) fac legătura dintre trompe uterine și uter.
d) produc hormonul de creștere.
3. Este afecțiune a sistemului osos:
a) anexita.
b) scolioza.
c) nefrita.
d) meningita.
4. Pentoza prezentă în ARN este:
a) uracilul.
b) dezoxiriboza.
c) timina.
d) riboza.
5. Coagulează laptele prin formarea paracazeinatului de calciu:
a) sărurile biliare.

TES T E
b) gelatinaza.
c) amilaza.
d) labfermentul.
D. 1 0puncte
1. Coastele și sternul intră în structura centurii scapulare.
2. Pancreasul endocrin secretă sucul pancreatic foarte bogat în enzime.
3. Stimularea sistemului nervos simpatic determină asupra inimii tahicardie.
A. 18puncte
Nucleotidele sunt componente de bază ale acizilor nucleici.
a) Enumerați componentele unei nucleotide.
ADN bicatenar, alcătuit din 4 200 nucleotide, dintre care 910 conţin cito-
zina. Stabiliţi următoarele:
– două exemple de perechi de nucleotide din molecula de ADN precizând
tipul legăturilor de hidrogen stabilite între ele;
– explicați în ce mod influențează cantitatea de guanină conținută într-o
moleculă de ADN, gradul de stabilitate al acesteia, la acțiunea factorilor
mutageni.
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Principalul component al mediului intern este sângele.
a) o caracteristică a imunității dobândite artificial;
b) comparați aglutininele α si β cu aglutinogenii A și B precizând o deosebire
între acestea;
BACALAUREAT
c) enunțați regula generală a transfuziei.

propus-o.
1. 1 4puncte
Sistemul nervos vegetativ are două componente – simptic și parasimpatic.
a) Precizaţi rolul sistemului nervos vegetativ.
b) Comparați interoreceptorii cu exteroreceptorii, precizând o deosebire între
aceștia.
– Efectul stimulării sistemului nervos vegetativ simpatic asupra sistemului
respirator
– Efectul stimulării sistemului nervos vegetativ parasimpatic asupra tubului
digestiv
2. 16puncte
reproducere.
a) Enumeraţi trei organe genitale interne ale sistemului reproducător femeiesc.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Leziunile hipotala-
musului ar putea influența activitatea gonadelor femeiești”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Contracepția”, folosind informaţia ştiinţi-
fică adecvată.

TES T E
TESTULNR.31
A. 4 puncte
În timpul digestiei ............. proteinele sunt scindate până la albumoze și pep-
tone de către enzima proteolitica numită ……………….
B. 6puncte
Numiţi cele două tipuri de imunitate; scrieți pentru fiecare tip de imunitate
D. 10puncte
antă de răspuns.
1. Este o glandă anexă a tubului digestiv:
a) tiroida.
b) stomacul.
c) ficatul.
d) esofagul.
2. Rinichii fac parte din sistemul:
a) digestiv.
b) circulator.
c) respirator.
d) excretor.
3. Ovarele sunt:
a) situate în cavitatea toracică.
b) gonade feminine.
c) organe genitale externe.
d) organe nepereche.
4. Adenomul de prostată este:
a) o afecțiune specifică femeilor.
b) provocată de bacterii.
c) o boală cu transmitere sexuală.
d) o afecțiune specifică bărbaților.
5. În procesul de translație intervine enzima:
a) endonucleaza.
BACALAUREAT
b) ligaza.
c) peptid-polimeraza.
d) ARN polimeraza.
D. 10puncte
1. Produșii finali ai digestiei proteinelor sunt monozaharidele.
2. Guanina este o bază azotată pirimidinică.
3. Imaginea care se formează pe retină este mai mică, reală și răsturnată.
A. 1 8puncte
Inima este localizată în cavitatea toracică, între cei doi plămâni. Ea este alcă-
tuită din două atrii și două ventricule.
a) Precizaţi două vase de sânge care pleacă de la inimă, precum și cavitățile
inimii de unde pornesc.
b) Un copil are 45 kg și grupa sanguină AB(IV). Știind că volumul sistolic
este de 75 ml de sânge, frecvența cardiacă de 75 contracții pe minut, iar vo-
lumul sanguin reprezintă 7% din greutatea corpului, stabiliţi următoarele:
– volumul de sânge al acestui copil;
– valoarea debitului cardiac la acest copil;
– grupele de sânge ale posibililor donatori în cazul unei transfuzii (scrieţi
toate etapele necesare rezolvării acestei cerinţe);
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Proprietățile fundamentale care stau la baza activității inimii sunt: excitabili-
tatea, contractilitatea, automatismul și conductibilitatea influxului nervos în toa-
tă masa miocardului.
a) ce este tensiunea (presiunea) arterială;
b) cum se numește relaxarea inimii;

TES T E
c) care sunt cele două valori ale tensiunii (presiunii) arteriale;

propus-o.
1. 1 4puncte
Analizatorul acustico-vestibular este specializat pentru perceperea a două
simțuri – simțul auzului și simțul echilibrului.
a) Precizati cele trei componente ale urechii.
b) Explicați segmentul de conducere al analizatorului vestibular.
– Receptori vestibulari.
– Labirint membranos.
2. 16puncte
ADN-ul constituie materialul genetic, responsabil de transmiterea ereditară a
caracterelor.
a) Enumeraţi cele două funcții ale ADN-ului.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Cele două catene
ale ADN-ului sunt complementare”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Denaturarea și renaturarea ADN-ului”, fo-
losind informaţia ştiinţifică adecvată.
BACALAUREAT
TESTULNR.32
A. 4 puncte
Glomerulonefrita, ....................... şi ................... sunt afecțiuni ale sistemului
excretor.
B. 6puncte
Numiţi două componente ale arcului reflex; precizați pentru fiecare compo-
nentă câte o caracteristică.
D. 10puncte
antă de răspuns.
1. Fecundația are loc în:
a) ovar.
b) trompa uterină.
c) uter.
d) vagin.
2. La sfârșitul unei expirații forțate în plămâni rămâne:
a) VIR.
b) VER.
c) VR.
d) VC.
3. Din ventriculul stâng pleacă:
a) artera pulmonară.
b) artera aortă.
c) venele cave.
d) venele pulmonare.
4. Este o afecțiune a sistemului digestiv:
a) meningita.
b) diabetul zaharat.
c) emfizemul.
d) pancreatita.
5. Decodificarea informației genetice se numește:
a) renaturare.

TES T E
b) denaturare.
c) transcripție.
d) translație.
D. 1 0puncte
1. Leucocitele au rol în transportul gazelor respiratorii.
2. Stimularea simpaticului determină creșterea secreției salivare.
3. Creșterea oaselor în grosime se realizează prin periost.
A. 1 8puncte
Circulația permanentă a sângelui prin corp se datorează contractilității
miocardului.
a) Numiți cele două componente ale ciclului cardiac.
b) Un individ cântărește 65 kg. Știind că volumul de sânge reprezintă 8%
din greutatea corpului, plasma reprezintă 55% din volumul sanguin, apa
reprezintă 90% din plasma și volumul sistolic este de 70 ml, stabiliți
următoarele:
– cantitatea de apă din plasma acestui individ (scrieţi toate etapele nece-
sare rezolvării acestei cerinţe);
– valoarea debitului cardiac;
– procentul elementelor figurate.
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Doi copii se întâlnesc la spital. Unul dintre ei are o înălțime de 1,10 m, este
proporționat dezvoltat și normal din punct de vedere intelectual. Celălalt are o
dezvoltare fizică și psihică redusă, cu deformări osoase. Stabiliţi următoarele:
a) ce boală au primul și respectiv al doilea băiat;
b) ce structuri secretorii sunt afectate în cazul celor două boli;
c) ce hormoni și ce tip de deficiență secretorie intervin în apariția fiecareia
BACALAUREAT
dintre cele două boli.

propus-o.
1. 1 4puncte
Defectele vederii, provocate de focalizarea incorectă, pot fi determinate de
hipo- sau de hiperconvergența cristalinului, sau de anomalii structurale ale glo-
bului ocular.
a) Enumerați trei defecte de vedere.
b) Precizați tipul de lentile cu care se corectează defectele de vedere
enumerate.
– Ochi ametrop.
– Sistem dioptric.
2. 16puncte
Cromozomii diferă de la o grupă de organisme la alta, ca structură, morfolo-
gie, dimensiuni și număr.
a) Definiți următorii termeni: procariot și eucariot.
b) Numiți structurile materialului genetic la bacterii.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Structura cromozomului metafazic la eu
cariote”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată.

TE S T E
TESTULNR.3
A. 4 puncte
Translația este o etapă în sinteza ............... și se desfășoară în……………....…..
celulei.
B. 6puncte
Numiţi două căi genitale feminine; precizați pentru fiecare cale câte o
caracteristică.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. În inspirație:
a) crește presiunea aerului în plămâni.
b) scade volumul pulmonar.
c) se contractă diafragmul.
d) se relaxează mușchii intercostali.
2. O disfuncţie a tiroidei poate determina apariţia:
a) acromegaliei.
d) mixedemului.
3. În condiții fiziologice normale, urina finală conține:
a) apă.
b) uree.
c) acid uric.
4. Realizează legătura dintre faringe și trahee:
a) esofagul.
b) laringele.
c) bronhiile.
d) fosele nazale.
5. Receptorii analizatorului vizual:
a) conţin mai multe tipuri de pigmenţi.
BACALAUREAT
b) reprezintă sediul formării senzaţiei vizuale.

c) sunt celule senzoriale ciliate.
d) sunt localizaţi în coroidă.
D. 1 0puncte
1. Venele cave transportă sânge cu O2.
2. Digestia proteinelor începe în cavitatea bucală.
3. Pesticidele și unele metale grele reprezintă surse de poluare chimică.
A. 1 8puncte
Materialul genetic al organismelor vii este reprezentat de acidul dezoxiribo-
nucleic și de acidul ribonucleic.
a) Precizați o asemănare și o deosebire între compoziția chimică a ADN-ului
și a ARN-ului.
b) Un fragment de ADN bicatenar este alcătuit din 820 nucleotide, dintre care
200 conţin citozină. Stabiliţi următoarele:
bicatenar;
că, pe catena 3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: TGATAG;
care aţi propus-o.
B. 12puncte
O persoană cu grupa de sânge B (III) și Rh negativ are nevoie de o transfuzie.
Știind că volumul sistolic este de 75 ml, iar frecvența cardiacă este de 70 bătăi
pe minut, stabiliţi următoarele:
a) grupele de sânge pe care le poate primi această persoană;
b) tipul de Rh pe care îl poate avea sângele primit prin transfuzie de această

TES T E
persoană;
c) valoarea debitului cardiac la această persoană.
propus-o.
1. 14puncte
Schimburile de gaze respiratorii se realizeaza în trei etape.
a) Enumerați cele trei etape ale schimburilor de gaze respiratorii.
b) Explicaţi în ce constă etapa sanguina a respirației.
– Volume respiratorii.
– Inspirația.
2. 16puncte
În natură există forme acelulare de viață, care nu au o organizare celulară și
metabolism propriu, și forme celulare de viață.
a) Enumeraţi formele acelulare și celulare de viață.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Informația genetică
la eucariote se află în genomul nuclear și în genomul extranuclear”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Organizarea materialului genetic la pro
cariote”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată.
BACALAUREAT
TESTULNR.34
A. 4 puncte
Contracțiile mușchiului inimii se numesc ……………….., iar relaxările
…………......
B. 6puncte
Numiţi două domenii de aplicabilitate în genetica umană; scrieți pentru fieca-
re domeniu câte o caracteristică.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. O persoană cu grupa O(I) poate primi sânge de la o persoană cu grupa:
a) AB(IV).
b) B(III).
c) A(II).
d) O(I).
2. Oasele care intră în alcătuirea centurii scapulare sunt:
a) coxalele.
b) oasele zigomatice.
c) claviculele.
d) parietalele.
3. Replicația ADN-ului:
a) are ca primă etapă transcripția.
b) are ca a doua etapă translația.
c) se realizează după modelul semiconservativ.
d) reprezintă înjumătățirea cantității de ADN.
4. Hipermetropia se corectează cu:
a) lentile cilindrice.
b) lentile divergente.
c) lentile convergente.
d) lentile circulare.
5. Componentă a sistemului reproducător feminin este:
a) testiculul.

TE S T E
b) ovarul.
c) prostata.
d) penisul.
D. 10puncte
1. Creșterea și maturarea foliculilor ovarieni sunt stimulate de TSH.
2. Absorbția aminoacizilor în sânge se realizează prin mecanisme pasive.
3. Ecosistemele antropizate conțin un număr mic de specii.
A. 1 8puncte
Acizii nucleici sunt responsabili de transmiterea informației genetice de la
ascendenți la descendenți.
a) Enumerați două tipuri de ARN care au rol în sinteza proteinelor și precizați
câte o funcție a acestora.
b) O catenă de ARN m prezintă următoarele nucleotide: GUCACUGUAA-
GU. Stabiliţi următoarele:
– succesiunea nucleotidelor din catena de ADN care a fost copiată de acest
ARN m;
– succesiunea nucleotidelor din catena de ADN complementară catenei de
ADN copiate;
– numărul codonilor din catena de ARN m, precum și numărul de aminoacizi
codificați;
care aţi propus-o.
B. 12puncte
O persoană a suferit un accident și are nevoie de o transfuzie de sânge. Știind
că persoana are grupa de sânge B(III), stabiliţi următoarele:
a) tipul de aglutinogen/ antigen de pe suprafața hematiilor;
c) două exemple de grupe sanguine ale unor potenţiali donatori.
BACALAUREAT

propus-o.
1. 14puncte
Omul poate rezista câteva săptămâni fără hrană (circa 20 zile), dar nu poate
supraviețui decât câteva minute (aproximativ 5 minute cu antrenament) fără să
respire.
a) Precizaţi trei caracteristici ale inspiraţiei.
b) Explicaţi cum se realizează transportul gazelor respiratorii în sânge.
– Plămânii.
– Capacități respiratorii.
2. 16puncte
Materialul genetic la eucariote este nuclear și extranuclear.
a) Enumeraţi trei tipuri de cromozomi în funcție de poziția centromerului.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Cromozomul
eucariot prezintă secvențe unice de nucleotide și secvențe repetitive de
nucleotide”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Organizarea materialului genetic la euca
riote”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată.

TE S T E
TESTULNR.35
A. 4 puncte
După natura poluanților, poluarea poate fi: fizică, ....................... sau
...........................
B. 6puncte
Numiţi două tipuri de cromozomi care intră în alcătuirea complementului
cromozomial uman. Precizați câte o caracteristică pentru fiecare tip.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Hiposecreția de hormoni tiroidieni poate determina:
a) boala Basedow-Graves.
b) acromegalie.
c) mixedem.
d) diabet insipid.
2. Bila:
a) conține enzime lipolitice.
b) este produsă de hepatocite.
c) hidrolizează grăsimile.
d) este secreția pancreasului.
3. Spermatozoidul conține:
a) 23 de cromozomi.
b) 46 de cromozomi.
c) 22 de heterozomi.
d) 44 de autozomi.
4. Sunt ecosisteme antropizate acvatice:
a) mările.
b) oceanele.
c) râurile.
d) iazurile.
5. Planul simetriei bilaterale a corpului este planul:
a) orizontal.
BACALAUREAT
b) frontal.
c) sagital.
d) transversal.
D. 1 0puncte
1. Rolul receptorului este de a transforma energia stimulului în influx nervos.
2. Acizii nucleici sunt substanțe macromoleculare alcătuite din unități numi-
te cromatide.
3. Ovarele și uterul aparțin sistemului excretor feminin.
A. 18puncte
Sinteza proteinelor este un proces controlat genetic.
a) Precizaţi o asemănare și o deosebire între replicația ADN și transcripție.
b) Sinteza unei proteine se realizează pe baza informaţiei genetice conținută
de un fragment de ADN bicatenar, alcătuit din 1 578 de nucleotide, dintre
care 336 conţin adenină. Stabiliţi următoarele:
– numărul codonilor din ARN-ul mesager care copiază în transcripție
fragmentul de ADN;
că, pe catena 3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: GATCTT.
care aţi propus-o.
B. 12puncte
În urma unui accident rutier, doi pacienți au nevoie de transfuzie cu câte o
cantitate mică de sânge. Unul dintre pacienți are în plasma sanguină aglutinine/
anticorpi β, iar cel de-al doilea prezintă pe suprafața hematiilor aglutinogenul/
antigenul B.

TES T E
a) grupele de sânge ale celor doi accidentați;
b) ce grupă de sânge trebuie să aibă un donator comun pentru cei doi pacienți;
motivaţi răspunsul dat;
c) consecințele transfuziei cu sânge incompatibil din punct de vedere al siste-
mului Rh.
propus-o.
1. 14puncte
Gonadele sunt reprezentate de ovar și testicul.
a) Stabiliți o asemănre și o deosebire între ovar și testicul.
b) Enumerați hormonii ovarieni și precizați câte un efect al fiecăruia.
– Testosteronul.
– Adenomul de prostată.
2. 16puncte
Bioetica reprezintă atitudinea comună a omenirii la posibilele repercusiuni
ale descoperirilor științei.
a) Enumeraţi trei domenii de aplicabilitate ale geneticii umane.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Fertilizarea in vitro
este utilizată de cuplurile infertile”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Diagnosticul prenatal”, folosind informa-
BACALAUREAT
TESTULNR.36
A. 4 puncte
Ovulele sunt produse de ......................., iar spermatozoizii sunt produși de....
..........................
B. 6puncte
Numiţi două componente ale scheletului membrului inferior. Asociaţi fiecare
componentă indicată cu o caracteristică.
C. 10puncte
antă de răspuns.
1. Glaucomul se manifestă prin:
a) creșterea tensiunii intraoculare.
b) inflamarea conjunctivei.
c) dezlipirea corneei.
d) opacifierea cristalinului.
2. Aparține scheletului trunchiului:
a) humerusul.
b) omoplatul.
c) radiusul.
d) sternul.
3. Sunt baze azotate purinice:
a) adenina și guanina.
b) adenina și timina.
c) citozina și guanina.
d) timina și citozina.
4. Este component al tubului digestiv:
a) pancreasul.
b) rinichiul.
c) laringele.
d) faringele.
5. Organul situat în cavitatea abdominală este:
a) inima.

TES T E
b) ficatul.
c) plămânul.
d) testiculul.
D. 1 0puncte
1. Retina este tunica fotoreceptoare a globului ocular.
2. Bila secretată de ficat conține enzime cu rol în emulsionarea lipidelor.
3. Sistemul nervos periferic este alcătuit din encefal și din măduva spinării.
A. 1 8puncte
Materialul genetic al organismelor vii este reprezentat de acizii nucleici.
a) Precizaţi două tipuri de ARN și asociați fiecare tip cu o caracteristică.
b) Sinteza unei proteine gastrice se realizează pe baza informaţiei unui frag-
ment de ADN bicatenar; știind că o catenă din fragmentul de ADN este
alcătuită din 940 nucleotide, și că fragmentul bicatenar conține 424 nucle-
otide cu timină, stabiliţi următoarele:
– numărul legăturilor triple din fragmentul de ADN bicatenar;
că, pe catena 3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: TAAGCG.
care aţi propus-o.
B. 12puncte
Analiza sângelui unei persoane care are nevoie de transfuzie cu o cantitate
mică de sânge evidenţiază absența de pe suprafaţa hematiilor a aglutinogenelor/
antigenelor.
BACALAUREAT

dat.
propus-o.
1. 14puncte
Prin digestie, organismul obţine nutrienții necesari desfăşurării diferitelor
activităţi.
a) Precizaţi trei tipuri de enzime, în funcție de natura chimică a substratului
degradat.
b) Numiți un produs final al digestiei glucidelor și precizați modul lui de ab-
sorbție intestinală.
– Pepsina.
– Amilaza.
2. 16puncte
Activitatea umană poate fi o amenințare asupra mediului înconjurător.
a) Precizați componentele ecosistemului.
b) Menționați două consecințe ale impactului antropic asupra ecosistemelor
naturale.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Ecosistemele așezărilor umane”, folosind

BAR E ME
TESTULNR.1–SISTEMULNERVOS
SUBIECTULI
A.
4p
Voluntară; involuntară
B.
Inima – crește forța și frecvența cardiacă 6p
Bronhii – efect bronhodilatator
C.
1 0p
1 b), 2 d.), 3. a ), 4. d ), 5c )
D.
1. F Coma și meningita sunt afecțiuni ale sistemului nervos.
2. F Din punct de vedere topografic, sistemul nervos în sistem nervos 0p 1
central și sistem nervos periferic.
3. A
SUBIECTULalII-lea
A.a)
SNS – este sistemul vieții de relație și are ca efectori mușchii striați,
4p
iar SNV este sistemul nervos al vieții interne, coordonează activitatea
viscerelor și are ca efectori mușchii netezi/ viscerali sau glandele.
b)
Din punct de vedere topografic, sistemul nervos se clasifică în sistem
nervos central și sistem nervos periferic 2 puncte
– organele sistemului nervos sunt: encefal, măduva spinării, gangli-
oni nervoși și nervi. 2 puncte
– componentele arcului reflex sunt: 6 puncte
• receptorul – structura excitabilă care recepționează acțiunea sti-
mulului și o transformă în influx nervos; 10p
• calea aferentă sau senzitivă – face legătura între receptor și cen-
trul nervos;
• centrul nervos – analizează și prelucrează informațiile primite și
generează impulsuri nervoase;
• calea eferenta/motorie – face legătura între centrul nervos și
efector, transmițând comenzile;
• efectorii – execută comanda primită de la centrul nervos.
BACALAUREAT
c)
Cerința:
Din ce este alcătuit nevraxul? 4p
Rezolvare:
Nevraxul este SNC și este alcătuit din encefal și măduva spinării.
B.a) substanța cenușie a SN este alcătuită din corpii celulari ai neuro-
2p
nilor.
b) substanța cenușie a SN coordonează funcția reflexă, iar substanța
4p
albă funcția de conducere a SN.
c) În SNP – substanța cenușie formează ganglioni nervoși. 2p
d)
Cerința:
Cum se organizează substanța cenușie în măduva spinării?
4p
Rezolvare:
În măduva spinării substanța cenușie se află la interior și are forma
de literă H sau de fluture.
SUBIECTULalIII-lea
1.a) după localizarea receptorilor, căile de conducere ascendente se cla-
sifică în:
–căi ascendente exteroceptive; 3p
–căi ascendente proprioceptive;
–căi ascendente interoceptive.
b) Actul reflex este procesul fiziologic de răspuns la acțiunea unui sti-
3p
mul asupra unei zone receptoare și are ca bază anatomică arcul reflex.
c)
Encefalul este componenta SNC localizată în cutia craniană.
Encefalul este alcătuit din: creier mare, creier mic, trunchi cerebral și
8p
diencefal.
Nervii cranieni se clasifică în: senzitivi, motori și micști.
Nervii cranieni sunt în număr de 12 perechi.
2.a) coma, meningita și hemoragiile cerebrale 3p

BAR E ME
b)
Sistemul nervos integrează organismul în mediul său de viață deoarece
colaborează cu organele de simț ce îi furnizează informații de la recep-
3p
tori – cu privire la condițiile mediului, cu sistemul endocrin ce produce
hormoni ce îi influențează activitatea, cu sistemul locomotor ce îi asi-
gură deplasarea/locomoția în mediul de viață.
c)
Sistemul nervos vegetativ simpatic – efectele stimulării
Noțiuni specifice: stare de alertă, activitatea cardiacă, frecvența cardia-
că, micțiunea, defecația, glande sudoripare
Sistemul nervos vegetativ simpatic intervine în situații neobișnuite, pu-
1 0p
nând organismul în stare de alertă. Activitatea sistemului nervos vegeta-
tiv simpatic poate fi asociată cu sintagma „luptă și fugi”. SNV simpatic
stimulează activitatea cardiacă, crește și forța și frecvența cardiacă, are
efect bronhodilatator, inhibă micțiunea, defecația și stimulează activita-
tea glandelor sudoripare.
TESTULNR.2–ANALIZATORI
SUBIECTULI
A.
4p
de conducere, central
B.
corpusculii Meissner – pentru atingere (receptori tactili) 6p
corpusculii Krause – pentru rece(receptori termici)
C.
10p
1.c), 2.d), 3.d), 4.b), 5.d)
D.
1.F Receptorii acustici și vestibulari se găsesc în urechea internă.
10p
2.F Celulele cu conuri sunt responsabile de vederea diurnă
3.A
SUBIECTULalII-lea
A.
4p
a) 65 x 12 =780 : 100 =7,8 kg piele
BACALAUREAT
b) 1cm=10 mm
8mm x 6 luni =48 mm(4,8 cm) 5p
20 cm + 4,8 cm =24,8 cm 5p
c) Cerință: Ce lungime va avea părul persoanei respective peste 2 ani?
4p
Rezolvare: 24 luni x 8mm =192 mm =19,2 cm
B.
2p
a) glob ocular mai scurt
b) vedere neclară din apropiere 2p
c) lentile biconvexe (convergente) 4p
d) Cerință:
Precizați locul formării imaginii obiectelor în cazul ochiului
4p
hipermetrop.
Rezolvare: Imaginea obiectelor se formează în spatele retinei.
SUBIECTULalIII-lea
1.
3p
a) epidermul, dermul și hipodermul
b) –sensibilitatea tactilă grosieră – prin fasciculul spinotalamic anterior;
–sensibilitatea tactilă fină – prin fasciculele spinobulbare Goll si
Burdach; 3p
– sensibilitatea termică și dureroasă – prin fasciculul spinotalamic
lateral.
c) –Receptorii termici sunt reprezentați de corpusculii Krause și
corpusculii Ruffini.
–Receptorii Krause sunt receptori pentru rece. 8p
–Herpesul este o boală a pielii și a mucoaselor.
–Micozele sunt produse de ciuperci parazite.
2.
a) –macula – în utriculă și saculă; 4p
–crește ampulare – la baza canalelor semicirculare membranoase;
b) Analizatorul acustico-vestibular este specializat pentru perceperea a
două simțuri – simțul auzului și simțul echilibrului, deoarece ambele
2p
simțuri au receptorii plasați în urechea internă și reprezentați de
celule senzoriale ciliate.

BAR E ME
c)
Fiziologia analizatorului auditiv
–Noțiuni specifice: timpan, ciocan, nicovală, scăriță, fereastra ovală,
perilimfă
– Pavilionul urechii recepționează undele sonore și le conduce spre
membrana timpanică, ce începe să vibreze.Vibrațiile sunt preluate
de sistemul de oscioare (ciocan, nicovală și scăriță) și le transmite, 10p
prin membrana fereastrei ovale, perilimfei, devenind unde. Oscilațiile
perilimfei determină oscilații ale membranei bazilare, pe care se
află organul Corti, și ale endolimfei, micșorând sau mărind distanța
dintre celulele receptoare și membrana tectoria. Apare potențialul
de acțiune, ce este transmis la segmentul central, unde se formează
senzația auditivă.
TESTULNR.3–GLANDELEENDOCRINE
SUBIECTULI
A.
4p
– tiroxina, triiodotironina
B.
– pancreas – insulină 6p
– testicul – testosteron
C. 1.b), 2.c), 3.a), 4.d), 5.c) 1 0p
D. 1. F Sistemul port hipofizar face legătura între hipotalamus și lobul
anterior al hipofizei.
2. A 1 0p
3. F Corticosuprarenala secretă trei grupe de hormoni steroizi, deri
vați din colesterol.
SUBIECTULalII-lea
A.
a) – Hipofiza – baza encefalului, posterior chiasmei optice, în șaua
4p
turcească a osului sfenoid
– Tiroida – zona anterioară a gâtului, în loja tiroidei
BACALAUREAT
b)
– asemănare: stimulează creșterea corpului, deosebire: STH nu are 4p
acțiune asupra dezvoltării creierului, pe când hormonii tiroidieni au
efect pregnant la nivelul sistemului nervos;
– TSH, ACTH, FSH, LH; 2p
– ADH: reduce volumul și crește concentrația urinei, ocitocina: deter 4p
mină contracția musculaturii netede a uterului gravid
c)
Cerință: Prezentați o boală produsă de hiposecreția de STH.
Rezolvare: Nanismul hipofizar este produs de hiposecreția de STH în 4p
perioada de creștere. Indivizii afectați au înălțimi care depășesc cu puțin
1m, corp proporționat, intelect normal.
B.
2p
a) Maria – mixedem, Dragoș – diabet zaharat
b) Maria: hormoni tiroidieni – hiposecreție la adult
4p
Dragoș: insulină – hiposecreție
c) Maria – tiroidă
2p
Dragoș – pancreas endocrin
d)
Cerință: Prezentați altă boală produsă de o disfuncție a tiroidei.
Rezolvare: Boala Basedow-Graves – este produsă de hipersecreția
4p
de hormoni tiroidieni, se manifestă prin creșterea în volum a glandei
(gușă), creșterea metabolismului bazal, scădere în greutate, hiperfagie,
exoftalmie.
SUBIECTULalIII-lea
1.
3p
a) Mineralocorticoizi, glucocorticoizi și sexosteroizi.
b)
– insulina stimulează glicogenogeneza, iar glucagonul stimulează
glicogenoliza;
3p
– insulina stimulează lipogeneza, iar glucagonul stimulează lipoliza;
– insulina stimulează consumul glucozei la nivel celular, iar glucagonul
stimulează gluconeogeneza

BAR E ME
c)
– Ovarul endocrin secretă hormonii sexuali feminini: estrogeni și
progesteron.
– Hormonii estrogeni stimulează dezvoltarea organelor genitale
feminine. 8p
– Glucocorticoizii sunt reprezentați de cortizon și hidrocortizon
(cortizol).
– Efectele glucocorticoizilor asupra sistemului nervos sunt: modificări
EEG, modificări senzoriale, incapacitate de concentrare, frică.
2.
a)
– produce dezvoltarea organelor genitale masculine; 3p
– determină apariția caracterelor sexuale secundare bărbătești;
– stimulează sinteza proteică, dezvoltarea scheletului și a musculaturii.
b) Prin secreția hormonilor gonadotropi (hormonul foliculostimulant
și hormonul luteinizant), hipofiza influențează activitate gonadelor
(ovar și testicul).
– hormonul foliculostimulant (FSH) – la bărbați stimulează dezvoltarea
tubilor seminiferi și spermatogeneza, iar la femei determină creșterea 3p
și maturarea foliculului de Graaf și secreția de estrogeni;
– hormonul luteinizant (LH) – la bărbați stimulează secreția de
hormoni androgeni, la femei determină ovulația și apariția corpului
galben, stimulând secreția acestuia.
BACALAUREAT
c)
Disfuncții endocrine
Noțiuni specifice: hipersecreție, hiposecreție, hormon somatotrop, 6p
gigantism, acromegalie, nanism hipofizar
Glandele endocrine produc substanțe active numite hormoni care 4p
sunt eliberați direct în sânge sau limfă și transportați spre celulele sau
organele țintă. Disfuncțiile apar atunci când hormonii sunt secretați
în cantitate prea mare (apare hipersecreția) sau în cantitate prea mică,
insuficientă (numită hiposecreție). În ambele situații, apar boli endocrine
cu manifestări foarte severe.
Unul dintre hormonii care produc cele mai frecvente boli din cauza
disfuncțiilor de secreție este hormonul somatotrop (STH), numit și
hormon de creștere, care este secretat de lobul anterior al hipofizei.
Hipersecreția de STH în perioada de creștere determină gigantism,
manifestat prin înălțime peste 2 m, iar hipersecreția la adult produce
acromegalie manifestată prin dezvoltarea exagerată a extremităților
(nas, buze, mâini, picioare), creșterea viscerelor (inimă, rinichi, ficat).
Hiposecreția de STH la copii determină nanism hipofizar (piticism) –
indivizii afectați au înălțimi care depășesc cu puțin 1m, corp proporționat
și intelect normal, iar hiposecreția la adult produce cașexie hipofizară
manifestată prin atrofii ale organelor interne, căderea părului, dinților,
îmbătrânire prematură.
TESTULNR.4–SISTEMULOSOS
SUBIECTULI
A.
4p
sistem osos; sistem muscular
B.
– creșterea în lungime – pe baza cartilajelor de creștere, diafizo-epifizare 6p
– creșterea în grosime – se realizează pe seama periostului
C.
10p
1.a), 2 d. ), 3. a ), 4. c ), 5 a )

BAR E ME
D.
1. F Sternul este un os lat, situat pe linia mediană a toracelui.
10p
2. F Femurul este os al coapsei.
3. A
SUBIECTULalII-lea
A.
a) 12 corpuri vertebrale deoarece în regiunea toracală se găsesc 12 4p
vertebre-tip.
b)
– un humerus + un radius + un cubitus + 8 carpiene + 5 metacarpiene +
14 falange = 30 oase 3puncte
10p
– cutia toracică este alcătuită din:12 vertebre toracale + 12 perechi de
coaste + stern = 12 + 24 + 1 = 37 oase 4puncte
– bazinul este format din oasele coxale și osul sacru 3puncte
c)
Cerința:
Calculați cantitatea de matrice organică a unui os care cântărește 300
4p
de grame.
Rezolvare:
300 × 30% = 90 grame
B.
2p
a) cifoza și scolioza
b) fracturile pot fi:
– închise – dacă pielea rămâne intactă 4p
– deschise – dacă sunt afectați mușchii și pielea
c)
Două componente ale vertebrei-tip sunt:
2p
– corpul vertebral
– arcul vertebral
d)
Cerință:
Menționați două roluri ale oaselor.
4p
Rezolvare:
Oasele reprezintă locuri de inserție pentru mușchi, formează cavități
de protecție, adăpostesc encefalul, inima, plămânii etc.
BACALAUREAT
SUBIECTULalIII-lea
1.
3p
a ) scheletul capului, scheletul trunchiului, scheletul membrelor
b)
Neurocraniul este format din: 4 oase late neperechi: frontal, etmoid, 3p
sfenoid, occipital și două oase perechi: temporale și parietale.
c)
– Membrana care învelește diafiza osului se numește periost.
– Periostul asigură creșterea în grosime a osului.
8p
– Coloana vertebrală este alcătuită din 33-34 de vertebre.
– Coloana vertebrală cuprinde cinci regiuni: cervicală, toracală,
lombară, sacrală, coccigiană.
2.
3p
a) coaste, vertebre, stern
b) Sistemul locomotor asigură locomoția/deplasarea organismului
în mediul său de viață. Are două componente; sistemul muscular –
componenta activă a sistemului locomotor întrucât consumă energie și 3p
sistemul osos – componenta pasivă deoarcece oasele reprezintă locuri
de inserție pentru mușchi și nu sunt implicate activ, nu consumă energie.
c)
Rolul sistemului osos
Noțiuni specifice: stațiunea bipedă, pârghiile, inserție, cavitate
toracică, cavitate craniană, măduva hematogenă.
Sistemul osos îndeplinește funcții importante pentru organism.
Acesta asigură stațiunea bipedă. Oasele reprezintă pârghiile cu rol 10p
în mșcare și reprezintă locuri de inserție pentru mușchi. Oasele dau
forma corpului, formează cavități cu rol protector, de exemplu cavitatea
toracică – adăpostește inima, plămânii,vasele mari de sânge, cavitatea
craniană – adăpostește encefalul, coloana vertebrală – adăpostește
măduva spinării. Oasele au rol și în formarea măduvei hematogene.

BARE M E
TESTULNR.5–SISTEMULMUSCULAR
SUBIECTULI
A.
4p
Oboseală musculară, întinderi şi rupturi musculare
B.
– braţ – biceps brahial 6p
– antebraţ – flexori și extensori ai degetelor
C.
10p
1.d), 2.c), 3.b), 4.c), 5.b)
D.
1. F Muşchii care se prind de oase sunt alcătuiţi din ţesut muscular
striat. 10p
2. F Secusa este o contracţie musculară simplă.
3. A
SUBIECTULalII-lea
A.
4p
a) muşchii capului, muşchii gâtului
b) 60 kg x 40% = 24 kg masă musculară 5p
24 x 20% = 4,8 kg reziduu uscat 5p
c) Cerinţă: Ce sunt mușchii scheletici?
Rezolvare: Mușchii scheletici sunt mușchii care se prind de oase prin 4p
intermediul tendoanelor.
B.
2p
a) bicepsul și tricepsul brahial
b) pectorali, intercostali 2p
c) contracție izotonică – realizează lucru mecanic 4p
d) Cerință: Ce este secusa?
4p
Rezolvare: Secusa este o contracţie musculară unică, simplă.
SUBIECTULalIII-lea
1. a) croitor, cvadriceps femural, biceps femural 3p
b) – oboseala musculară
– cauza – acumularea de acid lactic în muşchi
3p
– o manifestare – scăderea forţei musculare
– prevenire – exerciţii fizice moderate
BACALAUREAT
c) – Contracţiile musculare sunt de două tipuri: izotonice şi

izometrice.
– Contracţiile izotonice sunt caracteristice majorităţii muşchilor
8p
scheletici.
– Muşchii spatelui şi ai cefei fac parte din muşchii trunchiului.
– Dinţaţii fac parte din muşchii toracelui.
2. a) muşchii limbii, muşchii masticatori, muşchii extrinseci ai globilor
3p
oculari
b) În timpul contracţiilor izometrice, muşchii nu efectuează lucru
mecanic extern, deoarece muşchiul nu-şi scurtează dimensiunile, 3p
ci se modifică numai starea de tensiune.
c) Sistemul muscular
Noţiuni specifice: – muşchi scheletici, muşchi netezi, miocard,
contracţii involuntare, contracţii voluntare, vase
de sânge
Sistemul muscular este alcătuit din totalitatea muşchilor din organism. 10p
Aceşti muşchi sunt: striaţi (scheletici) aflaţi sub control voluntar,
netezi (viscerali) din pereţii organelor interne şi ai vaselor de sânge,
cu contracţii spontane, involuntare şi muşchiul cardiac (miocardul) cu
contracţii involuntare, ritmice.
TESTULNR.6–DIGESTIAIABSORBIA
SUBIECTULI
A. – submandibulare, sublinguale 4p
B. – cavitate bucală – amilaza salivară
6p
– intestinul subțire – amilaza pancreatică
C. 1.d), 2.d), 3.b), 4.c), 5.c) 10p
D.
1. F Enzimele lipolitice descompun lipidele în acizi grași și glicerol.
10p
2. F Saliva conține o substanță cu rol bactericid numită lizozim.
3. A

BAR E ME
SUBIECTULalII-lea
A. a) – mișcări peristaltice – rol de propulsie
4p
– mișcări de retropulsie – rol de amestecare
b) – apă, HCl;
– Lipaza gastrică – descompune grăsimile pe care le consumăm 2p
emulsionate (de exemplu cele din lapte, ou) în acizi grași și 4p
glicerol.
– Gelatinaza – hidrolizezează gelatina.
– Asemănare: ambele hidrolizează lipidele emulsionate până la 4p
acizi grași și glicerol.
– Deosebire: lipaza gastrică acționează în stomac, cea pancreatică
în intestinul subțire.
c) Cerință: Prezentați două roluri ale HCl în stomac.
4p
Rezolvare: Rol antibacterian și în activarea pepsinogenului.
B. a) Litiază biliară 2p
b) Rolul de a emulsiona grăsimile (reducerea tensiunii superficiale și
fragmentarea lor în picături foarte fine), putând astfel fi hidrolizate 2p
de lipaze.
c) – cantitatea medie de lipide ingerate în 24h = (20 + 160) : 2 = 90 g
4p
– cantitatea de lipide absorbite în 24h = 60/100 x 90 = 54 g
d) Cerință: Precizați compoziția bilei.
Rezolvare: Bila conține săruri biliare, pigmenți biliari (bilirubina 4p
și biliverdina), lecitină, colesterol, apă și electroliți.
SUBIECTULalIII-lea
1. a) Rolurile masticație sunt:
– fragmentarea alimentelor pentru a favoriza deglutiția, dar și
creșterea suprafeței de contact cu enzimele; 3p
– formarea bolului alimentar;
– contact cu receptorii gustativi.
b) – Cariile dentare – durere, sensibilitate la variații de temperatură.
– Enterocolita – dureri abdominale, diaree. 3p
– Pancreatita – vărsături, balonare.
BACALAUREAT
c) – Ciroza hepatică constă în distrugerea parenchimului hepatic

prin dezvoltarea anormală a țesutului conjunctiv fibros.
– Ciroza hepatică poate avea drept cauze hepatitele cronice sau
alcoolismul. 8p
– Activitatea motorie a intestinului subțire (motilitatea intestinului
subțire) este reprezentată prin mișcări de amestec și mișcări de
propulsie.
– Mișcările de amestec sunt contracțiile segmentare care
fragmentează conținutul de 8-12 ori/minut, determinând
amestecarea acestuia cu secrețiile din intestinul subțire.
2. a) – spălarea mâinilor înaintea meselor, după folosirea toaletei etc.;
– periajul dinților după fiecare masă; 3p
– spălarea fructelor și legumelor.
b) – Digestia reprezintă totalitatea transformărilor suferite de
alimente de-a lungul tubului digestiv până la obținerea unor
substanțe simple, absorbabile, numite nutrimente. La nivelul
intestinului subțire, nutrimentele sunt absorbite în sânge și limfă, 3p
fiind transportate către fiecare celulă a corpului. La nivel celular,
nutrimentele sunt utilizate pentru sinteza de substanțe necesare
organismului sau sunt descompuse pentru eliberarea energiei.

BAR E ME
c) Absorbția intestinală
Noțiuni specifice: nutrimente, vilozități intestinale, difuziune, osmoză,
gradient de concentrație, chilomicroni.
Absorbția intestinală reprezintă trecerea nutrimentelor în sânge
și limfă. Se realizează la nivelul intestinului subțire care prezintă
următoarele adaptări: suprafață mare de contact, grosime minimă
a peretelui intestinal, rețea vasculară bogată la nivelul vilozităților
intestinale, mișcări contractile ale vilozităților intestinale.
Nutrimentele se absorb la nivelul intestinului subțire prin două tipuri
de mecanisme:
– pasive (fără consum de energie) – prin difuziune sau osmoză, în
sensul gradientului de concentrație (de la concentrație mai mare 10p
spre concentrație mai mică);
– active (cu consum de energie furnizată de ATP) – cu ajutorul
transportorilor specifici, în sens invers gradientului de concentrație
(de la concentrație mai mică spre concentrație mai mare).
Glucoza și galactoza se absorb în sânge printr-un mecanism activ,
iar fructoza este absorbită prin difuzie facilitată. Aminoacizii se absorb
în sânge prin mecanisme active. Lipidele se absorb pasiv în limfă sub
formă de chilomicroni. Apa se absoarbe pasiv în sânge, ca urmare a
gradientului osmotic. Vitaminele liposolubile (A, D, K, E) se absorb în
limfă împreună cu lipidele, iar vitaminele hidrosolubile (C, B1, B2, B6,
B12) se absorb în sânge prin transport activ.
BACALAUREAT
TESTULNR.7–CIRCULAIA
SUBIECTULI
A. – inima; vase de sânge 4p
B. – artera pulmonară – ventricul drept; vena pulmonară – atriul stâng 6p
C. 1. b), 2. c), 3. c), 4. b), 5c) 10 p
D.
1. F Leucemiile şi anemiile sunt afecțiuni ale sistemului circulator.
2. F Pulsul arterial poate fi perceput prin comprimarea unei artere 10p
superficiale pe un plan dur.
3. A
SUBIECTULalII-lea
A. Deosebiri
Circulația mare – începe prin artera aortă în ventriculul stâng al inimii
– transportă sânge oxigenat spre viscerele corpului
4p
Circulația mică – începe prin artera pulmonară în ventriculul drept al
inimii
– transportă sânge neoxigenat spre plămâni
b) – țesutul nodal este alcătuit din:
– nodulul sinoatrial – localizat în peretele atriului drept 1p
– nodulul atrioventricular – localizat în partea inferioară a septului
interatrial 1p
– fasciculul His – pleacă din nodulul atrioventricular; se împarte
în două ramuri și formează rețeaua Purkinje 1p
– ciclul cardiac
• Ciclul cardiac reprezintă succesiunea de sistole și diastole ale 10p
mușchiului cardiac 1p
• durata – 0,8 secunde 1p
– circulația mare – se numește și sistemică; începe în ventriculul
stâng prin artera aortă.
Vs (artera aortă) → (sânge oxigenat) → organele corpului (aici se
consuma oxigenul, sângele se încarcă cu dioxid de carbon) → Ad
(venele cave) 5p

BAREME
c) Cerință:
Cât timp durează sistola atrială?
4p
Rezolvare:
Sistola atrială durează 0,1 secunde.
B.
2p
a) OI
b) în plasma sângelui copilului de grupa OI – sunt prezente ambele
4p
aglutinine: α și β
c) în sângele copilului cu grupa de sânge ABIV se întâlnesc
2p
aglutinogenele: A și B
d) Cerință:
Mentionați un posibil donator de sânge, pentru copilul cu grupa AB IV.
Rezolvare: 4p
Grupa de sânge ABIV este primitor universal deci poate primi și BII,
OI, AII, ABIV.
SUBIECTULalIII-lea
1. a) plasma și elemente figurate 4p
b) Imunitatea reprezintă capacitatea organismului de a recunoaste și
2p
de a neutraliza particule sau celule străine acestuia.
c) – Debitul cardiac reprezintă cantitatea de sânge expulzată de
inimă într-un minut.
– Debitul cardiac este produsul dintre debitul sistolic și frecvența
cardiacă.
8p
– Cardiopatia ischemică este afecțiunea cardiacă provocată de
scăderea vascularizației inimii.
– Un simptom al cardiopatiei ischemice îl reprezintă durerea în
regiunea inimii.
2. a) Tensiunea arterială reprezintă forța exercitată de către coloana de
3p
sânge asupra pereților vaselor de sânge prin care circulă.
b) Medulosuprarenala produce adrenalina și noradrenalina,
mediatori ai SNV simpatic care acționează asupra inimii și 3p
determină creșterea forței și a frecvenței cardiace.
CLASELE X IX I I 199

BACALAUREAT
c) Sistemul circulator – manifestări acustice

Noțiuni specifice: zgomot 1, tonalitate joasă, valvele atrio-
ventriculare, diastolic, sistolic, zgomot scurt.
Ciclul cardiac reprezintă o succesiune de sistole și diastole. Sistola
atrială durează 0,1 secunde și determină trecerea sângelui din atrii în
ventricule. Are loc apoi închiderea valvelor atrioventriculare care
10p
provoacă zgomotul 1 sau sistolic, un zgomot lung, de tonalitate joasă.
La nivel atrial inima intră în diastolă, iar la nivel ventricular crește
presiunea și inima intră în sistolă ventriculară. Sângele este pompat în
artere, presiunea intraventriculară începe să scadă, astfel că valvele
semilunare se închid și produc zgomotul 2 sau diastolic, un zgomot
scurt și ascuțit .
TESTULNR.8–RESPIRAIA
SUBIECTULI
A. sanguină, tisulară 4p
B. – volum curent – 500 ml aer
6p
– volum inspirator de rezervă – 1 500 ml aer
C. 1.c), 2.d), 3.d), 4.c), 5.b) 10p
D
1. F La nivel tisular CO2 trece din celule în sânge.
10p
2. F Carbohemoglobina este un compus instabil.
3. A
SUBIECTULalII-lea
A. a) emfizemul pulmonar – tuse, respiraţie zgomotoasă 4p
b) C.P.T.= C.V.+ V.R
C.V =C.P.T – V.R 2p
C.V = 5 000 – 1 500 = 3 500 ml aer
C.V=V.C + V.I.R + V.E.R
V.E.R = C.V – (V.C + V.I.R) 4p
V.E.R = 3 500 – 2 000 = 1 500 ml aer
Debitul respirator = frecvenţa respiratorie x volumul curent 4p
Debitul respirator =18 x 500 = 9 000 ml aer

BARE M E
c) Cerinţă: Ce reprezintă volumul rezidual ?

Rezolvare: Volumul rezidual (V.R) reprezintă volumul care rămâne 4p
în plămâni și după o expiraţie forţată (1 500 ml).
B. a) oxihemoglobina 2p
b) din alveole în sânge 2p
c) dizolvat în plasmă, combinat cu hemoglobina (carbohemoglobina) 4p
d) Cerința: În ce constă etapa tisulară a schimburilor de gaze respiratorii?
Rezolvare: Etapa tisulară constă în schimbul de O2 și CO2 dintre 4p
sânge şi ţesuturi.
SUBIECTULalIII-lea
1. a) coastele coboară, volumul pulmonar scade, presiunea
3p
intrapulmonară creşte;
b) – gripa
– cauza – imunitate scăzută a organismului
3p
– o manifestare – curgerea nasului
– prevenire – evitarea locurilor aglomerate, când apar epidemiile
c) – În timpul ventilaţiei pulmonare se înregistrează mai multe
volume respiratorii.
– Ventilaţia pulmonară cuprinde inspiraţia şi expiraţia.
8p
– Schimburile de gaze respiratorii au loc în trei etape.
– Schimbul de gaze respiratorii se realizează la nivelul membranei
alveolo-capilare.
2. a) cavitate nazală, faringe, laringe 3p
b) La nivelul membranei alveolo-capilare, O2 trece din alveole în
3p
sânge, iar CO2 trece din sânge în alveole.
c) Ventilaţia pulmonară
Noţiuni specifice: inspiraţie, expiraţie, coaste, diafragma, cavitate
toracică, plămâni
Ventilaţia pulmonară cuprinde două etape: inspiraţia şi expiraţia.
În inspiraţie, coastele se ridică, diafragma se contractă, presiunea 10p
intrapulmonară scade, cavitatea toracică şi plămânii îşi măresc volumul.
În expiraţie, coastele coboară, diafragma se relaxează, presiunea
intrapulmonară creşte, cavitatea toracică revine la dimensiunile iniţiale
şi volumul pulmonar scade.
BACALAUREAT
TESTULNR.9–EXCREIA
SUBIECTULI
A – rinichi, căi urinare 4p
B. – capsula (renală) Bowman – are pereți dubli
6p
– glomerul vascular – este un ghem de capilare arteriale
C. 1.d), 2.b), 3.c), 4.d), 5.c) 10p
D.
1. F Cistita şi nefrita sunt afecţiuni ale sistemului excretor.
10p
2. A
3. F În vezica urinară se depozitează urina finală.
SUBIECTULalII-lea
A. a) Nefronul – este alcătuit din:
– corpuscul renal – format din capsula renală Bowman cu pereți
dubli, în interiorul căreia se află un ghem de vase capilare
numit glomerulul vascular; 4p
– tub urinifer alcătuit din: tub contort proximal, ansa Henle, tub
contort distal ce se deschide în tubul colector care colectează
urina de la mai mulți nefroni.
b) – 1 rinichi = 1 milion nefroni 4p
0,09 ml x 1000000 = 90000 ml = 90 l urină primară
90 x 2 = 180 l urină primară filtrată de cei doi rinichi în 24 h
– 1/100 x 180 = 1,8 l urină finală produsă de cei doi rinichi în 24 h 4p
1,8 : 2 = 0,9 l urină finală produsă în 12 h
– tub colector – bazinet – uretră – vezică urinară 2p
c) Cerință: Calculați cantitatea de apă conținută de urina finală eliminată
de un om în 24 h. 4p
Rezolvare: 95/100 x 1,8 = 1,71 l apă
B. a) nefrită, glomerulonefrită 2p
b) tratarea infecțiilor, evitarea frigului și umezelii 2p
c) 60 min x 24 h = 1 440 min
125 x 1 440 = 180 000 ml (180 l) urină primară / 24h la un om sănătos 4p
75/100 x 180 = 135 l urină primară produsă de pacient în 24h

BAR E ME
d) Cerință: Enumerați etapele formării urinei.

Rezolvare:
– filtrare glomerulară; 4p
– reabsorbție tubulară;
– secreție tubulară.
SUBIECTULalIII-lea
1. a) – filtrare glomerulară;
– reabsorbție tubulară; 3p
– secreție tubulară.
b) aminoacizi, glucoză, Na+ 3p
c) – Secreția tubulară este un proces invers reabsorbției prin care
substanțele trec din sângele capilarelor peritubulare către tubii
nefronului.
– Prin secreție tubulară sunt eliminate substanțe toxice, în exces,
8p
medicamente, ioni, amoniac.
– Cistita reprezintă inflamarea peretelui vezicii urinare.
– Cistita se manifestă prin dureri, micțiuni frecvente și dureroase,
hematurie (sânge în urină).
2. a) Centrii parasimpatici din măduva spinării determină declanșarea
reflexului de micțiune prin contractarea pereților vezicii și
3p
relaxarea sfincterului vezical intern atunci când în vezica urinară
se acumulează 300-400 ml de urină.
b) – Funcția de nutriție cuprinde digestia, circulația, respirația și
excreția
– Digestia transformă alimentele în substanțe simple, numite
nutrimente. La nivelul intestinului subțire, nutrimentele sunt
absorbite în sânge și limfă, fiind transportate către fiecare celulă a
corpului. La nivel celular, nutrimentele intră în reacțiile complexe
3p
metabolice, fiind utilizate pentru sinteza de substanțe necesare
organismului sau sunt descompuse pentru eliberarea energiei.
– Prin excreție are loc eliminarea produșilor finali de metabolism
(uree, acid uric, creatinină) și menținerea constantă a
concentrației și compoziției lichidelor corporale.
BACALAUREAT
c) Formarea urinei
Noțiuni specifice: nefron, filtrare glomerulară, reabsorbție tubulară,
secreție tubulară, corpuscul renal, capilare peritubulare
Formarea urinei are loc la nivelul nefronului și se realizează prin trei
procese: filtrare glomerulară, reabsorbție tubulară și secreție tubulară.
Filtrarea glomerulară are loc la nivelul corpusculului renal unde
are loc trecerea a aproximativ 20% din plasma sanguină din capilarele
glomerulare în capsula Bawman, apoi în tubii nefronului sub formă de
ultrafiltrat glomerular sau urină primară.
Reabsorbția tubulară este procesul prin care substanțele utile din 10p
urina primară trec din tubul urinifer în capilarele peritubulare (care
înconjoară tubul). Procesul reprezintă reabsorbția a 99% din urina
primară și are loc în două moduri:
– pasiv (în gradient osmotic, chimic): apa, ureea, clorul;
– active: aminocizii, glucoza, vitamine, săruri, ioni de sodiu și potasiu.
Secreția tubulară este un proces invers reabsorbției și reprezintă
trecerea din sângele capilarelor peritubulare către tubii nefronului a
unor substanțe toxice, în exces, medicamente, ioni, amoniac.
În urma celor trei procese descrise rezultă urina finală (1,5 l/zi) care se
depozitează în vezica urinară, apoi se elimină.
TESTULNR.–0 1 FUNCIADEREPRODUCERE
SUBIECTULI
A. spermatozoizi; ovule 4p
B. – progesteronul – pregătește mucoasa uterină pentru nidație
– testosteronul – stimulează creșterea și dezvoltarea organelor geni- 6p
tale masculine
C. 1. b), 2. c), 3. c), 4. a), 5. d) 1 0p
D. 1. F Anexita și adenomul de prostata sunt afecțiuni ale sistemului
reproducător.
1 0p
– 2. F Gameții femeiești sunt reprezentați de ovule.
– 3. A

BARE M E
SUBIECTULalII-lea
A. a) – asemănare: sunt celule haploide
– deosebire: ovulul este celula femeiască; spermatozoidul este 4p
celula bărbătească
b) – dacă un testicul poate conține maximum 300 lobuli, iar un lobul
poate conține maximum 3 tubi seminiferi, atunci un testicul conți-
ne maximum 3 × 300 = 900 tubi seminiferi 2p
– deci cele două testicule conțin maximum: 2 × 900 =1 800 tubi
1 0p
seminiferi 2p
– funcția endocrină a testiculului este asigurată de celulele intersti
țiale Leydig 2p
– canalul deferent și canalul ejaculator 4p
c) Cerință: Menționați localizarea testiculului la adult.
4p
Rezolvare: La adult testiculul este localizat în scrot, în afara corpului.
B. a) FSH-ul – determină la femei secreția de estrogeni. 2p
b) LH-u – stimulează la bărbat secreția de hormoni masculini, testo-
2p
steron, androgeni.
c) Hipofiza coordonează activitatea secretorie a gonadelor, iar ac-
tivitatea hipofizei se află sub controlul hipotalamusului; legătura
dintre hipotalamus și hipofiză se realizează prin tija pituitară; o
4p
componentă a acesteia este sistemul port hipotalmo-hipofizar, sis-
tem prin care sunt trimise neurosecrețiile hipotalamice ce răspund
de controlul secreției hipofizare.
d) Cerinta: Numiți un hormon prin care hipofiza determină ovulația.
4p
Rezolvare: Un hormon prin care hipofiza determină ovulația este LH-ul.
SUBIECTULalIII-lea
1. a) ovare, trompe uterine, uter 3p
b) Contracepția constă în aplicarea unor metode de împiedicare a con-
3p
cepției. Metodele contraceptive pot fi temporare sau permanente.
c) – Veziculele seminale sunt glande anexe ale sistemului reprodu-
cător bărbătesc.
– Veziculele seminale sunt glande pereche și secretă un lichid ce
8p
reprezintă mediu nutritiv pentru spermatozoizi.
– Gonadele femeiești se numesc ovare.
– Gonadele bărbătești se numesc testicule.
BACALAUREAT
2. a) anexita – inflamația trompei uterine și a ovarului

4p
Adenomul de prostata – tumoră benignă ce se dezvolta pe prostată.
b) Sexul copilului este determinat de tată deoarece mama produce doar
gameți cu cromozomul sexual X în timp ce tatăl produce două tipuri
de gameți: unii conțin cromozomul X, iar alții conțin cromozomul se-
2p
xului Y. Dacă gametul bărbătesc care fecundează conține cromozomul
X atunci viitorul copil va fi o fetiță; dacă gametul bărbătesc care fe-
cundează conține cromozomul Y atunci viitorul copil va fi un băiețel.
c) Planificare familială
Notiuni specifice: sarcina, avortul, abandon, infecții, transmitere se-
xuală, metode contraceptive
Planificarea familială constă în capacitatea cuplului de a alege mo-
mentul în care va avea copii. Acest lucru se poate îndeplini prin folo-
sirea metodelor contraceptive. Obiectivele planificării familiale sunt:
prevenirea sarcinilor nedorite, prevenirea avortului, prevenirea aban-
donului copiilor, prevenirea infecțiilor cu transmitere sexuală, păstrarea
calitații vieții de cuplu.
TESTULNR.1–GENETICMOLECULAR
SUBIECTULI
A. o moleculă de ADN (cromozom bacterian), plasmide 4p
B. – purinice – adenina
6p
– pirimidinice – citozina
C. 1.d), 2.c), 3.b), 4.d), 5.c) 1 0p
D. 1. F Maturarea ARN-m presupune eliminarea intronilor.
2. F Transcripția are loc în nucleu. 1 0p
3. A
SUBIECTULalII-lea
A. a) – ARN m – copiază informația genetică doar de pe o catenă de
ADN 4p
– ARN t – transportă aminoacizii la locul sintezei proteice

BARE M E
b) – 650 nucleotide cu timină = 650 nucleotide cu adenină 1p

– A + T =650 + 650 = 1300 nucleitide 1p
– 2 700 – (650 + 650) =1 400 nucleotide cu citozină și guanină 1p
– 1 400 : 2 = 700 nucleotide cu guanina 1p
– 2 700 nucleotide ADN : 2 = 1 350 nucleotide în ARN m 2p
– 1 350 nucleotide ARNm : 3 = 450 codoni 4p
c) Cerință: Precizați câte nucleotide cu citozină sunt?
4p
Rezolvare: Sunt 700 nucleotide cu citozină.
B. a) GCTATGCGCTGA 2p
b) ARN-m CGAUACGCGACU 2p
c) 4 codoni, 4 aminoacizi 4p
d) Cerință: Stabiliți o deosebire între ADN și ARN.
Rezolvare: Pentoza în ADN este reprezentată de dezoxiriboză, iar 4p
în ARN de riboză.
SUBIECTULalIII-lea
1. a) o bază azotată, un zahar (o pentoză), o grupare fosfat 3p
b) asemănări – prezintă ca bază azotată pirimidinică, citozina
– prezintă radicalul fosfat 3p
deosebire – în ADN se găsește dezoxiriboză, iar în ARN riboză
c) – Bazele azotate sunt legate între ele prin punți de H.
– Între adenină și timină există punți duble de H.
8p
– ADN conține ca baze azotate pirimidinice timină și citozină.
– ARN conține ca baze azotate pirimidinice uracilul și citozina.
2. a) primară (monocatenară), secundară (dublucatenară) 4p
b) Este principiul fundamental al geneticii moleculare, care stabilește
modul în care informația genetică din molecula de ADN este
2p
transcrisă în secvența de aminoacizi din catena polipeptidică, în
timpul sintezei proteice.
c) Tipuri de ARN
Noțiuni specifice: ARN m, ARN r, ARN t, ARN v, ARN nm, aminoacizi
Există cinci tipuri de ARN: ARN viral, care constituie materialul
genetic la ribovirusuri; ARN nuclear mic, care are rol în funcționarea 0p 1
nucleului; ARN mesager, care copie informația genetică de pe o catenă
a ADN-ului; ARN de transport, care transportă aminoacizii la locul
sintezei proteice și ARN ribozomal care intră în alcătuirea ribozomilor.
BACALAUREAT
TESTULNR.12–GENETICUMAN
SUBIECTULI
A. benigne, maligne 4p
B. – ecografia – se poate realiza pe toată perioada sarcinii
6p
– amniocenteza – permite identificarea anomaliilor cromozomiale
C. 1.a), 2.d), 3.c), 4.b), 5.a) 1 0p
D. 1. F Carcinogeneza este procesul prin care este indus cancerul.
2. A
1 0p
3. F Heterozomii se mai numesc cromozomi ai sexului, deoarece
determină sexul individului.
SUBIECTULalII-lea
A. a) azbest, nicotină, gudron, nichel 4p
b) – stabilirea numărului de nucleotide care conțin adenină = 324 4p
– stabilirea numărului de nucleotide care conțin
adenină + timină = 324 + 324 = 648
– stabilirea numărului de nucleotide care conțin
citozină + guanină = 1 248 – 648 = 600
– stabilirea numărului de nucleotide care conțin citozină
= 600 : 2 = 300 2p
Mutageneza este procesul de apariție a mutațiilor. 4p
– stabilirea numărului de nucleotide rămase în segmentul bicatenar
= 1 248 – 112 = 1 136
– stabilirea numărului de nucleotide pe o catenă a ADN
= 1 136 : 2 = 568
c) Cerință: Calculați numărul de legături duble pe care le conține
segmentul inițial de ADN bicatenar. 4p
Rezolvare: Legăturile duble se stabilesc între A și T = 324 legături duble.
B. a) – cuplul este steril
2p
– unul sau ambii parteneri au fost supuși unor factori mutageni
b) – analiza cariotipului
2p
– studiul arborelui genealogic
c) Asemănare – ambele domenii presupun prelevarea de celule
umne și multiplicarea lor in vitro.
Deosebire – fertilizarea in vitro are drept scop reproducerea 4p
umană, iar clonarea terapeutică se realizează, în
principal, pentru tratarea unor boli.

BAREME
d) Cerință: Enumerați etapele procesului de fertilizare in vitro.

Rezolvare:
– aplicarea unui tratament hormonal mamei
– prelevarea unui ovul din organismul mamei
4p
– fertilizarea in vitro a ovulului utilizând spermatozoizii tatălui
– plasarea zigotului într-un mediu nutritiv unde se va divide și va
forma embrionul
– implantarea embrionului în uterul mamei
SUBIECTULalIII-lea
1. a) fum de țigară, azbest, radiații ionizante 3p
b) Factorii mutageni se clasifică:
– fizici – radiații ionizante, UV;
– chimici – azbest, nicotină, gudron, nichel, petrol, benzen, oxid 3p
de fier;
– biologici – unele virusuri (ex.: HPV – Human papilloma virus).
c) – Cariotipul reprezintă totalitatea cromozomilor, aşezaţi în perechi și
aliniați în ordine descrescătoare după mărime.
– În cariotip, cromozomii umani au fost repartizaţi în 7 grupe, notate
de la A la G.
– Terapia genică constă în transferul de gene umane în scopul 8p
înlocuirii genelor mutante cu gene normale.
– Terapia genică presupune obținerea unui ADN-insert care se
realizează prin sinteza artificială a genei de interes sau preluarea
acesteia de la un organism.
2. a) – carcinom – cancer al epiteliilor;
– leucemie – cancer al globulelor albe; 3p
– mielom – cancerul măduvei osoase
b) Cancerul este transmis clonal deoarece pornește de la o celulă
3p
anormală care proliferează și toți descendenții ei sunt anormali.
c) Complementul cromozomial uman
Noțiuni specifice: autozomi, heterozomi, cromatide, centromer,
metacentric, submetacentric.
La om, complementul cromozomial normal este alcătuit din 46 de
cromozomi (23 de perechi), astfel:
– 44 autozomi (22 perechi) – conțin gene pentru caracterele generale
ale corpului, sunt identici la ambele sexe;

BACALAUREAT
– 2 heterozomi (1 pereche) – sunt cromozomii care determină

sexul individului, femeile au doi cromozomi X, iar bărbații au un
cromozom X și un cromozom Y.
Un cromozom metafazic, aflat în stare de maximă spiralizare, este
alcătuit din:
– două cromatide surori;
– un centromer (constricție primară) care unește cele două
cromatide;
– două braţe delimitate de centromer pe fiecare cromatidă: brațul 10p
lung notat cu q şi scurt notat cu p.
După poziţia centromerului, cromozomii complementului cromo
zomial uman se clasifică:
– metacentrici – centromerul împarte cromozomul în două brațe egale;
– submetacentrici – brațele sunt inegale;
– acrocentrici – centromerul este plasat aproape de unul dintre
capete, prezintă adesea o constricție secundară pe brațul scurt
care delimitează o formațiune globuloasă numită satelit.
TESTULNR.13
SUBIECTULI
A. SNC și SNP 4p
B. – cistita – inflamația vezicii urinare
6p
– nefrita – inflamația nefronilor
C. 1.d), 2c), 3. b), 4. d), 5.b) 10p
D. 1. F Transcriptia constă în copierea informației genetice din catena
de ADN de către ARNmesager.
2. A 10p
3. F Volumul sistolic reprezintă volumul de sânge expulzat de fiecare
ventricul într-un minut.
SUBIECTULalII-lea
A. Precizarea a două caracteristici ale codului genetic, de exemplu:
4p
codul genetic este nesuprapus, codul genetic este fără virgulă;

BARE M E
b) numărul de nucleotide cu guanină conţinute de fragmentul de ADN

bicatenar – etapele rezolvării
– stabilirea numărului de nucleotide care conţin adenină – 249 1p
– stabilirea numărului de nucleotide care conţin adenină + timină –
249 + 249 = 498 2p
– stabilirea numărului de nucleotide care conţin citozină + guanine
= 2388 –498 = 1890 1p
10p
– stabilirea numărului de nucleotide care conţin guanină
=1890/2=945 2p
– stabilirea numărului codonilor din catena de ARNmesager
sintetizat prin transcripția fragmentului de ADN-----2388/2=1194;
1194:3=398 2p
– secvenţa de nucleotide din catena de ADN5‘-3‘-CTTCGAGCA
2p
c) Cerinţa: Stabiliți numărul de nucleotide cu citozină.
Rezolvare: Numărul de nucleotide cu citozină este egal cu numărul 4p
de nucleotide cu guanină și este egal cu 945.
B. a) grupa de sânge a donatorilor posibili dintre cei prezenți la spital
2p
este: OI,Rh-
b) – Consecința unei transfuzii cu sânge din grupa AB și Rh negativ
este conflictul imun, care determină aglutinarea hematiilor
urmată de hemoliză.
2p
– Regula generală a transfuziilor afirmă ca aglutininele din
plasma primitorului nu au voie să întâlnească aglutinogenele
omoloage din sângele donatorului.
c) – Cantitatea de sânge din corpul Mariei înainte de accident
60 × 8/100 = 4,8 litri.
4p
– Cantitatea de sânge rămasă după accident în corpul Mariei
4,8 – 0,2 = 4,6 litri.
d) Cerinţa: Precizați un posibil primitor de sânge de la Maria.
4p
Rezolvare: Maria are grupa AII, deci poate dona la AII sau la ABIV.
SUBIECTULalIII-lea
1. a) curburile din plan sagital:
– lordoze – au concavitatea posterior (regiunile cervicală și lombară). 4p
– cifoze – concavitatea privește anterior (regiunile toracală și sacrală).
b) două oase din structura neurocraniului sunt: frontal, occipital 2p
BACALAUREAT
c) – Coastele sunt arcuri osteocartilaginoase, situate în partea

laterală a toracelui.
– Sternul, coastele și coloana vertebrală toracală alcătuiesc cutia
toracică. 8p
– Oasele coxale sunt oasele centurii pelviene.
– Scheletul membrelor inferioare este alcătuit din centura
pelviană și din scheletul membrului inferior liber.
2. a) sistem nervos, sistem locomotor, sistem endocrin 3p
b) Sistemul osos reprezintă componenta pasivă a sistemului loco
motor deoarece nu consumă energie pentru realizarea locomoției; 3p
sistemul muscular este partea activă a sistemului locomotor.
c) Funcția reflexă a sistemului nervos
Notiuni specifice: substanța cenușie, stimuli, actul reflex, arcul
reflex, baza anatomică, reflexe somatice.
La baza funcționării sistemului nervos se află actul reflex, proces
care are ca bază anatomică arcul reflex. 10p
Funcția reflexă a sistemului nervos este coordonată de substanța
cenușie și constă în reacția de răspuns a organismului la acțiunea unor
stimuli interni sau externi.
Reflexele pot fi somatice sau vegetative.
TESTULNR.14
SUBIECTULI
A. axoni (prelungirile neuronilor); de conducere 4p
B. – Insulina – hormon hipoglicemiant
– Glucagonul – principalul hormon hiperglicemiant, stimulează gli 6p
cogenoliza
C. 1.b), 2 d.), 3. d), 4. a), 5. d ) 10p
D. 1. F ARN de transport asigură transportul aminoacizilor la nivelul celulei.
2. F Ultrafiltrarea glomerulară este un proces care contribuie la
formarea urinei primare. 10p
3. A

BAR E ME
SUBIECTULalII-lea
A. a) Două deosebiri între structura chimică a ADN-ului și cea a
ARN‑ului mesager:
– ADN-ul conține dezoxirboză ca pentoză în structura nucleotidei
în timp ce ARN mesager conține riboză ca pentoză în structura 4p
nucleotidei;
– ADN-ul are ca baza azotată pirimidinica-timina în timp ce
ARN-ul mesager are ca bază azotată pirimidinica uracilul.
b) – stabilirea numărului de nucleotide care conţin citozină –120 1p
– stabilirea numărului de nucleotide care conţin citozină + guanină
– 120 + 120 = 240 1p
– A + T+ C + G = 1 080 1p
– stabilirea numărului de nucleotide care conţin adenină + timină =
1080 – 240 = 840 1p
10p
– stabilirea numărului de nucleotide care conţin adenină
840/2 = 420 2p
– stabilirea numărului de legături duble = 420 1p
– stabilirea numărului de legături triple – 120 1p
– secvenţa de nucleotide din catena de ARNmesager-GAAUUAGC
2p
c) Cerință: Ce rol are ARNmesager?
Rezolvare: ARNmesager are rol în procesul de transcripție, copiază 4p
informația genetică de pe o catenp de ADN.
B. a) – debitul cardiac = debitul sistolic × frecvența cardiacă
2p
– debitul cardiac = 90 × 80 = 7 200ml/min
b) AII, Rh- și OI, Rh - 4p
c) Anticorpii anti D se găsesc în sângele sportivului deoarece acesta
2p
a mai suferit o transfuzie cu o cantitate mică de sânge cu RH +.
d) Cerință: Căror grupe de sânge poate dona sportivul?
Rezolvare: Sportivul poate fi donator pentru persoane cu grupa: AII 4p
și AB IV, indiferent de RH.
SUBIECTULalIII-lea
1. a) biotop și biocenoză 2p
b) – agroecosistemel – au apărut în urma intervenției omului asupra
ecosistemelor naturale
BACALAUREAT
– agroecosistemele – cuprind: ecosistemul culturilor ierboase

(anuale, bianuale), ecosistemul plantațiilor de pomi fructiferi și
4p
ecosistemul culturilor protejate (plante legumicole, protejate în
sere, solarii).
c) – Defrișările pădurilor conduc la deteriorarea ecosistemelor naturale
și contribuie la degradarea solurilor.
– Defrișările pădurilor au contribuit la apariția inundațiilor,
intensificarea vitezei vânturilor, creșterea aridității climatului.
– Supraexploatarea resurselor biologice are drept consecință 8p
deteriorarea ecosistemelor.
– Suprapășunatul este o metodă de supraexploatare naturală a
ecosistemelor și are drept consecință distrugerea covorului
vegetal dintr-un ecosistem.
2. a) – Meningita – fotofobie
4p
– Coma – pierderea cunoștinței
b) – La baza funcționării sistemului nervos se află mecanismul
2p
fiziologic numit act reflex ce are ca bază anatomică arcul reflex.
c) Funcția de conducere a sistemului nervos
Noțiuni specifice: substanța albă, căi ascendente, căi sensitive, căi
descendente, căi motorii, căi piramidale.
Funcția de conducere a sistemului nervos se realizează prin substanța
albă care formează căi ascendente sau sensitive și căi descendente sau
motorii.
10p
Căile ascendente conduc excitațiile sub forma de influx nervos de la
receptori la centrii nervoși, iar căile descendente conduc răspunsurile
elaborate, sub formă de impuls nervos, de la centrii nervoși ai encefalului
spre efectori.
Căile descendente sunt de două tipuri: piramidale – deservesc motilitatea
voluntară și extrapiramidale – deservesc motilitatea involuntară.

BARE M E
TESTULNR.15
SUBIECTULI
A. abdominală, pelviană 4p
B. – amniocenteza – constă în recoltarea de lichid amniotic, prin
puncția sacului amniotic, sub control ecografic
6p
– ecografia – permite identificarea a numeroase anomalii structurale
fetale
C. 1.c), 2.d), 3.c), 4.b), 5.d) 10p
D. 1. F Starea de frică stimulează sistemul nervos simpatic.
2. F În timpul somnului scade frecvența respiratorie. 10p
3. A
SUBIECTULalII-lea
A a) – TSH – stimulează creșterea, dezvoltarea și secreția tiroidei
– ACTH – stimulează creșterea, dezvoltarea și secreția corticosu 4p
prarenalei.
b) – deoarece fiecare nucleotidă conține câte un zahar, dacă sunt
1 500 de nucleotide pe fragmentul de ADN bicatenar, vor fi 2p
1 500 molecule de dezoxiriboză 4p
– 750 nucleotide în ARNm 2p
– 750 : 3 = 250 codoni 2p
– 250 codoni = 250 aminoacizi
c) Cerință: Ce este codonul?
4p
Rezolvare: Codonul este unitatea de codificare a informației genetice.
B. a) AB IV 2p
b) nu are aglutinine/anticorpi 2p
c) are loc aglutinarea (alipirea) urmată de liza (distrugerea) hematiilor 4p
d) Cerință: Care este procentul din totalul europenilor, ce prezintă
Rh pozitiv? 4p
Rezolvare: 85% din totalul europenilor au Rh pozitiv.
SUBIECTULalIII-lea
1. a) Ecosistemul reprezintă unitatea structurală și funcțională, care se
3p
stabilește între un biotop și o biocenoză.
b) defrișarea pădurilor, suprapasunatul, supraexploatarea faunei terestre
3p
BACALAUREAT
c) – Poluarea chimică constituie forma cea mai periculoasă de poluare.

– Pesticidele reprezintă o sursă de poluare chimică.
8p
– Ecosistemele antropizate sunt create și dirijate de om.
– Ecosistemele agricole sunt ecosisteme terestre antropizate.
2. a) periferic, de conducere, central 3p
b) tactili, termici, dureroși. 3p
c) Segmentul de conducere al analizatorului vizual
Noțiuni specifice: protoneuronul, deutoneuronul, tritoneuronul,
retina, corpi geniculați, metatalamus.
Segmentul de conducere al analizatorului vizual prezintă trei 10p
neuroni. Protoneuronul este reprezentat de neuronii bipolari din retină,
deutoneuronul este reprezentat de neuronii multipolari din retină, iar
tritoneuronul se găsește în corpii geniculați laterali din metatalamus.
TESTULNR.16
SUBIECTULI
A. acustici, vestibulari 4p
B. – pepsina – degradează proteinele până la albumoze și peptone
– lipaza gastrică – degradează lipidele emulsionate până la acizi 6p
grași și glicerol
C. 1.b), 2.c), 3.d), 4.b), 5.c) 10p
D. 1. F Absorbția nutrimentelor are loc la nivelul intestinului subțire.
2. F Cromozomul submetacentric are două brațe inegale. 10p
3. A
SUBIECTULalII-lea
A. a) – hipofiza – la baza creierului, într-o scobitură a osului sfenoid
(șaua turcească) 4p
– suprarenalele – la polul superior al rinichilor
b) – diabet zaharat, pancreasul endocrin 4p
– poliuria, polidipsia 2p
– poliurie = urinări dese 2p
– polidipsie = sete exagerată 2p

BARE M E
c) Cerință: Precizați de ce boală ar suferi bărbatul, dacă ar avea

următoarele simptome: poliurie, polidipsie și dezechilibre ionice. 4p
Rezolvare: Bărbatul ar suferi de diabet insipid.
B. a) – VC = 500 ml – 150 ml = 350 ml
– C.V = V.C + V.I.R + V.E.R 4p
– C.V = 350 + 1 200 + 1 200 = 2 750 ml aer
– C.P.T = C.V + V.R 2p
– V.R = C.P.T – C.V = 4000 ml – 2750 ml =1250 ml aer 2p
b) Cerință: Ce reprezintă capacitatea pulmonară totală (C.P.T) ?
4p
Rezolvare: C.P.T = C.V + V.R
SUBIECTULalIII-lea
1. a) – au ca bază azotată purinică adenina
– au ca bază azotată pirimidinică citozina 3p
– au rol în sinteza proteinelor
b) eliminarea intronilor (secvențe noninformaționale) și asamblarea
3p
exonilor (secvențe informaționale)
c) – Replicarea ADN-ului reprezintă funcția autocatalitică a sa.
– Replicarea ADN-ului se realizează după modelul semiconservativ.
8p
– Sinteza proteinelor reprezintă funcția heterocatalitică a ADN-ului.
– Sinteza proteinelor are loc în două etape: transcripția și translația.
2. a) – creste ampulare – la baza canalelor semicirculare membranoase
4p
– macula – în utricula și sacula
b) Atât receptorii pentru auz, cât și pentru echilibru se găsesc la
2p
nivelul urechii interne.
c) Segmentul intermediar al analizatorului auditiv
Noțiuni specifice: ganglion spiral, nuclei cohleari, punte, coliculi
cvadrigemeni, corpi geniculați, metatalamus
Segmentul intermediar este format din patru neuroni. Primul neuron 10p
se află în ganglionul spiral Corti, al doilea neuron în nucleii cohleari
pontini, al treilea neuron în coliculii cvadrigemeni inferiori, iar al
patrulea neuron în corpii geniculați mediali din metatalamus.
BACALAUREAT
TESTULNR.17
SUBIECTULI
A. metacarpiene, falange 4p
B. – stomac – inhibă secreția
6p
– pancreas – inhibă secreția exocrină
C. 1.c), 2.a), 3.b), 4.c), 5.d) 10p
D. 1. F Enterocolita este o afecțiune a sistemului digestiv.
2. F Hormonii sunt produșii de secreție ai glandelor endocrine. 10p
3. A
SUBIECTULalII-lea
A. a) – Asemănare – sunt substanțe macromoleculare, alcătuite din
unități numite nucleotide.
4p
– Deosebire – glucidul din alcătuirea nucleotidei ADN este
dezoxiriboza, iar în nucleotidă ARN este riboza.
b) – stabilirea numărului de nucleotide care conțin guanină = 871
– stabilirea numărului de nucleotide care conțin citozină + 4p
guanină = 871 + 871 = 1 742
• stabilirea nr. de nucleotide care conțin adenină + timină
= 3 746 – 1 742 = 2 004
• stabilirea numărului de nucleotide care conțin adenină 4p
= 2 004 : 2 = 1 002
– legăturile triple se stabilesc în ADN bicatenar între C și G
– numărul de nucleotide C = numărul de nucleotide G = nr. 2p
legături triple = 871
– TACCGT
c) Cerință: Stabiliți numărul legăturilor duble din fragmentul de ADN
bicatenar
Rezolvare:
4p
– legăturile duble se stabilesc în ADN bicatenar între A și T
– numărul de nucleotide A = numărul de nucleotide T = numărul de
legături duble = 1002
B. a) Pacientul are grupa AB(IV) Rh pozitiv. 2p
b) – Pacientul poate primi sânge de la ambii posibili donatori.
– Din punct de vedere al sistemului AB0, regula transfuziei
spune că aglutinogenele din sângele donatorului nu trebuie să
se întâlnească cu aglutinine omoloage în plasma primitorului.

BARE M E
– Astfel, donatorii cu grupa O(I) pot dona pentru că nu au

aglutinogene pe hematii.
4p
– Din punct de vedere al sistemului Rh, pacientul fiind Rh+,
poate primi de la ambii donatori.
c) Se produce reacția antigen-anticorp, manifestată prin aglutinarea
2p
hematiilor, urmată de hemoliză, cu consecințe grave pentru pacient.
d) Cerință: Stabiliți aglutininele din plasma celor doi donatori.
4p
Rezolvare: α și β
SUBIECTULalIII-lea
1. a) nodulul sinoatrial, nodulul atrioventricular, fasciculul Hiss 3p
b) – proteolitice – proteine
– lipolitice – lipide 3p
– glicolitice – glucide
c) – Glandele anexe tubului digestiv sunt glandele salivare, ficatul
și pancreasul.
– Secrețiile glandelor anexe cu rol în digestie sunt: saliva, bila și
sucul pancreatic.
8p
– Deglutiția cuprinde activități motorii care asigură transportul
bolului alimentar din cavitatea bucală în stomac.
– Deglutiția se desfășoară în trei timpi: bucal, faringian și
esofagian.
2. a) pancreas, testicul, ovar 3p
b) Insulina stimulează glicogenogeneza (transformarea glucozei în
3p
forma ei de depozit – glicogen).
c) Hipofiza
Noțiuni specifice: adenohipofiza, neurohipofiza, hormoni glandu
lotropi, hormoni nonglandulotropi, hormonul somatotrop, prolactina
Hipofiza este o glandă endocrină localizată la baza encefalului,
posterior chiasmei optice, în șaua turcească a osului sfenoid. Are forma
și mărimea unui bob de fasole, cântărind aproximativ 0,5g. Este legată
de hipotalamus prin tija pituitară.
Glanda hipofiză este alcătuită din trei lobi: lobul anterior (reprezintă
75% din masa hipofizei), lobul intermediar (reprezintă 2% din masa
hipofizei) și lobul posterior.
BACALAUREAT
• Lobul anterior împreună cu cel intermediar formează adeno

hipofiza, iar lobul posterior constituie neurohipofiza.
• Lobul anterior hipofizar secretă două categorii de hormoni:
glandulotropi (tirotropina, corticotropina, hormonul foliculosti 6p
mulant și hormonul luteinizant) și nonglandulotropi (hormonul
somatotrop și prolactina). Lobul intermediar al hipofizei secretă
un singur hormon (melanocitostimulator), iar lobul posterior 4p
depozitează doi hormoni secretați de hipotalamus (hormonul
antidiuretic și ocitocina).
TESTULNR.18
SUBIECTULI
A. insulină, glucagon 4p
B. – micțiune;
– simpaticul – contractă sfincterul intern, relaxează mușchii peretelui 6p
– parasimpaticul – relaxează sfincterul intern, contractă mușchii peretelui
C. 1.d), 2.a), 3.b), 4.c), 5.b) 1 0p
D. 1. F Adenina și guanina sunt baze purinice.
2. F Surse de poluare fizică pot fi scurgerile radioactive de la centra
1 0p
lele nucleare.
3. A
SUBIECTULalII-lea
A. a) – ARN mesager – copiază informația genetică de pe o catenă a
ADN în procesul de transcripție 4p
– ARN de transfer – transportă aminoacizii la locul sintezei proteice
b) – stabilirea numărului de nucleotide care conțin adenină = 176 4p
– stabilirea numărului de nucleotide care conțin adenină +
timină = 176 + 176 = 352
– stabilirea nr. de nucleotide care conțin citozină + guanină
= 872 – 352 = 520
– stabilirea numărului de nucleotide care conțin citozină = 520 : 4p
2 = 260
– numărul de nucleotide A = nr. nucleotide T = nr. legături duble
= 176 2p
– numărul de nucleotide C = nr. nucleotide G = nr. legături triple
= 260
– CUCAGU

BARE M E
c) Cerință: Enumerați etapele sintezei proteice.

4p
Rezolvare: Etapele sintezei proteice sunt transcripția și translația.
B. a) A(II) Rh- 2p
b) β 2p
c) grupa O(I) Rh-
Motivație: deoarece pacientul are un singur tip de aglutinogen
(A), rezultă că are Rh-, așadar poate primi sânge doar de la donatori
4p
Rh-; grupa O(I) nu prezintă aglutinogene, așadar poate dona tuturor
grupelor (regula transfuziei cere ca aglutinogenele donatorului să nu se
întâlnească cu aglutinine omoloage în plasma primitorului).
d) Cerință: Stabiliți aglutininele corespunzătoare celor trei grupe din
rezerva de sânge a spitalului.
Rezolvare: B (III) = α 4p
O (I) = α și β
A (II) = β
SUBIECTULalIII-lea
1. a) – cavitatea bucală – amilaza salivară (ptialina)
3p
– intestin subțire – amilază pancreatică, dizaharidaze
b) – mecanice – tăiere, mărunțire;
– fizice – dizolvare, emulsionare; 3p
– chimice – hidroliza
c) – Ciroza hepatică constă în distrugerea parenchimului hepatic
prin dezvoltarea anormală a țesutului conjunctiv fibros.
– Ciroza hepatică poate avea drept cauze hepatitele cronice sau
alcoolismul.
– Dintre măsurile de prevenire a îmbolnăvirilor digestive putem
8p
enumera spălarea mâinilor înaintea meselor, periajul dinților
după fiecare masă, spălarea fructelor și legumelor.
– Pentru păstrarea sănătății sistemului digestiv se recomandă
evitarea consumului de alimente și băuturi din surse nesigure,
neautorizate.
2. a) – chemoreceptori – receptorii gustativi
– fotoreceptori – receptorii vizuali 3p
– mecanoreceptori – receptorii auditivi
BACALAUREAT
b) Anatomic, între hipotalamus și hipofiză există o legătură vasculară

= sistemul port hipofizar între hipotalamus și adenohipofiză și o
legătură nervoasă = tractul hipotalamo-hipofizar format din axonii 3p
neuronilor secretori din nucleii anteriori ai hipotalamusului care
ajung în lobul posterior hipofizar.
c) Glandele suprarenale
Noțiuni specifice: corticosuprarenala, medulosuprarenala, hormoni 6p
mineralocorticoizi, hormoni glucocorticoizi, adrenalină, noradrenalină.
Glandele suprarenale sunt glande pereche, localizate la polul superior 4p
al rinichilor.
Structural, glandele suprarenale prezintă două zone: externă, cor
ticală numită corticosuprarenala și internă, medulară numită medulosu
prarenala.
Corticosuprarenala secretă trei grupe de hormoni: mineralocorticoizi,
glucocorticoizi și sexosteroizi. Hormonii corticosuprarenalieni sunt
steroizi, derivați ai colesterolului.
Medulosuprarenala – secretă doi hormoni adrenalină (epinefrină) și
noradrenalină (norepinefrină) care se mai numesc catecolamine.
Secreția suprarenalelor este stimulată de stres (emoții, încordare
neuropsihică, traumatisme, frig, căldură excesivă).
TESTULNR.19
SUBIECTULI
A. introducerea de noi specii, distrugerea habitatelor 4p
B. – hipofiză – hormon somatotrop
6p
– tiroidă – tiroxină
C. 1.d), 2.c), 3.d), 4.b), 5.d) 10p
D 1. F Planul transversal al corpului trece prin axul sagital și transversal.
2. A
10p
3. F Filtrarea glomerulară are loc la nivelul corpusculului renal al
nefronului

BAR E ME
SUBIECTULalII-lea
A. a) – celule diploide – sunt celulele somatice care conțin câte două
copii ale fiecărui cromozom, se notează 2n;
4p
– celule haploide – sunt gameții (celulele de înmulțire) care conțin
câte o singură copie a fiecărui cromozom și se notează cu n.
b) – 1 genă = 6 000 nucleotide 4p
231 x 6 000 = 1 386 000 nucleotide = 1 386 000 dezoxiriboze
– 1 386 000 : 20 = 69 300 rotații complete 2p
– metacentrici, submetacentrici, acrocentrici, telocentrici 4p
c) Cerință: Enumerați componentele unui cromozom metafazic.
Rezolvare: 4p
– cromatide, centromer, brațe, constricție secundară, satelit
B a) 24 ore ---------- 1200 ml
1 oră ------------- a 2p
a = 1200 : 24 = 50 ml / oră
b) – tripsina – proteine
– chemotripsina – proteine
4p
– lipaza – lipide emulsionate
– amilaza – polizaharide (amidon crud)
c) bila (ambele se varsă în duoden) 2p
d) Cerință: Precizați rolul ionului bicarbonat din compoziția sucului
pancreatic. 4p
Rezolvare: Neutralizează aciditatea chimului gastric.
SUBIECTULalIII-lea
1. a) – localizare în cavitatea abdominală, în zona lombară, de o parte
și de alta a coloanei vertebrale 3p
– caracteristici: forma unui bob de fasole, culoare roșu-brun
b) cistita, nefrita, glomerulonefrita 3p
c) – Procesul de eliminare a urinei se numește micțiune și este un
act reflex.
– Reflexul de micțiune poate fi stimulat sau inhibat de centri
corticali care controlează sfincterul vezical extern și amână 8p
micțiunea până când condițiile permit.
– Nefronul este unitatea structurală și funcțională a rinichiului.
– Nefronul este alcătuit din corpuscul renal și tub urinifer.
BACALAUREAT
2. a) – anterior – hormon somatotrop – stimulează creșterea

– intermediar – hormon melanocitostimulator – stimulează
secreția de melanină 3p
– posterior – hormon antidiuretic – stimuleză reabsorbția
facultativă a apei la nivelul tubilor uriniferi
b) – creșterea și dezvoltarea
– metabolismul 3p
– homeostazia
c) Pancreasul endocrin
Noțiuni specifice: insulină, glucagon, hipoglicemiant, glicogeno
geneza, glicogenoliza, gluconeogeneza.
Pancreasul, localizat în cavitatea abdominală, în spatele stomacului, 6p
este o glandă mixtă, cu două componente: exocrină formată din acini
care secretă suc pancreatic și endocrină formată din insule de celule
endocrine (insulele Langerhans) formate din celule α care secretă
glucagon și celule β care secretă insulină. 4p
Insulina este principalul hormon hipoglicemiant al corpului, având
acțiune anabolizantă asupra tuturor metabolismelor intermediare.
Efecte ale insulinei sunt: stimulează pătrunderea glucozei în
celule, intensifică consumul de glucoză la nivel celular, stimulează
glicogenogeneza (transformarea glucozei în glicogen) în ficat și mușchi.
Glucagonul este principalul hormon hiperglicemiant și are efecte
inverse insulinei: stimulează glicogenoliza (descompunerea glicogenului
în glucoză), stimulează gluconeogeneza (formarea de glucoză).
Cea mai frecventă disfuncție a secreției de insulină este hiposecreția
care produce boala numită diabet zaharat, manifestată prin: hipergli
cemie, poliurie, polidipsie, polifagie (ingerarea unei cantități mari
de alimente), glicozurie (eliminarea glucozei prin urină), afectarea
sistemelor nervos, cardiovascular și excretor.

BARE M E
TESTULNR.20
SUBIECTULI
A. biotop; biocenoză 4p
B. – humerus – os al brațului
6p
– radius – os al antebrațului
C. 1. b), 2. c), 3. b), 4. c), 5. a) 1 0p
D. 1. F Litiaza biliară constă în apariția calculilor biliari.
2. A
1 0p
3. F Căile descendente medulare conduc motilitatea voluntară și
involuntară.
SUBIECTULalII-lea
A. a) Două deosebiri:
– procariotele au materialul genetic reprezentat de nucleoid și
este dispus în citoplasmă, iar eucariotele au material genetic
extranuclear localizat în cloroplaste și în mitocondrii, dar și
material genetic nuclear localizat în nucleu; 4p
– materialul genetic al procariotelor este reprezentat de un
singur cromozom alcătuit dintr-o singură moleculă circulară
de ADN, iar materialul genetic din nucleu formează cromatina
nucleului și individualizează mai mulți cromozomi.
b) – stabilirea numărului de nucleotide care conţin adenina 1 212 1p
1 212 + 1 212 = 2 424 2p
– stabilirea numărului de nucleotide care conţin citozină + guanina
= 7 820 – 2 424 = 5 396 1p
10p
= 5 396/2 = 2 698 2p
– stabilirea numărului de legături duble –1 212 1p
– stabilirea numărului de punți de H din legăturile duble
– 2 × 1 212 = 2 424 1p
– secvenţa de nucleotide din catena de ADN5‘-3‘-TTACGC 2p
BACALAUREAT
c) Cerinţă:
Stabiliți numărul de legături triple din fragmentul de ADN bicatenar
utilizat pentru sinteza proteinei.
Rezolvare: 4p
Legăturile triple se stabilesc între o guanină și o citozină, deci
numărul de legături triple este egal cu numărul guaninelor sau al
citozinelor, deci este egal cu 2 698.
B. a) grupa de sânge AII, Rh- 2p
b) aglutinina/anticorpul din plasma sângelui acestei persoane este β 2p
c) – Donatori posibili: OI,Rh- și AII,Rh-; grupa de sânge AII, poate
primi doar de la OI și de la AII ;
4p
– Pe membrana hematiilor există doar aglutinogenul A, nu și D
deci Rh-ul este negativ
d) Calculați cantitatea de sânge care a rămas în corpul persoanei
accidentate, știind că aceasta cântărește 60 de kg și sângele
reprezintă 8 % din greutatea corpului. 4p
– 8% × 60 = 4,8 litri = 4 800 ml
– 4 800 – 300 = 4 500 ml =4,5 l rămași
SUBIECTULalIII-lea
1. a) Cardiopatie ischemică
– cauza – ateroscleroza arterelor coronare 3p
– manifestare – dureri în regiunea inimii
b) ↓O2
(sânge oxigenat)Vs → artera aortă → țesuturi → (vene cave) Ad 3p
↑CO2
c) – Circulația mare începe în ventriculul stâng prin artera aortă.
– Artera aortă transportă sânge oxigenat și cu nutrienți către
organe și țesuturi.
– Imunitate specifică (dobândită) se dezvoltă în urma expunerii
la agenți capabili să genereze un răspuns imun și poate 8p
fi dobândită natural pasiv, prin transfer transplacentar de
anticorpi.
– Imunitate specifică (dobândită) se dezvoltă în urma expunerii
la agenți capabili să genereze un răspuns imun și poate fi
dobândită natural activ în urma unei boli;
2. a) fracturi, deformări osoase precum, cifoza, entorsele. 3p

BARE M E
b) Oasele rețin numeroase substanțe toxice: mercur, plumb, fluor,

pătrunse în mod accidental în corp și le eliberează treptat, fiind 3p
apoi eliminate renal.
c) Scheletul trunchiului
Noțiuni specifice: coaste, coloana vertebrală, vertebre, stern, manu
briu, apendice xifoid
Scheletul trunchiului este alcătuit din: coaste, coloană vertebrală și
stern. Coloana vertebrală este formată din 33-34 de vertebre. Coloana
1 0p
vertebrală cuprinde cinci regiuni: cervicală, toracală, lombară, sacrală
și coccigiană.
Sternul este un os lat alcătuit din: manubriu, corp și apendice xifoid.
Coastele sunt în număr de 12 perechi și se împart în: coaste adevărate,
false și flotante.
TESTULNR.21
SUBIECTULI
A. reabsorbția tubulară, secreția tubulară 4p
B. – sensibilitatea tactilă fină (epicritică) – fasciculele spinobulbare
Goll și Burdach 6p
– sensibilitatea termică și dureroasă – fasciculul spinotalamic lateral
C. 1.d), 2.c), 3.c), 4.d), 5.c) 1 0p
D. 1. F Acromegalia este cauzată de hipersecreția de STH.
2. F Citozina și guanina se leagă prin punți triple de hidrogen. 1 0p
3. A
SUBIECTULalII-lea
A. a) oxihemoglobina, carbohemoglobina 4p
b) V.R = 25 x 6000 /100 = 1 500 ml aer 2p
C.P.T = C.V + V.R
C.V = C.P.T – V.R = 6 000 – 1 500 = 4 500 ml aer 2p
C.V = V.C + V.I.R + V.E.R
V.E.R = C.V – (V.C +V.I.R) = 4 500 – 2 500 = 2 000 ml aer 2p
Debitul respirator(ventilator) = volumul curent (V.C) x frecvența
respiratorie 4p
D.R = 500 x 20 = 10 000 ml aer
BACALAUREAT
c) Cerință: Care este frecvența respiratorie a unui bărbat în stare de repaus?

Rezolvare: Frecvența respiratorie a unui bărbat în stare de repaus, 4p
este de 16 respirații/ minut.
B. a) dacă catena de ADN are 1 400 nucleotide, atunci numărul
2p
nucleotidelor din ARN m = 1400
b) 250T = 250 A pe catena de ADN; numărul nucleotidelor din
2p
ARN m cu U = 250
c) numărul nucleotidelor cu C = 450, deoarece sunt 450 nucleotide
4p
cu G
d) Cerință: Ce fel de bază azotată este uracilul?
4p
Rezolvare: Uracilul este o bază azotată pirimidinică.
SUBIECTULalIII-lea
1. a) fracturi, entorse 2p
b) – cartilajele diafizo-epifizare – asigură creșterea în lungime a
oaselor 4p
– periostul – asigură creșterea în grosime a oaselor
c) – Scheletul trunchiului este format din stern, coaste și coloană
vertebrală.
– Sternul este osul lat al pieptului. 8p
– Sistemul osos asigură stațiunea bipedă a omului.
– Oasele constituie depozite de săruri minerale.
2. a) mușchii biceps și triceps brahiali, mușchiul croitor, mușchiul
3p
triceps sural
b) Mușchii striați se mai numesc și mușchi scheletici deoarece se
3p
prind de oase (schelet) prin intermediul tendoanelor.

BAREME
c) Tipuri de contracții musculare

Noțiuni specifice: secusa, tetanos incomplet, tetanos complet, tonus
muscular, contracții fuzionate, frisonul
Contracțiile musculare sunt de două feluri: contracții simple sau
secuse musculare și contracții fuzionate reprezentate de tetanosul
incomplet, tetanos complet și tonusul muscular.
Contracțiile simple sau secusele musculare, sunt contracții musculare
unice care se obțin dacă se aplică mușchiului un singur stimul și se
produc rar în organism (exemple: frisonul, sistola cardiacă). Contracțiile 10p
fuzionate, reprezintă contracțiile musculare normale care sunt rezultatul
aplicării unor stimuli repetitivi, la intervale mici și regulate.
Tetanosul incomplet se obține în cazul aplicării unor stimuli cu o
frecvență redusă de 10-20 stimuli/secundă.
Tetanosul complet se obține în cazul aplicării unor stimuli cu o
frecvență mare de 50-100 stimuli/secundă.
Tonusul muscular reprezintă starea permanentă de tensiune ușoară
a oricărui mușchi în repaus. Are rol în menținerea poziției corpului în
condiții statice și dinamice, a oaselor în articulații, în poziția bipedă etc.
TESTULNR.2
SUBIECTULI
A.
4p
simpatic, parasimpatic
B.
ecosisteme antropizate terestre – culturile agricole, așezările umane 6p
ecosisteme antropizate acvatice – lacurile de acumulare, heleșteele
C.
10p
1.c), 2.b), 3.d), 4.b), 5.d)
D.
1. A
2. F Mușchiul croitor este un mușchi al coapsei. 10p
3. F Receptorii vestibulari din utriculă și saculă sunt reprezentați de
macule.

BACALAUREAT
SUBIECTULalII-lea
A. a) – ARN mesager (ARNm) – este monocatenar
4p
– ARN de transfer (ARNt) – este monocatenar cu porțiuni bicatenare
b) – (300 x 16) + (200 x 17) = 4800 + 3400 = 8200 nucleotide în
ARNm precursor 4p
– 300 x 16 = 4800
– 4800 : 3 = 1600 codoni în ARNm matur = 1600 aminocizi în 4p
proteină
Codul genetic este:
– universal 2p
– nesuprapus
c) Cerință: Enumerați etapele sintezei proteice.
4p
Rezolvare: Etapele sintezei proteice sunt transcripția și translația.
B. a) Boala Basedow-Graves determinată de hipersecreție de hormoni
2p
tiroidieni.
b) Tiroida este localizată în zona anterioară a gâtului. 2p
c) creșterea în volum a glandei (gușă), creșterea metabolismului
4p
bazal, hiperfagie, insomnii
d) Cerință: Numiți o altă boală determinată de o disfuncție de secreție
a acelorași hormoni. 4p
Rezolvare: Mixedem (determinat de hiposecreția hormonilor tiroidieni).
SUBIECTULalIII-lea
1. a) – benigne (necanceroase) – rămân localizate în zona în care s-au
produs;
4p
– maligne (canceroase) – invadează țesuturile înconjurătoare și
produc metastază
b) benzen, radiații ionizante 2p
c) – La om, complementul cromozomial normal este alcătuit din 46
de cromozomi (23 de perechi).
– Complementul cromozomial uman cuprinde două tipuri de
cromozomi: autozomi și heterozomi. 8p
– Leucemia este cancerul globulelor albe.
– Sarcomul este cancer al țesutului mezenchimal (ex.: al țesutului
muscular).
2. a) frecvența cardiacă, debitul cardiac, tensiunea arterială
3p

BAR E ME
b) Filtrarea glomerulară are loc la nivelul corpusculului renal unde

se realizează trecerea a aproximativ 20% din plasma sanguină din
3p
capilarele glomerulare în capsula Bowman, apoi în tubii nefronului
sub formă de ultrafiltrat glomerular sau urină primară.
c) Digestia și absorbția proteinelor
Noțiuni specifice: enzime proteolitice, pepsină, pepsinogen, tripsină,
chemotripsină, peptidaze.
Proteinele sunt substanțe organice cu rol important în organism, atât 6p
structural, cât și funcțional.
Digestia proteinelor se realizează sub influența enzimelor proteolitice
care le hidrolizează până la aminoacizi.
Digestia proteinelor începe în stomac sub influența pepsinei care este 4p
secretată de glandele gastrice sub formă inctivă (pepsinogen), activată
intragastric de către HCl și care scindează proteinele în aminoacizi și
peptide.
Digestia proteinelor se finalizează în intestinul subțire. Sub influența
tripsinei și chemotripsinei din sucul pancreatic (secretate sub formă
inactivă – tripsinogen și chimotripsinogen) proteinele nedigerate în
stomac sunt transformate în dipeptide, tripeptide și aminoacizi, iar sub
acțiunea peptidazelor din sucul intestinal, tripeptidele și dipeptidele
sunt descompuse în aminoacizi.
Aminoacizii se absorb prin mecanisme active la nivelul vilozităților
intestinale și ajung în sânge.
TESTULNR.23
SUBIECTULI
A. estrogeni, progesteron 4p
B. – esofag – conduce bolul alimentar de la faringe la stomac
6p
– stomac – digestia proteinelor, lipidelor emulsionate, gelatinei
C. 1.d), 2.b), 3.d), 4.a), 5.a) 10p
D. 1. F Creșterea în grosime a oaselor se realizează prin intermediul
periostului.
10p
2. F Pentoza specifică ADN este dezoxiriboza.
3. A
BACALAUREAT
SUBIECTULalII-lea
A. a) construcțiile hidrotehnice, defrișarea 4p
b) – pentru vertebratele acvatice – degradarea habitatelor
Argumentare: deplasarea speciilor acvatice este limitată, orice barieră 4p
separă definitiv indivizii unei specii; mediul acvatic este uniform, iar
acțiunea unui poluant afectează un număr mare de indivizi.
– pentru vertebratele terestre – introducerea de noi specii
Argumentare: vertebratele terestre au un număr mic de indivizi
pe unitatea de suprafață comparativ cu cele acvatice, relațiile de
hrănire sunt foarte importante, iar o specie invazivă cu înmulțire
explozivă constituie o concurență care afecteză supraviețuirea
organismelor cu aceleași cerințe de hrană.
– în cazul vertebratelor terestre (mai ales cele mari), fiecare
individ are nevoie de un areal extins, așadar numărul de 4p
indivizi dintr-o populație este mic, de aceea vânarea excesivă
poate duce la extincție;
– poluare, modificările climatice globale (ex. efectul de seră) 2p
c) Cerință: Definiți supraexploatarea.
Rezolvare: Supraexploatarea resurselor semnifică utilizarea plantelor 4p
sau animalelor cu o viteză care depășește capacitatea lor de regenerare.
B. a) – VC = 500; VIR = 500 x 3 = 1500; VER = 1500 – 100 = 1400
4p
– CV = VC + VIR + VER = 500 + 1500 + 1400 = 3400 ml
b) – VR = 50/100 x 3400 = 1700 ml
2p
– CPT = VR + CV = 1700 + 3400 = 5100 ml
c) Cerință: Calculați debitul ventilator la o frecvență respiratorie de
17/min 4p
Rezolvare: 17 x 500 = 8500 ml/min
SUBIECTULalIII-lea
1. a) – expunerea la radiații ionizante în timpul sarcinii
– unele infecții virale materne 3p
– consumul mare de alcool al mamei
b) – obținerea unui ADN-insert – se realizează prin sinteza artificială
a genei de interes sau preluarea acesteia de la un organism prin
secționarea moleculei de ADN cu enzime specifice;
– introducerea ADN-ului insert în genomul unui organism vector
(de obicei virus) care va avea ADN recombinat;

BAR E ME
– introducerea ADN-ului recombinat într-un organism gazdă. 3p

c) – Un cromozom uman metafazic este alcătuit din două cromatide
surori unite printr-un centromer (constricție primară).
– Centromerul delimiteză două brațe pe fiecare cromatidă: brațul
lung notat cu q şi scurt notat cu p.
– Cariotipul reprezintă totalitatea cromozomilor, aşezaţi în perechi 8p
și aliniați în ordine descrescătoare după mărime.
– Studiul cariotipului este important deoarece furnizează informații
referitoare la eventuale anomalii numerice sau structurale ale
cromomilor.
2. a) – timpul bucal – realizează împingerea bolului alimentar spre faringe;
– timpul faringian – durează 1-2 s;
3p
– timpul esofagian – esofagul prezintă unde de contracție
(peristaltice) care împing bolul spre stomac.
b) – suprafață mare de contact (mucoasa este foarte pliată: pliuri,
vilozități) 3p
– grosime minimă a peretelui intestinal (epiteliu unistratificat);
– rețea vasculară bogată la nivelul vilozităților intestinale.
c) Digestia și absorbția lipidelor
Noțiuni specifice: emulsionare, acizi grași, glicerol, lipază gastrică, 6p
săruri biliare, chilomicroni
Lipidele sunt substanțe organice cu rol important în organism, atât 4p
structural, cât și funcțional.
Digestia lipidelor se realizează sub influența enzimelor lipolitice care
le hidrolizează până la acizi grași și glicerol. Pentru a putea fi atacate de
lipaze, lipidele trebuie să fie mai întâi emulsionate.
Digestia lipidelor începe în stomac sub influența lipazei gastrice care
este secretată de glandele gastrice și descompune numai lipidele pe care le
consumăm în stare de emulsie (de exemplu lipidele din lapte, ou, frișcă).
Digestia lipidelor se finalizează în intestinul subțire. Sub influența
sărurilor biliare din compoziția bilei, are loc emulsionarea tuturor
grăsimilor, proces prin care are loc reducerea tensiunii superficiale și
fragmentarea acestora în picături foarte fine.
Asupra lipidelor emulsionate acționează lipaza pancreatică, fosfolipaza,
colesterol-lipaza din compoziția sucului pancreatic, dar și lipaza intestinală,
astfel are loc hidoliza lipidelor emulsionate în acizi grași și glicerol.
BACALAUREAT
Lipidele se absorb pasiv, prin difuziune, apoi ajung în limfă sub

formă de chilomicroni (particule mai mari formate din trigliceride,
fosfolipide, colestrol și proteine).
TESTULNR.24
SUBIECTULI
A. eucromatina, heterocromatina 4p
B. – inimă – sistem circulator
6p
– plămân – sistem respirator
C. 1.b), 2.a), 3.c), 4.a), 5.d) 10p
D. 1. A
2. F Căile sensibilității proprioceptive sunt căi ascendente.
10p
3. F Lipaza gastrică transformă lipidele emulsionate din ou, lapte
etc. în acizi grași și glicerol.
SUBIECTULalII-lea
A. a) – transcripția – ARN polimeraza
4p
– translația – peptid polimeraza
b) – glutamină – prolină – arginină – acid glutamic – arginină – 4p
STOP
– Codul genetic realizează corespondența dintre succesiunea
bazelor azotate în ARNm și succesiunea aminoacizilor în 4p
molecula proteică.
– Codonul este unitatea de codificare a codului genetic, fiind 2p
o secvență de 3 nucleotide care codifică prezența unui
aminoacid în proteină.
c) Cerință: Stabiliți succesiunea bazelor azotate în catena de ADN
copiată de ARNm. 4p
Rezolvare: GTCGGTGCCCTTGCTACT
B. a) 24 ore x 60 = 1 440 min
1/100 x a = 2,16l
a = 2,16 x 100 = 2 16 l urină primară în 24h 4p
216 l = 216 000 ml
216 000 : 1 440 = 150 ml/min (rata filtrării glomerulare)

BAR E ME
b) – asemănare: ambele procese sunt etape ale formării urinei

– deosebire: sensul reabsorbției este de la tubul urinifer spre 4p
capilarele peritubulare, sensul secreției este invers
c) Cerință: Enumerați etapele formării urinei.
Rezolvare: – filtrare glomerulară
4p
– reabsorbție tubulară
– secreție tubulară
SUBIECTULalIII-lea
1. a) somatotrop, hormonii tiroidieni (tiroxina), testosteron 3p
b) scad numărul de eozinofile și bazofile, cresc stabilitatea
3p
membranelor lizozomale
c) – Acromegalia este cauzată de hipersecreția de hormon
somatotrop la adult.
– Acromegalia se manifestată prin dezvoltarea exagerată a
extremităților (nas, buze, mâini, picioare), creșterea viscerelor
(inimă, rinichi, ficat).
8p
– Diabetul zaharat are drept cauză hiposecreția de insulină.
– Diabetul zaharat se manifestă prin: hiperglicemie, poliurie,
polidipsie, polifagie (ingerarea unei cantirăți mari de alimente),
glicozurie (eliminarea glucozei prin urină), afectarea sistemelor
nervos, cardiovascular și excretor.
2. a) aminoacizi, glucoză, galactoză 3p
b) Bila conține săruri biliare care au rolul de a emulsiona grăsimile
(reducerea tensiunii superficiale și fragmentarea lor în picături 3p
foarte fine), putând astfel fi hidrolizate de lipaze.
c) Fiziologia intestinului gros 6p
Noțiuni specifice: microfloră, fermentație, putrefacție, contracții
segmentare, unde peristaltice, defecație 4p
Intestinul gros realizează trei funcții esențiale: secreție, absorbție și
motorie.
Activitatea secretorie a intestinului gros constă în producerea de
mucus care facilitează formarea materiilor fecale și secreția de potasiu.
La nivelul intestinului gros nu sunt secretate enzime, nu au loc procese de
digestie, iar resturile alimentare nedigerate provenite din intestinul subțire
sunt supuse unor procese de fermentație și putrefacție de către bacteriile
saprofite care formează microflora de fermentație, respectiv de putrefacție.
BACALAUREAT
Fermentația constă în degradarea glucidelor vegetale nedigerate

până la acizi organici (acetic, lactic, butiric) și gaze (CO2, CH4).
Putrefacția constă în degradarea proteinelor nedigerate în aminoacizi
care sunt decarboxilați și dezaminați, formându-se o serie de produși
toxici (indol, scatol, amoniac) care sunt reabsorbiți și detoxificați în
ficat.
Absorbția la nivelul intestinului gros se realizează în jumătatea
proximală a colonului și constă în absorbția apei, a sodiului și clorului
care nu au fost absorbite în intestinul subțire, a unor vitamine.
Activitatea motorie a intestinului gros constă în:
– contracții segmentare, staționare, în colonul proximal –
favorizează absorbția apei;
– unde peristaltice, în colonul distal, cu rol de propulsie;
– contracții „în masă” rare, puternice, propulsează conținutul
colonului spre rect.
Defecația este procesul de eliminare a materiilor fecale, fiind un
proces coordonat de centri medulari și controlat cortical.
TESTULNR.25
SUBIECTULI
A. nocturnă, diurnă 4p
B. amilaza pancreatică – acționează asupra amidonului preparat sau
6p
nepreparat – lipaza pancreatică – acționează asupra lipidelor
C. 1.c), 2d. ), 3.b ), 4. a ), 5.d ) 10p
D. 1. A
2. F ARN-ul mesager copiază informația genetică de pe o catenă de
10p
ADN.
3. F SNV simpatic determină midriaza.
SUBIECTULalII-lea
A. a) – codul genetic este degenerat deoarece un aminoacid poate fi
codificat de mai mulți codoni
4p
– codul genetic este universal în toată lumea vie aceeași codoni
codifică același aminoacid
b) – stabilirea numărului de nucleotide cu timină 1 080 × 20% =
216 timine
BARE M E
– stabilirea numărului de nucleotide care conţin adenină – 216

1p
216 + 216 = 432 1p
1 080 – 432 = 648 2p
10p
– stabilirea numărului de nucleotide care conţin guanină 642/2 = 324
2p
– stabilirea numărului de nucleotide din ARN-ul mesager ce
transcrie fragmentul menționat 1 080/2 = 540 2p
(ARN mesager copiază o singură catena din fragmentul de ADN)
– numărul de aminoacizi din proteina sintetizată 540/3 = 180 2p
c) Cerință: Stabiliți numărul legăturilor triple din fragmentul de ADN
bicatenar.
Rezolvare: Știm că între o citozină și o guanină se realizează o 4p
legătură triplă deci numărul legăturilor triple este egal cu numărul
guaninelor sau cu numărul citozinelor = 324 legături triple
B. a) AB IV 2p
b) nicio aglutinină 4p
c) AB IV este primitor universal deoarece nu are în plasmă aglutinine
– conform schemei transfuziilor/ sau ținând cont de regula
2p
generală a transfuziilor care afirmă că aglutininele din plasma
primitorului nu au voie sa întâlnească aglutinogenele donatorului
d) Cerință: Menționați un posibil primitor de la persoana accidentată.
4p
Rezolvare: AB IV
SUBIECTULalIII-lea
1. a) – localizarea tiroidei – la baza gâtului, în partea anterioară, într-o
lojă fibroasă 3p
– hormoni: tiroxină și triiodotironină
b) – Lobul anterior al hipofizei produce hormoni care controlează
activitatea altor glande endocrine, numiți hormoni glandulotropi.
Unul dintre hormonii glandulotropi este tirotropina (TSH) prin 3p
care controlează creșterea și dezvoltarea glandei tiroide și
stimulează secreția de hormoni ai glandei tiroide.
BACALAUREAT
c) – Hiposecreția tiroidiană la adult, determină mixedemul.

– Mixedemul se caracterizează prin creștere în greutate, senzație
permanentă de frig, piele uscată, căderea părului, scăderea
capacității de concentrare, lipsa atenției. 8p
– Gușa endemică este datorată deficitului de iod din alimentație.
– Hiposecreția de hormoni tiroidieni datorată deficitului de iod,
poate determina gușa endemică.
2. a) sistola – contracția mușchiului cardiac; diastola – relaxarea
4p
mușchiului cardiac
b) cauza: – pot fi datorate unor accidente;
manifestare: – amețeală; 2p
prevenire: evitarea consumului de droguri.
c) Activitatea cardiacă – parametrii funcționali
Noțiuni specifice: frecvența cardiacă, debitul sistolic, debitul cardiac,
tensiunea arterială, pulsul arterial, sistola
Parametrii funcționali ai activității cardiace sunt: frecvența cardiacă,
debitul sistolic, debitul cardiac, tensiunea/presiunea arterială și pulsul
arterial. Frecvența cardiacă reprezintă numărul de contracții pe minut
ale inimii. Debitul sistolic reprezintă cantitatea de sânge expulzată de 10p
inimă la fiecare sistolă/ contracție și determină împingerea coloanei de
sânge în vasele de sânge deci poate infuența tensiunea arterială. Debitul
cardiac reprezintă produsul dintre frecvența cardiacă și debitul sistolic
astfel că în funcție de modificările celor doi parametri și debitul cardiac
suferă modificări, el poate crește în timpul efortului muscular, febrei,
sarcinii, iar în timpul somnului scade.
TESTULNR.26
SUBIECTULI
A. longitudinal, transversal 4p
B. – segmentul periferic – este segmentul receptor
6p
– segmentul intermediar – este segmentul de conducere
C. 1. d), 2. c), 3. b), 4. d), 5. c) 10p

BAR E ME
D. 1. F Circulația mare sau sistemică începe în ventriculul stâng prin

artera aortă.
10p
2. F Pepsina este o enzimă prezentă în sucul gastric.
3. A
SUBIECTULalII-lea
A. a) ADN, ARN, proteine histonice, proteine nonhistonice 4p
b) – stabilirea numărului de nucleotide care conţin guanină
– 3 000 × 30% = 900 1p
– stabilirea numărului de nucleotide care conţin – citozină + guanina
– 900 + 900 = 1 800 2p
– stabilirea numărului de nucleotide care conţin adenină + timină
3 000-1800=1200 1p
=1 200/2 = 600 2p
– stabilirea numărului legăturilor duble și triple din fragmentul de 10p
ADN (se acordă câte un punct pentru fiecare) 1×2 = 2p
(știm că între o adenină și o timină se realizează o legătură dublă
deci numărul legăturilor duble este egal cu numărul adeninelor
sau cu numărul timinelor, deci numărul legăturilor duble = 600;
știm că între o citozină și o guanină se realizează o legătură triplă
deci numărul legăturilor triple este egal cu numărul citozinelor
sau cu numărul guaninelor deci numărul legăturilor triple = 900).
– secvenţa de nucleotide din catena de AND 5‘-3‘-ATATGCT2 pct
c) Cerinţă: Câte punți de hidrogen se găsesc într-o legătură dublă?
4p
Rezolvare: O legătură dublă conține două punți de hidrogen.
B. a) Afecțiunea endocrină a lui Mihai este acromegalia și a lui Vlad
este diabetul zaharat. 2p
b) Organul secretor afectat în cazul lui Mihai – hipofiza, tipul de
deficiență – hipersecreția de STH la adult, iar în cazul lui Vlad – 4p
pancreasul endocrin, tipul de deficiență – hiposecreția de insulină.
c) un alt hormon secretat de pancreasul endocrin – glucagonul 2p
d) Cerinţă: Menționați un alt hormon secretat de glanda afectată în
cazul lui Mihai. 4p
Rezolvare: prolactina.
BACALAUREAT
SUBIECTULalIII-lea
1. a) Poluarea este o modificare a factorilor de mediu datorată
2p
introducerii agenților poluanți.
b) O modalitate de deteriorare a mediului prin supraexploatarea
resurselor biologice – defrișarea pădurilor; defrișările au contribuit 4p
la inundații, alunecări de teren.
c) – Poluarea fizică poate fi termică, radioactivă sau sonoră.
– Poluarea fizică sonoră este provocată de zgomote puternice
și poate avea drept consecințe dereglarea auzului, accelerarea
pulsului sau stresul.
8p
– Agroecosistemele s-au format ca urmare a intervenției omului
și reprezintă ecosisteme terestre antropizate.
– Culturile de cereale, plante leguminoase sau plante medicinale
sunt exemple de agroecosisteme.
2. a) Vena cavă superioară și vena cava inferioară – comunică cu atriul
3p
drept, iar venele pulmonare comunică cu atriul stâng.
b) La om sângele trece de două ori prin inimă; sângele circulă prin
vase de sânge, iar cele două tipuri de sânge (oxigenat și neoxigenat) 3p
nu se amestecă.
c) Ciclul cardiac
Noțiuni specifice: sistola, diastola, diastola generală, ritm cardiac,
atrii, ventricule.
Ciclul cardiac reprezintă succesiunea contracțiilor – sistole și a
relaxărilor – diastole, ale mușchiului cardiac.
Ciclul cardiac are o durată de 0,8 secunde, pentru un ritm cardiac
de 75 bătăi pe minut. Sistola atrială durează 0,1 secunde și determină 10p
trecerea sângelui din atrii în ventricule. Diastola atrială durează 0,7
secunde și urmează după sistola atrială. În timpul diastolei atriale, atriile
golite de sânge se relaxează. Sistola ventriculară durează 0,3 secunde,
ventriculele se contractă și trimit 2/3 din sânge în artere. Diastola
generală durează 0,4 secunde. Manifestările ce însoțesc ciclul cardiac
sunt: electrice, mecanice, acustice.

BAR E ME
TESTULNR.27
SUBIECTULI
A. ficatul, pancreasul 4p
B. – ficatul – stimulează glicogenoliza
6p
– pancreas – inhibă secreția exocrină
C. 1. b), 2. d), 3. c), 4. ), 5. d) 1 0p
D. 1. F Sistemul nervos central este alcătuit din encefal și măduva
spinării.
1 0p
2. F Glaucomul se caracterizează prin atrofierea nervului optic.
3. A
SUBIECTULalII-lea
A. a) Informația genetică la eucariote se află în genomul nuclear
(format din setul de cromozomi ai celulei) și în genomul
extranuclear, reprezentat de ADN mitocondrial și ADN plastidic. 4p
Informația genetică la virusuri este reprezentată de o moleculă
de ADN sau ARN.
b) 700 nucleotide cu timină = 700 nucleotide cu adenină 1p
A + T = 700 + 700 = 1 400 nucleotide A + T 1p
1900 – (700 + 700 = 500 nucleotide cu citozină și guanină 1p
500 : 2 = 250 nucleotide cu citozină 1p
700 legături duble, 250 legături triple 4p
– între nucleotidele care conțin adenină și timină se stabilesc 2p
legături duble de hidrogen care sunt mai puțin stabile decât
legăturile triple dintre citozină și guanină. Deci, o moleculă
de ADN care conține mai multe nucleotide cu adenină va
avea mai multe legături duble și va denatura mai ușor.
c) Cerință: Ce tip de legături se stabilesc între adenină și timină?
Rezolvare: Între adenină și timină se stabilesc legături duble de 4p
hidrogen.
B. a) hiposecreție (hipofuncție) de hormoni tiroidieni 2p
b) mixedem 2p
c) – piele uscată și îngroșată
4p
– senzație permanentă de frig
BACALAUREAT
d) Cerință: Ce boală determină hiposecreția tiroidiană la copii?

Rezolvare: Hiposecreția tiroidiană determină la copii nanismul 4p
tiroidian.
SUBIECTULalIII-lea
1. a) transcripția, translația 2p
b) Codul genetic reprezintă legătura dintre secvența nucleotidelor
4p
în ADN și succesiunea aminoacizilor în catena polipeptidică.
c) – ARN-ul este o substanță macromoleculară, alcătuită în
general dintr-o singură catenă polipeptidică.
– ARN-ul viral constituie materialul genetic al ribovirusurilor. 8p
– Codul genetic este degenerat.
– Codul genetic este universal.
2. a) gripă, fibroză pulmonară, emfizem pulmonar 3p
b) Schimburile de gaze respiratorii au loc în trei etape: pulmonară,
sanguină și tisulară. Etapa tisulară constă în schimbul de O2 și 3p
CO2 dintre sânge și țesuturi.
c) Volume și capacități respiratorii
Noțiuni specifice: spirometru, V.C., V.I.R., V.E.R., V.R., C.V.
Volumele și capacitățile respiratorii se pot măsura și înregistra cu
ajutorul unui aparat numit spirometru. Există patru volume pulmonare
10p
diferite: volumul curent (V.C.), volumul inspirator de rezervă (V.I.R.),
volumul expirator de rezervă (V.E.R.), volumul rezidual (V.R.) și
două capacități pulmonare: capacitatea vitală (C.V.) și capacitatea
pulmonară totală (C.P.T.).
TESTULNR.28
SUBIECTULI
A. pavilion, conduct auditiv extern 4p
B. – fizici – radiații ionizante
6p
– biologici – virusuri
C. 1.b), 2.c), 3.c), 4.d), 5.a) 10p
D. 1. F Reflexul rotulian este un reflex monosinaptic.
2. A

BARE M E
3. F În ecosistemele antropizate biocenoza cuprinde un număr mic

10p
de specii.
SUBIECTULalII-lea
A. a) – asemănare – conțin aceleași baze purinice (adenină și guanină)
– deosebire – pentoza în ADN este dezoxiriboză, iar în ARN este 4p
riboză
b) – 2 469 x 2 = 4 938 nucleotide în ADN bicatenar
– stabilirea numărului de nucleotide care conțin citozină = 286 4p
stabilirea numărului de nucleotide care conțin citozină +
guanină = 286 + 286 = 572 4p
stabilirea numărului de nucleotide care conțin adenină +
timină = 4 938 – 572 = 4 366
stabilirea numărului de nucleotide care conțin adenină
= 4 366 : 2 = 2 183
– legăturile triple se stabilesc în ADN bicatenar între C și G; 2p
nr. nucleotide C = nr. nucleotide G = nr. legături duble = 286
c) Cerință: Stabiliți numărul codonilor din segmentul de ARN mesager.
4p
Rezolvare: 2 469 : 3 = 823 codoni
B. a) CV = VC + VIR + VER
3 800 = VC +1 600 + 1 600; VC = 3 800 – 3 200; 4p
VC = 600 ml
b) CPT = CV + VR
VR = 600 x 3 = 1800 2p
CPT = 3 800 + 1 800 = 5600 ml
c) pectorali, sternocleidomastoidieni 2p
d) Cerință: Calculați valoarea debitului ventilator al ciclistului la o
frecvență respiratorie de 20/min.
4p
Rezolvare: Debitul ventilator = frecvența respiratorie x VC = 20
x 600 = 12 000 ml/min = 12 l/min
SUBIECTULalIII-lea
1. a) – stabilitate redusă
– biocenoză simplificată, cu număr mic de specii
3p
– consum energetic mare, din surse diferite (arderea combusti
bililor fosili, eoliană, nucleară, a apelor)
b) O specie invazivă sau exotică este o specie introdusă într-un nou
3p
habitat în mod accidental sau intenționat. Indivizii unei astfel de specii
BACALAUREAT
nu au prădători și paraziți naturali în noul habitat, așadar se înmulțesc

exploziv, degradând mediul și înlocuind speciile autohtone.
c) – Supraexploatarea resurselor naturale semnifică utilizarea
plantelor sau animalelor cu o viteză care depășește capacitatea
lor de regenerare.
– Supraexploatarea resurselor naturale se poate realiza prin:
vânătoare, pescuit, defrișare, suprapășunat.
– Distrugerea habitatelor are drept cauze agricultura nerațională, 8p
urbanizarea, defrișările, barajele, construcțiile hidrotehnice,
mineritul, poluarea.
– Distrugerea habitatelor debutează cu fragmentarea arealelor ce
are drept consecințe dispariția speciilor endemice și apariția
unor populații izolate în pericol de extincție.
2. a) – filtrare glomerulară
– reabsorbție tubulară 3p
– secreție tubulară
b) – urina primară este produsă în cantitate de aproximativ 180 l/zi, iar
cea finală 1,5 l/zi;
– urina primară conține substanțe utile organismului (ex.: glucoză),
3p
pe când urina finală nu conține glucoză;
– urina primară nu este depozitată, pe când urina finală se
acumulează în vezica urinară.
c) Boli ale sistemului excretor
Noțiuni specifice: cistita, nefrita, glomerulonefrita, hematurie,
edeme, insuficiență renală.
Dintre bolile care efectează sistemul excretor, enumerăm: cistita, 6p
nefrita și glomerulonefrita.
Cistita are cauze microbiene și se manifestă prin inflamarea peretelui
vezicii urinare, micțiuni frecvente și dureroase, hematurie (sânge în urină).
Nefrita are cauze infecțioase, reprezintă inflamarea acută sau cronică 4p
a țesutului renal și are ca simptome durere în zona lombară, febră,
edeme, amețeli, greață, insuficiență renală.
Glomerulonefrita este o inflamare a glomerulilor renali, manifestările
fiind asemănătoare cu cele din nefrită.
Pentru a evita îmbolnăvirea sistemului excretor este recomandată
respectarea unor măsuri de prevenire cum ar fi hidratarea corectă,
asigurarea igienei, tratarea infecțiilor, evitarea frigului și umezelii.

BAR E ME
TESTULNR.29
SUBIECTULI
A. encefal, măduva spinării 4p
B. – Oboseala musculară – apariția febrei musculare.
– Întinderile musculare – provocate de contracția excesivă a unui 6p
mușchi.
C. 1. a), 2. c), 3. d), 4. d), 5.b) 10p
D. 1. F Bila are rol în emulsionarea lipidelor, la nivelul intestinului.
2. F ARN-ul de transfer este monocatenar cu porțiuni bicatenare. 10p
3. A
SUBIECTULalII-lea
A. a) – Asemănare – ambele se formează la nivelul rinichiului.
– Deosebire – urina primară conține glucoza, iar urina finală nu 4p
conține glucoză.
b) – 60% × 300 = 180 litri de plasma filtrată de un rinichi;180 × 2 =
360 litri plasma filtrată de cei doi rinichi în 24 de ore 4p
– un rinichi filtrează 180 litri în 24 ore; un rinichi deci filtrează
180/24 = 7,5 litri plasmă pe oră 2p 10p
– un rinichi conține 6 piramide deci 7,5/6 = 1,25 litri de plasmă
filtrată de o piramidă într-o oră cantitatea de plasmă filtrată de
o piramidă într-o zi 1,25 × 24 = 30litri 4p
c) Cerință: Precizați etapele formării urinii.
Rezolvare: Etapele formării urinii sunt: ultrafiltrarea glomerulară, 4p
rebsorbția tubulară și secreția tubulară.
B. a) C.V=VC+VIR+VER
5 800 = 600 + 2 000 + VER 2p
VER = 5 800 – 2 600 = 3 200 =>VER = 3 200 ml
b) CPT=CV+VR 2p
c) VR = VER × 50%
VR = 1 600
4p
CPT = CV + VR
CPT = 5 800 + 1 600 = 7 400 ml
d) Cerință: Calculați debitul respirator, știind că bărbatul are o frecvență
a mișcărilor respiratorii de 16 respirații pe minut.
BACALAUREAT
Rezolvare:
– Debitul respirator = Volumul curent × frecvența respirațiilor 4p
– Debitul respirator = 600 × 16= 9 600 ml/min
SUBIECTULalIII-lea
1. a) Sfaturile genetice sunt indicate atunci când:
– unul sau ambii părinți sunt afectați de o maladie ereditară 4p
– părinții sunt sănătoși, dar au în familie rude cu boli ereditare
b) – Clonarea terapeutică constă în clonarea embrionilor până la
stadiul în care se pot obține celule stem, celule nediferențiate,
capabile să formeze orice tip de țesut necesar pentru refacerea
2p
celulelor distruse.
– Prin clonare terapeutică se pot vindeca boli precum Alzeimer,
Parkinson, diabet.
c) – Terapia genică se poate realiza prin transferul de gene în celulele
umane cu scopul înlocuirii genelor mutante cu genele normale.
– Terapia genică constă în introducerea de gene normale în
celulele țintă cu un vector-virus modificat.
8p
– Diagnosticul prenatal urmărește detectarea unor maladii încă
din primele luni de sarcină.
– Metode de diagnostic prenatal sunt ecografia, amniocenteza,
analiza Doppler.
2. a) vezicule seminale, prostata 2p
b) Gameții sunt celule haploide deoarce conțin un singur set de
4p
cromozomi (23 cromozomi).
c) Funcția exocrină a gonadelor
Noțiuni specifice: testicul, ovar, spermatozeneza, ovogeneza, ovogo
nie, spermatogonie
Gonadele au funcție mixtă: exocrină și endocrină.
Funcția exocrină a gonadelor bărbătești (testiculelor) constă în
formarea gameților bărbătești (spermatozoizi). Gameții bărbătești sunt
rezultatul procesului de spermatogeneză ce constă într-o succesiune
de modificări pe care le suferă spermatogonia până la apariția
spermatozoizilor. Spermatozoizii sunt de două tipuri, după cromozomii
de sex pe care îi conțin: 22 + Y și 22 + X.

BAR E ME
Funcția exocrină a gonadelor femeiești (ovarelor) constă în formarea

gameților femeiești (ovule). Gameții femeiești sunt rezultatul procesului
de ovogeneză ce constă într-o succesiune de modificări pe care le suferă 10p
ovogonia până la apartiia ovulelor. Toate ovulele conțin cromozomul de
sex X.
TESTULNR.30
SUBIECTULI
A. organul Corti, urechea internă 4p
B. – Meningita – fotofobie
– Coma – constă în inhibiția profundă a activității nervoase 6p
superioare, pierderea cunoștintei
C. 1. b), 2. a), 3. b), 4. d) 5. d) 10p
D. 1. F Coastele și sternul intră în structura cutiei toracice.
2. F Pancreasul exocrin secretă sucul pancreatic foarte bogat în
10p
enzime.
3. A
SUBIECTULalII-lea
A. a) componentele unei nucleotide sunt: o bază azotată, o pentoză și
3p
un radical fosfat
b) – stabilirea numărului de nucleotide care conţin guanină – 910
1p
= 910 + 910 = 1 820 1p
– A + T +C + G = 4 200 1p
4 200 – 1 820 = 2 380 2p
= 2 380/2 = 1 190 2p
– stabilirea celor două exemple de perechi de nucleotide:
• adenina realizează pereche cu timina, între ele se stabilește
legatură dublă 1p
• citozina realizează pereche cu guanina, între ele se stabilește o
legătură triplă 1p
BACALAUREAT
În ce mod influențează cantitatea de guanină conținută într-o moleculă

de ADN, gradul de stabilitate al acesteia, la acțiunea factorilor mutageni?
Guanina realizează pereche cu citozina, iar între ele se stabilește o
11p
legătură triplă care are stabilitate mai mare decât legătura dublă, deci cu
cât numărul de nucleotide cu guanină este mai mare, cu atât molecula
de ADN este mai stabilă 2p
c) Cerință: Numiți pentoza din structura nucleotidei de ADN.
4p
Rezolvare: Pentoza din structura nucleotidei de ADN este dezoxiriboza.
B. a) Caracteristică a imunității artificiale – imunitatea artificială poate
fi dobândită activ, prin vaccinare, sau pasiv prin administrare de 2p
seruri care conțin anticorpi gata formați.
b) aglutininele α și β sunt proteine ce se găsesc în plasmă, iar
aglutinogenii A și B sunt proteine ce se găsesc pe suprafața 2p
hematiilor.
c) Regula generala a transfuziei: Aglutininele din plasma primitorului
nu au voie să întâlnească aglutinogenele corespunzătoare din 4p
sangele donatorului.
d) Cerință: Precizați o caracteristică a imunității dobândite natural.
Rezolvare: Imunitatea naturală poate fi dobândită activ, în urma 4p
unor boli sau pasiv, prin transfer transplacentar.
SUBIECTULalIII-lea
1. a) Sistemul nervos vegetativ este partea sistemului nervos care
coordonează activitatea viscerală (inconștientă). Sistemul nervos
4p
vegetativ simpatic acționează în situațiile neobișnuite: frică,
spaimă, furie.
b) Deosebire – exteroreceptorii sunt situați spre periferia organis
mului și primesc informații din mediul extern, iar interoreceptorii
2p
sunt situați în pereții organelor interne și primesc informațiile din
interiorul organismului.
c) – Sistemul nervos simpatic are efect bronhodilatator.
– Sistemul nervos simpatic inhibă secreția glandelor mucoase de
la nivelul sistemului respirator.
– Sistemul nervos parasimpatic determină secreție de salivă 8p
apoasă, săracă în enzime.
– Sistemul nervos parasimpatic stimulează secreția glandelor
gastrice.

BAR E ME
2. a) organe genitale interne femeiești: ovarele, trompele uterine, uterul. 3p

b) Hipotalamusul secretă hormoni (neurohormoni) prin care coor
donează activitatea secretorie a adenohipofiei. Adenohipofiza,
secretă la rândul ei hormoni gonadotropi prin care controlează 3p
activitatea gonadelor. Deci leziunile hipotalamice influențeaza
activitatea secretorie a gonadelor.
Contracepția
Noțiuni specifice: steriletul, prezervativele, diafragma, progesteron,
histerectomia, vasectomia
Contracepția constă în aplicarea unor metode de împiedicare a
10p
concepției. Metodele contraceptive sunt: temporare și permanente.
Exemple de metode temporare utilizate: contraceptivele orale, steriletul,
prezervativele, diafragma, injecțiile cu progesteron. Exemple de metode
permanente: legarea trompelor uterine, histerectomia sau vasectomia.
TESTULNR.31
SUBIECTULI
A. gastrice, pepsina 4p
B. – nespecifică – este înnăscută
6p
– specifică – este dobândită
C. 1.c), 2.d), 3.b), 4.d), 5.c) 10p
D. 1. F Produșii finali ai digestiei proteinelor sunt aminoacizii.
2. F Citozina este o bază azotată pirimidinică. 10p
3. A
SUBIECTULalII-lea
A. a) – artera aortă – ventriculul stâng
4p
– artera pulmonară – ventriculul drept
b) – volumul sanguin – 45 x 7 : 100 = 3,15 l sânge 2p
– Debitul cardiac = volumul sistolic x frecvența cardiacă
– D.C = 75 x 75 = 5625 ml / minut = 5,625 l / minut 4p
– Grupele sanguine : O(I), A(II), B(III), AB(IV) – toate pentru
că este primitor universal 4p
BACALAUREAT
c) Cerință: Ce este volumul sistolic?

Rezolvare: Volumul sistolic reprezintă cantitatea de sânge 4p
expulzată de ventricule la fiecare sistolă.
B. a) Tensiunea (presiunea) arterială este presiunea cu care sângele
2p
apasă asupra pereților arterelor.
b) diastola 2p
c) – valoarea maximă (sistolică) = 120 –140 mm Hg
4p
– valoarea minimă (diastolică) = 70 – 80 mm Hg
d) Cerință: Ce este debitul cardiac?
Rezolvare: Debitul cardiac reprezintă cantitatea de sânge expulzată 4p
de inimă într-un minut.
SUBIECTULalIII-lea
a) urechea externă, mijlocie (medie), internă 3p
b) – segmentul de conducere este alcătuit din trei neuroni:
– N1 se află în ganglionul vestibular Scarpa
3p
– N2 se află în nucleii vestibulari bulbari
– N3 se află în talamus
c) – Receptorii vestibulari se află în urechea internă.
– Receptorii vestibulari conțin celule senzoriale ciliate.
8p
– Labirintul membranos conține un lichid numit endolimfă.
– Labirintul membranos se află în urechea internă.
2. a) – funcția autocatalitică (replicarea ADN-ului)
2p
– funcția heterocatalitică (sinteza proteinelor)
b) Cele două catene ale ADN-ului sunt complementare, adică
întotdeauna o bază azotată purinică se va lega de o bază azotată
pirimidinică, și o bază azotată pirimidinică se va lega de o bază 4p
azotată purinică, astfel încât exista patru tipuri de legături: A-T,
T-A, C-G, G-C
c) Denaturarea și renaturarea ADN-ului
Noţiuni specifice: soluție de ADN, punți de hidrogen, denaturare,
ADN monocatenar, catene complementare, ADN renaturat
Dacă încălzim o soluție de ADN la o temperatură de 85ºC-95ºC, legătu-
10p
rile de hidrogen dintre cele două catene complementare se rup, proces numit
denaturare, rezultând ADN denaturat monocatenar. Dacă soluția se răcește
brusc, ADN-ul rămâne monocatenar. Dacă soluția se răcește treptat, se refac
punțile de hidrogen și se reasociază catenele, rezultând ADN renaturat.

BARE M E
TESTULNR.32
SUBIECTULI
A. cistita, nefrita 4p
B. – receptorul – transformă energia stimulului în impuls nervos
6p
– efectorul – realizează un răspuns (contracție sau secreție)
C. 1.b), 2.c), 3.b), 4.d), 5.d) 1 0p
D. 1. F Eritrocitele/Hematiile au rol în transportul gazelor respiratorii.
2. F Stimularea parasimpaticului determină creșterea secreției salivare. 0p 1
3. A
SUBIECTULalII-lea
A. a) sistola, diastola. 4p
b) 65 x 8 / 100 = 5,2 l sânge 2p
5,2 l sânge x 55 / 100 = 2,86 l plasmă 2p
2,86 l plasmă x 90 / 100 = 2,57 l apă 2p
Debitul cardiac = debitul sistolic x frecvența cardiacă/ min
DC = 70 x 70 = 4900 ml sânge 2p
Elemente figurate – 45% 2p
c) Cerință: Ce este debitul cardiac?
Rezolvare: Debitul cardiac reprezintă produsul dintre debitul 4p
sistolic și frecvența cardiacă pe minut.
B. a) – primul băiat – nanism hipofizar
2p
– al doilea băiat – nanism tiroidian
b) hipofiza, tiroida 2p
c) – STH – hiposecreție
4p
– tiroxina – hiposecreție
d) Cerință: Unde este localizată tiroida?
Rezolvare:Tiroida este localizată în partea anterioaă a gâtului, 4p
într-o capsulă fibroasă.
SUBIECTULalIII-lea
1. a) miopia, hipermetropia, astigmatismul 3p
b) – miopia – lentile biconcave (divergente)
– hipermetropia – lentile biconvexe (convergente) 3p
– astigmatismul – lentile cilindrice
BACALAUREAT
c) – Ochiul cu defecte optice se numește ochi ametrop.

– Ochiul miop este un ochi ametrop.
8p
– Sistemul dioptric este alcătuit din patru medii transparente.
– Corneea transparentă face parte din sistemul dioptric.
2. a) – procariote – organisme care nu au materialul genetic înconjurat
de membrana nucleară
4p
– eucariote – organisme care au nucleul înconjurat de membrana
nucleară
b) ADN cromozomial (nucleoidul bacterian) și ADN extracromozo
2p
mial de tip plasmidic.
c) Structura cromozomului metafazic la eucariote
Noțiuni specifice: cromatide, centromer, kinetocor, telomere, cons
tricție secundară, satelit
Un cromozom metafazic este alcătuit din două cromatide unite
printr-un centromer (constricție primară) unde se află kinetocorul 0p 1
(locul unde fibrele fusului de diviziune se prind de cromozom). Unii
cromozomi pot prezenta pe unul din brațe o constricție suplimentară
(secundară), urmată de o regiune heterocromatică denumită satelit.
Capetele cromozomului se numesc telomere.
TESTULNR.3
SUBIECTULI
A. proteinelor, citoplasma 4p
B. – trompe uterine – fac legătura între ovare și uter
6p
– uter – este situat în pelvis
C. 1.c), 2.d), 3.d), 4.b), 5.a) 10p
D. 1. F Venele cave transportă sânge cu CO2.
2. F Digestia proteinelor începe în stomac. 10p
3. A
SUBIECTULalII-lea
A. a) – asemănare – bazele azotate purinice: adenină și guanină
4p
– deosebire – în ADN există timină; în ARN există uracil
b) 200 nucleotide cu citozină = 200 nucleotide cu guanină 1p
C + G = 200 + 200 = 400 nucleotide C + G 1p
BARE M E
820 – (200 + 200) = 420 nucleotide cu adenină și timină 1p

420 : 2 = 210 nucleotide cu adenină 1p
210 legături duble, 200 legături triple 4p
ACTATC 2p
c) Cerință: Calculați numărul nucleotidelor cu guanină.
4p
Rezolvare: Sunt 200 nucleotide cu guanină.
B. a) grupele de sânge: 0(I) și B(III) 2p
b) Rh negativ 2p
c) Debitul cardiac = volumul sistolic x frecvența cardiacă
4p
D.C = 75 x 70 = 5250 ml / minut = 5,250 l / minut
d) Cerință: Care sunt cele patru grupe de sânge?
Rezolvare: Cele patru grupe de sânge sunt: 0 (I), A(II), B(III) si 4p
AB(IV)
SUBIECTULalIII-lea
1. a) etapa pulmonară, sanguină și celulară (tisulară) 3p
b) constă în transportul gazelor respiratorii prin sânge 3p
c) Volumul curent este volumul de aer inspirat și expirat în condiții
de repaus.
– Volumul inspirator de rezervă (V.I.R.) are o valoare de
8p
1 500 ml aer.
– Inspirația este un proces activ.
– În inspirație presiunea intrapulmonară scade.
2. a) – acelulare – virusurile
3p
– celulare – organisme procariote și eucariote
b) La eucariote informația genetică se află în nucleu, reprezentată de
setul de cromozomi, și în citoplasma, la nivelul mitocondriilor și 3p
a cloroplastelor.
c) Organizarea materialului genetic la procariote
Noțiuni specifice: bacterii, ADN cromozomal, nucleoid, ADN
extracromozomal, plasmide, gene
La bacterii, materialul genetic este reprezentat prin ADN cromozomal
1 0p
(nucleoidul bacterian) și ADN extracromozomal de tip plasmidic.
Cromozomul bacterian este alcătuit dintr-o singură moleculă de ADN
bicatenar, reprezentând nucleoidul bacterian. Plasmidele sunt mici
molecule de ADN, circulare, care conțin un număr redus de gene.
BACALAUREAT
TESTULNR.34
SUBIECTULI
A. sistole, diastole 4p
B. – sfatul genetic – constă în evaluarea riscului unei persoane de a
manifesta o maladie genetică sau posibilitatea unui cuplu de a
avea un copil malformat 6p
– diagnoza prenatală – este o metodă de profilaxie genetică, care
identifică tulburările fetale
C. 1.d), 2.c), 3.c), 4.c), 5.b) 10p
D. 1. F Creșterea și maturarea foliculilor ovarieni sunt stimulate de FSH.
2. F Absorbția aminoacizilor în sânge se realizează prin mecanisme
10p
active.
3. A
SUBIECTULalII-lea
A. a) – ARN m – copiază informația genetică doar de pe o catenă de ADN
4p
– ARN r – intră în alcătuirea ribozomilor
b) – catena ADN copiată – CAGTGACATTCA 2p
– catena ADN complementară – GTCACTGTAAGT 2p
– catena de ARN m prezintă 12 nucleotide : 3 = 4 codoni
– numărul codonilor este egal cu numărul aminoacizilor
– numărul codonilor – 4 ; numărul aminoacizilor – 4 6p
c) Cerință: Stabiliți o deosebire între o nucleotidă de tip ADN și una de
tip ARN.
4p
Rezolvare: Nucleotida de tip ADN conține dezoxiriboză, iar cea de
tip ARN conține riboză.
B. a) aglutinogenul B 2p
b) aglutinina alfa 2p
c) O(I) si B(III) 4p
d) Cerință: Care sunt aglutininele unui individ cu grupa sanguină O(I)?
Rezolvare: Individul cu grupa sanguină O(I) are aglutininele alfa 4p
și beta.
SUBIECTULalIII-lea
1. a) Mușchii intercostali se contractă, cutia toracică își mărește
3p
volumul, presiunea intrapulmonară scade.

BARE M E
b) Gazele respiratorii sunt transportate de sânge sub două forme: o

formă liberă,dizolvată fizic în plasmă, și o formă legată, combinată 3p
chimic în compuși labili.
c) – Plămânii sunt situați în cavitatea toracică.
– Plămânii sunt înveliți de pleură.
8p
– Capacitatea vitală este egală cu suma dintre V.C, V.I.R și V.E.R.
– Capacitatea pulmonară totală este egală cu suma dintre C.V si V.R
2. a) metacentrici, submetacentrici, acrocentrici 3p
b) Cromozomul eucariot prezintă secvențe unice de nucleotide,
adică care conțin gene active, și secvențe repetitive, adică care 3p
conțin gene inactive.
c) Organizarea materialului genetic la eucariote
Noțiuni specifice: genom nuclear, genom extranuclear, ADN mito
condrial, ADN plastidic, proteine histonice, proteine nonhistonice
Informația genetică la eucariote se află în genomul nuclear (format din
setul de cromozomi ai celulei) și în genomul extranuclear, reprezentat 10p
de ADN mitocondrial și ADN plastidic.
Cromozomul la eucariote conține: ADN, ARN cromozomial,
proteine histonice și nonhistonice, mici cantități de lipide și ioni de
calciu și magneziu.
TESTULNR.35
SUBIECTULI
A. chimică, biologică 4p
B. – metacentrici – au brațele egale
6p
– submetacentrici – au brațe inegale
C. 1.c), 2.b), 3.a), 4.d), 5.c) 10p
D. 1. A
2. F Acizii nucleici sunt substanțe macromoleculare alcătuite din
1 0p
unități numite nucleotide.
3. F Ovarele și uterul aparțin sistemului reproducător feminin.
BACALAUREAT
SUBIECTULalII-lea
A a) – asemănare – ambele procese au loc în nucleu
– deosebire – în urma replicației se formează o moleculă de ADN, 4p
iar în urma transcrispției se formează o moleculă de ARN
b) – stabilirea numărului de nucleotide care conțin timină = 336
– stabilirea numărului de nucleotide care conțin adenină + timină 4p
= 336 + 336 = 672
– stabilirea numărului de nucleotide care conțin citozină +
guanină = 1578 – 672 = 906
– stabilirea numărului de nucleotide care conțin guanină = 906 :
2 = 453 4p
– 1578 : 2 = 789 nucleotide pe o catenă a ADN = numărul de
nucleotide în ARNm
789 : 3 = 263 codoni 2p
– CTAGAA
c) Cerință: Stabiliți numărul de legături duble din fragmentul de ADN
bicatenar.
Rezolvare:
4p
– legăturile duble se stabilesc în ADN-ul bicatenar între A și T;
– numărul de nucleotide A = nr. nucleotide T = nr. legături duble
= 336
B. a) A(II) și B(III) 2p
b) grupa O(I)
Motivație: Din punct de vedere al sistemului AB0, regula transfuziei
spune că aglutinogenele din sângele donatorului nu trebuie să se
4p
întâlnească cu aglutinine omoloage în plasma primitorului.
Astfel, donatorii cu grupa O(I) pot dona tuturor grupelor pentru că
nu au aglutinogene pe hematii.
c) – Incompatibilitatea din punct de vedere al sistemului Rh apare
atunci când donatorul este Rh+, iar primitorul este Rh-.
– La prima transfuzie cu sânge Rh+ unui pacient cu sânge Rh-,
în plasma primitorului se vor sintetiza anticorpi anti-Rh
2p
(anti-D) ca reacție imună la aglutinogenul D de pe hematiile
donatorului.
– La o următoare transfuzie cu sânge Rh+, se va produce
aglutinarea hematiilor, urmată de hemoliză.
d) Cerință: Stabiliți aglutinogenele și aglutininele celor doi pacienți.

BARE M E
Rezolvare: – Pacientul cu grupa sanguină A(II) are aglutinogen A

și aglutinină β.
4p
– Pacientul cu grupa sanguină B(III) are aglutinogen B
și aglutinină α.
SUBIECTULalIII-lea
1. a) – asemănare – ambele sunt glande mixte (au secreție externă și
internă);
– deosebire – ovarele sunt localizate în cavitatea pelviană, 2p
testiculele sunt localizate în zona inghinală, într-o pungă
tegumentară
b) – estrogeni – stimulează dezvoltarea organelor genitale feminine;
– progesteron – determină modificări histologice și secretorii
4p
la nivelul mucoasei uterine pe care o pregătește pentru nidație
(fixarea ovulului fecundat)
c) – Testosteronul este hormonul sexual masculin, fiind produs de
testicul.
– Efecte ale testosteronului sunt dezvoltarea organelor genitale
masculine și apariția caracterelor sexuale secundare bărbătești.
– Adenomul de prostată reprezintă hiperplazia adenomatoasă a 8p
prostatei și afectează aproape jumătate dintre bărbații peste 50 de
ani.
– Adenomul de prostată se manifestă prin dificultăți la urinare,
dureri și infecții urinare.
2. a) sfatul genetic, diagnosticul prenatal, fertilizarea in vitro 3p
b) Cuplurile infertile din diverse cauze (calitatea slabă sau numărul
insuficient al spermatozoizilor, femei care au trompele uterine
blocate etc.) pot apela la fertilizarea in vitro deoarece acest 3p
procedeu constă în unirea a doi gameți de sex opus (fecundație)
în afara corpului uman.
c) Diagnosticul prenatal 6p
Noțiuni specifice: malformații, ecografie, amniocenteză, lichid
amniotic, cariotip, analiza Doppler.
Diagnosticul prenatal este una dintre cele mai importante metode
de identificare a tulburărilor fetale. Riscul de malformații pentru orice 4p
sarcină este de 3%, dar poate crește în cazul infecțiilor în timpul sarcinii,
administrării de medicamente sau expunerea mamei la substanțe toxice.
BACALAUREAT
Pentru stabilirea diagnosticului prenatal se pot utiliza mai multe

metode de investigație:
– ecografia (ultrasonografia) permite identificarea unui mare număr
de malformații și se poate realiza pe toată perioada sarcinii;
– amniocenteza reprezintă recoltarea de lichid amniotic în
săptămânile 15-17 de sarcină, realizarea de culturi celulare fetale
pentru stabilirea cariotipului și identificarea eventualelor anomalii
numerice sau structurale ale cromozomilor;
– analiza Doppler – evaluarea vitezei sângelui în circulația
ombilicală și placentară;
– analiza sângelui fetal – prin puncție ombilicală;
– analiza sângelui matern.
TESTULNR.36
SUBIECTULI
A. ovare; testicule 4p
B. – femurul – os al coapsei
6p
– tibia – os al gambei
C. 1. a), 2. d), 3. a), 4. d), 5. b) 10p
D. 1. A
2. F Bila secretată de ficat conține săruri biliare cu rol în emulsionarea
lipidelor. 10p
3. F Sistemul nervos central este alcătuit din encefal și din măduva
spinării.
SUBIECTULalII-lea
A. a) – ARN mesager – are rol în procesul de transcripție
– ARN de transport – rol în procesul de transport al aminoacizilor 4p
la locul sintezei proteice
b) – stabilirea numărului de nucleotide din fragmentul de ADN
bicatenar: 940 × 2 = 1 880
– stabilirea numărului de nucleotide care conţin adenină – 424
1p
– stabilirea numărului de nucleotide care conţin adenină + timină
– 424 × 2 = 848 1p

BARE M E
– stabilirea numărului de nucleotide care conţin – citozină +

guanină – 1 880 – 848 = 1032 2p
1032/2 = 516 2p
– stabilirea numărului legăturilor triple din fragmentul de
ADN – 516 2p 10p
(știm că între o citozină și o guanină se realizează o legatură triplă
deci numărul legăturilor triple este egal cu numărul citozinelor
sau cu numărul guaninelor deci numărul legăturilor triple = 516
– secvenţa de nucleotide din catena de ADN 5‘-3‘-ATTCGC
2p
c) Cerință: Stabiliți numărul legăturilor duble din fragmentul de ADN
bicatenar.
Rezolvare:
4p
Știm că între o adenină și o timină se realizează o legătură dublă,
deci numărul legăturilor duble este egal cu numărul adeninelor sau
cu numărul timinelor, deci numărul legăturilor duble = 424
B. a) OI, Rh - 2p
b) α și β 4p
c) Conform schemei transfuziilor/ sau ținând cont de regula generală
a transfuziilor care afirmă că aglutininele din plasma primitorului
2p
nu au voie să întâlnească aglutinogenele omoloage ale donatorului,
doar OI,Rh -
d) Cerinţă: Menționați un posibil primitor de la persoana accidentată.
4p
Rezolvare: OI,Rh – si OI, Rh +
SUBIECTULalIII-lea
1. a) Proteazele – acționează asupra proteinelor; lipazele – acționează
3p
pe lipide; amilazele-amidon
b) glucoza – absorbție activă 3p
c) – Pepsina este secretată inițial sub forma inactivă de pepsinogen.
– Pepsina este o enzimă prezentă la nivelul stomacului, ce
intervine în digestia proteinelor.
8p
– Amilaza salivară se mai numește și ptialina.
– Amilaza pancreatică acționează pe orice tip de poliglucid,
excepție face doar celuloza.
BACALAUREAT
2. a) biotop; biocenoza 4p
b) – Omul a intervenit în ecosistemele naturale prin introducerea
de specii noi, defrișări, pescuit, industrializare, urbanizare și
a perturbat echilibrul natural al ecosistemelor. De exemplu,
defrișările au generat alunecări de teren și inundații. 2p
– Acțiunile omului au perturbat funcționarea unor procese
naturale, au afectat puternic flora, fauna, au afectat și dereglat
echilibrul natural, au dispărut specii de plante, animale etc.
c) Ecosistemele așezărilor umane
Noțiuni specifice: rural, urban, agroecosisteme, stații de epurare,
biotop, biocenoză
Ecosistemul este alcătuit dintr-un biotop și o biocenoză.
Ecosistemele așezărilor umane sunt de două tipuri: de tip rural și de
tip urban. Ecosistemele de tip rural sunt: cătunele, satele, comunele și 10p
se caracterizează prin contact strâns cu mediul natural. Ecosistemele
de tip urban, sunt orașele și au un contact redus cu mediul natural,
au producție industrială, iar hrana provine din agroecosisteme sau
din industria alimentară. Sunt dotate cu stații de epurare și spații de
colectare a deșeurilor.

BAR E ME
GRAFIC DE MONITORIZARE
A REZULTATELOR
SubiectulI Subiectul
I I Subiectul
I I
30p 30p 30p
Total Total Total Punctaj Total
AB CD S.I AB S.I I AB S.III dinof
iciu punct
aj
4p 6p 10 p1 0p 18p1 2p 14p1 6p
Test nr. 1 10p
Test nr. 2 10p
Test nr. 3 10p
Test nr. 4 10p
Test nr. 5 10p
Test nr. 6 10p
Test nr. 7 10p
Test nr. 8 10p
Test nr. 9 10p
Test nr. 10 10p
Test nr. 11 10p
Test nr. 12 10p
Test nr. 13 10p
Test nr. 14 10p
Test nr. 15 10p
Test nr. 16 10p
Test nr. 17 10p
Test nr. 18 10p
Test nr. 19 10p
Test nr. 20 10p
Test nr. 21 10p
Test nr. 22 10p
Test nr. 23 10p
Test nr. 24 10p
Test nr. 26 10p
Test nr. 27 10p
Test nr. 28 10p
Test nr. 29 10p
Test nr. 30 10p
Test nr. 31 10p
Test nr. 32 10p
Test nr. 33 10p
Test nr. 34 10p
Test nr. 35 10p
Test nr. 36 10p
Cuprins
ANATOMIA I FIZIOLOGIA OMULUI 3
Alc 1. tuireacorpuluiuman 4
1.1. Topografia organelor și a sistemelor de organe 4
1.2. Planuri și raporturi anatomice ale corpului uman 4
2.Sistemulnervos 5
2.1. Clasificarea sistemului nervos din punct de vedere
topografic și funcțional 5
2.2. Funcția de conducere.
Clasificarea căilor de conducere și rolul acestora 8
Analizatorii 3. 11
3.1. Segmentele unui analizator 11
3.2. Analizatorul cutanat 12
3.3. Analizatorul vizual 13
3.4. Analizatorul acustico-vestibular 16
3.5. Analizatorul auditiv 17
3.6. Analizatorul vestibular 18
4.Glandeleendocrine 20
4.1. Hipofiza (glanda pituitară) 20
4.2. Tiroida 22
4.3. Pancreasul endocrin 23
4.4. Glandele suprarenale 24
4.5. Gonadele 26
5.Sistemulmuscular 30
5.1. Principalele grupe de mușchi scheletici 30
5.2. Tipuri de contracții 32
6.Funciiledenutriie 34
6.1. Digestia și absorbția 34
6.2. Transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv 35
7.Circulaia 42
7.1. Grupele sanguine 42
7.2. Imunitatea 43
7.3. Circulația mare și mică 46
8.Respiraia 48
8.1. SISTEMUL RESPIRATOR 48
8.2. Ventilația pulmonară 49
8.3. Schimburile de gaze respiratorii și transportul acestora 49
9.Excreia 51
9.1. Sistemul excretor 51
9.2. Eliminarea urinei 53
10.Funciadereproducere 54
10.1. Sistemul reproducator 54
10.2. Sănătatea reproducerii 57
GENETIC I ECOLOGIE UMAN 59

1.Geneticmolecular 60
1.1. Compoziția chimică a acizilor nucleici 60
1.2. Funcțiile adn-ului 62
1.3. Organizarea materialului genetic 64
2.Geneticuman 67
2.1. Genomul uman – complementul cromozomial 67
2.2. Mutageneza și teratogeneza 68
2.3. Domenii de aplicabilitate și considerații bioetice în genetica umană 70
3.Ecologieuman 72
3.1. Caracteristicile ecosistemelor antropizate 72
3.2. Impactul antropic asupra ecosistemelor naturale 73
TESTE 75
BAREME 183
GRAFIC DE MONITORIZARE A REZULTATELOR 261

Biologie BAC XI-XII - FINAL

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Biologie BAC XI-XII - FINAL

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Mariana Drumea

Coordonator proiect: Iuliana Voicu

Editura Delfin, Bucureşti

Copyright © Editura Delfin, 2017

4 BIOLOGIE: ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMAN , GENETIC ȘI ECOLOGIE UMAN

6 BIOLOGIE: ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMAN , GENETIC ȘI ECOLOGIE UMAN

•Sistemulnervosperiferic este alcătuit din nervi și ganglioni nervoși.

3. Centrul nervos reflex:

8 BIOLOGIE: ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMAN , GENETIC ȘI ECOLOGIE UMAN

b.  proprioceptive – sunt căi specifice, au proiecție corticală sau subcorticală (ce-

10 BIOLOGIE: ANATOMIE I FIZIOLOGIE UMAN , GENETIC I ECOLOGIE UMAN

Boala Cauze Manifestri Msurideprevenire

Analizatorii sunt sisteme complexe care realizează legătura dintre mediu și

Analizatorul cutanat deservește sensibilitățile tactilă, termică, dureroasă, de

1. S egmentul periferic (receptorul)

12 BIOLOGIE: ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMAN , GENETIC ȘI ECOLOGIE UMAN

Globul ocular are o formă aproximativ sferică, fiind alcătuit din:

1. Tunica externă prezintă:

14 BIOLOGIE: ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMAN , GENETIC ȘI ECOLOGIE UMAN

2. Segmentul intermediar (de conducere) este format din trei neuroni:

Din punct de vedere funcțional, analizatorul auditiv și analizatorul vestibular

16 BIOLOGIE: ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMAN , GENETIC ȘI ECOLOGIE UMAN

– este cuprinsă între timpan și membranele ferestrelor ovală și rotundă;

1. S egmentul periferic (receptorul) – se află în urechea internă, în melcul mem-

1.  Segmentulperiferic (receptorul) – receptorii vestibulari se găsesc în:

18 BIOLOGIE: ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMAN , GENETIC ȘI ECOLOGIE UMAN

Boala Cauze Manifestri Msurideprevenire

Topografie– este localizată la baza encefalului, posterior chiasmei optice, în

20 BIOLOGIE: ANATOMIE I FIZIOLOGIE UMAN , GENETIC I ECOLOGIE UMAN

și inhibitori) care sunt descărcați prin sistemul port hipofizar în adenohipofiză

Efecte – stimulează dezvoltarea glandei corticosuprarenale, dar și secreția aces-

C.Lobulposterior(neurohipofiza) – eliberează în circulație doi hormoni

Topografie– este localizată în zona anterioară a gâtului, în loja tiroidei (con-

22 BIOLOGIE: ANATOMIE I FI IOLOGIE MAN , GENETIC I ECOLOGIE MAN

reprezintă forma de depozitare (inactivă) a hormonilor tiroidieni. Tiroglobu-

Topografie : pancreasul este localizat în cavitatea abdominală, în spatele

a)  Insulinaeste – singurul hormon hipoglicemiant al corpului, având acțiune

Topografie– sunt glande pereche, localizate la polul superior al rinichilor.

24 BIOLOGIE: ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMAN , GENETIC ȘI ECOLOGIE UMAN

Disfuncții ale secreției de aldosteron:

Secreția suprarenalelor este stimulată de stres (emoții, încordare neuropsihi-

Sunt glande mixte reprezentate de testicul și ovar.

26 BIOLOGIE: ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMAN , GENETIC ȘI ECOLOGIE UMAN

–  mișcări ale unor segmente ale sale;

4. sacrală – formată din 5 vertebre care se sudează și alcătuiesc osul sacru;

28 BIOLOGIE: ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMAN , GENETIC ȘI ECOLOGIE UMAN

Scheletulmembrelorinferioare este alcătuit din centura pelviană și din sche­

Mușchii scheletici constituie componentele active ale sistemului locomo-

30 BIOLOGIE: ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMAN , GENETIC ȘI ECOLOGIE UMAN

scheletici mențin poziția corpului și asigură deplasarea prin contracții rapide.

Muschii membrelor inferioare sunt:

Principala formă de manifestare a activității musculare este contracția.

32 BIOLOGIE: ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMAN , GENETIC ȘI ECOLOGIE UMAN

Boala Cauze Manifestri Msurideprevenire

Cuprinde organele la nivelul cărora se realizează digestia alimentelor, trans-

34 BIOLOGIE: ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMAN , GENETIC ȘI ECOLOGIE UMAN

5. I ntestinul subțire – se întinde de la pilor până la valva ileo-cecală, având o lungi-

Glandele salivare – sunt trei perechi de glande: parotide, submandibulare,

Hidroliza se face sub influența unor biocatalizatori specifici pentru fiecare

36 BIOLOGIE: ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMAN , GENETIC ȘI ECOLOGIE UMAN

–  evacuarea conținutului gastric în duoden.

Enzimele din sucul pancreatic sunt:

38 BIOLOGIE: ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMAN , GENETIC ȘI ECOLOGIE UMAN

– active (cu consum de energie furnizată de ATP) – cu ajutorul transportorilor

3. Centrul nervos reflex:

b. proprioceptive – sunt căi specifice, au proiecție corticală sau subcorticală (ce-

1. S egmentul periferic (receptorul)

1. Tunica externă prezintă:

2. Segmentul intermediar (de conducere) este format din trei neuroni:

– este cuprinsă între timpan și membranele ferestrelor ovală și rotundă;

1. S egmentul periferic (receptorul) – se află în urechea internă, în melcul mem-

1. Segmentulperiferic (receptorul) – receptorii vestibulari se găsesc în:

a) Insulinaeste – singurul hormon hipoglicemiant al corpului, având acțiune

– mișcări ale unor segmente ale sale;

4. sacrală – formată din 5 vertebre care se sudează și alcătuiesc osul sacru;

Scheletulmembrelorinferioare este alcătuit din centura pelviană și din sche

5. I ntestinul subțire – se întinde de la pilor până la valva ileo-cecală, având o lungi-

– evacuarea conținutului gastric în duoden.

– active (cu consum de energie furnizată de ATP) – cu ajutorul transportorilor

2. imunitate specifică (dobândită):

1. Frecvența cardiacă – reprezintă numărul de contracții ale inimii pe minut,

2. Etapasanguin care constă în transportul gazelor respiratorii prin sânge.

– corticală – spre exterior;

2. ARNnuclearmic(ARN-nm) – se găsește în nucleul eucariotelor, având rol