MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

DIN REPUBLICA MOLDOVA

ACADEMIA DE STUDII RECONOMICE DIN MOLDOVA

Facultatea: ,,Economia Generala si Drept”

Departament: ,,Drept”
Disciplina:Drept Civil

STUDIU INDIVIDUAL
TEMA: ,,Domiciliu,resedinta,numele si prenumele persoanei fizice”

Conducător Științifie
V.Capațina

Student:
Ciobănaș Alexandru
Grupa:D-231,anul I
A identifica o persoana, inscamna a stabili identitatca acestcia.
Identificarca persoanci fizico
rozulta din darcle si calitatile strict individuale ale ficcâruia, in parto,
stabilite de lege, calitati ce
decurg din aciele si faptele sale de stare civila.
Cu ajutorul acestora are loc indivizualizarca (identificarca) persoanei
prin care se deoscheste de
taate celelalte persoane in familic si societate, stabilindo-i in mod
coneret o identitate unica si
indestructibila. Atributcle prin care are loc identificarea unei persoane
fizice sunt imperativ si
expres provazute de legc, cle find aceleasi pentru toate persoanele
fizice, constand din dreptal la
nume, la domiciliu si la resedinçã. Toate aceste atribute alcatuiese
intregul, adica institutia
juridica a identificarii persoanei fi/ice, reglementata, in principal, de
catre Codul civil, precum si
de celelalte acte normative in accastá materie.
Numele cuprinde: numele de familie, prenumele si pseudoni
Domicilial cuprinde: domicilial de drept comun, domiciliul legal si
domiciliul ales sau
conventional, iar in stransa legaturá cu domieiliul so afla resedinta.
Starca civila se infatiscaza ca
un complex de raporturi juridice cu caracter personal nepatrimonial,
prin care se individualizcaza
persoana fizica in societate si in familic. Numele si domiciliul sunt
drepturi subiective eu
caracter nepatrimonial, prin care se identifica persoana fizica, iar starca
civila so infaiscazã ca o
sinteza a unor drepturi si obligaçi cu caracter personal nopatrimonial,
prin care se
individualizcaza persoana
fizica. Elemente
acecsorii de identificare a persoand sunt.
pscudonimul si porcela.
Pseudonimul este un nume voluntar ales de persoana fizica, la
adapostal cáruia accasta doreste sa
desfasoare o activitate legala. Pscudonimul are deci rolul de a
individualiza o persoaná in
socictate, intr-un anumit domeniu de activitate.
Identitatea adevarata a titularului pscudonimului poate fi sau nu
cunoscuta publicului. De aici si
controversa referitoare la faptul daca actele juridice semnate eu
pseudonim pot sau nu produce
efecte juridice. In literatura juridica s-a arátat ca solucia afirmativa
poato fi admisa daca este
neindoicl-nica identitatea persoanci fizice semnatare si nu exista nici un
dubiu cu priviro la
scriozitatea actului.
Pscudonimul trebuid deosebit de porcela, caro este un supranume dat
unci persoane in legatura
cu trasátura caracteristica a fizicului sãu, a psibicului sau a activitagi
sale. Porecla nu esto alcasa
de persoana vizata, ci esie data acestcia de catre algii. In limbajul
arhaie, ca a primit semnificadia
de nume de familic. Uncori poreela servesto la identificares persoanci,
dar cu toate acestea ca nu
se bucura de protectic juridica.
Desi atat pscudonimul cat si porecla constau intr-un cuvant sau un grup
de cuvinte caro
individualizcaza persoana fizica, ele nu pot fi confundate, ficcare
beneficiind de un regim juridic
diferit.
[03.11.2023 22:53] Alexandru Ciobanas: Porccla consta intr-un
supranume dat unei persoane, determinat de unele defecte ale
acosteia.
Deoscbirile constau in urmátoarele:
• caracteristica pseudonimului este autodesemnarca, find ales liber de
catre titularul sau, in
schimb porcela este atribuita de alti unci persoane fizice (reflectánd o
calitate sau un
defect al aspectului exterior sau al activitatii sale):
•find un drept personal nepatrimonial, pseudonimul se bucura de
protectia legala a acestor
drepturi. Porecla nu constituic obicet al unui drept subiectiv si, prin
urmare, nu este
ocrotita de lege;
chiar daca uncori constituie un miloc de identificare a persoanei,
poreela nu are valoare
juridica.
Numele
Normele jaridice reglementeaza statutul legal al omului in calitatea sa
de persoana, carcia li
apartine orice drept. In viata juridica, oamenii apar in raporturile dintre
ei. ca titulari de drepturi
si purtâtori de abligatii, fie individual, - cand vorbim de persoana fizica,
fic organizat - in
conditiile legii ca o entitate distineta de persoana fiecáruia dintre
constituentii acesicia.
Persoana fizica - individul uman considerat in mod singular in calitarca
sa de subieci de drept, so
bucura de capacitate de exereitiu si de capacitate de folosinta, in
conditiile legii.
O definitic expresa a persoanei fizice o gásim in art. 17 CC RM. potrivit
cáruia -persoana fizica
este omul, privit individual, ca titular de drepturi si de obligatii civile".
Identificarea persoanci
fizice in dreptul civil este individualizarca omului in raporturile juridice
civile. Ca atribute ale
identificarii persoanei fizice servese: numele persoanei, domiciliul,
rescdinta si starca civila. Din
momentul nasterii si pana la deces persoana fizica intra in variate
raporturi juridice de diferita
naturá. Pentro individualizarea persoanei, este neccsara identificarea ei
dupa anumite criterii.
Identificarca persoanci fizice este reglementata de norme juridice din
diferite ramuri ale
dreptulai, cum ar fi: drept civil, dreptul familici si prezinta o institufic
juridica complex.
Numele unei persoane reprezinta, de fapt, un cuvant, sau mai malte,
indicand o entitate oarccare,
descori fara a spocifica sau a semnifica insusiri individuale. Evolugia
numelui la persoancle fizice
a fost foarte mult conditionata de societatca si perioada, in care traia
acca persoana.
In opinia lui Gh. Beleiu, numele este accl atribut de identificare a
persoanei fizice care consta in
dreptul omului de a fi individualizat, in familic si in societate, prin
euvinicle stabilite, in
condifiile legii, eu accasta semnificafie. Numcle de familic este o
componenta a numelui in sens
larg. format din unul sau mai multe cuvinte, stabilit in conditile legii,
care individualizeaza
[03.11.2023 22:54] Alexandru Ciobanas: persoana fizica in socictate.
Intr-adevar, omul participa la raporturle juridice sub acelasi nume
de familic. Numcle de familie na apartino exclusiv unci persoane fizico
determinate, ci, de
reguli, este comun tuturor membrilor aceleiasi familii. In accasta
accepiune, numele de familie
indica si desenineaza tati membrii unei famili, avánd dreptul sa-l poarte
tofi eci care coboara
dintr-un autor comun. Numele de familie al persoanci fizico nu poate fi
ales de o persoana in
mod voluntar, ci este dobándit prin cfectal rudenici cu anumite
persoane. Numele de familic al
persoanci paate fi schimbat in cazul casdtorici, in cazul adoptici,
schimbarca numelui párinfilor,
procum si la cererca persoanci
Totusi, din ratiuni bazate pe principiul egalitatii sexelor, observam ca
persoana fizica nu
dobandeste totdeauna numele de lamilie al tatalui. Accasta idec se
bucura de sustinerca legala
data de art. 55 alin. (2) din Codul familici al RM. ..Copilal dobandeste
numele de familie al
pârintilor sai. Daca parintii poara nume de familie diferite, copilul va lua
numele de familie al
tatálui sau al mamci, in baza acordului comun al acestora". Din
reglementárile internationale.
evidentiem art.7
pet. 1 din Conventia privind drepturile copilului, dupa care „copilul se
inregistrcaza imodiat dupa
nasterca sa si arc. prin nastere, dreptul la un nume, dreptul de a
dobandi o cetátenie si, in másura
posibilului, dreptul de a-si cunoaste paringii si de a fi ingrijit de acestia".
in acest sens, potrivit
art. 29 alin. 3 din Legea nr. 100/2001 a RM: _cel care utilizcaza numele
altuia este ráspunzator de
toate confuziile sau prejudiciile care rezulta. Atar titularul numelui, cãt
si sotul sau rudele lui
apropiate pot sá se opuná acestei utilizari si sa ceará repararca
prejudicialur". in acceasi ordine
de idci, de o relevanta deosebita sunt prevederile art. 55 din Codul
familici al RM, acesta
consfintese urmatoarcle:. (1) Copilul are dreptul la un nume de familic
si prenume. (2) Copilal
dobándeste numele de familic al párintilor sai. Daca parintii poartá
nume de familic diferite,
copilul va lua numele de familic al tatálui sau al mamei, in baza
acordalui comun al acestora. (3)
Copilul va purta un prenume simplu sau unul compus din doua
prenume, potrivit vointei ambilor
párinti. (4) in caz de litigiu intre paringi privind numele de familic si/sau
prenumele copilului.
decide autoritatca tutclara". In anumite imprejurari, persoana isi poste
schimba numele de
familic, si anume: in urma incheicrii actului de casatoric. in urma
adoptici, cat si prin procedura
de schimbare a numcluil Astfel, conform prevederilor art. 17 alin. | din
Codul familici al RM.
la inclcierca casatorici, sojii. la dorinça, isi aleg numele de familic al
unuia dintre ci sau cel
format prin conexarca numelor ambilor drept nume de familie comun
ori ficcare dintre ei isi
pastrcaza numele de familie po carc la purtat pana la casatorio, ori
conexcaza numele de familic
al coluilalt sot la numele de familie propriu" familic. Din punct de
vedere structural, numele este
alcatuit din numele de familie si din prenumele persoanei Tizice.
Numele de familic mai esto
descmnat in vorbirca curenta si prin expresta
„nume patronimic", lar pentra desemnarca
[03.11.2023 22:55] Alexandru Ciobanas: pnshuniclunsc:mai folososto
csprosia „mume de bobca", cu toato ea si pensoancie ce nu sant
botezatc au premame
de faimilic cstc acca componenta a numelui nersoanci fizico care
indica legatura acestcia cu o anumita familic si deci o individualizcaza,
in primul rând. in
socictate, deoscbind-o. de regula, de membrii altci familii. Prenumele
serveste la individualizarca
unci persanc fizice, mai alcs.
, in raport eu ocilalti membri ai familici din care aceasta face narte.
dar si in raport eu alte persoanc ce au acclasi nume de familic.
Potrivit art. 28 a Codului civil al Repullicii Moldova orice persoand fizica
ane drepul la numele
stabilit sau dobindit pourivit logii. Numele cuprinde numele de familie si
prenumele, iar in cazul
prevalzut de lege si patronimical.
Numele poate fi commus fie dintr-un erup de doud cuvinte, fic dintr-un
grup de mai multe
cuvinto, in ipoteacle in care mamele de familic al persoanci casâtorite
este format din numele
reunite ale sogilor ori in ipotezele in care o persoand fizici ane mai
multe prenume.
Caracterele juridice ale domicilialui. Po lingal caracterele juridice
gencrale ale oricarui atribut de
identificare a persoanci fizice (drept absolat, inalienabil, imprescriptibil
extinetiv si achizitiv,
personal, universali, domicilial prezinta dupa cum mentioncaza doctrina
autoltona urmatoarclo
caraciere juridicc spocifice:
1. Obligativitate, orice perscana find abligata sã aiba un domicilio,
avand in vodere ca in
cas contrar porsoana se arlá in stare de vagabondai. In cazul in care
persoana nu are un
domiciliu. so va folosi uli
mal domicilia carc figurcaza in cartca de identitate a persoanci
In situatia nomazilor, se va lua in considerare locul unde acestia au avut
vicodata
domiciliul sau, in lipsa acestuia, domiciliul panntilor sau locul de nastere
al persoanci in
cauzi.
2. Unicitate, decaroce filecarc perscana poste avca si are un singur
domiciliu. Chiar daca
persoana are mai mule locuinte statomice, domiciliul va fi locuinga
principala.
3. Stabilitate, inscmanând o staomicie, o folosire constanta si
indelungata a locuingei
Plecarea temporara de la domicitio nu inscamna schimbarca lui (ex.:
delegarca sau
detasarca, execurarca unci podepse privarivo de libertate, disparipia
persoanei).
Domicifind
In continuare, sublinions importanta uni alt acribur de identificare a
persoanci filice -
domicilial, In acest sons, autorul D. Lupalescu ne relateaza Taptal ca in
aparitia si dezvoltarca
sacictatii, ca si in fonmarca si cansolidarca Camilici, Incuinta a avur un
rol important. Fara accasta
stabilitate a camenilor, nu ar putca ii eanceputa csistenta socictatii ca si
a familici in zilcle
noasre. Lipsa acesici stabilitari ar face aproape imposibila
sabilinca nu numai a raporturilor
[03.11.2023 22:55] Alexandru Ciobanas: huridios intre
indis telicare
raporturilar de alta natura. Alaturi de alte atribute care scivose la
persoanci fizice in socictare, domiciliul contribuie la identificarca
accstcia in spagia, adica intr-un
anumit loc procis determinat, unde se presupunc a fi permanent
prezenta. Potrivit art. 30 CC
domicilial persoanci fizice este locul undo accasta isi arc locuinia
statomica sau principala. Se
considora ca persoana isi pástreaza domicilial atita timap cit nu si-a
stabilit un altul.
Legiuitonal stabileste astrel, ca domiciliul persoanci fizice este acolo
unde ca are locuinta
statornica sau principala. Deci. pentru ca locuinga persoanci fizice sa fic
consideraia drept
domniciliu este nocesar ca ca sa fic statomica, iar daca persoana fizica
are mai multe locuingo
statornice, domiciliul sau va fi locuinta sa principala. Daca o persoand
fizica are o singura
locuinta statornica, acolo va ii si domniciliul ci, iar daca ca are mai multe
locuine statomice,
domicilial stu va ti in locul unde so afla locuinta sa principala. Ca atribut
de identificare,
damicitial are importanta pentra individualizarca persoanci fizice in
spagia in toate raportarile
juridice, inclusiv oclo civile. Astfel importanta domicilialui poate fi
evideniata sub urmatoarele
aSDoCIe!
de domiciliu tine declararca persoanci fizice absente fira veste (art. 49
CC) si declararca
moriii acestcia (ant. 52 OC):
in dependema de domicilia este stabilita competenga diferitor argane
alc puteri exceutive
si celor iadocatorestit
dupa domiciliu se determina locul exccutani abligagilar (art. 573 CC).
locul deschiderii
suecestunii (art. 1443 CC) si aluc drepturi si obligatii ale persaancor
fizice.
Resedin/a
Termenul de domicitiu trebuic delimitat de ccl de resediaga. Potrivit an.
30 al.2 CC resedinga
persoanei fizice este locul undo isi are lacuinga temporara sau
secundara. Resodinja de asemenca
Este un atribut de identificare in spagia a porsoanci fixice, ce apare ca
un drept subiectiv
nepstrimonial ocrotit de legc. Stabilinca resedingei estc guvemata de
principiul libertatii depline,
arice persoana fizica isi poate alege resedinja, conform intereselor salc.
Resedina poato fi
sabilita in scecasi ari in alta localisato docat coa in care isi ans
domiciliul, Institaçia data prezinta
importançã pentru persoana fizica. Accasta consta in
Taptil ca in cacul in care domicilial
persoanci nu poate di stabilit cu certitudino, acesta se considera la
resedinga sa. In cazul in care
resedinga persoanci nu poate fi stabilica, docarcco ca lipsesto,
domiciliul persoanci se considera la
locul unde ca se gaseste,
daca mici locul de allare ma esto cunoscut. atunci domiciliul csle
considerat
la
altimalui
damicilis, In confarmilate du prevoderile art. 27 din Constitugio,
[03.11.2023 22:56] Alexandru Ciobanas: oricârui octâtcan al Ropublicii
Moldova li cste asigurat droptal de a-si stabili domicilial sau resedinta in
orico localitato di tara. Domicilaul si rescdina sunt atribute de
identificare a
persoanci fizice in raportarile de drope civil si se proxina ca drepturi
nenatrimoniale.