CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“Raisa Pacalo”

Plăgile
 Piatra, hârtie, foarfeca?

• Hai să ne jucăm în acest test haios de

personalitate.

• Alegeţi din imaginile prezentate pe

ecran pe cea favorită, fără a vă gîndi
mult.
 Hîrtia

• Eşti sociabil! Cînd joci, nu joci

pentru a cîstiga neapărat. Iţi
place să scapi de stres jucîndu-te.
Ştii să pierzi şi nu te lauzi atunci
cînd cîştigi. Eşti un exemplu de
fair-play. Vei reuşi să ai o carieră
într-un domeniu care necesită
inteligenţă. Jobul tău îţi va face
plăcere şi vei cîştiga şi bani pe
măsura implicării tale.
 Foarfeca

• Eşti o persoană calculată! Cînd

joci, joci pentru a cîstiga şi pentru
a te distra. Iţi plănuieşti atent
toate mişcările şi îţi place să
surprinzi. Vei reuşi să ai succes
într-o carieră ce se bazează pe
strategii. Ai multă răbdare şi ai un
talent aparte în a face predicţii.
Banii nu te motivează, nu pentru
ei te trezeşti dimineaţa.
 Piatra

• Eşti agresiv! Cînd joci, joci ca să

câştigi! Eşti un jucător intimidant!
Vei avea succes dacă vei alege o
carieră ce necesită curaj. Te
motivează competiţia. Iubeşti să
cîştigi! Banii sunt foarte
importanţi pentru tine, pentru că
reprezintă putere şi libertate.
Munceşti mult pentru a avea bani!
Numiţi în timp de 2 min toate
obiectele rotunde care vă vin în
gînd
10 reguli de aur ale activităţii în grup

1. Se deconectează telefoanele.
2. Se vorbeşte pe rînd.
3. Se discută în şoaptă.
4. Se respectă dreptul de a fi ascultat.
5. Se acceptă dreptul la eroare.
6. Se încurajează participarea.
7. Se evită critica.
8. Se discută ideea, dar nu persoana.
9. Se stimulează limbajul argumentelor.
10. Se acceptă starea în care nu poţi fi
competent încă
 Planul lecţiei

• Plăgile. Definiţie, clasificarea.

• Semiologia plăgilor.
• Asistenţa de urgenţă în plăgi.
• Principiile de tratament ale
plăgilor.
Plaga este întreruperea continuităţii
pielii sau a mucoaselor cu o posibilă
distrugere a ţesuturilor subiacente.

Cauzele: Sunt acţiunea mai multor

factori:
• Mecanici;
• Chimici – acizi, baze, săruri;
• Electrici;
• Termici – căldură, frig;
• Actinici etc.
 Clasificarea
I. În funcţie de circumstanţe:
• Accidentale – de muncă, de
circulaţie, habituale etc.
• Intenţionate – agresiuni sau
suicid;
• Iatrogene - produse de actul
chirurgical, manopere
endoscopice, puncţii, injecţii;
 Clasificarea
II. În funcţie de profunzime plăgile pot fi:
• Superficiale - interesează doar tegumentele.
• Profunde - interesează şi straturile
subaponevrotice.
• Nepenetrante – fără lezarea membranei seroase
(nu pătrund în cavităţi);
• Penetrante – cu lezarea membranei seroase şi
pătrunderea în cavităţi (peritoneale, toracice,
intracraniene), care la rîndul său pot fi:
• Simple – fără lezarea organelor interne;
• Perforante – cu lezarea organelor interne.
 Clasificarea
III. În funcţie de timpul scurs de
la producerea plăgii şi până la
momentul acordării primului
ajutor:
• Recente - în primele 6 ore - se
consideră neinfectate.
• Vechi - mai mult de 6 ore - se
consideră infectate.
 Clasificarea

IV. În funcţie de gradul de

infectare:
• Plăgi aseptice.
• Recent infectate.
• Septice (purulente).
 Clasificarea
V. În funcţie de numărul lor se
deosebesc:
• Plăgi unice;
• Plăgi multiple.
 Clasificarea
VI. În funcţie de tipul de acţiune a agentului
vulnerant mecanic se deosebesc:
• Plăgi prin înţepare;
• Plăgi prin tăiere;
- chirurgicale;
- accidentale
• Plăgi prin contuzie (prin zdrobire);
• Plăgi lacerate;
• Plăgi prin muşcare;
• Plăgi prin armă de foc;
• Plăgi prin smulgere, tracţiune, sfîşiere – plăgile prin
scalpare cînd este prins părul, smulgerea unui
segment sau chiar a unui membru
Plagă aseptică şi septică
• Plagă nepenetrantă

• Plagă penetrantă
Păianjenul ………………..
 Semiologia plăgilor.
Manifestările clinice locale caracteristice pentru toate
tipurile de plăgi sînt:
• Dehiscenţa marginilor plăgii - este determinată de
constricţia fibrelor elastice ale dermei şi direcţia plăgii în
raport cu direcţia liniilor elastice Langher;
• Durerea care este constantă. Este provocată de lezarea
terminaţiilor nervoase senzitive. Durerea apare imediat şi
cedează după mai multe ore, mai ales după aplicarea
suturilor. Reapariţia durerilor cu caracter pulsatil este un
semn de infecţie;
• Hemoragia manifestată prin hemoragii externe, hemoragii
interne sau prin apariţia unor hematoame tisulare;
• Impotenţa funcţională poate fi parţială sau totală şi se
datorează leziunii muşchilor, tendoanelor, articulaţiilor.
• În plăgi vaste sau asociate se poate dezvolta şocul
traumatic şi şocul hemoragic hipovolemic.
 Plăgi prin tăiere

- sunt accidentale (ocazionale) şi chirurgicale.

Plăgile accidentale sunt produse de un
agent tăios: lamă, brici, baionetă, cuţit,
sticlă, ciob. Au marginile regulate, lineare
iar distrugerile tisulare sunt mici,
neînsemnate din care cauză se creează
condiţii favorabile de vindecare mai rapidă.
Sunt superficiale şi profunde. În cele
profunde creşte riscul de lezare a structurilor
anatomice importante – vase, nervi, muşchi,
tendoane, organe etc.
 Plagă prin tăiere
• Accidentală
• Premeditată
Plagă prin tăiere
 Plăgi prin înţepare

produse prin aşchii de lemn, ace,

cuie, coarne de animale, baionetă, sulă,
sîrmă etc.
Particularitatea anatomică a acestor
plăgi este adîncimea mare şi o
leziune neînsemnată a tegumentelor. În
aşa plăgi totdeauna există primejdia
lezării organelor de importanţă vitală
(organe cavitare şi parenchimatoase,
vase magistrale, nervi etc.).
 Plăgi prin înţepare

Plăgile prin înţepare sunt periculoase prin:

• din cauza semnelor sărace, pot rămâne
neobservate leziunile ţesuturilor şi
organelor subiacente.
• o dată cu factorul vulnerant în
adâncimea ţesuturilor se introduc
microbi, adesea anaerobi ce au condiţii
bune de dezvoltare a infecţiei anaerobe.
• pot fi retenţii a corpilor străini (ace, spini,
aşchii, sîrmă), ce neapărat urmează să fie
extrase.
Plagă prin înţepare
Plagă prin înţepare
Plagă prin înţepare
Plăgile prin contuzie (prin zdrobire)

• Sunt consecinţa acţiunii obiectului bont

cu marginile nete, dure. Ca regulă beţe,
pietre, topor, picior, pumn, etc.
• Ele se caracterizează prin margini
neregulate, zdrenţuite, anfractuoase,
printr-o cantitate mare de ţesuturi
zdrobite, contuze, îmbibate cu sânge şi
ţesuturi devitalizate. Vasele sangvine
strivite deseori se trombează. În
ţesuturile zdrobite se creează condiţii
favorabile pentru dezvoltarea infecţiei,
mai ales a infecţiei anaerobe.
Plăgile prin contuzie (prin zdrobire)
Plăgile prin contuzie (prin zdrobire)
 Plăgile lacerate

Sunt provocate de obiecte ascuţite

cu planurile de zigzag (ferestrău,
cutie de conserve deschisă, freze,
roţi dinţate). Plaga are margini
neregulate, ţesuturi devitalizate,
sîngerează mai puţin.
Plagă lacerată
 Plăgi prin armă de foc
Sunt provocate de schije, alice, gloanţe,
proiectile. Pot fi:
a) unipolare (oarbe) - când au un singur
orificiu de intrare, proiectilul
oprindu-se în ţesuturi;
b) bipolare - când prezintă un orificiu de
intrare şi unul de ieşire. Orificiul de intrare
este neînsemnat, punctiform, iar cel de
ieşire este mult mai mare şi prezintă o rupere
radicală a ţesuturilor şi tegumentelor.
c) tangenţiale – întotdeauna anfractuoase cu
marginile neregulate şi ţesuturi devitalizate.
Plagă prin armă de foc
Plagă prin armă de foc
Plagă prin armă de foc
 Plăgi prin muşcare
Sunt provocate de animale domestice: câini,
pisici, cai, porci, şobolani; de animale sălbatice:
lupi, vulpi, mistreţi sau om. Se caracterizează
atât prin leziuni imense şi profunde cât şi prin
infectarea gravă cu microbi virulenţi din
cavitatea bucală a omului sau animalului.
Deseori se observă urme de dinţi pe piele.
Pot lipsi ţesuturile muşcate, marginile sfîşiate,
neregulate. Prin plăgi muşcate pot fi întroduse
în organism infecţii grave:
a) Turbarea (cu virusul rabiei) - câîni, pisici,
vulpi;
b) Spirochetoza hemoragică - şobolani;
c) Sifilisul, Sida - muşcătură de om.
Plagă prin muşcare
Plagă prin muşcare
 Atenţie!

• În orice plagă prin muşcare:

se face spălarea abundentă cu
apă caldă şi săpun lichid;
• Se usucă şi se badijonează cu sol.
Iod 5%;
• În caz de leziune profundă se face
hemostaza provizorie;
• Se transportă în IMSP cu consultul
medicului infecţionist.
 În muşcături de şarpe veninos

Se introduce veninul ce are acţiune

vătămătoare locală sau generală.
Veninul inoculat de şarpe are
efecte neurotoxice, hemoragice,
tromboembolice, hemolitice,
citotoxice, etc. Clinic bolnavii
acuză durere extremă în formă de
arsură. În locul muşcăturii rapid
apare o tumeficaţie sensibilă.
 Problema

Un individ s-a tăiat cu un ciob de

sticlă în regiunea antebraţului. Din
plagă se scurge sînge de culoare
închisă, şuviţă lină. Descrieţi
asistenţa de urgenţă.
 Algoritmul acordării asistenţei de
urgenţă în plăgi accidentale

Toaleta primară a plăgii

1. Aplicarea garoului în hemoragie arterială
(sau altă metodă de hemostază provizorie).
2. Administrarea sol. Analgină 50%-2,0 +sol.
Dimedrol 1%-2,0;
3. Înlăturarea hainelor prin tăiere cu foarfeca.
4. Tunderea (raderea) părului din jurul plăgii (pe
suprafeţe piloase);
5. Curăţarea tegumentelor din jurul plăgii cu un
tampon îmbibat în sol. apă şi săpun, apoi cu
ser fiziologic;
6. Badijonarea marginilor plăgii cu
sol. Betadină, Iodonat 1%, Alcool
etilic70°;
7. Prelucrarea abundentă a plăgii cu
sol. Peroxid de hidrogen 3%;
8. Uscarea plăgii;
9. Badijonarea repetată a
tegumentelor cu sol. Betadină,
Iodonat 1%, Alcool etilic 70°;
Atenţie !
Substanţele dezinfectate să nu
pătrundă în plagă.
11. Aplicarea compreselor sterile (2-3
straturi), ce depăşesc proiecţia
plăgii cu 2-3 cm;
12. Fixarea pansamentului cu feşi din
tifon, leucoplast etc.
13. Dacă e posibil se face profilaxia
tetanosului;
14. Imobilizarea de transport;
15. Transportarea în instituţia sanitară
specializată.
 Asistenţa de urgenţă în plăgi otrăvite:

• Nu se va aplica garoul, se lasă sângerarea liberă

a plăgii;
• Scurgerea sau ( aspiraţia ) din plagă sunt utile
dacă se aplică în prima oră de la muşcare (cu o
ventuză, cu para de cauciuc).
• Absorbţia bucală dacă la salvator mucoasa
cavităţii bucale este integră şi ştiind că veninul nu
se absoarbe din tractul digestiv;
• La necesitate cu bisturiul sau cuţit ascuţit se face
excizia ţesuturilor afectate;
• Transportarea de urgenţă la punctul traumatologic;
• Administrarea vaccinului „Antivipera” produs la
Institutul „Louis Paster” din Paris.
Plăgile accidentale totdeauna
sunt infectate de aceea la
examinarea şi acordarea
asistenţei de urgenţă plăgile nu
se vor sonda sau palpa,
deoarece atunci se pot
introduce microbi, iar cei deja
prezenţi se transferă în
adâncime.
 Principiile de tratament
Prelucrarea (toaleta) primară chirurgicală a
plăgii (PPChP)
În cartea “ Medicina militară de companie ”
chirurgul A.A. Ciarucovschii în anul 1836
scria: “ Plaga contuză trebuie transformată în
plagă prin tăiere şi apoi tratată prin suturare
imediată”.
• Astfel a fost propusă metoda de prelucrare
primară chirurgicală a plăgii. Toaleta primară
chirurgicală a plăgii ( TPChP ) se face în
sala de operaţii cu respectarea strictă a
asepsiei, sub anestezie locală sau generală
de către medicul chirurg de specialitate şi
a/m de operaţie.
Prelucrarea primară chirurgicală a plăgii

Se face decontaminarea câmpului operator şi

delimitarea lui cu cîmpuri sterile, cu bisturiul
se face excizarea marginilor, pereţilor şi
fundului în limitele ţesuturilor viabile. Se
înlătură toate impurităţile şi ţesuturile
devitalizate îmbibate cu sânge în limitele de
la 0,5 - 2cm. După înlăturarea ţesuturilor
infectate toate instrumentele se înlocuiesc cu
altele sterile, plaga se delimitează cu alte
cîmpuri sterile, se prelucrează marginile plăgii
cu sol. Iodonat 1%, Betadină iar echipa de
chirurgi îşi schimbă mănuşile.
Prelucrarea primară chirurgicală a plăgii

• Chirurgul ligaturează vasele ce

sîngerează, suturează ţesuturile.
Tegumentele se suturează cu mătasă.
Plaga se prelucrează din nou cu sol.
Iodonat 1%, Betadină, se aplică
pansamentul.
• Suturile se aplică cel târziu peste 6
ore după lezare cu condiţia unei
supravegheri a bolnavului în staţionar.
Prelucrarea primară chirurgicală a plăgii

• Aşa sutură a plăgii se numeşte: sutura

primară chirurgicală a plăgii. Ea se mai
aplică în plăgi superficiale prin tăiere cu
marginile netede fără semne de
impurificare vizibilă şi pe toate plăgile
operatorii.
• În cazul lezării ţesuturilor capului datorită
vascularizării suficiente a acestei regiuni,
ţesuturile devitalizate se excizează
minimal (mai econom) cu aplicarea
ulterioară a suturilor.
Prelucrarea primară chirurgicală a plăgii
Prelucrarea primară chirurgicală a plăgii
Prelucrarea primară chirurgicală a plăgii
Aplicarea suturii pe plagă
Cicatrizarea primară a plăgii
Cicatrizarea primară a plăgii
Pansarea plăgii aseptice (operatorii)
1.Se înlătură pansamentul vechi şi se aruncă în
tăviţa renală;
2. Se face inspecţia plăgii;
3. Se badijonează tegumentele din jurul plăgii de la
plagă spre exterior cu mişcări în spirală cu
sol. Alcool etilic 70o, sol. Iodonat 1% sau sol.
Betadină;
4. Se prelucrează plaga suturată;
5. Se acoperă plagă cu comprese sterile;
6. Se fixează pansamentul cu faşa din tifon, cu
leucoplast, cu benzi adezive etc.
• Schimbarea pansamentului se face o dată la 2
zile. Suturile se vor înlătura la 5 - 7 zi sau a 10-a zi
în plăgile mari.
 Tratamentul general al plăgilor

• Tratamentul general cuprinde:

• antibioterapia – atunci cînd este necesar
(infecție sau risc de infecție a plăgii)
• corectarea hipovolemiei și anemiei (în cazul
plăgilor cu hemoragie importantă) – implică
tratament volemic, electrolitic sau chiar
transfuzii)
• măsuri de resuscitare și de susținere a
funcțiilor vitale - în cazul plăgilor grave
• profilaxia antitetanică
• profilaxia antirabică
• îngrijiri specifice – în funcție de tipul plăgii
 Dictare grafică

1. Plagă este numită orice traumatizare

mecanică a organismului asociată cu
dereglarea integrităţii învelişului ţesuturilor –
al tegumentelor sau al mucozităţilor.
2. Semnele de bază ale plăgilor sunt:
- Durere
- Edem
- Dehiscenţa marginilor plăgii.
3. Durerea apare ca rezultat al acţiunii
traumatice directe al receptorilor nervoşi şi ca
rezultat al compresiei cu edemul ce se
declanşează.
 Dictare grafică

4. Hemoragia – este un semn auxiliar al

plăgii, deoarece plaga oricărui ţesut se
asociază cu lezarea integrităţii vasului.
5. Dehiscenţa marginilor plăgii — este
determinată de constricţia fibrelor
elastice ale dermei şi direcţia plăgii în
raport cu direcţia liniilor elastice
Langher.
6. Plaga tăiată este produsă prin acţiunea
unui obiect îngust şi ascuţit (suliţă,
cuţit îngust, ac).
 Dictare grafică
7. Plaga contuzionată este provocată de
acţiunea unui obiect bont (piatră, pumn)
sub un unghi drept asupra ţesuturilor.
8.Tratamentul general al plăgilor include
prelucrarea primara a plăgii.
9. Tunderea (raderea) părului din jurul plăgii
(pe suprafeţe piloase) este un factor
important în prelucrarea primară a plăgii.
10. Soluţiile dezinfectante trebuie să
pătrundă în plagă în timpul prelucrării
primare a plăgii.
 Numiţi în timp de 2 min toate

obiectele rotunde care vă vin în

gînd
Colegiul naţional de medicină şi farmacie
“Raisa Pacalo”

Complicaţiile plăgilor
 Complicaţiile plăgilor

1. Fazele şi tipurile de cicatrizare ale

plăgilor.
2. Complicaţiile plăgilor.
3. Plăgile purulente. Etiopatogenie,
manifestările clinice. Tratamentul
plăgilor purulente. Îngrijiri specifice a
pacientului cu plăgi.
Tipurile de cicatrizare (vindecare)

• Cicatrizarea (vindecarea) plăgilor

este un proces biologic
complicat.
• Se disting 3 tipuri de
vindecare:
 I. Vindecarea primară

• Vindecarea primară - per-primam

intenţionem atunci când marginile
plăgii se alipesc prin suturi
chirurgicale primare sau prin
pansament compresiv, când în rană
nu se dezvoltă infecţia. Cicatrizarea
se observă în a 5-6 zi cu formarea
unei cicatrice subţiri liniare. Este o
vindecare ideală pentru orice plagă
operatorie.
 II. Vindecarea secundară

• Vindecarea secundară - per-secundam

intenţionem în caz de dezvoltare a
infecţiei în plagă marginile rănii nu
se alipesc şi rana supurează.
Cicatrizarea secundară durează timp
îndelungat. Cicatricea va fi groasă,
uneori aducând la contracturi, vicii,
etc.
 Vindecarea secundară a plăgilor
purulente decurge în 4 faze
Fazele de evoluţie a plăgii
purulente
Faza de inflamaţie – începe
imediat după acţiunea agentului
vulnerant. Apare procesul
inflamator acut aseptic cu
producerea hiperemiei, edemului
şi infiltraţiei leucocitare a
ţesuturilor. Are loc exudarea,
detaşarea ţesuturilor
Fazele evolutive ale plăgilor purulente
Cicatrizarea secundară a plăgii
 Fazele de evoluţie a plăgii
purulente
• Faza de proliferare (de granulaţie) –
această fază începe aproximativ din ziua
a doua de la producerea plăgii, atingînd
maximum în ziua a 14-a. după care scade
lent la 21-a zi cînd începe să se refacă
rezistenţa mecanică a ţesutului
neoformat. Se micşorează exudaţia
până la dispariţia ei, se micşorează
inflamaţia, are loc liza ţesuturilor
necrozate şi a cheagurilor de fibrină,
predomină procesele de regenerare şi
formare a granulaţiilor
 Fazele de evoluţie a plăgii
purulente
• Faza de organizare a cicatricei -
acest proces se produce lent şi
poate să dureze săptămîni şi luni.
Se caracterizează prin
remodelarea structurilor fibrilare,
formarea cicatricei. După 6 luni
cicatricea îşi capătă rezistenţa sa
finală.
 Fazele de evoluţie a plăgii
purulente

• Reepitelizarea - reprezintă ultima

fază a cicatrizării. Ea începe încă
în faza de granulaţie şi continuă
pînă la acoperirea complectă a
defectului tegumentului.
 III. Vindecarea terţiară

• Vindecarea terţiară - per-terţian

intenţionem reprezintă vindecarea
unei plăgi cu evoluţie secundară
care a fost ulterior suturată. În
acest caz are drept scop
scurtarea timpului de vindecare.
 IV. Vindecarea sub crustă

Vindecarea sub crustă - în cazul

leziunilor superficiale ale pielii. În
regiunea rănii se acumulează sânge
şi limfă, care coagulându-se,
formează o coajă cafenie închisă
numită crustă. Cicatrizarea are loc
repede, deoarece crusta serveşte
drept pansament biologic, care
protejează plaga de infectare şi
traumatizare.
 Plăgile purulente

Pentru a se dezvolta infecţia în

plagă sunt necesare:
• Virulenţa florei microbiene;
• Distrugerea ţesuturilor cu
tulburarea circulaţiei sangvine
şi a inervaţiei;
• Scăderea forţelor de apărare ale
organismului.
 Plăgile purulente

Local se manifestă prin:

• Hiperemia marginilor plăgii;
• Edemaţierea şi tumeficaţia lor;
• Ridicarea t° locale;
• Apariţia durerilor pulsatile;
• Eliminarea secreţiilor purulente
din plagă.
 Plăgile purulente

Manifestările generale
Ridicarea t° corpului; greaţă,
vomă, frisoane, schimbări din
partea tuturor organelor şi
sistemelor. În sânge
leucocitoză, devierea formulei
leucocitare spre stânga, VSH
accelerat.
 Tratamentul plăgilor purulente
I. În faza de inflamaţie:
• Repausul regiunii afectate;
• Pansarea plăgii;
Tehnica pansării în faza de inflamaţie:
• Mai întâi înlăturarea pansamentului vechi
dacă este;
• Badijonarea marginilor plăgii de la periferie
spre plagă; cu soluţii antiseptice: Iodonat1%,
Alcool 70°, Betadină.
• Irigarea plăgii cu sol. antiseptice mai întâi cu
sol. Peroxid de hidrogen de 3%, apoi cu
Furacilină, Dioxidină, Clorhexidină, etc.
 Tratamentul plăgilor purulente

• Uscarea plăgii cu comprese sterile, apoi

tegumentele din jur;
• Badijonarea repetată a marginilor plăgii cu sol.
antiseptice: Iodonat1%, Alcool 70°, Betadină.
• Drenarea plăgii cu comprese îmbibate în sol.
NaCl de 10% prin aceasta se ameliorează
procesele de liză şi distrugere a ţesuturilor
devitalizate, se accelerează curăţirea plăgii;
sau se aplică comprese îmbibate în unguente
hidrofile - Levosin şi Levomicol;
• Aplicarea drenajulu - fâşii de drenaj din
cauciuc; tuburi de drenaj, comprese din tifon.
 Tratamentul plăgilor purulente

• Tot în această fază se pot aplică

pansamente cu fermenţi proteolitici:
Tripsin, Himotripsin, Ribonuclează;
• Se aplică local antibiotice sub formă de praf
sau sub formă de soluţii concentrate;
• În prezenţa infecţiei bacilopioceanică se
presoară praf de Acid boric.
• Aplicarea pe plagă a compreselor sterile în
formă de „pantolonaşi”;
• Fixarea pansamentului aseptic.
• Pansamentul se schimbă pe măsura îmbibării
lui, dar nu mai rar decît o dată în 24 ore.
 Tratamentul plăgilor purulente

II. III. În fazele de proliferare şi regenerare:

Tehnica pansării rămâne aceiaşi.
Particularităţile:
• În această fază nu se aplică drenaje;
• Nu se aplică soluţie hipertonică. În loc de
soluţie hipertonică se trece la tratamentul
cu unguiente Levosin, Levomicol,
Cloromicol, Sintomicină, Fastin, Solcoseril.
• Nu se aplică fermenţii proteolitici.
 Tratamentul plăgilor purulente

IV. În faza de epitelizare - aplicarea

pansamentelor aseptice uscate.
Proceduri fizioterapeutice.
 Tratamentul plăgilor purulente
Tratamentul general:
• Repaus absolut regiunii afectate;
• Antibioterapia - după însămânţarea florei. Cel mai
des se indică aminoglicozidele şi cefalosporinele:
Cefazolin, Cefatoxim, Ciprinol, Cebect, Ciprofloxaţin,
etc.
• Antibioticele antimicotice: Flucoral, Fluconazol,
Micosist, Pimafucină.
• Terapia antianaerobă şi antiparazitară - Metrogil,
Metronidazol.
• Dezintoxicarea: sol. Glucoză de 5%, sol. Ringher, sol.
Fiziologică, Hemodez;
• Vitaminoterapia - Vitamina gr. B, C, A, E.
• Fizioterapia - diatermia, razele Laser, magnitoterapia,
electroforeză, amplipuls.
• După vindecarea plăgilor
purulente în care sa dezvoltat
ţesutul de granulaţie în exsces,
ce împiedică la epitelizarea
plăgii se face excizia acestui
ţesut granular (cicatricial),
adică se efectuează Toaleta
secundară chirurgicală a plăgii
cu aplicarea suturii secundare
chirurgicale a plăgii.
Cicatrizarea plăgilor purulente
 Deci cunoaştem!
1. Toaleta primară a plăgii
2. Toaleta primară chirurgicală a
plăgii în cadrul căreia se aplică
sutura primară chirurgicală;
3. Toaleta secundară chirurgicală a
plăgii cu aplicarea suturii
secundare chirurgicale a plăgii.
• Planificaţi un plan de educare
pentru sănătate în sectorul primar
al pacientului cu plăgi
accidentale pentru prevenirea
supuraţiei
•
T. Roosevelt.