1.

Obiectul disciplinei
Disciplina „Tehnologia lucrarilor de constructii” studiaza metodele si
mijloacele de executie a principalelor categorii de lucrari de constructii.

Realizarea investitiilor in domeniul constructiilor, presupune pe langa

aplicarea unor procese de lucru si tehnologii moderne si mecanizarea larga a
lucrarilor din acest domeniu ca una din conditiile principale pentru cresterea
productivitatii muncii,scurtarea duratei de executie,reducerea costurilor si
imbunatatirea calitativa continua a lucrarilor executate.

Pentru fundamentarea introducerii tehnologiilor si metodelor noi in

executia constructiilor a dotarii lucrarilor de executie cu masini si utilaje
moderne de mare eficienta si pentru imbunatatirea continua a conditiilor de
exploatare a acestora prezinta o importanta deosebita cunoasterea
caracteristicilor si posibilitatilor acestor utilaje

2.Caracteristici tehnologice ale lucrarilor de constructii

Lucrarile de executie a constructiilor sunt alcatuite din procese de constructie
simple sau complexe care la randul lor se pot executa consecutiv sau
concomitent.

A) Se deosebesc mai multe categorii de procese de constructii

simple:

a) Procese pregatitoare (de amenajare):

- defrisarea terenului

- sprijinirea sapaturilor

- devierea apelor

- etc

b) Procese de prelucrare:

- se executa in afara obiectului de constructie propriu-zis

- prelucrarea materialelor
 - prepararea betonului

- prelucrarea armaturilor

c) Procese de transport:

- transportul pe orizontala si pe verticala la diverse distante al

materialelor,semifabricatelor,prefabricatelor,etc

- executia unui baraj realizat din materiale locale (transport mare)

- transportul betonului

- executia unor canale (transport mare)

d) Procese de punere in opera (de montaj):

- turnarea betonului

- realizarea zidariei

- montarea elementelor prefabricate

- etc

Doua sau mai multe procese simple legate intre ele organizatoric
poarta numele de proces complex de constructie si are drept scop
executarea unor parti de constructie si in el se cuprind procese
pregatitoare,de transport si de punere in opera.

Procesele simple de prelucrare pot intra in componenta unui proces

complex de constructie numai daca ele se realizeaza pe santier si daca sunt
direct legate de procesele de punere in opera.

B) Procesele de constructie se mai pot clasifica in:

a) Procese manuale

b) Procese mecanizate

Procesul simplu de constructie la care sunt mecanizate toate operatiile

sau cel putin operatiile principale se numeste proces de constructie
mecanizat (ex:saparea unei gropi de fundatie mecanizat)
 Procesul complex de constructie la care o parte din procesele simple
care intra in componenta sa se executa mecanizat poarta denumirea de
proces complex de constructie partial mecanizat.

Procesul complex de constructie la care obiectul de executat se misca

sau este prelucrat pe intreg lantul tehnologic cu ajutorul unor masini si
mecanisme aproape fara utilizarea muncii fizice a omului,rolul acestuia
limitandu-se la supravegherea si conducerea mecanismelor,poarta
denumirea de proces complex de constructie mecanizat.

Mecanizarea complexa presupune mecanizarea tuturor operatiilor pe

care trebuie sa le suporte obiectul care se executa.

3.Executarea industrializata a lucrarilor de constructii

3.1.Definirea industrializarii constructiilor si importanta ei

Industrializarea in constructii se poate defini ca fiind totalitatea

procedeelor aplicate in practica de inalta productivitate cu o productie
ritmica si prin eliminarea caracterului sezonier a executiei constructiilor.

In conditiile inustrializarii constructiilor elementele de constructie se

confectioneaza in intreprinderi specializate cu folosirea unei largi mecanizari
si automatizari a procesului de executie.Prin aceasta santierul se transforma
intr-un atelier de montaj unde asamblarea constructiilor se face mecanizat
folosind elemente prefabricate si utlizand masini de ridicat si alte utilaje de
inalta productivitate.

In cazul constructiilor monolite santierul se transforma intr-o unitate

unde se folosesc metode de executie moderne si de productivitate
ridicata.Ca urmare a acestui fapt se reduc considerabil cheltuielile de munca
si de mijloace pentru confectionarea si montarea elementelor de constructii
se reduc considerabil duratele de executie,se elimina in mare parte executia
constructiilor provizorii care in alta situatie ar fi necesare pentru depozitarea
si prelucrarea diverselor materiale.

Industrializarea executiei constructiilor elimina aproape complet

influenta nefavorabila a conditiilor climatice asupra calitatii si duratei de
executie a constructiilor si permite desfasurarea ritmica pe aproape tot
parcursul anului.

Industrializarea executiei creeaza o baza solida pentru cresterea

continua a volumului de constructie prin cresterea productivitatii muncii si
asigurand conditii pentru reducerea costului lucrarilor.

3.2.Caile de industrializare a executiei constructiilor

Procesul de industrializare a executiei constructiilor se bazeaza pe

urmatoarele trei directii principale:

1.Dezvoltarea constructiilor prefabricate

2.Extinderea mecanizarii si automatizarii proceselor de executie in constructii

2.1.Perfectionarea masinilor si utilajelor de constructii

2.2.Imbunatatirea exploatarii a utilizarii masinilor si utilajelor de

constructii

2.3.Introducerea automatizarii

3.Introducerea metodelor moderne de executie si folosirea unor metode

avansate de organizare si planificare a executiei constructiilor

1.Dezvoltarea puternica a constructiilor prefabricate

Ritmul de dezvoltare a productiei de elemente prefabricate determina

in mare masura si ritmul industrializarii executiei constructiilor.

Utilizarea pe scara larga a betonului armat prefabricat fata de cel

monolit are un efect economic important conducand in unele cazuri la
economii de manopera,otel si cofraje ce pot ajunge pana la 70%.

Principalele avantaje ale utilizarii prefabricatelor sunt urmatoarele:

- reducerea volumului de munca prestat pe santier si prin aceasta reducerea

duratei de executie a lucrarilor

- conduce la o productie industriala ritmica

- permite mecanizarea si automatizarea proceselor de munca

- se asigura cresterea substantiala a productivitatii muncii

- permite cresterea calitatii datorita unui control mai riguros si permanent

- se simplifca munca de organizare a santierului

- se asigura specializarea si mai buna calificare a fortelor de munca

- se creeaza conditii normale de munca pe intreg parcursul anului

- se permite reducerea consumurilor de materiale in special a celor deficitare

sau scumpe

- se permite o exploatare mai rationala a masinilor si utilajelor

- se creeaza posibilitatea aplicarii unor procedee tehnologice avanasate

(ex:vibrovacuumare,vibropresare,tratare termica)

- se asigura folosirea mai rationala a materialelor de calitate superioara

Atat in Romania cat si pe plan mondial pentru cresterea gradului de

industrializare a executiei constructiilor se actioneaza pentru perfectionarea
elementelor prefabricate in principal pe urmatoarele directii

a) Marirea dimensiunilor elementelor prefabricate concomitent cu reducerea

greutatii relative a lor precum si folosirea preasamblarii unor elemente
(ex:introducerea betonului armat precomprimat produce o reducere a
greutatii elementelor prefabricate cu pana la 40% ceea ce influenteaza in
mod favorabil operatiile de transport si montaj)

b) Ridicarea gradului de finisare a unor elemente prefabricate.In acest fel se

transforma in uzina o mare parte din lucrarile de finisaj de pe santier,putand
fi executate in conditii de calitate superioara sub un control mai bun

c) Reducerea numarului de tipuri de elemente prefabricate si a numarului de

dimensiuni-tip

d) Imbunatatirea calitatii executiei pe baza mecanizarii complexe si a

automatizarii proceselor de productie a elementelor prefabricate

2.Extinderea mecanizarii si automatizarii proceselor de executie in constructii

Mecanizarea complexa si automatizarea executiei constructiilor

reprezinta principalele directii ale progresului tehnic in constructii.
 Mecanizarea in evolutia sa trece prin mai multe stadii de la
mecanizarea simpla la automatizarea proceselor de executie.

Mecanizarea simpla presupune mecanizarea principalelor operatii dintr-

un proces de munca.

In cazul mecanizarii complexe toate procesele tehnologice care

concura la executia diferitelor lucrari inclusiv operatiile auxiliare se executa
mecanizat cu ajutorul unor sisteme de masini.

Eficienta economica a mecanizarii in constructii in special a lucrarilor ar

necesita un consum foarte mare de manopera care ar avea un cost ridicat.

Procesul industrializarii constructiilor necesita introducerea

automatizarii proceselor de executie in toate operatiile prin utilizarea unui
sistem de masini si aparate care functioneaza automat si pe care omul
trebuie doar sa le puna in functiune si sa se supravegheze functionarea lor.

Automatizarea in cosntructii se limiteaza in prezent la crearea unor

fabrici care functioneaza automat pentru producerea betonului sau a unor
prefabricate.

3.Introducerea tehnologiilor avansate de executie si folosirea metodelor

moderne de organizare si planificare a executiei lucrarilor de constructii

Lucrarile de constructii executate cu metode industriale necesita o

organizare judicioasa pe baza unor proiecte de executie elaborate din timp si
pe baza unor reguli si fise tehnologice pentru principalele procese de
executie.

Pentru stabilirea unor ordini stricte de executie a lucrarilor in vederea

atingerii indicatoarelor planificate referitoriu la productivitatea munctii, pret
(cost) si durata de executie se folosesc fise tehnologice care trebuie sa
continta succesiunea stricta a operatiilor,termenele de executie,cerintele
calitative, materialele si utilajele folosite si forta de munca necesara.

Fisele tehnologice trebuie respectate cu strictete la executarea

lucrarilor la care se refera.

Fisele tehnologice dau posibilitatea personaluluii zilnic sa aleaga cu mai

multa usurinta metodele cele mai rationale pentru organizarea executiei si
executia lucrarilor.
Fisa tehnologica

Proiect de tehnologie, alcatuit din piese scrise (memoriu si calcule)

si piese desenate (schema si detalii tehnologice), prin care se
defineste si se materializeaza tehnologia de executie a unui element.

Printre procedeele de executie a lucrarilor care prezinta un grad mai

ridicat de industrializarea amintim:

* utilizarea sistemelor de cofrare metalice de inventar pentru realizarea

structurilor monolite

* utolizarea cofrajelor glisante rulante speciale

* realizarea la sol a unor elemente de constructii si apoi montarea la pozitia

prevazuta in proiect cu ajutorl utilajelor de ridicat

Folosirea tehnologiilor moderne de executie are drept scop

introducerea unor procedee tehnologice care sa asigure continuitatea si
ritmicitatea executarii constructiilor,folosirea mai eficienta a utilajelor,a
resturilor materiale de munca si a celor financiare.

In paralel cu aplicarea de tehnologii moderne de executie trebuie sa se

foloseasca metode moderne de organizare si de planificare a executarii
constructiilor.

In santier automatizarea isi gaseste mai greu aplicabilitatea cu

exceptia functionarii unor utilaje complexe (dragile cu cupe).

Caile de imbunatatire a mecanizarii complexe a proceselor de executie

in constructii sunt urmatoarele:

1.Perfectionarea masinilor si utilajelor de constructii

In afara de cresterea cantitativa a parcului de masini si utilaje pentru

constructii se perfectioneaza continuu si din punct de vedere calitativ adica
posibilitatile de executie precum si a perfomantelor acestora.

2.Imbunatatirea utilizarii a masinilor si utilajelor de constructii

Ridicarea nivelului de mecanizare a executiei in constructii se asigura

nu numai prin inzestrarea cu masini si utilaje dar la fel de important este si
utilizarea judicioasa optima a mijloacelor tehnice din dotare.
 Eficienta folosirii utilajelor de constructii depinde in principal de
umraotarele conditi:

* asigurarea dotarii unitatilor de constructii cu o gama variata de masini

necesare mecanizarii complexe

* specializarea lucrarilor de construcii+montaj

* existenta unor baza corespunzatoare pentru intretinerea si repararea

utilajelor din dotare in vederea unei exploatari juste a acestora

* asigurarea cadrelor de specialitate pentru intretinerea,repararea si

exploatarea utilajelor de constructii

3.Introducerea automatizarii

In acest scop trebuie create conditii pentru folosirea la utilajele de

constructii a dispozitivelor si aparatelor care sa permita automatizarea
functionarii si conducerii acestora inclusiv a functionarii pe baza de program
pentru inscrierea in parametrii optimi in timpul procesului de lucrare

4.Tehnologia executarii lucrarilor de pamant

4.1.Propietati fizico-mecanice ale pamanturilor si influenta lor asupra
rezistentei la sapare

Pamanturile sunt medii discontinuii compuse din diferite particule

solide legate intre ele prin forte care se transmit la nivelul suprafetelor de
contact dintre particule.Golurile dintre particulele solide sunt umplute in
anumite proportii cu apa si aer deci pamanturile sunt sisteme formate din
cele 3 faze (solida,lichida,gazoasa) iar interactiunea dintre aceste faze
influenteaza asupra proprietatilor fizico-mecanice ale pamanturilor.

Principalele PROPIETATI FIZICE care au influenta asupra rezistentei la

sapare sunt urmatoarele:

- densitatea (masa volumica) aparenta - (kg/m3)

Rezistenta terenurilor la sapare cand umiditatea e constanta creste o

data cu cresterea densitatii si a gradului de indesare.

- greutatea specifica a scheletului mineral – (kN/m3)

 Rezistenta terenurilor la spare creste o data cu cresterea greutatii
specifice.

- umiditatea este raportul dintre greutatea apei continuta intr-o proba si

greutatea scheletului solid

Ga
W% =  100
GS

Gradul de umiditate este parametrul cel mai important ce permite

aprecierea influentei proprietatilor pamantului asupra rezistentei la sapare

W
Sr =
Wsat

Wsat – umiditatea pamanturilor in stare saturata

In functie de valoarea lui Sr pamanturile se clasifica astfel

0  S r  0.4 → pamat uscat

0.4  S r  0.8 → pamantumed
0.8  S r  0.9 → pamant foarteumed
0.9  S r  1→ pamant saturat

In general odata cu cresterea lui Sr rezistenta la sapare se micsoreaza

dar in schimb creste dificultatea de incarcare-descarcare a pamantului sapat

Ex:O argila umeda se sapa mai usor dar se descarca mai greu decat o argila
uscata.

- porozitatea este raportul dintre volumul porilor supra volumul pamantului

aflate in stare naturala

Rezistenta la sapare creste in general o data cu scaderea porozitatii

terenului.

- compozitia granulometrica – proportia in greutate in care se gasesc

particulele de diferite marimi in raport cu greutatea totala
 Gradul de uniformitate se exprina prin coeficient de neuniformitate:

d 60
Un =
d10

d60,d10 – diametrele particulelor pamantului corespunzator procentelor de

60% si 10% din greutatea totala a terenului rezultate din curba
granulometrica

Reistenta la sapare creste odata cu cresterea gradului de

neuniformitate.

- plasticitatea este proprietatea unui teren de as modifica forma sub

actiunea fortelor exsitente

Pamanturile plastice se sapa mai usor,asigura o mai buna umplere a

cupei utilajelor de sapat dar se descarca mai greu.

Indicele de plasticitate

I P = wL − wP

wL – limita de curgere a pamantului

wP – limita de frmantare

Indicele de plasticitate caracterizeaza intervalul de comportare plastica

a pamantului adica intervalul de umiditate in limitele caruia un pamant se
poate deforma pastrandu-si volumul constant.

In functie de valorile indicelui de plasticitate pamanturile se pot

clasifica astfel:

I P = 0 → pamant neplastic(nisip uscat)

0  I P  10 → pamant cu plasticitate redusa(nisipularg ilos)
10  I P  20 → pamant cu plasticitate medie (arg ila nisipoasa)
20  I P  35 → pamant cu plasticitate mare (arg ila slaba)
I P  35 → pamant cu plasticitate foartemare (arg ila grasa)

- coeziunea este forta de legatura dintre particulele pamantului care se

opune actiunii de desprindere a unei particule fata de cealalta
 In functie de aceasta proprietatea pamanturile se clasifica in:

* pamanturi fara coeziune (nisip,pietris)

* pamanturi cu coeziune slaba (argile nisipoase)

* pamanturi cu coeziune mare (argile grase,marme)

In fcuntie de coeziune o data cu cresterea acesteia creste si rezistenta

la sapare a unui teren.

In conformitate cu normativele pamanturile si rocile se clasifica din

punct de vedere al gradului de dificultate la sapare si in functie de desintatea
aparenta in 16 categorii din care 4 categorii de terenuri pamantoase si 12
categorii de roci.Astfel:

I.Teren usor

II.Teren mijlociu

III.Teren tare

IV.Teren foarte tare

V.VI.VII.Roca semidura

VIII.IX.X.Roca dura

XI.XII.XIII.XIV.XV.XVI.Roca foarte dura

Primele 6 categorii prezinta interes pentru lucrari de sapare directa,

terenurile din celelelate categorii urmand a fi aduse in prealalbil in vederea
saparii la una din primele 6 categorii prin diverse procedee.Rocile de la VI in
sus nu se pot sapa pentru ca sunt dure.

Clasificarea pamanturilor dupa gradul de dificultate la sapare:

Categoria Denumirea Densitate

terenului terenului aparenta (kg/m3)
I nisip 1500
Teren usor nisip argilos 1600
pamanturi vegetale 1200
turba 600
II nisip indesat umed 2000
Teren mijlociu argile nisipoase usoare,loess 1600
 pamanturi vegetale compactate 1400
cu iarba
pamant vegetal si nisip 1650
amestecat sfaramitaturi de
piatra sau pietris
nisip argilos amestecat cu 1950
pietris
III argila gras moale 1800
Teren tare argila nisipoasa grea, pietris 1750
piatra sfaramatata cu d=450
pamant vegetal cu resturi de 1400
radacini cu d<3cm
marmfa foarte moale 1700
argila nisipoasa cu pietris 1900
IV argila grea compacta 1950
Teren foarte tare umeda,argila grea cu pietris
sau piatra sparta
argila sistoasa (provenita din 2000
alterarea sisturilor cristaline)
stanca degradata fisurata 2200
(gresie moale,calcare)
V loess compact intarit si pamant 1800
Roca semidura salifer intarit
marme moi diferite categorii 1900
stanca degradata 1800
argila tare compacta 1950
roci cretoase moi 1550
ordezie moale,gips 2200
VI calcar moale poros fisurat 1100
Roca semidura crecta compacta 2600
sisturi de rezistenta medie 2700
marme de rezistenta medie 2300

PROPIETATI MECANICE ALE TERENULUI

Principalele proprietati mecanice ale terenului sunt:

- rezistenta la forfecare este rezisntenta pe care o pune un termen la rupere

prin alunecare

In cazurile terenurilor necoezive rezistenta la forfecare este datorata

numai fortei de frecare dintre particule.
  = tg

La terenuri coezive:

 = tg + c

Forta de frecare dintre particule depinde de gradul de umiditate.La

pamaturi necoezive cu umiditate sub 12% forta de frecare este practic
constanta.La aceste pamanturi φ se confunda cu unghiul de taluz natural al
terenului respectiv unghi delimitat intre suprafata taluzului si planul
orizontal.

In general rezistenta la sapare creste o data cu cresterea coeficientului

de frecare (tgφ).

- compresibilitatea este proprietatea unei teren de as reduce volumul sub

actiunea unei forte exterioare prin micsorarea golurilor dintre particulele
solide

Comportarea pamanturilor sub incarcari este diferita in functie de

umiditate si compozitie granulometrica.

Rezistenta la spare a pamantului creste pe masura ce creste tasarea

lor.

- afanarea este proprietatea teerenului de a-si mari volumul prin sapare

Se caracterizeaza prin coeficientul de afanare:

VS
ka =
Vn

Vs – volumul pamantului dupa sapare

Vn – volumul aceluiasi teren in stare naturala

In executie prezinta interes atat afanarea initiala a pamantului dupa

sapare cat si afanarea remanenta a pamantului depuns in umpluturi.

Afanarea (infoierea) pamanturilor

 Denumire teren Afanarea initiala Afanarea remanenta dupa
dupa sapare (%) depunerea in umpluturi
nisip fara impuritate 8÷17 1÷1.25
nisip argilos fara
adaosuri
pietris marunt sau 14÷28 1.5÷5
mijlociu,pamant cu
radacini,loess cu
umiditate
naturala,nisip
amestecat cu pietris,
argila nisipoasa usoara
nisip argilos amestecat
cu pietris
turba si pamant 20÷30 3÷4
vegetal fara radacini
argila grasa moale, 24÷30 4÷7
loess uscat,argila
nisipoasa grea
pietris de rau,argila 26÷32 6÷9
compacta sistoasa,
argila amestecata cu
pietris
Marma si gnois 33÷37 11÷15
stanca derocata 30÷50 10÷30

Cu cat capacitatea de afanare este mai mare cu atat mai mica va fi

masa efectiva antrenata de organele de sapare.Rezistenta la sapare se
micsoreaza odata cu afanarea terenului.

- rezistenta la sapare pe care o pune un teren la tairea cu un anumit organ

de lucru

Procesul de sapare a pamantului se poate descompune teoretic in

urmatoarele faze:

Faza I

Sub actiunea fortei de inaintare organul de lucru avand profilul unei

pene simple patrunde in teren,il comprima si il taseaza partial.Aerul existent
in spaiile capilare si intre particule se comprima.

Faza II
 Organul de lucru continunand sa inainteze in teren il comprima si mai
mult iar rezistenta la inaintare creste.Aerul dintre particule si din spaiile
capilare se comprima puterinc si acumuleaza energie potentiala.

In aceste prime 2 faze deformarea pamantului pe suprafata organului

de lucru sunt proportionale cu forta de inaintare a acestuia.

Faza III

Continunand sa inainteze (organul), forta de inaintare depaseste limita

de rezistenta a pamantului si atunci se produce desprinderea acestuia din
masiv si deplasarea pe suprfata organului de lucru dupa directia unghiului de
frecare dintre suprafata metalica si pamant.

Faza IV

Portiunea de teren desprinsa din masiv deoarece numai este sub

actiunea unei forte exterioare (nimeni nu o mai forteaza) se marunteste
datorita destinderii aerului comprimat puternic in spatiile capilare si intre
granule.

In timpul saparii pamantul opune o rezistenta RS care se poate

descompune dupa 2 directii

- dupa directia traiectoriei de sapare RST

- dupa directia normala pe traiectoria de sapare RSN