Surile, hambarele si alte constructii din lemn Surile sunt parte integranta a gospod’- rie iar prin acaperisurile lor impunstoare si masive, marcheaza imaginea satelor si ‘aracterul de ansamblu al agezirilor 53 set alin Tansllvania, Dup’ Carta de a Ve~ netia,” articolul 2, sulle sunt protejate ‘parte din intregul ansamblu De reguli, sunt construite din lemn masiv de stejar si cloplite cu barda. Sec- ‘iunlle impresionante ale elementelor de Stejar, la fel casi fmbinsrile exacte, still tirdnesc si modul brut de construire ne dovedesc incd o datdcaltatea superioars ‘adevarata arti a mesterilor de odinios La fel cum sa dovedit si pentru alte lemente ale gospodiriei sisesti din ‘Tansilvania, modul de construire a su filor pnd fn anil ‘60 al secolulul trecut @ fost cel medieval, cum nu se mal giseste altundeve in Europa. Cercetatorul Heinz Riepshoffrecunoaste Tn sura siseascl un Mod de construire care trece de la con- ‘euctile proptite in pEmEnt cpecifice Evului Media timpuriu Ia cele eu fundatl, u pragur, care marcheazé_ arhitectura uropeand tipicd prin zabrele de secole Tntregi. nial stalpi (su proptelele) au Introdus perpendicular in pm&nt (asa- rnuritul mod de constructie pe proptele). Zonele ingropate putrezeau repede si de aceea constructile nu eveau viaf lung’. inconsecing’, nus-au matingropat stl i sau agezat pe niste pietre mari, cum ‘este cazul sin ziua de ast a guile si- esti. Urmatorul pasa fost acela de @ con- strui un cadru, format din pragur,stalp, contrafise si casoroabe, asezat si el pe 0 fundatie. Astfel -a trecut la constructile de tip ,Fachwerk ‘in mod surprinator, In Transitvania, acest mod traditional de construire sa pistrat de-a lungul secolelor, Pentru cd aceste construct rispundeau fn mod sa- tsfécator cerinfelor proprietailor, cunos- tinfele despre construct au transmis mai departe, din generatie in generatie. O sur este, de obicei,alcstuits din tel parti. In mijloc este pasaju de trecere, iar pirti sunt depozitele de fan sau grajdul cai, locul unde ea fine cfruta eau alte utilaje agricole. Céteodat’, la margine ‘mai este anexat si cotetul de port sau araidul vitelor. fn 2lua de astizi, odatl cu renuntarea la agricultur,surle s-au pierdut functia side aceea nu mai sunt utiizate si nu au ‘mai fost intretinute. Urmarile sunt deteri- oririle si degradiril. Tot mai des propri tari fi exprima dorinta de a transforma suraintr-un spatiu modern de locult.Chiar ddacd aceast8transformare nu este tocmal conforma legit protectie! monumentelor istorice §i pot epdirea alte probleme con: structive, este totus! o variant’ mult mal bund si pistreziconstructia orignal sis ‘omodernizesi decats& 0 diramiss& con- struiesto dladire smodern’”, nous. Deseo, in gospodaria faréneasci mai sunt ,ascunse” s alte construct valora- se din lemn, cum ar fi: bucdtria de vara, Uumbrarul, Podul sau gradu. La acestea se ‘mai adaug’ si nenumiratele construct utile ale unel gospodril rurale, cum sunt: hambarul,fanténa si portile, Toate aceste construct reprezantative pentru arta po- pularé au o valoare arhitecturalé deosebi ar teal mentiniste in tarea ovina. "i, Doarinintregul ansamblu structural al gospodirilor rurale, patrimoniul cultural isi aratd adevérata valoare. 155Pozitia surilor co Tn gospodérile tpice, surile despart ccurtea de gridina. Din grdidind se tre- ce direct in zona deschiss. Astfel, randul continuu {sau fnchis) al urilr reprezint3 © protectic constructiva contre aeeesulul nepermis sau al hotlor sin acelag timp delimiteaz’ gospodsrile de imprejurimi. Tn unele aseziri sau doar pe 156 unele drumuri din anumite sate (Magna sau Alma Vil, surle sunt dispuse spre stradé, de obicel cu frontonul ingust, ast- fel incdt pe parcela ingusti mal este loc rnumal de © Intrare eu poets. Motivul acestel poxitiondri este pinza freaticd ridicata sau criterile topografice, care ImpledicS construirea pivnitelor ‘sl, tn consecintS, dispunerea caselor la frontal stradal Insituatiltopografice deosebite,s-3re- curs ila alte forme sau pozii ale urilon, ‘eum oF fi: construirea unor uri paralale cu constructille celelate, eu pasa] de te cere longitudinalag. 156; 5. Curte dubla cu surdsigrajddispus 3, urd tipied, cu posaj de trecee trans. 4, Frontanul unet suridin Mesendorf sre stad in Netus versa i dous incdper'aterale 2. Rn de suri masive in Archita 4, Sah 21 comportinante, un 2. Suri poxtionate longitudinal, cu pasoj 9-157: pet gi orate Geirncore longitudinal, m miloculuate-, 3. Dencitatee mare aurilorne arats 5. Stupind dn Vscr ice |mportanta tor pentru sat 6. Hambar spre trad in Apold 4. in.alma Vi, surile sunt dspuse spre 2. Rand de sur constitu o granit siradé, exteriora, construe in stul Ct 157Structura surilor Fig 4. fzometria unei suri (numai primele doug ‘compartimente) erind-tirant cu cep f moaza locas pentru contrafige diniemn plated de fundatie'Gu gaurd ql fundatie uscats din pentru dornul port {undtl uss ‘Acoperisurile, fig. 4/79). Problema de aici ‘este faptul cd terminalia grinai care se prelungeste peste cosoroabi se intersec teazi des cu cépriori side aceea trebuie fie previzuts cu terminatie adecvats Adoua caracterstc8 constructva este lementul de rigicizare, dspus pe diago- nal, care Se numeste contrafis8. ln ea- za faptulul e& la acest tip de constructi lipsesc pragurile, nu este posbils monta- rea une diagonale pe toatainatimea ca- drelor, Pentru contrafige -au folosit des, in trecut, pile strdmbe ale copaclor, ‘care nu se pretau Ia confectionares unot clemente constructive lungi. Aceste ele mente de rigidizare, supradimensionate, cu form’ de arc, sunt foarte importante pentru imaginea de ansamblu a construc- fil (ig. 1~ 2/161) In general, contraf- sele sunt pltulte tn stip, grinda-trant si ‘osoroabi cu ajutorul une singure supra {ee de contac, inform’ de coads de rén- dunia siadesea cu um ondulat, Aceste platuir sunt fixate cu ajutorul unui cui de lemn, iar contra smulgeri or, sunt asigu- rate adesea cu 1 sau 2 cule suplimenta- re, introduse in plan obj in rostrie lor ‘Aces principiu foarte vech de construire ‘este cunoscut si sub numele de rigiizare prin baterea culetr in rosturi (ig. 4/163, fg. 3/164, i, 2/362). La bueitsrile de vara, constructia por- tilor si umbrate, chiar sn gespodériie test, sunt foarte ie colta- tele si consolele, adesea cu insemniri ornamentae si pefforsri (fi. 6 - 7/162, fig. 3/163). Colfarele sunt diagonale de forma triunghiularSfolosite pentru rig dizarea imbindri dintre grind si st8lp. Spre deosebire de contrafige, aceste col fare umplutriunghiul format intre stalp $i grinds, 51 ele sunt pltuite, adeses cu ‘apete ondulate greu de executat Dac aceste elemente sunt fabricate Ain scindurd si agezate tn colturi doar cu ajutorul unui nut, atunci ele my au func: Sle constructivg, ef doar decorativs (Fig 8/162), Consolele sunt intitui ale reazemu- lui asezate la imbinarea dintre stalp si finds (fg 2/163), 2 contupe 2. Contrafss 5 consoté datotd 3.~4, Rigidizarea imbindri prin cuie de Jemn batute in rosturi Contrafisele, coltarele, consolele 161Fig 1 Forme uzuale ale conteaiseor 0. jos: etre cu osingurd suprofay de contact informa de coadé de réndunicé, spu38 pe Louta Oyen std «sus: Plétuire dreaptd ». jos: Joan cu contafie platute in coodd de rndunied sus: Plture de tip kg” €. jos: lature de tp coed de randunled’, cv singurésuprofoté de contact cu capat ondulat sus. cu copat testFig. pag. 162 1. Forme simple si uzuale ale contrafise- lor 2. Pldtuire serpuits 3. Joantd de colt 4. ,Controfigé noturald” Aceastd canstructie ,crescut8” la intmplore tsi indeplinesté foarte bine functia statics (Wiser) 5. Controfisé dubia 6. Coltar a unet portt 7. Coltar al unui stp clopit al une uci de vard 8 Detaliu ol unal umbrar,far8 functie statics Fig. pag. 163, 11. Suri lungé cu sopte eémpuri 2. Surd cu intrare transversalé (Apold) 2. Coltar eu insemnare lao poorts (Me- tis) 4. Stupina, constructie din lemn 5. Cosurul, eonstrucfie ve cadre cu con tafe ptuite,dspusen crue (Alma Constructii specialePeretii exteriori frontoanele Peretil exterior ai surilor care nu sunt construite din zidrie masivi sunt confec ional! din scdndurd netratatd de mola ‘Aceasts scéndurd este dispus’ continuy pe toat8 indltimes si este bitut In cule pe riglele transversal. Rosturile au rol de ae- rise si de a lumina spatiul interior. Cape tele inferioare ale scéndurilor frontenukit sunt de forms dintats sau foarte softies ‘8, Deseori, suprafetelefrontoanelor sunt decorate cu foartd mult fantezie, aga cum re araté imagine. Scindurlle au fost di- use ase! fle din cauza lipsei de material, fie pentru o zersire mai bund, ‘in general, scindurile au rémas netra- tate sin zonele solictate a internperi Ele se fac gi, dar datorité masurilorconstruc- tive de protectie gi aerisini bune, sunt pro- ‘jate contra putreziri, Peretii exteriori masivi al surlor, al rajdurllor si ale constructor secundare unt ridieate de obieci din platré brut, cBrdmid& sau mist din piaté sl ebrdmids, cu mortar pe bazd de aril (- Zire si tencuiald, pag 16). Construirea acoperisurilor surilor si ‘aldurtior nu se deosebeste de cea a ca- selor de locuit (> Acoperisurile, pag. 78). De reguls, aceste acoperisuri nu au pod utizabl, nu au grind de coama sau grin dA mijlocie de coam snc’ planulgrinailor portante, Perechea de ciprior se reazem In chert! direct pe casoroabs si sunt in binate doar cu o moaz8, pozttionaté destul de sus. C5priori si moazele sunt confect ‘onate din ern ratund de mali, altel de- cat acopergurile caselor de ocult, cele ale surllorau doar ofaveltoare simpls. Forme diverse ale frontoanelor: 4. Placare decorativé (archita) 2. Fronton tiat (Crit) 3. Fronton decorati (Cobor) 4, Gratar pentru o aerisire mai bund huetus) 5. Copertare réiaté dint-un trunchi Incovoiat 6. Acoperigul une suri fard pod, cu rinzi-trant si moazePortile surilor se aserné din punct de vedere constructiv cu cele ale curtilor, oar c& sunt acoperite doar de scindu- ‘ netratats, dispusé vertical, la fel casi peretil exterior Cele mai multe suri au © poarté format din dou aripi spre curte so portité scund’ spre grid (asta ca protectie antifurt a callor). Depinzaind si de utilizarea gradinilor sia cimpurilor de incolo de ele, surile pot f dispuse si cu pasaj de trecere Cea mai importanté caractersticl @ portiior din lemn de stejar tn forma de Z este ,balamava". La grinda de cadru Ginspre stAlp sunt dispuse, la partea In ferloar’ si cea superioar8, niste cepuri rotunde. Cepul solleltat la partea de jos mai este previzut cu 0 mangetS (guler) rotund8, ca protectie pentru despicare. De asemenea, cepul inferlor mat este prevzut cu un dorn metalic (fer rotund), £2 punct de rotire n gaura forat din pia- tra de la nivelul reazemulul (fg. 1/165). Cepul superior este prins de o brid de lemn sau metal, care este introdusa prin Sthlp si feat brida pe cealaltd parte cua an8. Cea mal interesanté parte a acestel construcil este brida de lemn, care este confectionaté dintr-un lemn erescut na- {ural intr-o form’ potrivtl, de exemplu, -creangé cu forms de furca (ig. 2/165}. Deseari, aceastd poart8 mare mai este revizut8 suo us8 mai mi 1. Dorn de rotire $i mangeté de fier la artea inferioaré, Forare In platra-suport 2. Sustinerea ceputul superior print-o brid de lemn confectionata dintr-o ‘reanad in forma de furcd 3, Stélpul unei port masive de fa o surd, ‘al cre’ cep rotund intré direct in bulan- rugul port Portile si usile ema strimb cu locas pentru pan’, pentru preluarea cepulul de rotire plat de reazem foratd pentru preluarea dornulu derotre Fig. 4. zometria unel construct de poortsElemente functionale si dispozitive utile 33 lesle din stear din interiorul unui graje 166 4. Grindé-tirant de lao surd din Viser, ddatats si inscriptionaté, probabl cu hnumele dulgherulul Acesta este un docu- ‘ment store 55. Lemn pentraintroducerea unei rigle Uinewietor} de lnm panes Comparimentarile si elementele utile din Interiorul grajdurilor sunt confectio- rate, de ebice!, dintr-un trunchi crapat pee jumitate sau din dulapi. Ele sunt: de tip gbloc", ,cadru” sau mix. Aceste prin- cipll de construire originare au fost uli zate pani in secolul XX. Rosturile dintre lemne rman deschise sau sunt umplute ‘cuun amestec de arg si pale Adesea, astel de grajdur ies din plo nul suri. Aceste zone sunt previzute, in cetul acesta, eu acoperisuri suplimentare ‘uo singur8 pants Cteadats, cadrele, cosoroabele, con- solele sau grinale-tirant sunt datate gl n- fionate cu numele dulgherului. in gui 1 grajduri pardsite se pot gis anumite ,comor: troace pentru nutret din lemn masiv de stelar, uneori de di- ‘mensiuni impresionante, trape de fora] bine gindlte sau unelte agricole si mes: tesugirestl, toate flind martorele cultur, ale viet si economiel vremurilortrecute si avand in ziua de astézio valoare de do- fcument; uneor, pot 1 refolosie pentru reinvierea anumitor tehnicl vech Aceste objecte trebuie neapirat depoxttate ins: guranta si pastrate.| BBRRRaaRaanaaaeanaeaaanetaree acer Deteriorarile tipice ale constructiilor din lemn Pentru determinarea _deterioririlor conetructillor din lemn, ze pune mat intSt un diagnostic cuprinzStor, exact sigur al deteriorsrilor. Acest diagnostic serveste ca bead perdi pleificares misurllor de reparatle. Acest diagnostic se refer la: 1. Cauza deterioranior(npul de deter orare) 2.Dimensiunile, localizarea si volumul detwriorarior construct 3.Stadiul de deteriorare Deteriorle constructilor de temn potavea urmétoarele cauze: + Deteriorr produse de cupercidSund- toare pant len * Deteriorr produse de insecte ddund toare pentru lermn « Rieteeordi meee deintompwe ——¢pundatic deplasabd + Deteriorriproduse mecanic 2. Fundate cufundota, scurgeri din Inveltoare, puiresre $iruperea nodulut Deterioriri produse de cuperci diu- de imbinare cosoroabd~stle = rind’ nitoare pentru lemn tiront Relates ital in sob 2, Oeformapiinconraa detonate influenta becterilor sia cluperdlor este dstantelor prea mar dintregrnzle- noes nt cate eos eco Co pn pore “ 10/78) in acelsl timp, se dorezte iectnitea sau 4°77, : cana 4. Imbinore smuls6 cep smuls impreund amanarea acestul proces pe cat posibil. cy cuiul de fixore, in urma fortelor mari Deoarece acest proces microbiandepinde de intndere din contra ima ales de temperaturs si de umitate, else poate op cel mai bine prin elimina: ‘ea umiaitai Un lem aerisit bine petos- telatuile, cu oumidtate de echlbru sub 18 %, nu ofer§cupercloro baaé de dez- vottare In afara de burete-de-casa(serpu- (alacrymans) care estin stare i extra umiditatea necesarS astrugeri din alte tone. Docs v wunstiufie este alae de buretele-de-asi, atunci elementele te- tie ndepirtate cu 11m peste zona ata- rae media. Aga prezereo reguld veche, Pentru construtiimportante cu © valoare deosebit8, cum ar fi monumen- tele orice, ext tn 2a de ast me- tode chimice sofisticate s scumpe pentru combaterea acestei ciuperc ‘Mult mai des decit buretelede-casise Intdnese ate tipur de cuperei dBundtoa repentrulerm,careaparlocalacolounde, din cauza unis rica peo perioad lungs, gisesc conditii optime de crestere: ‘n tual constructive nefovorabile, edicé aproape de pimant, slab aerste (pragur. eapete de grin), a stresini(csoroabé, eee nena, tr de Siero da os ip RSE oe ot jn cauzascurgerio din iveltoare pe un cur ge lern deformat (psi pt a ‘mp ndelungat toate elementele orion nel EnbsnGr geneB-Orantcovorocbe tale din Tern de sub scurgre). Cea din in urma fotelar de ntndere mari, 1671. Corp vechi ol adevératulul burete-de- ‘asd (Serpula lacrymans) pe o bolt 2, Serulalacrvmans veo pardosea de 13. Serpula lacrymans in stadlu incipient 4. Sporide la Serpula lacrymans 5. Corp al buretelu-maro-de-pivni, Coniophora puteana 6. Onfcl de inteare/tesre ale carlor de be un stélp complet degradat 7. Peogrindé, ambele din lemn de brad urmi situatie este foarte suparatoare, de- ‘oarece cu putin efort de intretinere sar fi putut evita deteriorare. Deterioriile produse de ciupercile 3- unitoate pentru lemn se pot depista far. ‘te greu, deoarece ele ptrund tn adncul Jemmulu Sub un strat lernos intact de 4 ‘em grosime, se pot depista foarte greu, prin ciacnir. Pentru construetile valoroa: 'e (monumentele istorice), se poate efec- tua un test de umiitate side rezistentS, prin mésurltori efectuate prin forare Aceste mésuratori pot depista reristenta Interioaré a materi! lemnoase. Pentru ca- sele frdnest, se va racurge la experienta dulgherului pentru stabllrea gradulul de deteriorare. Cu excoptiainfestiril cu bu- rete-de-casi, celelalte tipuri de infestari se pot stopa prin uscarea elementelor de Tern. Dacé lemnul este distrus in mare parte, atunci va trebulnlocuit, Insectele dauntoare pentru fern (ca- wit) Insectele diunstoare sunt la fel de di- verse ca si ciupercile, $i ele contribu la ciclul natural al schimbului de material. In sectele se impart in doua categori insec- tele care infastaan3 lemnul,verde”, acc’ copaci vil sau proaspit tat, si Insecte le care infesteaza lemnul uscat, folosit la constructi. Numal categoria din urma este relevants pentru constructillevechi Altfel decat ciupercile, care au nevoie de oumiditaterdieaté pentrua se dewol- ‘, Insectele pot infest orice fel de lemn, chiar st pe acola care are o umiditate re- lati de echilibry pand la 8 %. ins8 insec- tele cer diverse conditi de viat3. Unit cari ‘trélese doar in zona de scoart a lemnului (croitori ~ Phymatodes testaceus; Coll. dium ceneum), alti sau specilizat pe aiferitele specl de lemn (insecte mono- age), ca de exemplu Hylotrupes bajulus {care apar numai pe résinoase) sau Lyc- tus brunneus (numai pe foioase). All cari sunt polifagl $1 infesteaz ambele tipurt dd lemn, precum gandaci din subfami Ptinidae. Nutrient din materia lemnoasd {proteinele, celuloza si amidonul) sunt la fel de important pentru cresteres insec- telor precum climatul © infestare cu Insecte se recunoaste, de regulé, dupa giurile prin care insec- tele intra $11es ain lemn, Astel, se poate stabil si flu! insectelor. Tn practicd este foarte relevant dac3 este vorba de o infes tare mai veche sau de una activ. Aceastase observ prin diferitele sunete produse de insecte, precum ciocdniile sau foréri- le, sau prin praful de lemn care lese din onic. C8teodatd, poate fi de folos am- plasarea une col albe de harte sub locul suspect de infestare. Astfl, se va observa ddacd mal iese sau nu praf din oil Deteriorérl produse de intemperil Termenul ,intemperi” se raforR x fenomenele meteorologice care duc la schimbarea sl pierderea lent a materie! ‘expuse, Procesul se mal numeste s coro: zune ge face diferent Inte coroziunes biologid, chimied I mecanicd Microorganismele colonizear’ suprafa~ talemnuluisiastfel contribuie la pierderea materiel lemnoase. Si razele utraviolete ale soareli,sisubstantele chimice din aer ‘sau ploaie transforma aceasts suprafaa Faptul cd lemnul devine gri dupa o vreme s¢ datoreaz8 acestel coroziuni chimice si biologice. Intrun final, ploala torentia spald aceste substange decampuse. Din cauza linesritati structuri porllor diniemn, procesele de coroziune sunt mai accelerate pe suprafete, ar din cauza in: temperilor sia usciril rapide @ lemnului, deci a isu ll, coroziunea are loc mult mai repede Is capetele grinallor decat In imp, unde suprafefele sunt ferite de in temperi Deteriorari datorate actiunilor meca- (0 multime de deteriari apar in urma acilunilor mecanice, Multe se explic prin suprasolicitarea constructvé a elemente- lex, care a dus la Teoveieri puternice, f- suri n final, rupert. ( zur lent’ a materielemnoase apa- re in multe locuri ale constructilor din lemn. Uzura apare sla piesele mobite din lemn, cum ar fi cepurile de la porti sau de | Teuletori. De asemenea, detetior mecanice din uz pot aparea si din cauza Vehiculelor sau a animalelor. Din pacate, si vandalismul ocups un rl Important in aceasté categorie, de exem- plu, distrugerea intentionat® pentru pro- ‘urarea lemnelor de foc. Aste, la suri se scot mai ital contrafigele; prin urmare, structura Is plerde stabiltates, cedeazi 51 urmeazi ruperea altor elemente din Tew, cae lal era ete (Fi. 2/170) Aceastd evolutie este foarte Ingrjoratoare si orice om integru si respectuos ar trebul Si Impiedice asta pe ct posibil. Mai mult, listrugerea voit a stabilitaii unei clr se pedepseste prin lege si este vizet 51 cel care contribule, si cine nu Impiedics acest act. Pentru a impune aceasta lege, teste nevole de un consens in comunitates tesjeclind, care 3¢ bazeerd pe respect 9 stim. Un succes in acest sens este posibil doar daca sunt respectate nevoiletuturor ‘membriler comunitl respective 4. Capete de grintipurezte.Cosoroabo ‘Francona i eamasuota el sed a tunel sul dupa indeptrtarea,reparapi- lor” din Beton, 2, Infestorea cu cupercsinsecte a dus Js putrecrea une! gral in sorpont 3. Cosoronb inte Ina dct ‘uperefantroia vata Seto, i wis71 44. GrindB putrezt fn interior. Aceste deterforbri se depisteozh foarte grew din exterior Este nevoie de metode speciale Dentro diagnostic. De murte or, astel de Geteriorn se descoperd doar html Jucrarilor. fe a 1684. O imagine tristé. Controfisele -au demantat si ntreaga structurd o cedat. 2,~5. Inainte $1 dupa. Aprogpe orice constructie din lemn poate fi solvaté i repara- ‘a. 5.~7. Osurd prabusité a fost demontaté si apo a fo 170 traditional may Ni st construité una nouli in mod Metode pentru depistarea deteriors- rilor Tn primul rand, trebuie efectuatd 0 ex pertzé vieuala a elementelor din lemn, Inclusiv a detalilor constructive. Pentru asta, trebuie insi ca toate elementele sé fie accesible. Dacd nu existé planuri con- structive ale lidillor si ale eonstrucilor din lemn, se poate efectua, cu aceastl ‘ocazie, un relaveu pe care se vor nsemna deteroritle. Este de alutor dacd se face un releveu care s8 cuprinda si toate deformérie din structurd. Astfel, se pot depista deterior’ Fle i cauzele lor, care altel nu se observ Tncavoierile puternice, cufundile (ass File), deplasirile, surle din construct. planseului ne permit depistares deterior’ ‘lor si stadul lor, care mai apoi pot fi ana- lzatein detaliv. ‘ntocmirea unui releveu este foarte valoroasd si pontru cercetiriulterioare Lespre wand. Davi nu mal exist planuril originale, acest releveu este de folos pen- tru generale ulterioare, cirora le poate ‘ransmite informatii despre formele con- structive, saciale§1 economic. in cazul in care se vor demola anumite elemente sau vor ff remontate in altd parte, intocmires unui releveu este obligatorie. 1a pasul urmator, se pot executs pro- be cu ajutorul ciocanulu si al burghiulu Astfe, se vor face probe de ciocnire si de forare care ar putea verifcarigiditatea zo- nelor marginale ale lemelor si lungimes fisurlon Din pécate, cu astfe! de metode nu se pot depista deteriordrile cin interio rul lernnului (ig. 4/265). upd aceasté metod nondistructivl de verificare a lemnelor, urmeaza cioplirea lor. Aceasta este a metod bun, pentru a vedea cit de adinc sunt infestate anumite pirgilemnoase In cazul in care se suspecteazd o um ditate foarte ridicat8, se va folosi un hi- rometru pentru masureres umiittih de echilibru din lemn. O incercare de re- ‘stent’ prin forare este beneficd, pentru ‘depistarearezistentet din interiorul sect: nil elementeler. Pentru astfl de incercrl, ‘este necesarS © aparaturd special, care probabil va fi folosité doar in cazuri excep- tlonale a casele frdnest Pentru fiecare etap8 de depistare a de- teriorarlor, sue revue Ue expert den ,ochi” format, care nu observ doar lipsurle locale, Trebuie interpretaté feca- re deteriorare ocala in raport cu intregulxem aceacaaecea gana Da aaa aa EEG SEEGLEST Restaurarea monumentelor istorice din lemn? ansamblu constructv, ca apo si se decid cefel de masurtrebule luate sau dacd este nevoie dea interveni asuprastructuil Un diagnostic cuprinzitor sun concept bun pentru reparatie scuteste in final be- neficiarul de cheltulelt inutile, fn general, structurile din lem se pre- teazé bine la reparatil. Imbingrile se pot Aesface, iar constructlle pot fi descompu- se si reasamblate, Principiul de baza este slin acest caz vaiorificarea la maxim 3 m3- terlt prime originare, Astfl, vor fi reduse att timpul de luru, cat si cheltuielle. Pe de alté parte insd, nu trebule s8 pierdem din vedere nici verficarea minutioasd a componentelor care nu-si mal indeplinesc functia, care vor trebui reparate sau inlo- cuit. Releveu si pregatii luerérle de reparatie Ie constructile din lemn pot varia, ca amploare, in func fie de modul eum au fost ele intretinute Tn timp. Majaritatea sullar vor aves cindva rnevoie de reparatil ample, iar atunci va fi sential s& existe un project bun. Pentru a stabil natura si amploarea lucrrior, se Impune, in primul rind, consultants de Specialitate: 2 unul ahitect cu experienta ‘ndomeniu, a unui inginersau a unui mais- tru constructor si, bineinteles,trebuie ve- rificat daca este necesar8 obtinerea unel autorizti de construtie. Este important sin cazulsurlorc@ na- inte de 3 purcede la Iucru si realizim un releveu bun al stl de fapt. Aceasta pre- supune at&t consemnarea tuturor carac- teristicilor constructie, a particulaittilor, 2 inscriptillor si Insertilor,c3t 1 inventa- rierea atenté a uneltelor si 2 acareturilor bste, Aste, se vor evita eventualele pie cevidenteistorice. Urmatorul escrierea pagubelor tipul \amploarea deteriorari. Pe aceasta baza 52 va elabora un proiect, care va cuprinde © prezentare a lueérlor gia materalelor necesare reabliti itinede auld lena! by wrtdcs anc en 1 Dulgh Pentru indreptarea surilor, pe vremuri, se stréngea laoialtéintreaga vecindtate. 2. Bardo lata s test, de dlferite forme, Sunt cele mai importante unelte ale dulgherulu. 3. Cele mal importante unelte ale dulgherulul (sursa: Auner, Tehnologla emma) Uneltele dulgherului Cel care se dedics acestor constructii din lemn are nevoie ~ pe lang cunostin- te aprofundate In domeniu side unelte Corespunzétoare. Altfel, munca va fi de duratd, nerentabil, iar rezultatul va fi slab gi nesatisfScdtor. O imbinare reusits ru se va realiza niciodatl cu o dalté ne- ascutta. ‘Achizitia unor unelte de bun’ calitate este pentru un dulgher 0 investitc ren tabi, deoarece asiguré o vitezd mare la executie 51 duce, implicit, [a un rezultat bun. Prin urmare, orice echip§ (sl orice meserias responsabil} isi va pastra per- ‘manent uneltele intr-o stare bund, in or- dine, ascutite si curdtate Uneltele traditional speciice dub sheritului si, jn principiu, indispensablle pentru orice luerare mai mare, sunt ur- rmitoarele: barda, barda laté, toporul, ‘cutitoaiele, joagdrul, ferdstrdul mare cu rama, flerSstrSul In coad’ de vulpe, dalta lat, robusté $1 bine ascutit,clocanul de lemn, precum si o piatré abrazivi, masi- na de gaurit si diverse burghie, gealaul {rindeaua mare), rindeaua, clocanul de dulgherit, metrul, vinclul, echerul regiabil ppentru trasatul imbindrilor in colt (un- hula), un ereian bun, sfoara si bolabe. jn 2lele noastre, motoferdstrSul a in- locuit unele dintre uneltele traditionale, and Insd ca efec, In unele cazuri, rezuk tate foarte proaste. Este inacceptabil ca ‘un mester 88 vin8 pe santier doar cu un motoferistriu, Totusi, motoferdstriul a devenit 0 uneait3 indispensablli pentru dulgher, inlesnindu-i acestuia o serie de ‘tape de lucru, indeosebi cele care impli- 8 taleturlle grosiere 5! lucrdrile progati- toare. De asemenes, circularul de mand este 0 unealta tld, mai ales daca taie smal eddne de 60 mm. Pe lings t8lerea scandurilor sa dulapiir, se pot executa cu preciie $I g3uri pentru cepuri In spe- cial Ia platuiile oblce, odatd cu monta- rea plnzel de tSiat in unghiul corespun- itor, creularul face tBieturi precise si uniforme. Pentru 0 constructle care presupune ‘mai multe guri pentru cepuri, masina de frezat cu lant sa dovedit din pin efica- citatea. Cu acest aparat, se pot executa rapid si exact acest tp de gar amaes | Lemnul, material de constructie Fig. 1. Sectiune printr-un bustean. Tangential, pe dlrectia inelelor anuale, lemnul se contracté aproximativ de dou ori mai mult decat radial, ala spre miez. In consecinta, urmeazé sé aparé crépatur din uscarea lemaulu Fig. 2. Tipu de tere: fn sténgo, cu ‘muchil ascutite, far n dreap- {cu muchieeesce Fig.3. Lemn tdiat pe patru ‘cantur Fig. Contragerea lemnutul fa scéindun i dulap; portea Praguri. Lemnele montate arizontal in zone ex- puse intemperilor se vor executa cu mu: hie tests. Tmbindrile de reparate se vor executa cu tietur Tnclinate spre exterior. Zineul gi tablele zincate tind sé ,tran- spire’, deci nu se vor bate direct pe su Prafata lemnului, ci pe niste lati cu aeri= sire. tn general, rebule 38 evens wij ce lemnele structurale si nu fie Tnvelite cu materiale etanse (fll, cartoane}, cl s8 se asigure aersirea lar din toate partie,Exist o stransS legiturd Intre material si unelte, pe de o parte, si Indemanarea rmesterulul, pe de alta parte, Aceasta este ea de a treia componenta necesars pen ‘rua obfine 0 lucrare de calitate.Ineé din ‘remurlstrivech, breslole au stabi anu- mite standarde de calitate, care ulterior au fost preluate de citre asociatile mestesu {gator Printre acestea, se numard alege- rea eu atentie a materialull gi conditia de a executa imbinérile cu preczie,astfel neat legituriles& fe stable. Doar acel mester care este dspus sisi asume responsabil- tatea pentru munca sa, care este avid de 2 invata in permanent’ lucrurt nol pentru 2-31 imbundtt performantele profesions- le, cate sisi plnifce sisi aleags mate- rialele cu ge, care sisi pstreze uneltele Intr-o stare bun’ scare si recunoascd ss analizeze atit exemplele pozitive, cat si pe cele negative, daar acel mesteris va putea compara opera cu marilerealizirl ale str bunilor si, oblindnd calilates mestesuga- reasci dorté =, odata cu aceasta, succes and la ur, mesterul este acela care duce le indeplinire dorinele si decizile, proiectele si planurle de care se vor bus cura generale ce vor veni, Este, intr-ade- lr, 0 responsabiltate mare, far mesterul constructor are menirea si 0 apere sis8 0 onoreze dincolo de parerile beneficiaruui, de proiectant sau de cel care lau decizle, atata timp cat el este dispus, dar sin stare s8 sho asume, ste 0 operatie profesionistd si nu are legaturé cu cu caftatea de mestesugor. 2. Imbinare realizaté eu ajutorulfieras- triului sal date’ lote de dulgher Calitatea mestesugului 5. Cioplirea lemnelor @ fost cea mai important si mai complexé monoperé traditional. $n ziua de astézi mal este oalternativé ype placul monumentelor’ ‘pentru cheresteava industrild. 3. Ghidarea corecté a daltei pentru exe- ‘utarea cepurilor 44. Un bane de lucr plan so pozitionare corecté sunt premisele pentru un rezultat de calitate. 6. Prepararea unui trunchi de molid 2.Sicrdparea unui trunchi de stefar pentru repararea structurlor din bare, trebuie focutd cu otentie $i gr. 175jndreptarea surilor. Fundatii si pereti portanti masivi 1. Indreptarea unel gurl cu ajutorulvin- ‘iulu. Aster, se poote Introduce w patra nous de fundaie. 2, Exemplul uneiconstructi de sustinere ‘unel gral solicitate pentru preluarea fortelor 3. Pietrele de fundore ar trebuialese ‘dupa: forms si duritate, 176 ‘Asa_cum am descris mai sus, prima misurd de reparatie se refer’ la funda- fit Datorité sarcinil constructiel,pietrele uel fundati agerate direct pe pamant se vor scufunda in mod diferit in sol. In con- secintS, vor apirea deforméri majore s| chiar ruptur in constructie, Aceste pBrt tasate ale construcjiel vor trebul Tncrep tate prin intermediul unui vine, com- pletandu-se fundatia. Daca aceasta este singura reparatie necesard, ea poate f ‘efectuaté si de un meserias cu experien 14, (8rd a mal fi nevoie s8 se decoperteze acoperigul (fig. 1/175). CChiar si perefimasiv sunt de multe ori foarte deforma, incinat seu chiar in pe Ficol de a se prabusi.In cazulacesta, con strucila trebuie sprijnité cu un esafoday ‘ajutator si peretele trebule reparat (> Reporatile zidériel pag. 53). Sprijniree construcfilor tn vederea cefectuiri lucririlor de reparati de sub fle implici o mare responsabilitate $i trebuie efectuatS sub atenta indrumare ‘unui inginer sau 2 unui dulgher speci- alizat, care $8 cunoasca indeaproape ra- porturle existente intre dferitele sarcint suportate de structura constructiel. Pentru ca restaurarea unei fundatl si reziste in timp, ea trebule efectuat3 cu deosebitd grija. n acest scop, este bine 58 avem la dispoztie 0 buna selectie de ‘material: pietre tar, dence si plate. Nu se recomandi nici utizarea pietrelor sfird- ricioase, nila gresiel, deoarece acestea ‘au efect capri retin apa, deteriorané astfe!lernul, In functie de caracteristcile terenulul de fundare {sol afénat, nivelul pinze!freatice..) si ale fundatiel existen- ‘2, poate fiutil sé mérim suprafata funda- tie, pentrua diminua nivelul de presiune si, implicit, cufundarea fundatiet. © alts variant a¢ fi ad8ncirea tntregit fundati, pentru a ajunge'la straturi cu portanta ‘mai mare. Tncorporarea unel fundetii din beton este, de reguld, déundtoare si de nere comandat. Lemnul nu trebule 88 stea th niciun caz direct pe beton, clintotdeauna peo platr’ duré si dens, acd un stilp de lemn este deteriorat doar cétiva centrimetri Ia baz, acesta poate fl scurtat $i inlocut cu o piatra de Fundatie mat inal (fig 3/176) Aste, se evité 0 alipie costsitoare a stalpuli Bineinteles 3, in cazul interventilor asupra stilpllor de fundatie care cuprind i usi sau port, trebuie luat in calcul 31 ‘mecanlsmul port respecte s1, cupa.caz, patra de fundare care completeazs fun: data trebule previzuté cu o gaurd pentru sdornul portiTn tecut, lemnul a fost intotdeauna considerat 0. materie prim’ valoroasé. Dulgheri au folosit mereu aceasté mate- ‘ie prim’ in mod efcient si economics au creat, indeasebi pentru reparaile Facute Ia construcile din era, imbiniri potvte, pentru alii intervenile lun minimum Binetnfles cla bara acestor Imbindr 88 0 bund cuneastere a sari pe care 0 suport® ati structua de baz, ct i flea re componentSin parte. O grind care este soliitats la ncovoie- revaflabordatéint-un mod cfr fa de un stalp care este solitat la compresune. De aceea, vom prezenta in acest capitol imetocele de imbinare care se preteazi cel rmaibine la restaurarea anumitorelemente ale construc. Tn carl tuturr acestr imbinar,tebu- ie 8 jem cont si de poz lor tn ansam- bul construct i, totodat, de rll lor protector. De multe or, nu este usr stblim in ce misurd este sau nu deteriora lemnul e construcie. teva dint metodele de analté a lemnulul sunt prezentate in car pitolul despre diagnoza defector. Pentru 0 constatare exacts a stiri lemnuli, sunt foare importante funcja si capaciates portant ale piesl respective in raport cy fansamblul construe. In general, este indicat s8inlocuim lemnele, dach 2/3 din seciunes lor este deteriora Spre deosebie de aceleimbin8si con- structive care sunt ampiasateint-un anu mit ungh,Imbindre de repaatie servesc, tn general la relungirea lernetor care, in pate, nu mal pot preluasacina si trebuie Inlocuite in zonele respective. Este vorba decide oimbinare pe ungime, pe drecia fibre. 'Un lucra important in cea ce priveste portanja Imbindrir din emn Tn general in special mijloacele de asamblare, cum sunt cule din ern si buloanele ~ este soil” unelimbinri {adic numérul su- prafeelor soltate la forfecare ale lemne- Tor ce urmeaz a imbinate) La construct ite traitonale din lem, intslnimaproape in exchusivitate imbindri cu doar una sau lous suprafeje supuse fortecii. Imbinari ceusuprafefe supuseforfecrilor multiple se tfsesedoarin construc ingineres Uiloacele de asamblare a Imbindilor ‘dou’ suprafete de forfecare suport sar- ‘inl aproape dubl fide mbindile cu 0 Singur suprafas de forfecare Reparatii realizate prin imbinare Principiile de baz pentru solicitarile la imbinarile de lemn |* | | 4 id LL —_—_—_] Fig. 1, Imbinare pentru preluarea fortelor dde intindere cu o singurd suprafatd de contact cu dou suprafete de contact Sarcnle principale ssecundare ale componentelor une construct in eran It Fig. 2. Moduri de solcitore pentru ele- ‘mentele constructive din lemn a. Compresiune transversal pe fibra Temaulul ', Compresiune (in arectia frelon), flomba} s « Intindere = 4. Torsiune, solcitare excentrica «e Incovoter, forfecare Prineipale Secundare compresune transversal pe ibe, compreslune,intndere, umietate torsionare compresiuna/tmba| [edear3 transversal fa de lemn) compresune, nindere,torsionare, —incovolere ovolere/torfecare compresiue,fntindere indeve Incovoiere compresiune Innere compresiune Intindere compresiune slincovoere compresiune Imindore 7Definitiile imbinarilor Cele mai importante grupuri de imbi- lemnulul, Spre deosebire de plituir, cele nti pentru reparati sunt: dou elemente de len care trebuie im: binate nu se afls in acelasi plan, ele for- ‘mbinarea platuita cu umeri ‘meaz8 doud planuri diferte, care se intal- Prin jumeri” Tnjelegem capitul, sau nescdaarin adBncimea chert Aceasta partea din milloc, decupata 2 lemnu- se realizeav8 des la imbinarea dintre co- lui, Dupa formé deesebim umeri drepti, soroaba si tranti (-> Acoperisurile, pag oblic, coad de randunicd etc. Platuirea 75), sau a grinal care se reazema una pe este imbinarea @ doua grinz de lemn Tn alta la intersect lor, cum se IntAmpl la vederea prelungir lor intersectarea zau turnurile biseriellor. La constructile tra- schimbare de diectie (colt), si este fixa- ditionale din lemn din Transivania, se 1 de obicei de un cui de lemn. Chertare gasesc chertiri si la imbinarile de colt se numeste locasul lomnului decupat, in ale cosoroabelor (fig. 2/178, 3/380}. $i care se asaza umérul celullalt element.Instraturle de bame ale constructllor din Transiivania, acest tip de Imbinare este, barne se folosesc de aceasta imbinare, de departe, cel mai rdspandit. Se giseste doar cli aceasti chertare se face oe am des la imbinarile contrafiselor sla contra- _bele parti vantuitilor (diagonale) (pag, 161 ~ 162). Pentru imbinirile de completéri, mal ales Crestarile 3 " ra pentru prelungirea elementelor, imbina- _ crastare este o imbinare a dou ele- re aageae grosime. Alc, Imbinarea req platutl este esentials {pagina 173~ mente din lemn, dintre care unul se In- este asiguraté cu un cul dé lem batut in rostul ei Aste, imbinarea nu se poate" 188; 194), tersectesza oblic cu dous laturi drepte disioca. ale celullat lem. Crestarile sunt orice ‘nbinarea eepuité ‘are se fc pentru preluarealemnului adi- Cepurile reprezints, de abicel, © im- acent ise gdsesc de obice, la imbinarea binare de lemn cu dou suprafete de dintre cBprion si cosoraabs (> Acoperi- contact, im care cele doui planuti ale sure, pag. 80). lemnelor stau perpendicular sau oblic Cepurle se realizeaxd prin reduceren Dubléilecu dulapt segiunll pe ambele part ale capStului Sunt adacsurilaterale pentru rigid Jemnul. Acest cep se introduce intr-un —zare sau pentru imbinarea longitudinalé crc scobit pentru el Ele pot pitrun- cap la cap” a doua elemente din ern. de doar pe jumdtatea sectiuni sau inte- Ele se pot adluga pe una sau dou latur, ara si potaveadiferite forme (drepte, cu cudiferite elemente de imbinae,sastfel mmuchil teste sau in forma de coad’ de au una sau doud suprafete de contact. Fandunica). Aceast® imbinare se stab practic, dublarea cu dulap se foloseste zeazi, de obicl, cu ajutorul unui cui de mai ales pentru eonsoidarea cSpriorlor, lem, Acest tip de imbinare este mai rar dac& acetia sunt sabi (-> pag. 196) sau PO Se in Trensivania, deoarece grinale,contra- dae trebuie intr pentru mansardare 2.Chertarea unui colt de prag inmod ‘fle sau montane imbind, de obec, traditional, ta fel co si fig. 3/180. m- cu imbinareaplétuit8. Imbindrie cepuite _Tmbinari cu piese metalice binarea fecrelgrnel este reafizard roe se regisesc foarte des la cnstructile de _mbinfrile cu elemente din metal se prin chertore, apirare, la rigiciéri sau contravintuiri confectioneaas, de obicei, de cite ferar ale bseriilorforifcate. ila depocitele din platbandé sou baghete se prinde de de porumb se giseste acest tip de im- materia lemnoasa cu ajutorul buloanelor binare, dar la stucturile surilor sau ale sau al cuielor. $1 acest tip de imbinare se sarponteor ale caselor de locuit, mal rar, foloseste de preferabl la reparat, daca cu exceptiacazurlor din fig. 1-2/160 si alte tauri de imbindri se pot executa Ja imbinarea dintre cosoroaba si rant doar eu mal mul efor, nu exist lemme (> Acopertsure, pag. 79, fg. 6/167). $i potrvite, sau dacd printr-o inlocure 3 la fmbinarea dintre cSpriori I grina! se elementelo din lemn se pierde prea mul imal foloseste acest tip de imbinare (fig. th substan istorcS valroas8 (-> pag. 4b/78, 4/82). La imbinarile pentru repa- 202, fg. 3/178) ral se folosesc diverse cepuri (pag. 192) Chertirile 43, Element din fier forjat, prins pe ambe- le part ale grinzi cu ajutorul buloanelor, 0 chertare este la fel ca gio pldtuire, Este 0 imbinare de reparatie. ‘© zon’ decupati in cmp sau in cap&tul 178Pragurile sunt lemnele orizontale care stau la baza constructie. Ele sunt ampla~ sate fle pe fundatle, fie pe zldsria masi- v5, Cole situate imediat sub acoperis se umese ,grinzl de centura” sau ,cosoroa- be (vedi figura de mal jos) in functie de amplasarea ii, pragul este elementul de constructie cel mai predispus la umezea~ 4g, Prin urmare, pragurile vor i executa~ te din lemn de stejar (care este 0 esents tare) 51 se vor proteja atat de apele din stropire, ct sl de infitrarea umezelit {care actioneaz’ capilar). Pragurile execu- ‘ater lemn de rasinoase sunt acceptate doar in mod exceptional si doar in zone deosebit de protejate. De regula, pragurile se monteazs di- rect pe fundati, far elemente de legitu- 1, Aceste fundati trebule s8 indeplineas- i anumite cerint fice si constructive: cle trebuie construe le un nivel mal inalt decat zona unde stropeste apa, din pietre dense, care nu permit capilaritatea, Ci ‘mentul sl cirdmida arsé nu sunt potrivite pentru asemenea constructil, deoarece duc la putrezirea lemnulul. Chiar si un strat de carton asfaltat, montat sub preg, are efect negativ supra lemnulul. Golurl- le inter ler si plate nu se var umple, astfel Incat 8 permits aerulul si circule 51 be sub prag. Doar in cazul in care socll este tencult, lemnul se poate acoperi cu ‘mortar, dar canturile vor fi executate in asa fel, IncSt apa si curgé dinspre temo {protectie constructivl alemnulul Pragul nu se va ancora de fundatie, ci vai fixat doar prin greutatea sa. Ancorele metalice suplimentare se vor ‘monta doar in situatii de exceptie, cind Inginerul structurist le va recomanda din cauza forfelor orizontale exerctate asu- ra traverse. Pragurile Fig. 1. imbinarea prin plétuire obice cuumar Interior Fig, 2. Reazemul pragului 3, Potrvirea unel imbindr de prog prin plituirea oblicé cu umd, pe bancul de fuera. aresit a milo, astfe cde imbinarea nu | Se rigidireaza singurd. 173Pragurile —imbinarea de colt lshsl] ig. 1. Imbinore de colt prin plituire ‘cu capat informa de cond de réndunicd Imbingrle pragurilor se realizeazd, in ‘cele mai multe cazuri, prin platulre ori- zontal. ‘mbinérile prin platuire se numars printre cele mai vechi si mai réspéndite ‘metode de Imbinare a lernului. Cea mai utlizata este platuirea simpls, dreapta, executaté foarte scurt si asigurati cu un cep delemn. Aceasté imbinare este foarte Uuyor de executat, ins8 de ragul8 nu inde. plinegte crterile de stabilitate si durable ‘ate, Imbinarea cu o singurs suprafat8 su- usa la forfecare este instabild si se poate dlisloca foarte ugor Pentru a preintamaina © alunecare sau o dezbinare a traverse- for, sunt recomandate platuiile in unghi dept sau oblic (fig. 1/178). in cele mai multe cazur, ele se fixeaz’ pe poztie eu Uunul sau dou cepur ori tife din ern. Formatul capului de imbinare este foarte diferit. El trebule s& preia fortele de Intindere si si realizeze in acelasl timp fo Imbinare exacta. Capetele/ciocutie tn bindtilor (gine referim aici la tmbin&rile longitudinale}, vor corespunde indlimi, respectyIatimil piesei. Capetele de imbi- rare care sunt prea scurte pot ceda prin forfecare, Jn trecutul apropiat, s-2u executat ‘mereu capete dintate de ancorare (fig. 44/179). Conceptia din spatele acestel forme de Imbinare a fost realizarea une! Tncestéri mai bune a elementelor. Aceas- 1 conceptie este insd gresitd. Imbinarea se menfine etansa doar din greutates 2. Plétuire cu uma tn formé de coadé ce randunicd 3. Imbinarea pragurilor 4. Cainointe, dar copetele sunt prea scurteslementelr pe cae le susine Atel capetele informs cnt tate bic sunt nerecomandate,deoarec binoreatrebuiereaizat3 prin impingere ‘iniatera sn consecinté va into oa- tecare misuré lipid etangltate Nich ocedare’in ratime nu stabiizeazbaceas- td imbinare, pentru cd atunci lungimea seurt a pagulltnde spre forfcar. Coad da rindunied” plu vest a riiizare conta fort de intnde- re. Ea ar trebui si etangeze imbinarea si de aceeava fi tiatin ung rept at de plan tut al capBtuiu rina. Pentru mbna cor ale pragur lr sv foo * Pte afl de tip ,coad de rin dunia pentru un Fig 1/108, 2380) + Platte cu captelegrinalor de prog teste * Pltute de tip ,ploptin” cu capete i se, nealniate pe vertical (> imbinoreo de tip ,pieptin”, fig. 3- 4/180). Cele dou tsur in urs se cendsese des a construc istorice din ern Giurile pent cepuri din traversele dela baze constructor periliteaz8pro- tecta construct 2 lemnulu, deosrece in aceste orci se poate adura apa Din acest mati in unele zone stl se pos tioneazé bon, direct pe preg. Aces lucrs este ins posibil doar in cazu lemnelor taiate in ung depts cu sectune foarte De obice, sti se fixes in grinda de re prin cepur in general, cepurle din pragurile agezate pe fundate au neces- 18 si fxare prin cule de lem, deoarece sarcna supimentara a constricte, care actioneazh pe acest rag, garanteazd 0 imbinare destul de etans, Dat ind fap- {ul cb acest cepuriau mai mut rol dea stabza/sigura pon, ele otf reduse ca dimensiune (1/4 x 1/4 din latime sau 4,5 x 4,5 cm; fig. 1/181). Executia cepu- lui la distant fata de latura exterioard 2 grouneas% etal pktrundarea apy in vederea evacusril apei, giurile pentru cepuri se pot scobi in jos sau se pot g8- uri cu un burghiu corespunzitor (10 ~ 15 mm}, In jos sau inclinat spre lateral (spre interior), acd din cauzalipsei de material sau ‘a difieutatilor de montaj nu este pasibis ddecat o imbinare boants, se poate execu tas oimbinare de tip ,coad de rénduni- a" (hg. 2/8), Fig. 1. Cepurl in praguri far cue de lemn Fig. 2. imbinare cu 0 pies fa forma de coads de réndunicd pe Jumdvate din indtfimea sectiun aeFig. 1.~2. imbinare ,cop la cap” cu 0 pies de Jegaturd, avdnd plétuire dublé cu umeri Cosoroabele, in special cele ale su- tik, sunt edesee de marl dimensiuni, find sustinute din loc in loc de stalpi cu contrafise. La fel ca si buiandrugi, coso- roabele cunt foarte. putin cupuze (cou chiar deloc} curburi, putand fi imbinate la fel ca pragurile, Totusi,trebuie si exis- te mereur 0 imbinare plitut cu umér, rexistentd la Intindere, iar pozitia trebu- fe asigurata cu cel putin 2 cuie de lem Deoarece exist siriscul unei miscdri pe Inaltime, poate fi necesaré si 0 Imbinare cu ie Din pricina lungimit lor, majoritatea cosoroabelor au fost compuse din doua arti de cBtre cei cere le-ou exccutat Aceasté imbinare care exist deja poate servi ca un punct de reper in cazul in care 2 impune 6 reparati Cosoroabele sunt sustinute de stip i de dlagonalele de colt. Prin urmare, daca hin lp va cada, ela co vor dofnrma ‘Acest lucru se intimpla Tnsi fn timp, in cursul anor sau al decentior,astfelIncat cosoroaba, flind flexibil, se adapters Incetul cu incetul acestei deformér, iar ‘tensiunile interioare se destind si se echi- libreazS. De aceea, in principiy, curburle ru reprezinté o problema. Exceptie face ‘azul in care deformirlle sunt atat de pu ternice, int lemnul devine prea tensio- nat si se rupe, Procedura de remediere 2 unei ase- menea deformari trebuie efectuati cu atenfie sport, Lemnul vecnt de stejar, deformat, se noate rupe in momentul i care se doreste Indreptarea lui. Prin ur- mare, daca © cosoroaba este deforma, dar stabil, ea poate fi nSstratd ca atare ‘Una ruptd ins va trebui reparata Tincazulin care tot materialul este pier dut, se poate monta un element inlocu- tor, cu Imbindri platuite cu umér, aga cum teste descris in capitolul despre praguri.O cosoroaba fisuratl mai poate f fiat’ cu dous platbande metalice sicu tie, astfel Incat ea va cimane stabilé pentru urmi- toarele cateva decenit (ig. 3/178). Tnlocuirea cosoroabelor, chiar si pe alocuri, este un aroces dificil. deoarece aver de a face cu elemente constructive Foaite gree (o yrid dit stejar verde ue 3 mlungime, cu dimensiuni de 30 x30 cm {in sectiune céntareste aproximativ 250 kg) Moi mult, pottia ler, aub cipro, este foarte greu accesibilé si casoroaba trebuie potrivté in cepurilestalpilor. 52 doveditefcientS pozitionarea cosoroabel