Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice 1941 Anul XXXIV

B�L�TIN�L �eMI8I�Nll MON�eNTeLOn ISTOnle�·
AHVL XXXN . FASe� 107-11<A 1941 = I
http://patrimoniu.gov.ro
BULETINUL COMISIUNII
MONUMENTELOR ISTORICE
ANUL XXXIV- 1941
FASe. 107- J 10.
1 9 4 1
MONITORUL OFICIAL SI IMPRIMERIILE STATULUI, IMPRIMERIA NATIONALĂ, BUCURESTI

. . ,
M I NISTERU L INSTRU CŢIU N I I , EDUCAŢIEI, CU LTELOR Ş I ARTE LOR
Ministru: GENERAL RADU ROSETTI
COMISIU NEA M O N U M E NT E L O R I S T O RIC E
Membri: Petru Antonescu, N. Ghika,Budeşti, Sc. Lambrino, Alexandru

Lăpedatu, G. Oprescu, Pr. Nic. Popescu, Aurelian Sacerdoţeanu, Victor
Ştefănescu, Arthur Verona.
Secretar-Director : V ICTOR BR ĂTU LESCU
B ISERI C I DIN MARAMUREŞ
INTRODUCERE
Tara Maramuresului se întindea odinioară Afară de acela din valea Tisei, care vine
cu' mult mai mult' decât aceea care a fost dinspre Nord�Est spre Vest, către care, odată
sub stăpânirea politică românească între cu văile apelor, coboară celelalte, un drum
1 91 8- 1 940. pe care au mers voievozii Maramureşului
Am vorbit de stăpânire politică româ� spre Moldova, dar pe care au venit şi nă�
nească fiindcă de cea etnică nu poate fi vălitorii Unguri şi Tătari, este drumul care
vorba. Aceasta a fost românească dintru trece din valea Bistriţei aurii, peste Prislop,
r--- _ început, s'a păstrat de�alungul veacurilor şi în valea Vişăului pe care o urmează. Din
,,.1 se va păstra împotriva tuturor vitregiilor valea Vişăului se trece, prin văi secundare,
soartei. în valea Izei pentru a ajunge la Sighet,
Maramureşul este închis între ramifica� tot în valea Tisei, ceva mai la vale.
ţiile Carpaţilor nord�estici, care�l ocrotesc Dinspre Sud, dela Baia Mare, drumul
ain toate părţile împotriva vânturilor puter� trece peste Qutâiul, intră în valea Marei
nice din spre podişul Podoliei, este împodobit şi, prin valea Izei, merge Ia Sighet.· Un
de culmi împădurite şi de pajişti frumoase şi altul, dela Baia�Sprie, trece peste Măgura�
� _" este străbătut de văi înguste cu ape limpezi.
_ ...;,
<t Mare, intră în valea Cosăului şi dă tot în
Ceva mai largă este valea Tisei a cărei valea Izei.
apă slujeşte la căratul lemnelor cu plutele Un altul foarte preţios şi din punct de
şi pe malurile căreia trece, când pe un mal vedere militar şi tot aşa de pitoresc, este
când pe altul, şoseaua care coboară din drumul ce porneşte din valea Someşului,
munţi, mergând spre Dunăre. dela Salva, urmează valea SăIăuţei, trece
Văile Vişăului adună de pe coastele din� peste Sătrav şi dă tot în valea Izei Ia Săcel.
spre Nord, apele Borşelor, pe ale Ruscovei Acesta se desface din drumul ce vine dinspre
şi ale altor pâraie, străbate ţinutul dinspre Rodna şi Bistriţa şi merge spre Dej. Calea
Sud�Est şi se varsă La Nord în Tisa, la ferată începută de noi în 1 93 7 va fi de o
locul ce se chiamă Valea Visăului. mare importanţă economică şi strategică,
Paralel cu această vale a 'Viseului se atât pentru Transilvania cât şi pentru Mara�
deschide Valea Izei, al cărui rost �ste acela mureş.
de a strânge apele de sub culmile de Sud Locuitorii ţării acesteia, cei mai mulţi
şi de a le mâna spre Nord, aruncându�le ţărani săraci şi izgoniţi în funduri de văi,
în Tisa, aproape de Sarasău, după ce, la din pricina ultimei năvăliri, aceea a Evreilor
Vad, a luat cu sine apele Marei şi ale din Nord, sunt nobilii coborîtori ai voievo�
Cosăului. zilor descălicători de tară ai Maramuresului.
Drumurile principale care străbat ţara Prin ţinuta lor cuvii�cioasă, prin vorba lor
Maramureşului urmează cursul văilor de aleasă şi aşezată, prin tot ce au ei mai
mai sus şi trec peste culmile de un pitoresc omenos, au fost tocmai prin aceste calităţi,
desăvârşit, prin pasuri străvechi. subjugaţi economiceşte de aceşti ultimi
4 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
veniţi, cu concursul interesat al foştilor stă, Pentru înştiinţări bat tobele, cum se În,
pânitori şi prin lipsa noastră de grija În cei tâmplă de altfel pretutindeni la Români.
douăzeci si doi de ani de stăpânire româ, Nunta. FLăcăii sunt foarte împodobiţi şi,
nească. c'eva s'a făcut în anii din urmă ca peste tot, ei hotăresc locul unde va fi
dar prea puţin pentru a fi de ajuns. hora. La nuntă cântă toată lumea, în rând
Numele de cocon si cocoană ce se dă si cu Iăutarii, folosind şi tobe şi povestind în
azi în Maramureş, baieţilor şi fetelor, nu";'e cântece unele întâmplări, după străvechiul
întrebuinţate numai pentru fiii şi fiicele de obiceiu de a se memora faptele de seamă din
voievozi, în graiul vechilor documente, tră, vieata colectivitătii.
dează nobleţea acestor urmaşi ai vitejilor A� arătat altadată si nu e locul aici să
amintiţi de documentele din secolul al mai stărui asupra grel�i probleme a acestor
XIV,lea până în al XVIII,lea. Români obijduiţi şi Încolţiţi de străini aduşi
Placă (latin) în loc de poftim (slavon), din patru vânturi.
arată Împotrivirea lor la amestecul nedorit Mulţi au fost înghiţiţi de valurile ruse,
al cuvintelor de altă limbă. îmPinse din Podolia spre Carpaţii nordici.
Amintirile lor vii încă, despre Dragoş şi Doar numele de familie şi toponimia mai
Bogdan şi mândria de a fi dat, în secolul amintesc asezările românesti de dincolo de
al XVIII,lea, pe Pintea Viteazul, trecut Tisa unde 'totuşi trăiesc î�că foarte mulţi
în cântecul poporan românesc şi În cel un, Români în Apşa de Jos, în cea de Mijloc,
guresc, a cărui cămaşă de zale şi ale cărui în Slatina, în Biserica Albă, în Apşiţa,
arme fac podoaba muzeului regional din în PIăiuţu, în Dobrincu şi în multe alte
Baia,Sprie, o cămaşă de zale se păstrează asezări mai mici, răspândite prin munti.
si în biserica din Budesti, de unde era de , În ctitoria dela Peri cu hramul Sf. Arhan,
felul său, arată conştiinţa naţională a ghel Mihail, închinată ca stravropighie
acestor Români din Nord. patriarhiei de Constantinopol, graiul româ,
În biserică slujba se face după tiPic, dar nesc a fost înlocuit cu cel rus caşi în alte
cântăreţul nu e un dascăI în înţelesul părţi, la Bedeu cu 400-500 de familii,
obişnuit în alte părţi, el este un zicător Călini cu 800- 1 000 familii, Uglea cu 1 00
popular care amestecă, în cântările biseri, familii, Drăgoeşti cu 1 200 familii, cu văile
ceşti, note prelungi din cântecele de lume. cu nume românesti: Secătura, Schitu, Su,
Femeile îşi păstrează locurile din pronaos, rupoasa, Cărbun�şti ; Criciova cu 500-600
naosul fiind rezervat numai bărbaţilor. A, de familii, Târnova cu 800 de familii,
ceştia sunt foarte atenţi cu străinii cari câteva nobile, Şendreşti, Ialova de pe apa
intră în biserică, în timpul slujbei. Buştinei cu 1 200 familii; ultimul paroh
În timp ce femeile şi bărbaţii se dau în român care a slujit aici a fost preotul Ion
lături spre a face loc noilor veniţi, din faţă Gherghe, ' înmormântat în satul lui, Săcel, de
se desprind doi fruntaşi cari, unul de o pe apa Izei. Între familiile nobile rusificate
parte, altul de alta, iau de braţ pe noul sunt acelea cari poartă nume de Stanca,
oaspe şi îl aşează în locul de cinste din Pop, Marina, Mihalca, Costevici, Gheor,
strana dreaptă. Din lipsă de loc şi din lipsa ghei, Cionca.
obiceiului de a li se face vizite canonice, Munţi cu nume româneşti: Curpenu, Vo,
mai că n'am văzut scaun arhieresc în vreuna roteasca, Ungureasca, Bătrâna Oprişului,
din bisericutele maramuresene în care stau Tătăruca, Muncel, ape ca: Tarasul, Buştina
aşa de gră�ădiţi credinci�şii, în gube albe sau Boştina, Talaboru, Râul, sate ca: Bogdan,
miţoase de parcă ar fi o turmă de oi. Frasinul si altele arată urmele unei stră,
Pomenirea morţilor, după slujba din bi, vechi pop'ulaţii româneşti în aceste locuri,
serică, se face la mormânt, cu toată lumea de peste Tisa.
care stă în genunchi ţinând lumânări aprinse, Am arătat cele de mai sus spre a de,
în timp ce preotul şi cântăreţul aşezaţi pe monstra nu atât românismul locurilor de
scaun zic de prohodire un fel de bocete re, dincolo de Tisa dar spre a lămuri pentru ce
ligioase ca fond, lumeşti ca formă. în aceste locuri apar biserici de lemn de
Urmează jeletul femeilor şi împărţirea tipul celor descrise în cele ce urmează,
pâinii şi a băuturii, un fel de rachiu tare, fii.ndcă oricât de puternică ar fi o influenţă
din care beau toţi, în rând cu părintele. străină ŞI oricât de priceput un meşter,
BISERICI DIN MARAMUREŞ 5
pecetea lucrului de artă o pune tot etnicul. conul la bisericile mai încăpătoare de zid,
Aşa se explică întinderea tipului de biserică iar naosul prezintă două sânuri poligonale,
maramureşană pe culmea Carpaţilor nor dând, împreună cu altarul, forma de treflă
dici până spre graniţele Slovaciei 1. a bisericii.
În cercetarea întreprinsă asupra bisericilor Pronaosul are forma poligonală a alta
din Maramureş, am căutat a urmări arhi rului păstrând lăţimea naosului şi având
tectura lor, zugrăveala pereţilor şi a icoa usa de intrare în latura de miazăzi. Este
nelor în legătură cu credinţele şi datinele biserica din Călineşti ( Josani). (PI. XXXI).
noastre, arta tărănească în sculptura lem Grupa a IV -a o alcătuesc trei biserici cu
nului şi în î�binarea grinzilor, păstrarea altarul de forma unui patrulater, de forma
tradiţiei în construcţie, impusă de mate� unui dreptunghiu sau aproPiată de aceea
rialul lemnos pe care-l aveau din belşug a unui pătrat. Acestea sunt bisericile din
la îndemână şi cerută de poziţia locului ales Apşa-de-Mijloc, cea din Rona-de-Jos şi
pentru biserică. aceea din Poenile Glodului. (Pl. XXXII
Cât am izbutit o poate vedea mai bine XXXIV).
cetitorul nepărtinitor care va ierta greşelile Acoperişul. Pe acest plan meşterii români
oboselilor şi va îndrepta pe acelea ale ne ai Maramuresului si ai Transilvaniei de
priceperii. Nord, au ridi�at pe;eţii de bârne pe care
Arhitectura. Planul basilical, impus de au construit acoperişurile cu pantă repede
vechile tradiţii ale bisericii noastre este pla pentru îndepărtarea apelor de ploaie şi a
nul mai tuturor bisericilor cercetate pe care zăpezilor a căror greutate ar fi periculoasă
le putem grupa în trei, luând ca element întregei construcţii. Şi aici, ca şi la plan,
deosebitor, altarul. avem a face cu unele deosebiri şi grupe.
Grupa I-a şi cea mai mare o formează Grupa I-a este aceea a bisericilor cu un
bisericile cu altar poligonal, cinci laturi ex singur acoperiş care cuprinde întreaga bi
terioare iar a şeasea formată din tâmpla serică, mai înalt pe corpul bisericii şi mai
despărţitoare între altar şi naos (Pl. I-XXVII). scund pe altar.
Grupa a II-a este a bisericilor al căror al În grupa aceasta intră bisericile: Giuleşti
tar este tot de formă poligonală dar ale căror (pl. 1), Hărniceşti (pl. III), Moisei (pl. XV),
corpuri, în decursul vremii au suferit transfor Sârbi (pl. XXI), Valea Porcului (pl. XXVIII),
mări care le-au schimbat înfăţişarea exte Glod (pl. XXIX), Călineşti (Susani) (pl.
rioară. XXX).
Cea mai aproPiată de grupa I-a este bi II. O altă grupă o formează acelea al
serica din Valea Porcului al cărei altar, căror acoperiş se prezintă cu o straşină mai
tot poligonal, se lărgeşte până aproape de puţin înclinată, dedesubtul poaleLor acope
lăţimea dreptunghiului care formează nao risului principal, care streasină se uneste
sul şi pronaosuL (Pl. XXVIII). Biserica din şi' se confundă cu acoperiş�l altarului. 'în
Glod este prelungită printr'un pridvor des această grupă intră bisericile din Sat Şugatag
chis de formă poligonală. (Pl. XXIX). Bi (pl. II), Deseşti (pl. IV), Rozavlia (pl. VII),
serica din Călineşti (Susani) a primit un Ieud (pl. IX şi XI), Seliştea-de-Sus (pl. XII
adaos vechiu, în laturea de Nord, paralel şi XII!), Borşa (pl. XIV), Sârbi (pl. XX),
cu corpul bisericii în lungimea naosului si Bârsana (pl. XXIII), Văleni (pl. XXIV),
a pronaosului şi un altul în laturea de Sud, Şieu (pl. XXV), Botiza (pl. XXVI), Rona
un pridvor deschis, sprijinit pe stâlpi, ceva de-Jos (pl. XXXIII).
mai lat decât pronaosul şi servind de in III. A treia grupă cuprinde un număr mai
trare si de adăpsot pentru timpuri ploioase mic de biserici în care, subt acoperişul prin
la pra'znice 'şi pomeniri. (Pl. XXX). cipal, apare o strasină independentă care
Grupa a I II-a este alcătuită dintr'o sin înconjură biserica. ' Între acestea sunt bi
gură biserică al cărui plan. nu mai este sericile din Budeşti (pl. VI), Cuhea (pl.
planul basilical ci planul în formă de treflă. VIII), Apşa-de-Jos (pl. XVI-XVII), Bu
Altarul poligonal se măreşte prin două ie deşti (Susani) (pl. XVIII), Corneşti (pl.
şinduri ce amintesc proscomidia şi diaconi- XIX),.Onceşti (pl. XXII), Apşa-de-Mijloc
1 W. R. Zaloziecky, yotische Ilnd Barocke Holzkirchen in
(pl. XXVII şi XXXIV), Călineşti (Josani)
den Karpathenlăndern, Wien. (Fără dată). Harta. (pl. XXXI), Poenile Glodului (pl. XXXII).
6 BULETINUL COMISIUNI1 MONUMENTELOR ISTORICE
Turla este elementul principal în arhi� Altarul, de formă poligonală, e cu mult

tectura bisericilor din Maramureş. Sveltă şi mai scund decât naosul si este acoperit
elegantă, ea se sprijine pe pereţii pronao� cu bolţi ce au forma poli�drică, mai rar
sului, ţâşneşte prin acoperiş şi se înalţă în formă cilindrică.
sus, terminându�se printr'un coif ascuţit. Naosul, în formă de dreptunghiu, ce
Ea arată măestria meşterului popular care tinde spre pătrat, este acoperit cu bolţi
a altoit planului bizantin construcţia go� cilindrice, sau tinzând către această formă.
tică, adusă din Apus de meşteri străini. Este îmbogăţit, de multe ori, cu un cafas
Ea a trecut dela bisericile de zid la cele de sprijinit pe stâlpi de lemn şi se desparte de
lemn, într'o epocă în care moda aceasta altar printr'un perete de bârne cioplite care
a fost foarte puternică şi n'a cedat baro� are şi rol de tâmplă, iar de pronaos, printr'un
eului venit mai târziu cu toate că în împre� alt perete.
jurimi stilul acesta, mai nou, a prins şi la Pronaosul este în general de forma nao�
Ruşi şi la Poloni şi la Unguri. La noi a sului, însă mai mic şi, după nevoile locale, re�
venit prin Iugoslavia şi a pătruns prin Banat dus câteodată la mai puţin de jumătate. Este
în Transilvania manifestându�se la unele acoperit mai totdeauna cu un plafon de scân�
biserici de zid. duri care are şi rol de podină pentru clopotniţă.
Puţine din ele sunt simple. Cele mai Pictura este executată de zugravi ţărani
multe sunt prevăzute cu balconaşe din care din părţile locului, cum sunt cei pomeniţi
se poate privi până departe în zări şi în de acte şi î nsemnări: Radu zugravul1 din
acest caz amintesc turnurile de observatie Selişte, pomenit prin 1775, Ioan din Dra�
şi de apărare ale vechilor cetăţi 1. Une�ri gomireşti, amintit la 1817 pentru zugrăvirea
aceste coifuri sunt încadrate de patru turnu� bisericii din Rona de Jos, Qheorghie din
leţe conice în cele patru colţuri ale bazei, Deseşti, Hodor Toader din Vişeul de Mijloc
cum se întâmplă să aflăm la Budeşti (pI. V), şi alţii. La aceştia se adaugă Filip şi Mihai,
la Apşa�de�Jos (pI. XVI), la care trebue să zugravii bisericii din Strâmtura (1799-
adăugăm pe cele din studiul amintit al d�lui 1800), Alexă zugravul bisericii din Berbeşti
Zaloziecky, de tiPul Saldoboş Sokyrnycia 2. (1769), Ioan Plohod, Ioan Opriş, Vasile
Decoraţia exterioară o formează îmbină� Hojda 2. Ceea ce loveşte la prima vedere este
rile grinzilor a căror întretăiere dă, la col� costumul maramureşean folosit în îmbrăcă�
ţuri, de obiceiu la altar, coada de rândunică. mintea sfinţilor, iar ca împărţire a scenelor
Profile. Privite din profil aceste capete de în afară de vieaţa şi patimile lui Iisus
grinzi par dinţi de fierăstrău şi apar, în celelalte scene stau în legătură cu inspiraţia
genere, la altar şi sub balconaşul turlei, zugravului şi cu cerinţele locale. Vieaţa
câteodată si în laturile naosului 'si ale omului esfe privită prin legenda biblică a
pronaosului: (PI. 1, I I, I II, IV, VII, VIII, creării celor dintâi oamen{, Adam şi Eva,
IX, X IV, XXI I, XXI I I, XXIV, XXV). al căror loc în aceste biserici, este de obi�
Funia împletită este motivul decorativ al ceiu pe bolţile naosului, iar vieaţa viitoare
brâului care încinge biserica şi încadrează este cuprinsă în Judecata din urmă şi aici
usa de intrare, ca la biserica din Cuhea ca şi în alte părţi bogat redată, mai ales
st' din alte regiuni românesti. în ce priveşte Iadul.
, Crestături în unghiuri 'împodobesc ace� Scene de luptă. Ar putea fi socotite ca
leaşi cadre ale uşilor, însoţind funia îm� un reflex al dorinţei lor de libertate scenele
pletită sau independent de ea. în care este zugrăvită lupta dintre tie pă�
Materialul lemnos din care sunt con� gânul şi Sfântul Nestor, mai ales aceea
struite bisericile este gorunul, odinioară foarte dela Rozavlea în care tie se înfăţişează în
abundent în aceste locuri. iPostaza unui Ungur, iar Sfântul Nestor
Împărţirea bisericii în altar, naos şi pro� în chiPul unui Român din Maramureş. O
naos, la care, pe alocuri, se mai adăugă· întâlnim la bisericile din Budeşti, Căli�
pridvorul, este cea obisnuită. neşti, Văleni, Rozavlea, Cuhea, Ieud, Borşa.
,
1Coriolan Petranu, Originea turnurilor bisericilor de lemn. 1) Se pare că e una şi aceiaşi persoană cu Radu Munteanu,
în închinare lui Nicolae Iorga, Cluj, 1 93 1 , pp. 3)6-342. zugravul, pomenit de o însemnare pe o icoană din 1 780, la
Idem, Monumentele istorice ale judeţului Bihor, Sibiu , 1931, biserica din Deseşti.
p. 38 . 2 Prof. Alexandru Filipaşcu de Dolha şi de Petrova,
2 O. c., p . 37 şi fig. 26�34. Istoria MaţaIIlurţşului, Bucureşti 1 940, p. lŞl,
B ISERICI D IN MARAMUREŞ 7
În acelasi sens poate fi interpretată şi alte părţi, constatăm încă odată că forme
lupta lui Samson cu leul, zugrăvită pe străine au îmbrăcat haina românească atât
usile de intrare dela Cuhea si Ieud. în ce priveşte arhitectura şi decoraţia dar
, În general avem a face �u arta ţără� mai ales în ce priveşte zugrăveala. Sfârşind
nească în acest domeniu al picturii, după aceste cuvinte introductive sunt dator să mul�
cum în acela al arhitecturii aceeasi artă ţumesc tuturor acelora care mi�au înlesnit
ţărănească a ştiut să�şi pună pecet�a, fo� şi m'au ajutat la cercetarea întregii regiuni
losind elemente gotice. O străveche tradiţie a Maramuresului de dincoace si de dincolo
a arhitecturii în lemn în Estul Europei şi de Tisa. Ar fi prea mulţi ca să:i pot înşira
în Asia îşi prelungeşte existenţa şi după aici fără să omit vreunul şi ar fi nedrept.
ce Bizanţul s'a impus în acest domeniu 1. Pentru acei cari au pătimit şi au pierit
Aşa cum stau lucrurile, şi aici ca Şl în de moarte năpraznică, visând la timpuri
mai bune şi pentru acest colţ românesc,
I Coriolan Petranu. o. c. p. 3 5 . un gând pios şi o duioasă amintire.
Sf. Arhanghel Mihail. Icoană dela mânăstirea Arnota, sec. XVI I -lea.
Muzeul de A rtă religioasă.
"kcor BrdtHJescu, Icoane româneşti.
BISERICI DE LEMN DIN MARAMUREŞ
BISERICA D IN G IULE ŞTI
Din valea pârâului Mara 1 apucăm pe Pereţii sunt alcătuiţi din patru bârne
ulita satului C]iuLesti, în tovărăsia părintelui late, încheiate la capete. Cea de sus, din
Io�n Bârlea care � băciuit în �ceste locuri faţadă, lasă loc îmbinărilor de grinzi care
vreme de mai fac 1 e g ă t u r a
bine de trei - dintre pridvor
zeci de ani. si naos : două
Din coasta din in laturi, una
spate, de unde la mijloc.
am lăsat so� Usa e tăiată
seaua, biserica în. d�uă bârne,
se vede pe co� pe cea de a
lina din fată treia o sco,
pitulată prU; beşte, lăsând
tre c o p a c i i loc c adrului
înalţi, răsăriţi alcătuit din trei
din p a j i Ş t e a s c ând u r i. În
verde a încon� jur se mai păs�
jurimii. trează urme de
Biserica de z ugrăveli cu
lemn are prid� caracter popu�
vor d e s c h i s Iar, din scena
s p r i j i n i t în Judecăţii din
faţă pe patru urmă.
c oloane sim� Înfăţişarea
ple. Pentru a generală a bi�
păstra curăţe� sericii este sve
nia în pridvor, ltă, acoperişul
un parapet mă� de sindrilă, în
runt de scân Fig. L Biserica din Giuleşti. Vedere din faţă.
pal{tă repede,
duri, marcat cu este [tăiat de
-
ostreţe, leagă un pătrat prin

între ele coloanele şi laturile pridvorului. care îsi face loc turla de scânduri cu un
(Fig. 1 ). balco�aş scund împodobit cu coloane mă,
Fundaţiile sunt de piatră, cam de o ju� runte ce sustin coiful ascutit. Altarul este
mătate de metru înalte. mai scund şi din această ' pricină acope�
1 După unii numele ţinutului Maramureş ar fi
o deri
rişul său pare a face corp deosebit de
vaţie acestui nume de râu. rest. (Fig. 2).
10 BULETINUL COM ISIUNIl MONUMENTELOR ISTORICE
Îmbinarea grinzilor este simplă însă ar� socotit tulpină, se depărtează spre laturi, se
monioasă. încovoaie apoi către primul medalion, atin�
La bisericile de lemn din Maramures si gând din nou pilastrul, şerpueşte spre cel
din Nordul Ardealului, turla este aşe �atd, de al doilea medalion, si se ramifică subt
în general, În partea din faţă a bisericii. cel de al treilea, term�ându�se subt cei
Pentru nevoile cultului s'a adăugit la unele doi lobi ai părţii superioare a uşilor. În
câteun pridvor, din care pricină, la multe medalioanele de care am vorbit, şase la
dintr'însele, turla pare în mijloc. număr, trei pe un canat, trei pe celălalt,
Planul e de formă dreptunghiulară. (Pl. 1). sunt zugrăviţi cei patru evanghelişti, iar în
Pronaosul, mic, este despărţit prin două cele două de sus, Buna Vestire, scenă ne�
bârne, de�asupra cărora sunt patru ar� lipsită de pe uşile împărăteşti, de mai pre�
cade : două de o parte şi două de alta a tutindeni.
uşii de intrare Lujerul prin�
în naos. Prin cipal este în�
aceste arcade sotit de un nu�
se poate vedea m ăr de ramuri
în b i s e r i c ă. cu frunze şi se
Este locul fe� t e r m i n ă cu
meilor, păstrat flori în partea
cu sfinţenie în de sus. (Fig. 3).
aceste părţi. Pictura nai�
Naosul, bol� vă, ca în mai
tit c i lindric, t o a t e aceste
este împodobit locuri, prezintă
cu un număr u n e l e scene
de picturi nai� comune tutu�
ve, cum este ror bisericilor
aceea de pe la� româneşti cum
tura de Nord, este aceea a
în care se în� Judecăţii din
fătisează « PiL � urmă, de care
d-d 'Samarinea� a fost vorba
nului milostiv» mai sus, de .
,
într' o succesi� care m am. lual
une de mo� ocupat cu alt
mente pe care prilej şi care
zugravul le va oferă un întreg
fi cunoscut din Fig. 2.-Biserica din Giuleşti. Vedere dinspre altar.
câmp de cer
Evanghelie. In� cetări mai ales
scripţia care o pentru folclo
arată este în slavoneste. Pe latura de Sud rişti. Pe uşori, în pronaos, apare Sf. Zosima,
a bolţilor, din pricina ' ploilor care au răzbit de o parte şi Sf. Maria Egipteanca de alta,
prin acoperiş, zugrăvelile s'au şters. iar de�asupra uşii, Dumnezeu Tatăl. (Fig. 4).
Altarul este mai scund. Se desparte de naos Pe păretele dintre naos şi pronaos o
printr' o tâmplă de lemn fără uşi laterak. serie de scene din vieata lui Iisus sunt
Uşile Împărăteşti sunt o podoabă a bi� asezate mai mult după ;um se potriveau
sericii şi înfăţişează sculptura veacului al c � spaţiul decât după o rânduială logică,
XVI II�lea a acestor locuri, în cele mai asa cum se vede din însirarea ultimelor
bune conditii. Sunt alcătuite din două ca� t�ei dintre cele şeapte de mai sus : Vinde�
'
nate a căro �' închidere o acoperă pilastrul, carea slăbănogului, Iisus şi Apostolii, Buna
sculptat în forma unei frânghii împletite. Vestire. (Fig. 5).
Fiecare canat este sculptat a jour, or� Din pictura naosului am văzut că n'a
namentul vegetal fiind lujerul unei plante mai rămas decât aceea, nestricată de ploi,
care ia ca punct de plecare pilastrul de pe latura nordică; Pilda Samarineanului
B ISERICl DE LEMN DlN MARAMUREŞ 11
(Fig. 6). În altar, pe dosul bol�

m ilosti v. Târgovişte 1 , la Râmnic 2, la Bucureşti 3,
ţilor tâmplei, Sf. Treime, în chipul celor la Blaj 4, pline de însemnări au fost cerce�
trei îngeri. Pe pilastrii, cari susţin grinda tate de părintele I. Bârlea şi publicate,
despărţitoare, sfinţii arhidiaconi : Ştefa n ( ?) prin grija profesorului N. Iorga, într'un
si Lavrentie j pe bolti Sf. Treime si Ma ica P�ONAO'
Dom nuL ui, spre Sud' doi sfinţi bătrâni. În
7.{
,f
o 5v�
2- 3
1. Jvd�c"l" din urm({, t Sj. Zo.slmQ 13 MqrlOt.

t j ,/�fc a ne a, l.t bvmntrev rcdcil
Fig. 4. - Biserica din Giuleşti. Picturi. Distributia scenelor.
volum suplimentar din colecţia ({ Studii şi

Documente )} 5.
Ele dovedesc marea circulatie a cărtii
românesti din tara liberă si �olidaritat�a
indestr�ctibi1ă � naţiei no�stre.
NAOS
../. Cina. , � AI',osfolii dorm i 3 Simion fi 4ndra.i

l.j.�?ălar,a r,âot:l�/or, � 'vin�(z't:lr:t:I s/ahă
n",vlvi)' [sus fi A]'otfo/ii. T BVI7� Va,fire .
Fig. 5. - Biserica din Giuleşti. Picturi. Distribuţia scenelor.
-
Fig. 3 .
Inscripţia de pe clopot, cu data de 1679 6,
Biserica din Giuleşri. Uşi de altar.
poate arăta şi vechimea bisericii din Giu�

leşti, la care s'a găsit un registru parohial
centru, de�asupra ferestrei altarului : În� dintre 1 7 55- 1 7 8 1 7.
geruL ocrot i n d pe tineri în c uptor, Iisus î ntre
doi sfi nţi, Iisus şi viţa de vie din ai cărei 1 Două lirurghiere, din care unul din 1 7 1 3 .
, U n antologhion din 174 5 .
struguri scoate vinul j spre Nord: Jertfa 3 Un octoich d i n 1720.
Lui A vraam. • Un molitvenic din 1784.

• L Bârlea, Însemnări din bisericile Mara1l1ltre ltl"i, Bu
O serie de scene şi sfinţi întregesc pic� cureşti, 1 909.
ş
tura altarului. (Fig. 8). 6 Ibid., p. 106.

; N. Iorga, Studii şi dOCII/l1Cnte voI. X I I, p. Z39 şi Utl11.,
O seamă de cărţi româneşti tipărite la Bucureşti, 1 906.
,
12 BULETINUL COMISIU I l MONUMENTELOR ISTORICE
AJ.TA�
Încercând a explica numele satului, fostul
arhivar la prefectura din Sighet, Gheorghe
Petrovay, îl pune în legătură cu Giula, Picfura �/(Qrs ă.
�oLTILE: NA"H/l.UI
•
�
pi/dq S CI r7) C1 r /re. cinului MdoJfiv
� . 1;).
O O O
CI.. �,�,c:,..L
;f. 2- 3 Z , Lt 5
S;'LQvr�"li�. a Oo;sji';" b Arh ':mc�he /, 2. SJ. Trl.i

-1.
{« fa rhi, .. � ;,,"&/ VlLf firI%. (it. PVf/&,UC /ÎI l'1ormcu,t, S-
I
t,; Sfc.sc),i, eJ.Tnou

0, Sf. Dic"i.i, 4,c.ol'�'Jifvl, b. IHOI,,; Nt.y�t:hiJ C TI'mo
Fig. . - Biserica din Giule_şti. Picturi. Distribuţia scenelor.
Fig. 6. - Biserica din GiuJ�ti. Picturi. Distribuţia scenelor.

B ISERICA D IN SAT ŞUGATAG
fiul lui Dragoş, care ar fi avut conducerea Biserica de lemn este aşezată pe un soclu
cnezatului M arei 1. de bârne.
Numele satului, ca si acela al Budestilor Numai la cele patru colţuri şi la j umătatea
vine dela « doi cnezi , Budul şi Gi� la »,
' părţilor laterale se sprijină pe câte-o piatră.
Soclul este alcătuit din o bârnă lată de
aproape un metru, groasă de treizeci de
ALTA� centimetri şi lungă de unsprezece metri.
Pereţi i laterali sunt formaţi din patru
bârne ca şi la Giuleşti, de aceeaşi lungime,
mai înguste însă şi groase ca de cinspre'...
Sfim1a Îr'lme Sl zece cendmetri. (Fig. 9).
M a/",l1. �"mnu/"i Lumina pătrunde în biserică prin cele
zece ferestre mici : cinci la naos, cinci la
altar, pe deasupra cărora trece un brâu de
lenuL în formă de funie împletită. Deasu�
pra brâului sunt capetele profilate ale grin�
zilor care leagă transversal pereţii bisericii.
La punctul de încheiere dintre naos şi
altar, capetele grinzilor se taie perpendi�
cular ; în cele trei colţuri ale altarului
aceste încheieturi formează un unghiu obtus
dând forma unui fluture cu aripile deschise.
Fig. 7. - Biserica elin Giuleşti. Picturi. Distribuţia scenelor.
Capetele grinzilor, descrescând, dau şase ş-i
şeapte colţi. Deschiderea aceasta a capetelor
grinzilor se numeşte coada rânduni ci i.
, în etaje, înfăţişează în par�
cari, « pentru vitejia pe care o pomeneşte teaAcoperişul care ocroteste pe�
legenda, au căpătat locurile pe care s'au reţii exteriori. o Estrasinăinferioară
a trece spre altar ' şi se
asezat neamurile lor al Budestilor şi al
G iulestilor » 2. îmbină cu acoperişul acestuia, care for�
'
,
mează o unitate deosebită ca la mai toate
bisericile de lemn din Ardeal si Mara�
1
Contlibuţii la istoria MaramILreş"lui. După manuscrisul
mureş, sub i nfl uenţa acop eri şuril �r biseri�
fostului arhivar Gheorghe Perrovay de Pr. 1. Bârlea, Sighet, cilor de zid si ami nti n d factura gotică a
1929, p . 6 şi urm. acestor acope ;-i şuri sol uţionate fericit de
2 N. Iorga, Neamul 1'Omânesc in Ardeal şi Tara Vngu
T?ască la I906, Bucureşti, 1939, p. 328. mesterii român i din sate. (Fig. 1 0).
,
BISERICI DE LEMN DIN MARAMURE, 13
Deasupra streaşinei, în exterior, pereţii Pro naosul este de formă dreptunghiulară,

de bârne se înalţă drept, iar acoperişul se desparte de naos prin scânduri de bârne,
propriu zis, acoperişul bisericii coboară în
pantă repede, terminându�se cu o strea�
şină mică. În partea din faţă acoperişul
este tăiat brusc de un pătrat prin care
ţâşneşte, sveltă, turla de formă pătrată,
împodobită cu un balconaş scund, spri�
jinit pe patrusprezece colonete. Un coif
înalt şi ascuţit, acoperit cu tablă, se înalţă
peste balconasul scund.
Între cele d � uă streşini, descrise mai sus,
pereţii de bârne sunt împodobiţi printr'un
brâu de lemn, un profil realizat din bucăţi
de lemn tăiate. Profilurile bârnelor sea�
mănă cu cele dela Giulesti.
U şa de i ntrare este încadrată de un prag
de formă pătrată. Uşorii şi frontonul înfăţi�
şează, în relief, un cadru în forma unei
funii împletite, închizând un alt cadru, tot
în relief, cu ornamente crestate în cruce.
Marginea dinlăuntru este împodobită tot
cu asemenea crestături în cruce.
Se poate stabili o aproPi ere Î ntre profilul Fig. 10_ - Biserica din Sat-Şugatag_ Vedere dinspre altar.
cadrelor de lemn al usilor dela aceste bi�
având în axa principală uşa de intrare de
,
aceleasi dimensiuni ca si cea din fată.

Nadsul are forma ap� oape pătrată . Cam
dela înălţimea marginei de jos a streaşinei,
prezintă un intrând de unde încep bolţile
de formă cilindrică. Cândva i s'a adăugit
un cafas. (PI. I I).
Tâmpla e de lemn, n'are uşi laterale,
iar uşile împărăteşti sunt sculptate a jour.
Altarul e de forma unui poligon nere�
gulat : cu trei laturi mai mici spre Est,
două mai lungi formând pereţii laterali
de Nord şi de Sud, iar a şasea, care încheie
poligonul, este însăşi tâmpla bisericii. Ar
părea un exagon înscris într'un semicerc a
cărui coardă - diametrul unui cerc - ar
fi latura tâmplei.
Pictura. În pronaos a fost ştearsă, în
naos este întunecată. Abia dacă pe latura
de Nord se poate distinge chipul unui om
care doarme, poate Iacob.
O altă scenă pare că reprezintă alungarea
unui tânăr de către părintele său. În dosul
lui o femeie plânge, un bărbat încearcă a
Fig. 9. Biserica din Sat-Şugatag- Vedere din spre Vest. o linişti. În sfârşit pe acelaşi perete se
distinge chipul lui Isus care se roagă.
-
seriei ş i profilul ca drelor de piatră de ori� Pe latura de Sud se deosebeste lupta

gină gotică. între doi. Este desigur scena, foart� răspân�
Hramul bisericii este cuvioasa Paraschiva. dită în Maramureş, în care Nestor birue
14 BULETINUL COMIStU N I I MONUM ENTELOR ISTORICE
pe luptătorul pagan Lie. Cum vom avea tată decât a altor materiale, celelalte date
prilejul a arăta la descrierea Picturii din fiind în legătură cu obiectele pe care sunt
Rozavlea, scena aceasta ia un caracter sim însemnate.
bolic naţional, când în locul lui Lie păgânul O inscripţie de pe uşorul din dreapta
apare un militar ungur, iar în locul lui aminteşte pe « Falunevici Vasile zugravu,
4L1Al? în anul 1 8 1 2, Iulie 2 9 ».
f � 3 � 5' , r 1 q
Un număr de cărti cu însemnări de
caracter local, din Bu�ureşti, Iaşi, Râmnic,
Blaj 1 , arată răspândirea cărţii româneşti,
în toate ţinuturile locuite de Români, în
ciuda tuturor graniţelor.
BISERICA D IN HĂRNICE ŞTI

� M,tlod«Po rlarh, l. 5f.f9h,' Polrtt1rh, J AILxondri'.',driQrh) L, Sfrl/{j:lre
jf- 5/,iridon
.
I 4ntonl< P4Irior�, , Ioan PofrtQr�, r 5;' 4/"nQJlc, I 5/eJlI/·t!,

9 Este acoperită cu şindrilă şi spre deose
Fig. 1 1 . - Biserica din Sat.Şugatag. Picturi din altar.
bire de altele, turla cade pe mijlocul nao
Distribuţia scenelor. sului, de oarece biserica a fost lungită acum
treizeci de ani în urmă. (Fig. 1 2).
N estor un Românaş modest din părţile lo
cului.
Scenele din altar, începând dela prosco
midie, de pe laturea de Nord desfăşurate,
înfătisează următoarele : 1 . Metodie pa
tria;h, 2. Serghie patriarh, 3. Alexandrie
patriarh, 4. Scena cu strugurele aninat de
coarda ce iese din coasta lui Iisus, foarte
răspândită în cuprinsul Ardealului şi Ma
ramureşului, 5. Antonie patriarh, 6. Ioan
patriarh, 7. Sf. Atanasie, 8. Sf. Chiril ,
9. Sf. Spiridon. (Fig. 1 1 ).
Însemnări pe icoane:
Pe icoana hramului, Cuvioasa Paraschiva
se citeşte numele : Vişovan Qheorghie 1 şi
anul x"IJ'IH ( 1 7 85).
Pe icoana Sf. Nicolae : EPtlTd rpHI'"plf �P'"
,'i,SHIf... x"lJ'nf ( 1 7 85).
S'ar putea deduce că anul fundării bise
ricii, după datele aflate pe icoane, este
1 785. Ca alcătuire ea poate data şi din
1 642 şi poate ca fundaţie să fie dela 1 439,
de când datează parohia, fiindcă satul e
amintit în 1 3 60 ca donaţiune a lui Dragoş 2.
Totuşi « pe perete în biserica femeilor, de-a
dreapta e săpat : de popa Ioan :1 753 mi
seţ(a)Aprilie 25 », iar pe clopotul cel mare : Fig. 1 2 . - Biserica din HămicIO'şti. Latura d e Nord.
K'" illi\rO lVT POiK,\fCT�" XK,' 1 695 » lVT IIJSr·"T'"r3•
Actuala biserica datează din 1 753, so Baza 'turlei este un pătrat, ca şi a celor
cotind că durata lemnului este mai limi- descrise până acum si ca a mai tuturor
1 Numele de Vişovan este foarte răspândit aici, fiind
bisericilor maramures�ne, este de lemn. Un
trecut şi .pe piatra care aminteşte pe cei morţi în războiu. balconaş mic, spriji�it pe treisprezece co-
2 1. Dermer şi Ioan Marin, lvfaramureşul românesc. Bu,
cureşti, p. 1 1 3.
3 Ioan Bârlea, o. c., p. 177, 1 Ibid., pp. 1 76- 1 n
BI ERICI DE LEMN Dt MARAMUREŞ 15
Ioane, susţine un coif ascuţit, de forma o însenmare de pe un manuscris rusesc

unei prisme poligonale. rupt, întăreşte data de 1 728 arătată de
Pridvorul deschis se întinde pe toată icoană, ca dată a ridicării sau zugrăvirii
laturea sudică până în dreptul despărţi� bisericii actuale : «anume TePicu dela Hăr�
turii dela altar. (Fig. 13). nicesti, la hramul Svăntei Nastere Precisti
Laturea de Vest este închisă cu bârne. prec�m carte al noastra( sic) şi a� fost eu popa
Streaşina aminteşte pe cea dela Şugatag Simionu si Matei cîrznioL am ostenitu si
de pe laturile de Vest şi de Nord, căci pe am înde�nat satul de am tocmit, D (u)��
laturea de Sud acoperişul se prelungeşte şi
peste pridvor. Panta dinspre \ est cade
aproape perpendicular pe peretele de scân�
duri care închide biserica în această parte.
(Fig. 1 4). La colţuri apare coada de rân�
dunică iar capetele grinzilor transversale,
arată un profil frumos.
Pronaosul larg şi podit înfăţişează un
cadru sculptat, în formă de funie şi un
ornament spre interior. Pe cealaltă parte
apar nişte rozete.
Naosul are forma dreptunghiulară, având
o intrare spre Sud cu o uşă simplă, cu
cadru simplu. Este podit până spre altar.
Bolta este de formă cilindrică.
AltaruL Ceva mai scund are cam aceeasi Fig. 14. - Biserica din Hărniceşti. Vedere laterală.
formă ca cel dela Sat Şugatag. (Pl. I I I).
Uşile altarului sunt sculptate a jour, cu nezeu să aibă ştiu. Vleat 7236, anu Dom�
sfinţi ÎIl medalioane. nului I728. Pop (a) Merentie de la Că�
Pictura. Pe uşa dintre pronaos şi naos �ineşti, legător de cărţi» 1.
stau zugrăviţi Sf. Petru şi Pavel. O altă însemnare pe un mineiu slavon,
manuscript, confi r mă data de mai sus,
când e vorba de plata mesterului : « am
ostenit eu popa Simion cel de S;LS . . cârstnic .
de am ostenitu, de am umblatu pre la să�

teni, de am plătit meşterului; vleat 7236,
anul D(o)mnului I728 Ian(uarie) I4» 2.
Dat fiilld că la lucrul lemnului se pricep
mai toţi locuitorii din regiunile păduroase
cred că mesterul de care e vorba este zu�
gravul icoa�elor şi poate al bisericii.
Hramul este Naşterea Precestii, precum
arată toate însenmările vechi. Alte însem�
nări pe cărti dăruite bisericii din Hărnicesti
'
arată date �a 1 665, 1 7063, 1 707 4, 1 7685 şi
se pot găsi în lucrarea părintelui 1. Bârlea.
Fig. 13. Biserica din Hărniceşti. Latura de Sud.
BISERICA D IN DESE ŞTI
-
Însemnări. Pe o icoană din pronaos se Acoperişul de şindrilă are forma celui

poate desluşi inscripţia : t po" &a\fI'\V x,III""" dela Sat Şugatag.
I\\I�,I ,\IIPI'\ r\H,1 KI adică «Anul Domnului I827, Turla, cu baza un pătrat, are balconul
luna Aprilie, zile I2 ». mai scund cu acelaşi număr de coloane.
Satul împreună cu altele, făcea parte din J 1. Bârlea, o. C., p. 112.
domeniile lui Dragoş, pela 1 360 1.
lbid., p. 115.
2
a lbid., p. 1 1 4.
• lbid., p. ID.
I 1. Dermer şi Ioan Marin, o. C., p. 123. o lbid., p. 116.
16 BULETINUL COM I S IUNI I MONUMENTELOR ISTORICE
Coiful ascuţit este acoperit cu tablă ca cel Moise, îmbrăcat în pantaloni albi, largi,
dela Hărniceşti. (Fig. 1 5 ) . de tăietură maramureşană, urmat de ]i
Profilul grinzilor e mai simplu. Cadrul dovi şi Turci, apoi un grup fără nume
sculptat al uşii aminteşte pe cel dela Sat (Tătari sau Unguri) întregesc panoul, iar pe
latura de Vest altă grJ.lpă, Frâncii . (Fig. 1 7).
Pil da celor zece fecioare apare pe aceeaşi
lature de Vest : Cele cinci înţelepte sus,
cele cinci nebune jos ; Isus ţine de mână
o . fecioară.
Lângă uşă, Samson « tarele >) , cum e nu
mit pe aici, o altă scenă, alături, ni-l
prezintă călare pe leu. Spre colţ proorocul
Avacum, iar sus un grup. (Fig. 1 8).
Raiul este desfăsurat pe latura nordică.
În registrul superior preacuvioşii, muce
nicii, împăratii - desigur crestini - « pa
triarşii >) (sic) ' şi îngerul. În r�gistrul infe
rior zugravul a căutat să redea chipurile
proorocilor înfăţişate cu filactere şi cu
inscripţii ce cuprind versete din imnul
acatist, precum urmează :
Pucic,/e, cJc, E�f
Fig. 1 5 . - Biseri.ca din Deseşti. Vedere.
Şugatag. O prispă de piatră întovărăşeşte

soclul. Lipseşte brâul inferior, în forma Fig. 16. - Biserica din Deseşti. Picturi în pronaos.
funiei împletite, găsim în schimb brâul de
sus, dintre acoperişul cel mare şi dintre Proorocul Solomon cu inscripţia pe filac
streasina din jurul acestuia. teră : « Bucură-te Sfânta Sfintelor >) .
Co�ma acoperi şului se termină spre Est Proorocul Ezechil cu inscripţia pe filac
si Vest ca si aceea a altarului si ca foarte teră : « Bucură-te uşa cerului >) .
�ulte coa�e din Maramureş, printr' o
iesitură în forma unei jumătăti de con.
E� aminteste coiful bisericii. ' Privită de
jos baza a�estei forme geometrice pare o
visieră. A. Z 3, it
� �
C"
Pronaosul, de formă dreptunghiulară, este \...J �
�
podit. Naosul are forma dreptunghiulară, "'
ro •
O IL �
- . o
f'\
:!
iar altarul este mai proporţionat decâţ al V\
� ·rI
'"
bisericilor dela Hărniceşti şi Sat Şugatag.
(Pl. IV).
Zugrăvelile sunt lucrate pe pânză apli Fig. 1 7 . - Biserica din Deseşti.
cată pe lemn. Picturi în pronaos.
Judecata din urmă . Latura de Est în
fătisează pe Isus între Apostoli, apoi Proorocul Aron cu inscripţia pe filac
Ad�m şi Eva. (Fig. 1 6). teră : « Bucwă-te toiagul cel odrăslit >).
IaduL Pe latura de Sud, îngerul cu trâm Proorocul Ieremia cu inscripţia pe filac
biţa, chiamă la judecata din urmă. teră : « Bucură-te izvorul vieţii >).
B IS E RICI DE LEMN D Il MARAMURE 17
Proorocul Ghedeon cu inscripţia pe filac� 1 ui Hristos cu ucenicii )}, la nr. 24 : « Hristos

teră : « Bucură�te roua de pre lână )}. au spălat picioarele ucenicilor )} ; la nr. 2 5 :
Proorocul David cu inscripţia pe :filac� « Rugăciunea lui Hs. în grădină )} ; la nr. 26 :
teră : « Bucură�te ladă poleită cu Duh Sfânt )}. « Sărutarea Iudei cea vicleană )} (sic.).
Prooro cul Isaia cu inscripţia pe :filac�
teră : « Bucură�te Dumnezeescu cărbune )}. Pct'�I(l. d e. Nord
Pe plafonul pronasului sunt zugrăviţi :
11I '� 3 � .. 4 ::.i S-� .
proorocul Daniil , mucenica Iuliana, sf. So� 2 :R '"
C]
� ��
\..
Il ..
' .. �
fia şi mucenica Varvara. (Fig. 20). u
.t �
�'> . "'- 'T- �
�
E (f c
O inscripţie zugrăvită pe grinda de Sud � '-i c::... .....
(, � 'f._ � . 'f .� 10 ,& I I\J / 1.

cuprinde : ,, 1J 'n « Au plătit această tindă
-r-a
1.
. :; . !
s:
de o au zugrăvit jupânesele satului )} "3 � E o � .a
o o 1.. " �
pisah (am scris eu) Radu Munteanu, zu� �
c-fw .:: �
1.. - " · a
,2 o .: " �.:t et il=) � ..
.. w
grav )} 2. IIL � ... .., c:L
Zugrăvelile din naos, împărţite în cinci

registre, cuprind scene din Noul şi Vechiul Fig. 19. - Biserica din Deseşti.
Scene murale.
Testament, alese după cum a socotit maj
bine zugravul popular. Numai acelea care În registrul v : nr. 34 : « TatăL au zidit
privesc vieaţa lui Iisus şi Facerea lumii pre Adam )}, nr. 33 : « Şarpele au înşelat
prezintă oarecare continuitate. pre Eva )} ; nr. 1 9 : «Un om coborândtHe
Între registre sunt zugrăvite benzi în din Ierusalim în Ieri h.on. au căzut în tâl hari
semicerc, umplute cu flori. Lângă altar un
ornament în spirală .
Inscripţiile care însoţesc scenele sunt cu�
•
1� 2- !J. '-1
Iese, ca şi la alte biserici de pe aici, din �
�
Il 11 . tl
texte religioase 3. (Fig. 2 1 ). G v Il
<r
" If
::.
i2 t: ...
În registrul al doilea, din fig. 2 1 , nr. 1 6, tiord :; .. .� II) " Il .svd
u ..
..
:i
v 4-
inscripţia care însoţeşte scena are cuprinsul " �
.-:
� < .....
'>
Q � �
de.
;;;--
P�,.tf� lc v",f Fig. 20. - Biserica din Deseşti. Picturi.
1 2
;:j
.3 �
� :).. �
�
() ŞL bătându�1 l �au lăsat gol si abia V IU .
c -
c
...
: �
" (J Samariteanu l �au pus pre do bitocu său
L-
k a
'n It şi l �au dus la gazdă )}. (Nr. 20) .
(, E
� .It.
O grindă longitudinală închide bolţile
b
o �
� '-
:!
�
t aa
1: 11" naosului. Pe bolţi patru îngeri de o parte
�- e şi de alta a grinzii. De un arc de lemn
'" '(f .. l>
t! \J ... � atârnă policandrul. Iisus pantocrator pe
2. PîldQ c c.lor ze.ee.j' "ioCire a., c:.in,j f." t'o a,� bolţi şi Maica Domnului. (Fig. 22).
j"ţ�'(l.p1(l. h f 1",,", , c I s", .$/0
I
c / n"t � I'O � r&. na Peretele de Nord, registrul I�iu : ( 1 ) « Iu�
J � ClorQ j"1 a. /"",,1ci
I
I dita au tăiat capul lui Olofern )} ; (2) « Mu�
cenicu Ignatie )} ; (3) « Mucenicu Hristofor )} ;
Fig. 18. - Biserica din Deseşti. Picturi în pronaos. (4) Vameşu şi fareseu )} ; (5) « Nistor au
biruit pre Lie )} ; (6) « Dimitrie au blagoslovit
acesta : « Sfat făcând arhiereii să răst(i� pre Nistor )}.
gnească) preH(risto)s )}. Tot acolo la nr. 22 : . Registrul al II�lea : (8) « Pironit�au pre
« Bătut�au pre Hs. la stâlp )}, la nr. 23. « Cina Hs. pre cruce Jidovii pentru ertarea păca�
telor noastre )}.
1
1 780.
Conf. şi 1. Bârlea, o. c., p. 9 1.
2
Registrul al III�lea : ( 1 0) « Dus�au pre
3 Transcrierea în cuş a numelor de sfinţi a dat loc la unele Hs. Înaintea lui Pilat )} ; ( 1 1 ) « Dus�au pre
,), Hs. la Ana )} ; ( 1 2) « Dus�au pre Hs. la
greşeli care se îndreaptă precum urmează : nr. 2 5 , * Rugăciu
nea din Grădina Ghetsemani reg. 1, nr. 4, Teodor Srratilat.
Caiafa )} ; ( 1 3) « Dus�au pre Hs. la Irod )}.
,),
Curios numele Muchie dela nr. 1 5 . î n reg. v, nr. 33 : <, Şar
păretele de Nord, n r . t ( Iudita taie pe Holofern

,
În reg. 1 de pe
pele amăgitor 34. " Izoonirea lui Adam
nr. 3 :
» .
Registrul al IV�lea : ( 1 4) « Proorocu Na�
•Hristo for ,) ; nr. 6 : (' Sf. Dimi trie binecuvintează pe Nestc r ,) .
»,
tan au certat pre David )} ; ( 1 6) « Sfântu

BHle rinHI Comisiunii MonumenteloT Istorice 2
18 B ULETINUL t OMISIUNII MONUMENTELOR ISTORIC E
N A O ,5
' cr. reie. J (. c h S ud
-
"t
I 3 4 5" , 1- J � /11 II 1 '-1 IS-

1
2 /1. '3
fiu 'Iii !
,,, A ,4,CfS,1 1 ' [ ' ,"itr"'iI/i
s1.1I 1" mII re ""1""
",cs:,4
Itp,,"
il /4f
l e. S/,I"Z.lIf,,"
1 41 " 11 �O '''7f'''TlcI2 //11''Ql/1'T!{1C.
II' [' liS I S III
1 22 P"�/,,, 'I,
III ' 1 . ",,,
Z� . 2� SI' -/lI reil 2.. fJ Rv,o c,Î" 11&''' 2 (;

am G � ,d .lflo,,,'lo r
SQ rv1Q reQ 1",.
c / ,, �
picioare lor , I lI a q
E.<1 b 41 ",i" &.Ca
2. T.II r, . /mc tt , / ' /..
,n v(' c r a III 11% ""
It
Sa mQrifi � n , ii .b",minc.,,�, To m l,'
} ()
} 2.'d ' , 33 I� 'f .

v � 1 Zidire. lIII' A Jel ", % 1 'I'(.Q E v c. / .ut1Q, //Q r IZ9<J n'Nl 1", 4daftl
"
.!Q"re /�
,
,. D,mli r1uJ c. CA�II/, III� A bc.ICL./,O ftl J. SJ",1, Tt�Jol" TII-o n, �re o elo r S1rQi��Qi, ; G � , o r �cl (, P/Qtcn
J.
,
7. G""dc/�c., i .[)v,",t"''- I 'J Trjon, 10 Proeor'(1, I " PQ,.dc/,mQI1 , / 2. A " ,- c� d , / 3 , t,Ic./c.,� /i.( D(l.. O"' , d
.
I;. M II '�' "
Fig. 2 1 . - Biserica din Deseşri, Zugrăveli in naos.
Nicolae au izbăvit de moarte pre cei trei dumisale Mărie, feciorii lor Ştefan şi cu
voevozi » ; ( 1 7 ) « Sfinţii cei fără de arginţi părinţii lor 1 pentru pomina lor în veci de
Cozma şi Damian». (Fig. 23). veci amin . . . 2 jlorinţi » .
Cafasul. Pe peretele despărţitor dintre Hramul bisericii din Desesti este Cu�
naos şi pronaos este zugrăvit un arbore vioasa Paraschiva. '
genealogic al patriarhilor, având sus in� Icoanele. Mai toate sunt dela sfârşitul
scriptia: secolului al XVI I I�lea.
« P�triarşii din viţa lui Avram». În stânga 1 . Una înfăţişează Pogorîrea Duhului
arborelui, Avraam este înfăţişat în ge� Sfânt, în partea superioară, iar în partea
nunchi, de o parte şi alta a copacului câte de jos « Kosmos» (lumea).
trei patriarhi, în vârfurile ramurilor alţi 2 . Icoana cu subiectul Schimbarea la
câte trei patriarhi, iar faţă are o însemnare
deasupra Sf. Duh în în partea stângă, jos :
1 2..
chip de porumbel. lsvs
« Pop Chiril » 1 797.
Pe acelaşi perete, 3 . O alta înfăţişează
dedesuptul cafasului, Învierea, în partea su�
Fig. 22. - Biserica din
un număr de sfinti perioară şi Pogorârea
notati I -X. Pe dos � l
Deseşri. Picturi pe bolţi.
la Iad, în partea de jos.
usii 'Sf. Petru si Pavel (VI I), iar spre la� 4. Icoana Botezul Domnului cu inscripţia :
t� ra de Nord '« David au biruit pre Go� « I 7 97 Drăguş Todor )} .
liat )}, scenă de luptă ca şi aceea a lui 5 . Sf. Gheorghe, îmbrăcat în zale, că�
Samson cu leul si' a lui Nestor cu Lie. Iare pe cal, ucide balaurul, mantia sfân�
(Fig. 24). tului e de coloare rosie, subt ea o tunică
Tâmpla de lemn formează un părete de zale mărunte, cu ' o cruce de coloare
care închide până sus la bolţi, altarul, verde.
despărţindu�1 de naos care ia forma unui 6. Sf. Nichita bate pe diavol. În partea
semieilindru. stângă un împărat, lângă el inscripţia:
Uşile împărăteşti sunt lucrate a jour. « Ma ximian împăratul pă demon au mânat
Deasupra uşilor şi icoanelor împărăteşti o la sfântul Nichita în temniţă şi Nechita
bârnă de stejar leagă păreţii laterali, având au pus mâna pe el şi au bătut )} 3.
zugrăvită inscripţia : 7. Icoana unui Arhanghel.
« Anu Domnului I 780. Acestu sfentu frun�
taI l�au plătit popa. Antonie 1 şi jupâneasa 1 Ibid., Pop, Grigore, Arsene.
2 Ibid., luna lui Ianuarie, 7 zile, de 35 de florinţj.
1 1. BârIea, o. c" p. 9 1 , citeşte Pop Eanoş Părşinar, 3 Conf. 1. Bârlea, o. C., p. 90.
B ISERICI DE LEMN DIN MARAMUREŞ 19
· 1 8 Vcr'd�,.eQ 11.1/ A v�1

. 1 7 P/lda S Qm Qr#fl, Qnll//l t' ,l,fi./(v
/4 Prel''''v/ /VarQ n 1 � II Ni' Q hu z , ,zh� 1 7- 1/117/11 ,
(' l. lJa vid "It. f t" f� ""i J tin ,'" C O SI'11 Q jl .bQI'I1 / Q "
1 5 ·so""mQ St'GQ ff'/I UIJ.
' l.l u14 ,
4O 12 13
I
ina!nfq,. Q {VI Pile'; [svr Ja A ,, '-l.. /4 Ct: nQfa !Sll� Irod

!SVf
/'0
11
11 /11
c
t � ci;'" via7Q /1I1 IStls q

--
II
..--
5 1 us
,
Ş ' c ne
, S11.rs
I
1 II.I"i1a taie /'tl 1/' �hl'V/ "3 f'1l11c,nic.vl 1-( V� m ' H I/ 5' IVuio,. � �/"'IYf/C.
l' (. Ho foi .$/ ror;S LvI 6 ,,.1/ c. /' '' 1..( c.
2
IiflLr 1,nQ1ic ţ.{,.i,. o h;"",ri",N'�,
Fig. 23. - Biserica din Deseşti. Picturi în naos.
8, O icoană în cafas poartă inscripţia : si Nastasia şi 1 Grigorie şi cu Pătric şi

« Pop Chiril I 787 » . Maria. Să fie pomană în veo de veci
9 . Icoana lui Iisus c u o inscriptie în amin » .
dreapta şi alta în stânga. În dreapta I 778, (/ Zugravii d e icoane amintiţi : Radu Mun�
luna Mai I5 zile » iar în stânga « Această tean şi Gh eorghie sunt trecuti si într'o
icoană au cumpărat�o �4 0 S
inscripţie 'di� altar 2 .
popa Ioan si' soţia sa Alte însemnări pe
Pelaghia » . cărţi pot fi găsite în
. 1 O. Icoana aceasta 1 u c r a r e a părintelui
este împărţită în patru Bârlea.
scene : B i s e r i c a ar data
Elisabeta prin urmare dintre
Zaharia şi o servi� anll 1 777 şi 1 780,
toare când s'a zugrăvit.
Jo
Elisabeta Nasterea Satul Deseşti este amin�
tit în anii 1 360 şi urmă�
cu Ioan. sf�tului 3 torii ca făcând parte din
Un ostaş. Ioan Bo� domeniile lui Dragoş, ală
Inscripţie tezătorul turi' de S l a t i n a, Cră�
Inscripţia în ver� ceşti, Hărniceşti şi Sat
suri are cuprinsul ur Sud Şugutag 3 şi altele care
Nord
rămân apoi urmaşil săi. 01'
mător : Un act interesant dela
« Irod împărat începutul s e c o l u l u i al
« Pă H(risto)s tare XVI I I··lea, în legătură cu
s'a supărat un împrumut de 1 2 tio
sc.m ,n1/�!vl A vram. 1. CI:/,;)ic. , J ţ , ji A!t!.�a'n 1.!vJ�G;'LQr,k� z ă l o g un i o b ag, a fost
4, 4 V, Q "" 2. Sj. tJu4 t'" c.4'-" cI'- l'0fV"''' J -Zo PafrÎofh,;·dj"
« Şi tabăra au mânat rinţi, pentru care se dă
« Şi cocoanele 1 au p. ONul'- , �" G "eirv p", vei,
",ne 1 ""-ţ? ln'j<Z.r,
s' '!> :8. JJa VId \. ,
publicat de N . Iorga 4.
lJc.iQ� G o/,-c 6 pa
tăiat Asupra ungurizării cu
« Şi Elisabeta s'au Fig. 24. - Biserica din Deseşti. Zugrăveli în cafas.
orice preţ a acestor nume
speriat româneşti, expresia cea
« Si cu pruncul său Ion mai nimerită o dă tot N. Iorga în notele de
5.
« Păste deal au scăpat 2 .
călătorie, publicate în a doua ediţie
Mai jos, o altă inscripţie arată pe cei Ibid., Popa Dumitru, l ipseste
2 l bid., p. 90.
1
. Grigorie.
care au cumpărat�o 3 « Această sfântă icoană 3 Ioan Mihalyi de Apşa, Diplome maramureşene din sec.
au cumpărat�o Dimitrie şi soaţa sa Roman XIV şi XV, Sighet, 1 900, p . 37, nr. 1 9 ; p . 53, nr. 26 ; p . 6 1 ,
nr. 3 2 ; p . 62, nr. 33 ; p . 96, nr. 5 5 ; p . 295, nr. 1 7 2 ; p. 3 3 2,
nr. 1 93 ; p. 528, nr. 307 ; p. 543, nr. 3 1 7 ; p, 552, nr. 3 2 1 .
1 Cocon, cocoană în Maramureş înseamnă copil, copilă. � N. Iorga, St"dii şi documente, voI. XII, p. 233.
2 Intoc mai cum scăpau localnicii din faţa năvălitorilor. , N. Iorga, Neamu! mmânesc i n Ardea! şi Ţara Ungurească
3 Conf. I. Bârl ea, o. c., p. 90 : 1777, l una l ui Decembrie la 1 906, Bucureşti, 1 939, p. 330.
4 vIe. 6 DEnumirile scenelor le redăm în forma lor populară.
2*
20 BULETINUL COMTSIUN I l MONUMENTELOR ISTORICE
BISE RICA D IN BUDE ŞTI (JOSANI) şază : Prinderea lui Isus (6), Ruga din Gră,
dina Ghetsemani (7), Spălarea picioarelor
Pe valea râuleţului Cosău, care se uneşte (8), Cina (9).
cu Mara spre Berleşti, în mijlocul satului, Cina. Scena aceasta cuprinde, pe lângă
pe un dâmb, se înalţă sveltă biserica din elementele cunoscute , unele amănunte lo
Budeşti. ( Fig. 25). Ca înfăţişare generală cale caracteristice. I
ea aminteşte biserica din Apşa de Jos şi La capătul mesei, doi apostoli ţin într'o
pe cea din Saldoboş, pe marginea Tisei. mână un pocal cu picior, iar în cealaltă
Acoperişul, în pantă repede, este etajat un vas din care stau să toarne vin. Între
ca şi la cele de până acum, prezentând, ei un ghiveciu din care se înalţă lujerul unei
spre altar, o formă plante cu frunze
poliedrică, iar în şi flori. (Fig. 28).
faţă o pantă aproape Pe peretele de Nord
p e r p en d i c u l a r ă, u r m e a z ă scenele
frântă spre poale şi arătate în fig. 29.
dând impresia unei Pictura cuprinde I
viziere de coif. un număr de scene
Turla este de for' care pot sta în le,
mă pătrată, are un gătură cu numele
balconaş c ă p t u ş i t patronimic al locui,
s p r e exter i o r c u torilor şi cu starea
scânduri, ale căror politică a vremu,
capete sfârşesc prin rilor acelora, când
două siruri de dinti, numai în biserici
care d au impre ;ia puteau zugrăvi sce
unui galon ajurat. ne de luptă în care
Coiful ascuţit, de supt chipul lui Nes
forma unei pira, tor, Lie întruchipat
mide poliedrice, are în Ungur, era bi
marginile răsfrânte ruit d'e cel dintâiu,
larg în afară, se cu î n fă ţ i ş are de
sprijină pe patru Român.
sprezece colo ne te Peretele de Sud ,
scurte, legate între cuprinde s c e n e l e
ele prin arcuri de u r mă t o are, înce
lemn. In cele patru Fig, 2 5-, Biserica din Budeşti Oosani). Vedere dinspre altar. pând dela Est : Sf.
colţuri se înalţă, ca Ilie în trăsură cu
patru clopote, patru coifuri mici. (Fig. 26). patru cai, jos Elisei la Iordan ; Sf. Dimitrie
Biserica este de proporţii mai mari decât şi Lupta lui Nestor cu Lie ; Sf. Simion
cele din jur, este pardosită cu piatră şi Stâlpnicul, Sf. Prooroc Ilie.
este împărţită în trei, având pronaos, naos Peretele de Nord. Începând dinspre Vest,
si
, altar. în registrul de sus o serie de scene, în le
Pronaosul se desparte de naos printr'un gătură cu Facerea lumii, după scena Jertfei
grilaj prins de o serie de coloane. lui Avraam.
Naosul are cafas, este boltit cilindric şi Facerea lui Adam si a Evei, Adam şi
este mai jos cu o treaptă decât altarul. Eva în Rai, Eva prim�şte mărul din pom.
(Pl . V). Grădina Raiului cuprinde o mulţime de
Pictura este de aceiaşi factură naivă îm animale, pe care le vom găsi aidoma şi în
părţită în registre şi scene, printre care se cealaltă biserică din Budesti, în cea din
�
desfăsură ornamentul floral de acelasi ' ca- Susani si anume : centaur, lefant, cal, că
racte; popular. milă, ţ ;P, bou, lup, vulpe, cerb, zebră şi
Peretele de Vest al pronaosului cuprinde păsări ce aduc a animale, au însă anpl,
două registre cu scene din viaţa lui Isus, cioc şi creastă. Adam de o parte le dă
arătate de fig. 2 7 , ( 1 - 5), iar altele înfăţi, nume.
BISER lCl DE LEMN D IN MARAMUREŞ 21
În altar: Sf. Spiridon, Climent, papa Anul de la H (risto)s 1 762

Aprilie 28 » 1 .
dela Roma, Sf. Vas ilie cel Mare, Sf. Gri� Pe dosul tâmplei : « Tu
eşti preot în
gorie, Sf. Ioan Zlataust, (Grigorie papa) veac după rânduiala lui Mel hisedec. Draguş
dela Roma, Sf. Atanasie, Sf. Chiril, Sf. Matei parohul » .
Ipolit, papa dela Ro�
ma, Sf. Leon papa
dela Roma, diaconul
Lavrentie şi Ştefan
arhidiaconul.
D e a s u p r a acestui
registru, Sfinţii evan�
ghelişti în medalioane,
Jertfa lui Avraam, Sf.
Treime, în chipul celor
trei îngeri, Sf. Am�
brosie, Arătarea ar�
hanghelului G a v r i i l
lui Isus Navi, Gavriil
vestind lui Zaharia,
Sf. Evanghelist Ioan,
Sf. Evanghelist Matei.
Pe dosul tâm lei : Jer�
tfa lui Ghedeon, Jerfta
lui Ilie. Deasupra uşi�
lor î mp ă r ă t e ş t i un
personagiu înaripat,
iar în stânga Ioan.
Urmează o scenă de
apocalips cu inscrip�
ţia : « Faţa l ui ca
soar ele » : Proorocul
Aron, Aflarea capului
S f. I o a n . Pe boltile
altarului : Sf. Trei-:ne.
Altarul are forma
unui poligon neregu�
lat şi este legat prin
grinzi.
Tâmpl a d e l e mn
prezintă două uşi îm�
părăteşti şi o singură
uşa laterală. Icoanele,
a ş e z a t e î n r e g i st r e , Fig. 26. - Biserica din Budeşti. Vedere.
cuprind apostolii şi
proorocii.
Inscripţii. Spre Nord, pe tâmplă, inscrip� Pe spatele crucii din dosul Sfintei mese :
ţia zugrăvită are cuprinsul acesta : « Din Acest oltar cu icoana laolaltă pă prestol
«
mila lui Dumnezeu si din darul Duhului au plătit Draguş Mathei şi cu soţia sa
Sfânt ne�am învrednicit de am înoit aceste Mariia şi cu fiul său Ştefan să fie pomeană
icoane într'această biserică, în zilele acestor lor, în veci amin. Ani dela Hs. 1 83 2 . Au
oameni (sic) : Intie popa satului, Măriuca, lucrat Opriş Ianos pictoru » 2.
popa Lup, Budu, Grigorie cârznic, Chin�
driş, Mihai, Măriucă, Costan, Budu, Ma� 1 Cf. şi 1 . Bârlea, o. C., p. 59,
tei, Bud, Ursul, Dunca, Palcu, Fer, Vasile. 2 Ibid., p. 60.
22 BULETINUL COM ISIUNlL MONUMENTELOR ISTORICE
După inscripţia săpată deasupra uşii, bi�
I
serica a fost ridicată în 1 643 1. Aici se
păstrează coiful şi cămaşa de zale a lui
Pintea Viteazul 2. O asemenea cămase de
zale a aceluiaşi haiduc de neam nob il din N o e'
Budeşti 3, se află la Muzeul din Baia Sprie.
4. 1$'" 1", C/fiqjo , ; ţ

Actele vechi amintesc de o danie făcută la 1 3 6 1 1. 4. bvrn,'ntUl 5I!"'Q';�fICC;1 � 1Sti! 1,, 4na , :l LcpqdafCQ Iv/ Pefrv,
d e Regele Ludovic lui Bud 4 ş i altora, fiii lui Lo�
covoi, a unei jumătăţi din ţinut 5. Fig. 2 7 . - Biserica din BudeştC(Josani). Picturi.
La 1 402 satul Budeşti împreună cu altele este
atribuit « fiilor magistrului Drag : Sandrin şi Geor�
giu, lui Ladislau fiul lui Ioan Românul din Ma� BISERICA D IN BUDEŞTI (SUSANI)
ramureş 6. Fiul lui Bud, Vine transcrie în 1 404
donaţiunea din 1 3 6 1 7 , iar în 1 405, din ordinul Cea de a doua biserică din Budesti di�
Regelui Sigismund, sunt puşi în posesiune : « Vine, feră ca înfăţişare de cea dintâi, fiind mai
puţin sveltă, mai pu�
ţin proporţionată, din
pricina lungirii părţii
din faţă, iar turla prea
scurtă în partea infe�
rioară, în raport cu
coiful. ( Fig. 30, 3 1 ) .
Planul e cel obisnuit,
cu adaosul preiungit
al p r o n a o s u l u i . (PI.
XVI I I).
Acoperişul inferior
este mai p r o n u n ţ a t
decât l a altele, feres�
trele lărgite la vremea
când a fost lungită
biserica, iar soclul e
de bolovani de râu.
Pictura, de aceeasi
inspiraţie şi factu;ă
populară, cuprinde un
număr de scene cu
caracter folcloric si
se apropie de pictu;a
Fig. 2 . - Biserica din Budeşti. Cina cea de tain •. celeilalte, descrise
mai sus.
Atitudinea sfioasă,
Draguş, Sandor şi Bud din Coseni », pe moşiile în faţa lui Iisus, a celor doi apostoli
Bărbeşti, Fereşti, Că1ineşti, Boloteşti, Budeşti, Vin� şi înfăţişarea arhanghelului Gavriil care
ceşti şi Văleni 8 1) . Pentru această moştenire au fost
vesteste , « fecioarei Mariei nasterea
, Mân�
» ,
şi neînţelegeri în decursul veacurilor al XV-lea şi
al XVI-lea, dându-se pentru fiecare j udecată în
parte câte un act regal 9.
1 lbi d . , p. 60.
lI.
V".!
1.
1 � 9 110
2 lbid., p . 60 şi 1. Dermer şi 1. Marin, o. c., p . 1 1 5 .
3 lbi d . , l . C . , p . 1 1 5 .
• Dela el numele satului.
6 Ioan Mihalyi, o. C., pp. 50-5 1 .
I
1. 12. 13. h Ir. Ib.
1 . 1. I� "f 1"1 Pi/qr t il ",illr"q ) JncvnVnafUl c.v spinI 4. : vreii e L'
� .. ,ti,nir�q,s'J "" 'c:,.c:rV�ii, , iĂ,I,,, �i"",
6 I bi d . , p . 1 2 3 . ]. � J�,.,u/, fe ,..i/e li <" -1') 1" f7JCfl'l';,,!, ., J • vi,,,,,, q Coborq_cQ d� /u
, Ibid. , p . 1 2 9. c'<lce, /Q �
8 lbi d . , p . 1 3 2 .
p lbid., pp. 263, 3 2 1 , 4 6 , 50 1 , 5 2 5 , 5 5 5 , 5 62 , 603, 638, fig. Z9. - Biserica din Budeşti (Josani). Picturi .
BISERICI DE LEMN DIN MARAMUREŞ 23
tuitorului lumii ne arată pe zugravul lângă el. Cel din stânga poartă inscripţia
sătesc. ]ima. O încercare stângace de perspectivă
Costumul personagiilor şi aici şi în mai a încercat�o pictorul, zugrăvind clădiri şi
toate picturile din Maramureş este costu� turnuri. Tăietura costumelor femeilor nu
mul local : o zeghe Lungă aruncată pe se deosebeste de aceea a bărbatilor din
umeri si pantaLonii largi. În unele caZUfl, care pî.· icin a' pantalonii largi de f�mei, par
cum �ste *acela al îngerului,
vestmântul de supt zeghe este
de tăietură bizantină. Î n mâini
poartă nelipsita ramură înflo�
rită. ( Fig. 3 2 ) .
Mai distinşi ca înfăţişare apar
doi din cei trei îngeri care alcă�
tuesc Sf. Treime, la masa lui
Avraam, de supt stejarul Mam�
vri. (Fig. 33).
O serie de scene, în registre,
ilustrează pictura altarului în
care se cuprind patriarhii :
Ghermanos patriarhul, Sf. Ser�
ghie patriarhuL, Sf. Sofronie
patriarhul, Sf. Ioan arhiepis�
capul, Sf. Cjrigorie 'patriarhul,
apoi Sf. Malahia, Sf. Theodor.
Dedesuptul acestora, scenele
sunt însoţite de inscripţii lă�
muritoare : « (Când s'au a)dunat
Onofrie cu Pahnotie în pustie » .
Deschiderea unei ferestre mai
mari a sacrificat o scenă.
Urmează apoi « Sf. SiLvestru
pat (riarh); Sf. KiriLo patriarh » ;
Is (us s'au arătat cu vestiminte
rupte lui Petru patriarhu Alec�
sandrischie » . ( Fig. 3 4 , 3 5 ) .
Tâmpla. Scenele pictate pe
târn.plă sunt cele obişnuite.
Deasupra icoanelor împără�
teşti, apostolii sunt grupaţi câte Fig. 30. - Biserica din Budeşti (Susani). Vedere laterală.
doi de o parte şi alta a lui
În registrul superior este zugrăvită Maica

Iisus Pantocrator.
nişte şalvari. Î n dreapta scenei cu Răstigni�
Domnului, tipul Protectoarei cu Iisus în rea, Coborîrea de pe Cruce apare ca ceva
medalion. De o parte şi alta şi tot în me� lipsit de orice dramatism, ce de altfel şi
dalioane, împodobite cu frunze de stejar, pandantul acesteea « Punerea în mormânt » ,
câte doi prooroci. în care zugravul n'a izbutit să redea tot
Sus apare Scena Răstignirii : în mijloc tragicul situaţiei. Aici Iosif, Nicodim, Magda�
Iisus pe cruce, de o parte şi alta a capului lena şi Ioan privesc resemnaţi trupul ne�
soarele şi luna, apoi jos, de o parte a ' al lui Iisus, împlinind mai mult
Însufletit
crucii Maica Domnului, Maria si ' o altă un fel de ritual. Abia dacă Maica Dom�
femeie, iar de alta Sf. Ioan cel Jalnic şi nului, prin gestul ridicării mâinilor spre
Longhin sutaşul. Tâlharul de pe crucea tâmple redă ceva din tragedia momentului.
din dreapta cu inscripţia Ghesta îşi dă
cală. O friză lată, zugrăvită cu frunze şi
Cosciugul este împodobit după moda lo�
sufletul în mâinile îngerului care a scoborît
24 BULETINUL COMIS IUNII MONUMENTELOR ISTORICE
flori, desparte scenele de mai sus de restul care Iisus stoarce într'un potir sângele
registrelor. (Fig. 36). din vita ce-i creste din coasta însulitată.
Scena spălării picioarelor înfăţişează pe Un îng er ţine p �tirul cu dreapta ia � în
Iisus şi pe apostolul Petru. stânga ţine o filacteră cu inscripţia : « Răs
Rugăciunea din grădină însoţită de in cumpămtu-ne-ai pre noi din blestemul legei
scripţia « Rugă-se Isus în grădină >) , este cu scump sângele tău » .
originală prin înfăţişarea ei. D e o parte M aica Domnului, d e cealaltă
Sf. Ioan cel Jalnic, iar sus,
Dumnezeu Tatăl si Duhul Sfânt
în chipul poru �belului. ( Fig.
40).
Scena aceasta s'a răspândit în
toată Transilvania si în Mara
mureş şi prin meş teri ardeleni
a pătruns şi dincoace de munţi.
Ea este în legătură cu legenda
în care se povesteşte că soţia
lui Pilat, Proda, s'a dus la
răstignirea lui Iisus, fără voia
soţului ei. Fiind prea aproape
de cruce sângele care a ţâşnit
din coasta lui Iisus i-a stropit
haina cu care era îmbrăcată.
Neizbutind s'o spele a îngro
pat-o supt un piersic de teama
lui Pilat. Din această haină a
iesit vita de vie care a rodit si
a ' făcut struguri din care de
scoate vinul 1.
Facerea lumii. Scena aceasta
care a preocupat şi pe repre
zentanţii picturii populare în
fătisează, în toată naivitatea
cr� �rea primilor oameni. Într' o
grădină cu pomi pe o colină,
care este în acelaşi timp ma
( liwr w'ruJ,) ţine în braţe pe

lul unei ape, Dumnezeu Tatăl
Adam si îl binecuvântează.
Fig. 3 1 . - Biserica din Bl1deşti (Sl1sani). Vedere. Lângă Adam inscripţia : « Ali-
luia, Aliluia, Aliluia >) . De
cealaltă parte a colinei, Adam,
Grădina cu câţiva pomi este despărţită ceva mai mare, întinde mâna Evei care
de rest printr'un gard de ostrete, dincolo este adusă de Dumnezeu. Lângă el inscrip
de care trei apostoli dorm. ' tia : « O dulcele omule meu >). Supt un copac,
Î ngerul apare într'un colţ sus, iar în d e pe celalt mal al râului, de care aI? vor
faţa Mântuitorului : o mână, crucea, pi bit, un copil cu braţele deschise. In apa
roanele, clestele, sulita, biciul, anuntând râului peşti, în văzduh păsări, pe o altă
suferinţele �e vor ve� i. (Fig. 3 7 ).
'
colină, un animal înaripat, iar în restul
Judecarea lui Iisus si Drumul crucii sunt grădinii animale de tot felul : cai, un li
redate cu aceiaşi naivitate cunoscută în corn care se joacă cu un câine, un cerb,
toată această zugrăveală. (Fig. 38 şi 39).
Taina transformării vinului în însuşi sân vie 1şiN.Mântttitorul. Cartojan, Iconografia populară românească, Viţa de
gele Domnului este redata. d e ş c en � in 1 937. p p . D- 1 6:

în Al-ţă �i technică f!,rafică, Caeţul Nr. 1,
BI ERICI DE LEM D IN MARAMUREŞ 25
un Lup, o cămilă, un elefant cu inscripţia 4. « O dulcele fratele mieu ( vă ?) ! Păn

H CMIW , o oaie, un Leopard, un Leu, un truce (sic) ai scos din trupuL sufletul a mieu » .
mistreţ, un centaur cu un arc si o săgeată, (Fig. 42).
cel care apare în zodiacul ' zugrăvit la 5. O inscripţie care nu are loc deasupra
bisericile noastre, cu inscripţia : 1-lenO"" f l l '"
TOJI I I HT,IK.
Pentru a se despărţi de lumea cealaltă,
grădina raiului este înconjurată cu ziduri
marcate cu turnuri de cetate. ( Fig. 4 1 ).
Izgonirea din raiu. Dumnezeu Tatăl plu
tind în nori, înconj urat de heruvimi şi
serafimi purtând inscripţia S.S.S. adică :
Sfânt, Sfânt, Sfânt, binecuvântează cu am
bele mâini. Î n dreapta A vel se roagă în
genunchi. Deasupra capului său inscripţia :
« Şi (a) primit Domnul Dumnezeu ruga şi
darurile lui AveL » .
In dos, Cain este nemulţumit că i s'au
respins darurile.
In stânga Dumnezeu Tatăl, Adam şi
Eva plângând şi îngerul care îi ia de mână
spre a-i scoate afară din rai, alături scena
cu şarpele care dă Evei mărul oprit.
Dedesuptul scenei în care Dumnezeu
Tată] binecuvintează şi poartă în medalion
pe Sf. Duh în chip de porumbel , ins
cripţia :
Savaoth ispolni nebo i zemlu : adecă :
« TatăL au făcut ceriul şi lumea » . Şi în
cer îngeri şi herovimi (sic) şi samfimi (sic)
şi alte podoabe în cer. Şi au făcut omu
pre Adamu şi paseri şi peştii şi hiara (sic)
si toată hrana a omului si în sese zile au
�edit şi a şaptea zii au ' o sfii�ţit (sic) şi
în ceriul s'au hodenit întru slavă în veci
de veci amin » .
Î n registrul d e jos : Adam ş i Eva î n apă
până la brâu 1 plâng la uşile raiului, ală
turi Adam sapă şi Eva toarce ; în scena a
treia Cain ucide pe AveI.
Inscripţii : 1 . « Şi aii. scos îngerul pe Adam
şi Eva afară » 2.
2 . « Au zis TatăL cătră Adam de aml'i Fig. 32 . Biserica din Budeşti (Susani).
mănâncă pita cu lucrul seu » (sic) (glava 3).
-
Arhanghelul Gavriil.
3 . Din pricina unui cuer de lemn in
scripţia în care este vorba de uciderea lui scenei la care se referă, se întinde mai
Avel apare incompletă . . . « Si când au departe şi cuprinde următoarele :
mers şi au omorât Cain pe Avel » .
Cain stă cu ciomagul asupra lui Avel « Porunci Dumnezeu îngerului său
care e trântit jos şi care rosteşte cuvin « Să iasă Adam din miu său,
tele puse în inscripţia de deasupra : «Că n'a ţinut cuvântul mieu » .
« Ş i nu-i răbdai în miu nici e u » .
1 N. Cartojan, Cărţile populare în literatura românească 1 . Î ncercări de a reda în versuri inscripţii,
1 92 9 p_ 50.
2 Cu acel prilej Adam şi Eva au intrat în apă spre a se pocăi. vom mai întâlni la bisericile Maramuresului. ,
-
26 BULETI UL COM ISIUI II MONUME TELOR ISTORICE
Sculptura în lemn este de două feluri : două medalioane în care sunt înscrise cruci
ţărănească şi de caracter bisericesc ; ţără� sculptate. Zona superioară în care pre�
nească la cadrul uşii exterioare cu mar� domină ca element principal cercul, zona
Fig. 33. - Biserica din Budeşti (Susani). Sf. Treime. Fragment.
ginea O funie împletită, având un număr inferioară în care linia în zig�zag şi deri�
de cinci rosete pe frisa superioară : două vatele sale geometrice, rombul, triunghiul
sculptate linear, trei sculptate în formă ţin locul întâiu. (Fig. 43).
de raze concentrice, iar restul uşilor sculp� Sculptura de al doilea fel, de caracter
tate linear, în două zone despărţite prin bisericesc, o reprezintă uşile împărăteşt i
BISERICI DE LEMN D IN MARAMUREŞ 27
cu ornamentul floral care încadrează cele Inscripţia din dosul tâmplei arată data
patru figuri de evanghelişti în patru pa când s'a zugrăvit altarul.
nouri, aşezate două câte două pe fiecare Satul se mai numia şi Vinţeşti, desigur după
canat si numele unui Vin� mai vechi decât acel care, în
' două medalioane în partea supe
La 1 6 1 9 se înseamnă p� un manuscris Anghe
rioară, înfăţişând Buna Vestire. Spaţiul mar anul 1 404, transcrie donatiunea din 1 3 6 1 1.
ginal, de lângă aceste n1.edalioane, este în liot, cumpărat de Matsuţa Gavriil din Budeşti
tregit printr'o floare şi frunze pe un lujer. cu fiul său Taiul pentru cazul când acesta ar fi să
(Fig. 44). se facă preot . « iară să 2 nu va fi pentru . . . » .
. .
Fig. 34. - Biserica din Budeşti (Susani). Scene din altar.
Al doilea rând de uşi împărăteşti, care Între cărţi o biblie dela Blaj, din 1 795 j un
formează uşa de intrare din dreapta cu ceaslov de Rădăuţi, 1 745. Pe ceaslovul acesta o
Însemnare din 1 745 arată numele celor cari au
ornament floral zugrăvit, cuprinde figu contribuit la cumpărarea cărţii precum şi satele
rile celor patru evanghelişti şi datează din de unde sunt adică : « toţi d i n B u d eşti şi d i n Vin
secolul al XVI I-lea, cum o arată figurile ţeşti )}. Numele de Vinţ se moşteneşte în satul
zugrăvite ale sfinţilor şi inscripţia care în Vinţeşti, precum reiese dintr'o Însemnare a lui
soţeşte banda ornamentală dela mijlocul Vinţu Vascu din 1 766, pe o Evanghelie tipărită
În Bucureşti la 1 760 3.
uşilor : urnele zugravului ni-l arată inscripţia de pe
I l\
iconostas. El este Alexandru Pon c haschii 4 .
. , G H H r\IHilll " S I I H (\1 ,1 pli I I J KIIC � I '\ CNKiHO� CKN� �I
Ctitorii sunt arătaţi de aceiaşi inscripţie :
CK,�f 'ITS LlJiH U rp-kxo pW x,IX h: H " .
..\.\,
C04/\ CKO�I 1'\ 11 3,1

popa Ionaş cu a sa jupâneasă Jura Măricuţa
Adică :
Ioan Mihalyi, o. c., p. 129.
Aceste uşi le-a cumpărat Mariş Vasile cu 1
2 Inttebuinţarea lui s ă din latinescul si, cu înţelesul de

soţia sa şi cu fiii săi, pentru iertarea păca
telor sale; r 628. (Fig. 45).
dacă.
3 1. Bârlea, o. c., p. 65,
4 Ibid., p . 66.
28 BULETINUL COM ISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
şi feciorii lor Vasile şi Toader şi Qri Sandrin şi Georgiu, lui Ladislau fiul lui Ioan
gore şi fătuţe Ionă » precum şi alţii « Bud
1402 1 şi în actele din 1405 2, 1424 3 şi 1475, 4 când
Românul din Maramureş prin actul din 7 Aprilie
Toader şi Opriş Vârtic şi Bata Ştefan » .
Fig. 35. - Biserica din Budeşti (Susani). Scene din altar
ai altora. In actul din 1475 apar două nume :

Indemnaţi de popa Ionaş, ei au stăruit se introduc şi alti copărtaşi ai acestor moşii şi
,
şi Ioa n mLm iţi Pinte
pentru zidire « si s'au zidit » biserica în
1 760, când s'a ş i zugrăvit.
« L u ca l).
1 1. Mihalyi, o. C., p. 1 2 3 .
Satul este pomenit alături de altele care au 2 Ibid . , p . 135.
intrat în stăpânirea fiil or voevodului Bale : De 3 Ibi d . , p . 263.
rnetriu şi Alexandru, fiilor magristratului Drag : • Tbid., p . 5 2 5 .
81 ERICI DE LEMN O I MARAMURE 29
Fig. 36. - Biserica din Budeşti (Susani). Tâmpla.
Fig._3 7 . - Biserica din Budeşti (Susani). Spălarea picio.rrdor şi rugăciunea din Ghetsimani.
30 BULETINUL COMISIU I I MONUME TELOR ISTORIC E
B ISERICA DIN SÂRBI (JOSANI) Coiful se sprijină 'pe nouă coloane scunde,
legate între ele prin arcuri de lemn simple.
Înfătisarea bisericii din Sârbi este aceea Pronaosul este îngust, naosul dreptun�
a unei 'c lădiri formate dintr'un corp de ghiular, iar altarul ca de obicei, de formă
prismă asupra căreia acoperişul faţadei prin� poligcnală. (PI. XXI) .
cipale, un triunghiu aproape echilateral, Laturile acoperişului au forma unor drep�
Fig. 3 8. - Biserica din Budeşti (Susani). Judecarea lui Iisus.
cade ca o pălărie cu marginile mari şi puţin tunghiuri în pantă repede, cu marginea de

aduse pentru a svârli departe apele ploilor jos răsfrântă în afară. (Fig. 47). Partea
ce curg din belşug în regiune. Coama aco� dinspre altar este alcătuită din trei feţe
perişului taie baza turlei, de forma unui tri unghiulare.
Fig. 39. - Biserica din Budeşti (Susa ni). Drumul crucii.
pătrat, printr'un unghiu ascuţit ca o pană, Corpul clădirii este alcătuit din bârne
C U . ajutorul căreia se despică un trunchiu groase încheiate la colţuri în forma obiş�
de lemn. (Fig. 46). nuită, în coadă de rândunică foarte des�
Turla răsare în faţă, ieşind din acoperişul chisă şi bogată. (Fig. 48).
de şindrilă în forma unui corp unghiular Un brâu în formă de funie împletită
împodobit în partea de sus printr'un rând încinge biserica, de desuptul încheieturilor
de sindrilă atârnând în forma unor zimti de grinzi de care am vorbit mai sus.
si a'coperită de un coif ascutit de forn{a Pictura. S'a păstrat foarte bine în altar
�nei piramide cu opt laturi car� se răsfrâng, şi la tâmplă. În altar sfinţii mari ierarhi,
dând forma unei pălării cu marginile lăsate. în registrul întâiu, sunt despărţiţi între ei
BISERICI DE LEM OI MARAMURE Ş 31
prin coloane în jurul cărora se împleteşte Primul registru al icoanelor împă

coarda de viţă cu frunze, motiv foarte răteşti cuprinde icoane din secolul al
răspândit în aceste locuri. De sub capi XIX-lea.
telele coloanelor se desfac arcuri care trec Cel de al doilea prezintă ca scenă centrală
pe deasupra capetelor sfinţilor legându-se pe Iisus Pantocrator, având de o parte
de coloana alăturată. De o parte şi de şi alta pe Maica Domnului şi pe Sf. Ioan,
alta a capitelelor două flori par două iar în colţurile de sus ale jeţului arhieresc,
rosete. Deasupra lor pe o bandă inscripţii doi îngeri. Grupaţi câte doi, de o parte şi
ca aceasta : « SfântuL NicoLae » ,
« SfântuL Ioan ZLataust » , « SfântuL
Domnu L nostru Is. Hs. Din coasta
» .
lui Iisus răsare o coardă de vită

încărcată de struguri, se ridi�ă
pe deasupra braţelor crucii din
spatele lui Iisus, pentruca să se
îndoaie în cealaltă parte, unde
Iisus stoarce struguri în potirul
ţinut de un înger, îmbrăcat în
costum maramureşean. Deasupra
inscripţiei acestei scene, o alta are
cuprinsul următor : « Acastă (sic)
aLtariu pLateată (sic) doi boeră
(sic) » .
Deasupra acestora, î n medalion :
Sf. evanghelist Ioan, Sf. apostoL
Iacov, Sf. evanghelist Matei. Cei
doi evanghelişti ţin în dreapta
condeiul iar în stânga, în chip
cu totul stângaciu, zugravul a
încercat a reda o masă şi o carte
deschisă. (Fig. 49).
O altă ilustratie ne arată doi
sfinti ale căror v'estminte au tăie
tur� hainelor maramureşene : Sf. Fig. 40. Biserica din Budeşti (Susani). Iisus şi viţa de vie.
-
Grigorie Bogoslov, Sf. Ioan ZLa

taust. (Fig. 50). Deasupra o inscripţie din alta, spre Nord şi Sud, sunt zugrăviţi cel
care fotografia nu poate da decât W1 doisprezece apostoli.
fragment : « . . cu soţia Frasina (sic) pentru Deasupra acestui registru urmează al trei
ertare păcatelor » . lea registru de medalioane. Scena centrală
Deasupra medalioanelor descrise mai sus, înfăţişează pe Maica Domnului cu Iisus în
îngenunchiaţi în nori, încinşi la mijloc medalion şi cu inscripţia din acatist : « Bu
peste cămăşile lor scurte, doi îngeri cu cură-te Maica Lui Dumnezeu » .
chipuri naive, purtând aripile desfăcute, au Banda pe care se află inscripţia de mai
câte o trâmbiţă ce pare mai mult bucium sus cuprinde numele proorocilor, aflaţi în
local. (Fig. 5 1 ). medalioanele de dedesupt, care dela Nord
TâmpLa. Este de remarcat că obiceiul de la Sud sunt : Isaia şi Zaharia, IezechiL şi
a grupa în jurul scenei centrale a fiecărei David, Iacov şi Moisei (sic) Aran ŞI
frize, restul scenelor tâmplei, era foarte SoLomon, G hedeon şi DaniiL, Ieremia ŞI
răspândit în părtile Maramuresului în se Avacum.
colul al XVI II-Ie�, iar în secolul' al XIX-lea, Pe filacterele lor întâlnim câte-un verset
acelaşi obiceiu îl întâlnim dincoace de din acatistul Maicii Domnului care începe
munţi la biserici ca aceea a Schitului Crasna, cu : « Bucură-te 1. »
la Mânăstirea Zamfira, la Scăeni, la episco

p I. a Buzăului etc. I Aceasta aminteşte pictura bisericii din Deseşti.
32 BULETINUL COM ISIUNII MONUMENTELOR ISTORIC�
Fig. 4 1 . - Biserica din Budeşti (Susani). Facerea lu[nii.
Scena centrală, ca şi cele din registrul Pantocrator, în care, pe lângă frunze, apare
inferior se desparte de rest prin două simbolic, strugurele. Ultimul registru cu�
coloane împodobite cu coarde de viţă cu prinde scena Răstignirii Între doi tâlhari
frunze, spre deosebire de ornamentatia co� a" lui Iisus Hristos, Însotită de Coborîrea
loanelor care închid scena centrală c � Iisus d � pe cruce şi de Pun �rea În mormânt.
B l ERICI DE LEM DIN MARAMUREŞ 33
În fund si în lături răsar siluetele turnu� Pe turnul din colţ « Toate p l i n i n d u�se cel
rilor, ascuţ ite, după cum văzuse meşterul nescris împrej ur » . (Fig. 5 2 ) .
zugrav pe la cetăţile din Ardeal, reprezen� O pânză mare care înfăţişează patimile
tând cetatea Ierusalimului. lui Iisus, prin factura zugrăvelilor şi ductul
Si aici ca si
' în alte părti atitudinea per� literelor inscripţiilor, arată provenienţa
so� agiilor este convenţio�laIă. Nimic din obiectului. Pare a fi dela M untele Athos, de
dramatismul momentului nu se ceteşte pe pe"la începutul secolului al XVII I�lea.
figurile celor din jurul tragediei lui Iisus. b alta arată pe Iisus într' un medalion,
Ca elemente deosebitoare, faţă de sce� înconjurat de sfinţi, stând în scaun de
nele similare din alte părţi, găsim aici nu j udecată şi împărţind dreptatea.
mele tâlharilor. Cel din dreapta, al cărui Cumpăna dreptăţii îşi mişcă talerele în
Fig. 4 2 . - Biserica din Budeşti (Susani). Primii oameni.
suflet îl ia un înger, se numeşte Q hespta 1 registrul de jos, cu nelipsiţii diavoli şi

iar cel din stânga Dejma 2 . Sufletul îi va fi îngeri.
luat de diavolul negru care aşteaptă în O scenă murală, un sfânt în slavă, izo�
stânga lui, deasupra crucii. lat de orice mediu, înconjurat de aureola
Numele sutaşului Longhin este dat sub de raze dovedeste ' totala naivitate a zu�
forma Logvină. gravului. ( Fig. 5 3 ) .
Î n jurul mormântului sunt grupaţi : Iosif, Icoa na care înfăţişează pe Iisus intrând
Maria, Maica Domnului, Ioa n şi Nicodim, în Ierusalim este tot asa de naivă ca si ' zu�
iar pe tronul ridicat, inscripţia : « iară în grăvelile pereţilor. Asi�lUl are cap de miel,
ia d cu sufl etul ca u n Dumnezeu ; în ra i cu foarte asemănător cu al Sfântului Hristofor
Tată L şi pre sca u n era i H (ristoa }se cu TatăL din bisericile noastre. Planul pe care merge
şi cu D u h u l » . este mai ridicat decât cel obişnuit pentru
a arăta că înaintea lui Iisus s'au asternut
'
J Tâlharul din stânga. covoare . Aduce mai mult cu un podeţ
2 Tâlharul din dreapta (Dizmos). Vezi şi Ecat. Piscupescu,
Litemtura slavă din Principatele Române in sec. al XV.lea,
� ecât cu ceea ce a vrut zugravul să arate.
Bucureşti, 1 93 9, p . 97. In poarta cetăţii un număr de chipuri
Bulerinul Comisiunii MonumemeloT Istorice. 3
V.>
.ţ...
o::J
C
�
r-
Z
C
r-
O
O
�
2
(j)
a
�
o
z
c
�Z
>-)1
trl
r
o
�
u;
o-f
�
O
(TI,
_ J
Fig. 4 3 . - Biserica din BLldeşti (SLlsa ni). Uşa exteriOlH"ă. Fig. 44. - Bi�erica d i n BLldeşti (SLlsa n i ) . U ş i l e î m părăteşti.
BIsERICI DE LEMN DIN MARAMUREŞ 35
naive având pălării cu blană pe .

margini, însă îmbrăcaţi în costume
de tăietură maramureşeană, caşi
acela în care este îmbrăcat Iisus
de � altfel, stau să-I primească.
Fondul deschis al icoanei este
împodobit, după obiceiul local,
cu mari frunze de stejar. Obiceiul
acesta ca fondul să fie împodobit
şi cu desene era foarte răspândit
în secolul al XVI I-lea, în Rusia,
de unde s'a importat şi la noi, în
vremea lui Matei Basarab. ( Fig. 54).
BISERICA D IN S Â RBI
(SUSANI)
A doua biserică din Sârbi are
o înfătisare deosebită de cea
descris ă �ai sus. Acoperişul cor
pului principal e mai înalt şi este
însoţit de o streaşină care se leagă
de acoperişul mai scund al alta
rului şi care pare a forma un
acoperiş în etaje. (Pl. XX) .
Turla de formă pătrată prezintă
un balconaş scund, împodobit cu
scândurele ale căror capete fieră
struite aduc a dantelă.
Coiful ascuţit se termină spre
vârf cu o cruce de metal iar baza
lui formează si' o streasină
' îngustă
care acoperă balcona şul descris
mai sus. (Fig. 55).
Privită din fată biserica apare
mult mai svel tă : un poliedru
mai larg în partea inferioară este
acoperit de prima streaşină, iar al
doilea poliedru, aşezat deasupra
celui dintâiu, este acoperit cu o
prismă triunghiulară, care cores
punde acoperişului principal.
Din vârful coamei care pare că
o spintecă în partea de jos, răsare
turla ascuţită. ( Fig. 56).
Tâmpla bisericii e simplă ca
împodobire. Spre deosebire de
altele, în jurul scenelor centrale,
în fiecare panou se întâlneşte un
singur personagiu sau un singur Fig. 45 . Biserica din Budeşti (Susan;). Uşile Împărăteşti.
-
subiect.
Toate scenele sunt încadrate în coloane căpăţânei, meşterul a pus ochiul lui Dum
silnple având capitele sculptate. Sub crucea nezeu. De o parte şi alta un ornament
simplă şi ea, de deasupra tâmplei, în locul vegetal sculptat a jour în formă de lujer,
36 BULETI lUL COM ISIUNIl MONUMENTELOR 1 TORICE
înlocueşte dragonii dela alte tâmple. (Fig. Maica Domnului stă într'un jet având
5 7 ). pe Iisus în stânga. Copilul sfânt ' binecu�
Fiecare icoană prezintă în partea supe� vântează. ( Fig. 59).
rioară un ornament sculptat în lemn apli� Filacterele proorocilor cuprind, ca de
cat deasupra ramei . ( Fig. 58). obiceiu, inscripţii cu versete din Acatistul
Icoa nele. Trei sunt mai deosebite : icoa� Maicii Domnului.
na Maicii Domnului, icoana Arhanghe� Icoa na arha ngheL u l u i M i ha i prezintă chi�
pul sfântului în atitudinea obiş�
nuită, aceea fixată încă în veacul
al V �lea : cu aripi, cu platoşă,
ţinând sabia în dreapta, ca o veş�
nică ameninţare pentru cei ce ar
intra necurati în biserică.
Î n j urul s ă u, adică de o parte
şi de alta, opt scene care înfăţi
şează câteva din faptele sfântului :
Scoaterea din raiu a primilor
oameni, despărţirea de ei, lupta
cu Iacob la râul Iaboc etc.
(Fig. 60).
Icoana Cuvioasei Parasc hiva .
Pe fond deschis, împodobit cu
ornamente de frunze se desenează
chipul Sfintei Paraschiva purtând
crucea în dreapta, în stânga o
creangă de flori si având pe cap
cunună dumnezei� scă. În dreapta
si în stânga, asezate simetric, apar
� âte trei sc �ne. Începând din
stânga scenele : « S ' a u rugat î n
biserică » . Sfânta se roagă în ge�
nunchi într' o biserică a cărei redare
naivă arată calitatea zugravului.
A doua scenă arată milostenia
sfintei : « Au dat vestmâ ntul la
săraci i » (sic) . A treia înfăţişează
plecarea sfintei în pustie : « S'au
băgat î n p usti e » . Cununa muce�
Fig. 46.-Biserica din Sârbi (Jasaui). Vedere din spre altar. niciei o primeşte în pustie dela
îngerul Domnului : « S ' a u arătat
î ngerul î n p ustie » . Scena este în col,
lului Mihail si icoana Sf. Paraschiva. Toate ţul din dreapta. Scena următoare cuprinde
au ca subie �t central unul din cele trei moartea sfintei : « S' au pristăvitu Parasc hiva » .
arătate mai sus, iar de o parte şi alta, Ultima arată găsirea moaştelor sfintei :
scene din vieaţa sfântului respectiv. Icoana « S'au aflat trup ul n eputred u î n gTOapă » .
Maicii Domnului este flancată de câte sase ' Inscripţia d e j o s arată p e cumpărătorii
prooroci pe fiecare parte, având câteo fi lac� icoanei. ( Fig. 6 1 ) .
tură, după cum urmează : « Această sfâ ntă icoană a u cumpărat Iosip,
Proorocul Moisi , împăratul David, proo� Ionaş şi cu so ţa (sic) sa Paşca (sic) Porfira
şi Iosip Iacov şi cu soţul dumnealor Văsălia
Măricuţa 1 760, x11 . f-:i:! . l u na Pevrari e 1 (sic).
TOcul Iezec hil, pTOorocul Eremia, PTOOTOcul
Da n i i l , în partea dreapt� a Maicii Domnu�
lui ProoTOcul ATOn, împăratul Solomon, PTOO� (Fig. 6 1 ) .
TOcul Iacov, proorocul Q hedi (o n ) , prooTOcul
Za haria, proorocul Avacum, în stânga. 1 1 760. Cu dea�ebiri de lectură la L Bârlea, o. C., p. 1 6.
BISER ICI DE LEMN D TN MARAMUREŞ 37
Însemnările de pe cărţi şi
icoane arată că biserica datează
cam din a doua j umătate a
secolului XVI I I �lea.
O pânză din biserică arată
pe Iisus în slavă, zugrăvit în
medalion şi înconjurat de cetele
îngerilor şi ale sfinţilor.
O altă pânză arată un număr
de scene din vie ata ' lui Iisus.
Ambele sunt de provenienţă
rusească.
Prin actul din 6 Noemvrie 1 405,
dat la Viesegrad, moşia Sârbi Îm
preună cu altele : Bărbeşti, Fereşti,
Călineşti, Boloteşti, Vinceşti, Văleni
intră în stăpânirea lui Vint, Dragoş,
Sandor şi Bud din Coseu 1 .
În stăpânirea părţilor d e moşie
din Sârbi se introduce, prin actul Fig. 4 . - Biserica din Sârbi (Josani). Vedere din spre altar.
din 23 Mai 1470 Sandrin Balyn 2.
După O năvală· a lui Ştefan cel Mare în aceste

părţi, nobilii din părţile locului cer regelui ungur,
Vladislav, să li se restitue muntii' a căror posesie
fusese turburată 1.
BISERICA D IN FERE ŞTI

Ca şi cele de până aici, biserica din Fe�
reşti reprezintă tipul de biserică maramu�
reşană. Privită dinspre altar, ea ni se în�
făţişează ca îmbrăcată de acoperiş. Acesta
cade pe corpul bisericii aproape aidoma
gubei miţoase pe care localnicii o poartă
aruncată pe umeri. Capetele coamelor se
termină cu câteun con . iar coarnele însile
par dinţii unui ferestrău formaţi din ;âr�
furi de lănci. Un alt element de împodo�
bire îl alcătuesc cele trei şiruri de găurele
date în scândurile balconasului scund de
sub coiful turnului. (Fig. ( 2).
Însemnările de pe cărţi arată legăturile
cu 11oldova, de un Maramureşean cum�
pără un catavasier « a n ume ( d i n ) Ieaş (pe)
ba n i mol dovenesti doi lei » 2. Si aici ca si
în alte părţi d � Maramureş �ărţile de r i �
tual se aduc de peste tot locul românesc :
Fig. 47. - Biserica din Sârbi (Josani). Vedere. dela Bucureşti, Iaşi, Blaj , etc.
Prin actul din 22 Mai 1475 se pomeneşte un BISERICA D IN CORNE ŞTI

număr de nobili români Între cari Luca şi Ioan Se înfătisează sveltă dar cu o tudă scundă
Budeşti, Vinceşti şi Sârbi 3.
Pinte şi Lazăr din Budeşti, stăpâni ai moşiilor din
spre de �;ebire de celelalte. (PI. IX) .
Corpul tudei, peste care balconul apare
1 1 . Mihal y , o. C., p. 1 32.
2 Ibid., p . 50 1 . 1 Ibi(! . , p . 62 .
3 lbid., p . 5 2 5 . 2 r. Bârlea, o. C . , p. 1 0 1 ,
38 BULETINUL COM ISIUNII MONUME TELOR ISTORICE
În registrul supe�
rior, din fig. 64, apar,
amestecate cu cele
care în alte locuri sunt
trecute în rândul celor
din Iad, grupele :
« Impăra ţii » , în cos�
tume de tăietură ma�
ramureşană şi purtând
coroane.
« Impărătesel e » , în
haine bizantine, « Vlă�
dicii » în v e s t i mn t e
arhieresti, « Pre utii » ,
, ,
în haine preoţeşti, cu
capetele descop<;rite,
spre deosebire de vlă�
dici, cari poartă mitre ;
« Cuviosii » în haine
lungi �aramureşene,
având în jurul cape '
Fig. 49. - Biserica din Sârbi (Josani). Scene din altar.
telor aureolă ; « Să �
prea mare, de abea se ridică deasupra
coamei acoperişului. (Fig. 63).
Zugravul este un român, Hodor Toader,
din Vişeul de Mijloc 1 şi se pare că tot
el lucrează un număr de icoane prin 1 75 5 2.
Aceasta arată si vremea ridicării bisericii
din Corneşti. Ca şi alţii, Hodor Toader
zugrăveşte naiv şi decorează simplu spa�
ţiile dintre registre şi dintre scene. Inscrip�
tiile care însotesc scenele redau texte din
�fânta scriptu;ă, mai ales din Evanghelie.
Pilda celui dator zece mii de talanţi
este însoţită de o inscripţie în care se
reproduce o bună parte din textul evan�
ghelic.
Scenele re produse de noi înfăţişează mo�
mente din vieaţa viitoare, din vieaţa lui
Iisus şi a Maicii Domnului, din vieţile
sfinţilor, precum şi un fragment din Scena
Judecăţii din urmă.
Toate sunt însoţite de inscripţiile respec�
tive.
Scena în care Maica Domnului vindecă
mâinele unei femei punându�le la loc este
inspirată din credinţa populară care po�
vesteste că bătrânul Crăciun a tăiat mâi� Fig. 50.
- Biserica din Sârbi (Josani).
Sfinţii Grigore Bogoslav şi Ioan Zlataust.
nele babei sale fiindcă a găzduit şi i�a dat
ajutor la naştere Sfintei Fecioare 3 . hastrii » (sic), cu păr şi bărbi lungi, fără
1 L Badea, o . c., p. O . vestminte, cu aureolă ; « Căl ugări i » , în vest�
Ibid., p . 80.
2
3
N. Cartojan, Căqile pop lllare î n litel'atllra ro1lţ!Îl1eaşcd.
minte cernite, având aureole în jurul ca�
Bucureşti, 1935, voI. LI. petelor ; « C4 l u �ăriţăle » (sic) în vestminte
B ISERICI DE LEMN D IN MARAMUREŞ 39
călugăreşti, având şi aureole ; « Cuvioasel e şaptea « Armen i i )}. La fiecare grupă zu�
mueri )} şi « Drepţii )} poartă aureole şi vest� gravul a căutat să rezolve deosebirea între
minte de tăietură locală. diverse naţii prin introducerea unor ele�
În registrul inferior
ni se înfătisează Daniil
adormit şi 'păzit de lei
în. groapă, apoi scena
în care cuviosul Zo�
sima împărtăşeşte pe
sfânta Marina, având
inscripţia : « Câ n d a u
c umi n ecat Zosima pre
Mar i na )}.
Fuga în Egipt din
care lipseşte servito�
rul, obişnuit în alte
locuri, poartă inscrip�
ţia « Cân d a u fugit
Iosif cu Maria în K( ?)
(Egh)ipet )}.
S c e n a următoare,
după cum am spus,
este inspirată din cre�
dinţele p o p u l a r e )}
Câ nd au pus Maica
Precista mă nurile . . . Fig. 5 2 . - Biserica din Sârbi (Josani). Tâmpla.
Marii( ?) la loc )}. Ur�

mează scena : « Câ n d a u u ns cu mir pi cioarel e mente naive în îmbrăcăminte. Registrul se
l ui Hs. )}, şi se încheie cu aducerea la Iisus a fe� încheie cu pilda celor cinci fete înţelepte,
meiei păcătoase : «Câ nd a u d us la Htistos pre îmbrăcate în costume naţionale, purtând
sălbi la gât, daruri în mâini şi cununi
pe cap.
Inscripţia redă, în graiul locului, titlul
scenei : « Cel e cinci fet e î nţelepte )}. În faţă
Iisus ţine, simbolic, de mână pe o altă
din cele cinci fete înţelepte. Neavând loc
şi pentru celelalte cinci fete nebune, al
căror număr e dat de litera E, spre deose�
bire de inscripţia de mai sus, zugravul a
aşezat această scenă dedesubtul celeilalte,
la capătul registrului al doilea. Acesta în�
cepe cu ispitirea lui Iisus de către diavol,
având inscripţia : « Câ nd au ispitit diavo l u l
pre H s ) ., apoi urmează « Sfâ ntul mucenic
)
Fig. 5 1 . - Biserica din Sârbi (Josani ) . Picturi pe lemn.

Hristofor )} cu cap de câne, desculţ, în
costum de călugăr apusean, încins peste
(Fig. 64) .
m upe (sic) ce (sic) pri nsă în curvi e )}. mijloc şi purtând un toiag înfrunzit. Maria
In cealaltă lature o altă serie de grupuri ; se roagă în genunchi, « Cân d s'au r ugat
de data aceasta grupuri de necredincioşi. Maria (sic) în muntele măsl i n i lor )} (sic). În
Cele dintâi trei n'au inscripţii, fiind şterse, aceeaşi atitudine se roagă Ana, în scena
a patra grupă o alcătuesc « Turcii )}, a cin� următoare, în care apare şi un înger plu�
cea « Tătarii )}, a şasea « B urcuşii )} (sic) a 1 tind pe nori. Scena este însoţită de in�
scriptia : « Câ nd s'a u rugat A na î n grădi nă )}.
Înai� te de scena cu cele cinci fete nebune,
1 Burcuş înseamnă câine ciobănesc. S'ar putea face o
apropiere între acest nume şi acela de Căpcâni.
40 BULETINUL COM ISIUNII MONUME TELOR ISTORICE
apare scena întâlnirii dintre Sf. Fecioară şi o a doua icoană, mult mai nouă, ni�l
Elisabeta, având inscripţia : « Câ nd s'au în� arată pe Iisus Emanuil, purtând pe umeri
tâmPinat Mari e c u Elisafta » (sic). o zeghe de tăietură m.aramureşeană. (Fig.
Decoraţia de sub cel de al doilea registru 67).
destul de naivă este o floare deschisă, sti� În altar, despărţiţi prin coloane, în jurul
cărora se încolăcesc în�
frunzite coarde de vită, de
care atârnă ciorchi �i de
struguri, apar sfinţi ca :
Am brosie, A ntipa , SiLvestru,
Nicolae.
Păstrând într' o măsură
oarecare liniile şi propor�
tiile vechii biserici, în satul
C ornesti s'a mai ridicat
o bise� ică nouă, de lemn,
a cărei turlă prea scundă
c o n t r a s te a z ă cu vechile
turle şi al cărui acoperiş
nu se distinge prin repezi�
ciunea pantei şi nici prin
înăltimea c e l o r l a l t e c i
am� teşte mai degrabă aco�
perişurile mai noi ale
caselor.
Î mpreună cu o parte din
Călineşti, o porţiune din moşia
Corneştilor era stăpânită de
nobilii Ştefan şi Mihail din
Corneşti după cum arată actul
lui Matei Corvinul din 24
Martie 1 470 1 . Împreună cu
alte moşii, este amintită de
actul din 22 Mai 1 47 5 , al
regelui Matei Corvin.
Pentru această moşie şi pen
tru altele, zălogite prin viclenie
dela Mihai fiul lui Iuga din
Corneşti, sunt citaţi mai mulţi
înaintea conventului din Leles,
la porunca regelui Matei Cor
vinul, conform actului din 2 5
Fig. 5 3 .
- Biserica din Sârbi (Josani). Icoana lui Iisus. Mai 1479 2•
Pe lângă însemnările obiş-
nuite pe cărţile de ritual,
lizată, prin.tre care apar fragmente de lujere. mai aflăm pe un octoich un număr de ver
(Fig. 65). suri al unui Morişan cu titlul : « Vers de Mori şa n ,
alcătuit î n Ungvar, de pă ţile cde cu m ulte şi cu
O icoană înfăţişând Adormirea Maicii dor şi amar ». Într'o înşirare de versuri populare
Domnului, în care Iisus poartă în jurul Morişanul nostru Îşi povesteşte « păţi1e », păţa.·
aureolei un număr de raze, prezintă, ca niile sau patimile îndurate pe la şcolile din Sighet
decoraţie, frunze de stejar bine stilizate. Î n şi Ungvar pentruca mai la urmă să se însoare în
cele două colţuri de sus, două turnuri Apşa « cam supărat » , să revie la Ungvar pentru a
se preoţi şi apoi să se Întoarcă la el acasă spre a
vor să arate interiorul iar în dosul celui se veseli 3.
din dreapta, un turn mai subtire si mai
înalt, vrând să marcheze depă;tare � până
la zidul înconjurător al casei sau al cetăţii. J 1. Mihaly, o. C., p. 500.
. 2 lbid. , p . 5 40 .
( Fig. 66). 3 Ţ. Bârlea, o. C., p . 76.
B ISERICI DE LEMN D IN MARAMUREŞ 4]
B ISERICILE D IN C Ă L INEŞTI
Sunt două : una în ]osani sau Căeni şi

alta în Susani sau Băndreni. Satul este
aşezat într'una din poziţiile cele mai mân�
dre din împrejurimi, închis de coline în
Fig. 5 4 . - Biserica din Sârbi Oosani). Intrarea în lerusaJi=.
Fig. 5 6 . - Biserica din Sârbi (Susani). Vedere din faţă.
înalte. ( Fig. 68).

pantă dulce şi străjuit în depărtări de culmi
Biserica din Căeni, cu hramul « Naşterea

-Maicii Domnului )}, se deosebeşte de cele
descrise până aici prin aceea că planul şi
înfăţişarea ei generală se prezintă deosebit.
(PI. X).
Meşterul a adăugit ieşindului din pro�
naos, un pridvor scund, sprijinit pe co�
Fig. 5 5 . - B iserica din Sârbi (Susani). Vedere laterală. Ioane în laturea de Sud, creind din forma
(Fig. 69).
dreptunghiulară a bisericii un nou tip.
La sfârşitul unei cărţi de prohodire, în versuri,
se prescrie o mulţime de leacuri « p entn. m ulte
felur i d e boa l e » , începând cu : descoperirea hotului T urla este scundă prevăzută cu un balco�
« De vei să CIl noşti furtll apoi « de a l ba 'tă » ' « d e
» , naş cu colonete şi acoperită cu un coif cu
tusa, » « can
, d i ntră verm ele i n om » etc.
,
un vârf conic foarte ascuţit) învelit în tablă.
42 BULETI UL COM ISIUN I I MONU MENTELOR ISTORICE
Fig. 5 7 . - Biserica din Sârbi (Susani). Tâmpla.
Fig. 58. - Biserica din Sârbi (Susani). Partea de jos.
BISERICI DE LEM DIN MARAMUREŞ 43
Fig. 59. - Biserica din Sârbi (Susani). Icoana Maicii Domnului. Fig. 6 1 . - Biserica din Sârbi (Susani). Cuvioasa Paraschiva.
Fig. 60. - Biserica din Sârbi (Susani). Sf. Arhanghel Mihail. Fig. 62. - Biseri<;a din Fereşti. Vedere din spre altar.
44 BULETI UL COM ISIUNII MO UMENTELOR iSTORICE
Acop eri ş u l înalt de şindrilă se ridică Pictura. Este de aceiasi naiVitate ca si

până sub baza balconasului, urmăreste în cea descrisă până acum, păstrând peste tot,
linie dreaptă biserica şi se taie br � s'c în în costume, croiala din Maramures. Scena
dreptul altarului, coborînd în pantă re� spălării picioarelor apostolilor din � egistrul
pede pentru a se lega de acoperisul alta� superior în fig. 7 1 , este urmată de scena
rului, cu mult mai scund . Acoperi şul prid� rugăciunii din grădina Ghetsimani. Grădina
este închisă cu uluci de scânduri. Înlăun�
trul grădinii, Iisus se roagă, un înger din
coltul din stânga apare aducând un potir.
În 'faţă, o cruce cu o cunună de spini, un
cleste, un ciocan, un biciu, o trestie si o
mâ �ă nevăzută care ţine suliţa. Deasu p ra,
inscripţia cu greşeli arată puţina ştiinţă de
carte a celui care a scris�o, poate chiar a
zugravului : « Roga�se (sic) Is ( us ) chitre
(sic) Tatul (sic) in cred i nă » (sic). Săru�
tarea lui Iuda şi Prinderea lui Iisus, Apo�
stolii şi Tăierea urechii lui Malhus de Pe�
tru, păstrează aceieşi caracteristică naivă.
La aceasta se adăugă o altă notă caracte�
ristică şi anume aceea a căciulelor solda�
tilor care nu sunt coifuri romane ci
turbane turceşti sau tătare, de care se
pomeneau în vremea zugravului. Căpe�
tenia ostaşilor, pe un plan mai înalt,
aruncă laţul de frânghie deasupra capului
lui Iisus.
Inscripţia are cuprinsul : ({ Serută (sic)
Iudaş (sic) p e Hs. şi a u prens (sic) p e Is.
}idovie (sic).
Lepădarea lui Petru este foarte sumar
tratată.
« S'au a l epădat di (sic) tri (sic) . . giIe( ?),
.
zice inscripţia. Registrul al doilea începe

cu scena aşezării cununii de spini pe capul
lui Iisus. Aşezat pe scaun, cu mâinile le�
gate, Iisus este încununat de doi ostaşi
Fig. 63. - Biserica din Corneşti. Vedere. cari îi fixează cununa cu ajutorul a două
beţe ca să nu�şi înţepe mâinile.
vorului deschis este în pantă dulce şi pri� « Cununa de sPi n i i n cap la Hs. ».
vit din faţă, dă impresia unei gube (îm� Ducerea crucii este precedată de doi
brăcăminte de lână miţoasă pe care Mara ostaşi, dintre cari unul poartă pe umeri o
mureşenii o poartă aruncată pe urneri). scară, iar celalt un ciocan si cuiele.
Vederea din. latura nordică arată toate În zare, cele trei cruci se Înalţă pe vârful
greşelile de arhitectură, învederând că meşte� unei movile.
ruJ a socotit această lature ca orice dos de Dedesubtul crucii din mijloc , o căpă�
construcţie, care nu trebue să preocupe în tână si două oase încrucisate, prea n1.an,
chip deosebit. pentr� păstrarea proporţi�nalităţii.
Aşa se explică de ce acoperişul părţii Zugravul sătean cunoştea de sigur tra�
acestea nu se opreşte sub baza patului turlei diţia populară, citată după ms. nI. 281 3
ci, îmbrăcând�o, urcă până sub balconaş. al Academiei Române, de d�l N. Cartojan,
Tăietura însăsi a bârnelor arată o interventie în care se povesteşte că era aşa de mare
târzie în repararea bisericii cu care prilej căpăţâna lui Adam încât s'a putut adă�
, ,
şe va fi modificat şi planul. (Fig. 70). posti în ea, ca într'o adevărată peşteră de
B ISERICI DE LEM DIN MARAMURE 45
Fig. 64. - Biserica elin Corneşti. Zugrăveli.
Fig. 6 5 . - Biserica elin Corneşti. Picturi muraJe.
46 BULETINUL eOMI SIUNIl MONUME TELOR IsToRÎCE
os, un ostaş al lui Solomon surprins de Inscripţiile respective au cuprinsul ur�

ploaie >} 1 . mător :
Inscripţia de deasupra acestor două scene « . . n ită poruncă dăn (sic) cer şi a u re�
alăturate are cuprinsul : « Duce Is. Hs. p e dicat (sic) şi pe llia (sic) au >} 1 . « Au d us
umeri cruce (sic) la deal (sic) Golgot ha ş i pe Dimitria >} (sic). « Stu (sic) Dimitrie a u
s e rostign easca (sic) pri (sic) el p e cruce >} . morit 2 (sic) pe umpăratu (sic) Bolgarskogo >} 3.
« Au runcat (sic) N istor pe Lie
î n . . >} cuvântul următor pare a
.
fi ceva asemănător cu ţepi.

Scena aceasta este una din
cele mai răspândite în Maramureş
unde are un caracter simbolic,
fiindcă în unele locuri, cum este,
spre pildă la Rozavlia, Lie este
înfăţişat ca ostaş ungur iar Nestor
ca un Românas' localnic.
Peretele de lemn despărţitor
dintre naos şi pronaos cuprinde
scene din vieaţa lui Iisus, distri�
buite după spatiul ce au la înde�
mână. Î n regis trul de sus, într' o
porţiune în formă de semicerc ni
se redă Cina cea de taină.
« Ci na a Dom n u l u i Is. Hs. >} în
care pe lângă Iisus şi cei doispre�
zece Apostoli apare şi un alt per�
sonagiu, fără aureolă, probabil
gazda.
În registrul următor, începând
din stânga :
« Iuda s'au spe nzurat >} (sic).
«Aducu pe Dom n u L U Isus l a
Pilat u >}. « A c i e e Jidovi ma i mare
fac u l ege pe Hs. >} . Î n această
scenă Iisus legat de mâini stă
în faţa a trei arhierei evrei cari
sunt aşezaţi în jurul unei mese,
după chipul celor trei personagii
Fig. 66. Biserica din Comeşti. Adormirea Maicii Domnului, icoană.
d in icoana Sfintei Treimi. Baterea
-
lui Iisus la stâlp, după interpre�

Urmează punerea pe cruce a lui Iisus, tarea zugravului se face cu mături după
căruia doi ostaşi îi bat cuie în mâini şi cum arată şi în inscripţie : « După l ege
picioare. (sic) lor bat u cu metore (sic) pe Hs. >} .
« Bate cue p e n palme pe . . . >} . Între aceste scene şi cele din registrul
Registrul al treilea cuprins numai frag� următor se întinde o bandă decorată cu
mentar în figura noastră, înfăţişează : Ridi� un motiv vegetal în forma unui lujer şer�
carea la cer a Sfântului Ilie, a cărui tră� puind, urmată de o zonă decorată în puncte.
sură cu patru cai este mânată de un înger ; (Fig. 72).
judecata sfântului Dimitrie ; Sf. Dimitrie Judecata di n urmă.
binecuvântează din « temniţă >} pe Nestor De o parte apare cumpăna dreptăţii,
care aşteaptă dincolo de gratii ; Lupta lui având două talere de forma unor căldări
Nestor cu Lie.
1 Ne mai având loc zugravul a Întrerupt inscripţia aici.
a
1 N. Cartojan, Că1·ţi. le populare î n literatura mmânească. 2 De sigur : omorît.
1. Epo c influenţei slavone, Bucureşti, 1 929, p. 1 27. 3 T mpăratul Bulgarilor.
BisERICi DE LEMN DiN MARAMuRE: 41
in care sunt aşezate două chipuri omeneşti :

Dreptatea, în talerul mai greu şi N edrepta
tea în cel uşor. Lângă această scenă este
zugrăvit Moise, urmat de Evrei, iar deasu
pra o inscripţie din care se mai poate ceti :
« sănatate (sic) . . . tare pe ntru to ţi p e 1 754 » .
D e cealaltă parte însă, printre scenele
cunoscute cu cetele, numite aci neamuri,
şerpueşte o scară pe care scoboară, nu
urcă, după cum se obişnueşte în alte
părţi, cei cari trec prin diferitele vămi, în
soţiţi de vreun înger (îngerul fiecăruia).
Fiecare este întâmpinat de câte un diavol
care îi înfăţişează o tăbliţă pe care sunt
înşirate faptele rele.
La capătul scării un diavol duce în spate
un număr de suflete. În fata lui un balaur
purtând cunună îl întampin ă . Un alt diavol,
mai mare, care duce cu roaba sufl e tele
păcătoşilor este întâmpinat de un înger cu
sabia în mână având inscriptia :
« Ingerul cri ndincios (sic) . . . c u dimo n
'
(sic) la . . . » .
Pentru a fi trecute prin vămi, sufletele
sunt adunate de îngeri şi aduse la intrare,
de unde, fiecare cu îngerul său păşeşte mai Fig. 6 7 . - Biserica din Corneşri. Icoana lui Iisus.
Fig. 68. - Călineşri. Vedere generală.
48 BULETINUL COMIS lUNII MO UMENTELOR ISTORICE
departe. « Înger a d u na pră vamea (sic) Îngerul răspunde pentru sufletul pus sub
loru » . Îngerul fiecărui suflet răspunde dia ocrotirea lui, prin. cuvin.tele scrise pe tă
volului de pocăirea celui încredinţat lui, bliţă pe care o ţine atârnând :
după cum arată inscripţiile însoţitoare. « A u făcut rugăci une (sic) acasa (sic)
Fig. 69. - Biserica din Călineşti (Josani). Vedere.
Vama I-a. Diavolul întâmpină sufletul şi multe mătă n i i c u lăcrămi şi erta t

cu vorbele scrise pe tăbliţa pe care o ri Hs. » .
dică în sus : « Acela n u îm ( blă) la beserică Vama I I-a. Diavolul : « Acela n'au scul
î n toată D umi neca şi serbatoare » (sic. ) tat ii. de tata-s e u şi de muma sa » .
I3fSERlcI DE tEM Dt MARAMlJR! 49
Îngerul : «
Pe batri ni pări n ţi a ţâ n ut (sic) Di (sic) tote (sic) s ' a u meantuit (sic)
- «
în casa sa pâ nă lă (sic) mortă » (sic). pa cătel e (sic) pă ntru pocă i n ţa sa » .
Vama I I I�a . Lipseşte acuzaţia diavolului, Cetele numite neamuri, cum am văzut,
inscripţia fiind ştearsă. Cunoaştem însă sunt :
răspunsul ll1.gerului, care se păstrează : - « N eamori (sic) căLugărilor » n iamări
« S'au spoveduitu şi a u dat milostănie (sic) (sic) să hastrilor (sic) n iamori căl ugări ţelor » .
, ertat Hs. » .
si ( Fig. 7 3 ).
Vama IV �a. Şi aici lipseşte
acuzaţia. Răspunsul îngerului
sună :
« S'ău (sic) spoveduitu şi a u
făcutu sorocu să u » .
Vama V �a . Lipseşte învinui�
rea şi răspunsul.
Vama VI�a. Se poate ceti
fragmentar răspunsul.
«Au posti t u Vi n eri (le şi M i er�
curi l e ) [şi l �a ertat] Is. Hs: » .
Vama VII�a. Din cauza unei
grinzi de deasupra nu se poate
ceti din acuzaţia diavolului decât
cuvântul : « mare » .
Răspunsul : « A u crezut î n
şapte tai ne a (sic) bisericii ş �
ertat Domnul Hs. » .
Vama VIII�a. Acuzaţia pare
a se referi la unele intrigi care
au dus la despărţirea femeiei
de bărbatul său :
- « (Femeie) de (bărbat) a u
despărţit » .
Răspunsul : « Inai nte morte
s' a ispovedit şi s'a pocăit » .
Vama IX�a. « A u giurat stri�
m b u şi pi (sic) frate seu (sic)
la . . . datu » .
Răspunsul : « O sută de L it ur�
ghie au i dimitu (sic) .
Vama X�a. « Acela a u mun� Fig. 70. - Biserica din Călineşti (Josani). Vedere din spre altar.
cat u (sic) pă voameni (sic) loru
şi si ngele (sic) a u varsat » .
Răspunsul : « A u postit î n şepte (sic) a n i şi Icoa nele
m ult . . . » .
Sfârşitul răspunsului este acoperit d e o 1 . Sf. Dimitri e. Reprezintat foarte tânăr,
grindă adăugită. poartă în dreapta o suliţă de ostaş, iar
Vama XI�a. Aceasta priveşte pe preoţii în stânga o cruce mică. O tunică scurtă
cari s'au însurat a doua oară. îi acoperă bustul iar pe umeri o mantie
- « Popa caril e s' ă u (sic) cu alta mu� aruncată se leagă în faţă printr'un
( ere) ). nod.
Desvil1.ovăt irea : « A u l epadat pă (sic) În jurul aureolei decoraţia este frunza de
di nsa (sic) ş i să (sic) pocăitzl » . stejar. Colţurile icoanei sunt marcate prin
Vama XI I�a . Nu se poate ceti partea câteo dungă colorată dincolo de care, în
acuzatoare din pricina unei grinzi. triunghiul ce se formează, este zugrăvită o
Răspunsul îngerului spune : floare. (Fig. 74).
B u l erinul Comisiunii Mommlen,elOT Istorice. 4
50 BULETINUL eO M TSrUNII M ONUMFNTELOR ISTORICE
Fig. 7 1 . - Biserica din Călineşri. Picturi murale. Pari mile l u i Iisus.
Fig. 72. - Biserica din Călineşri. Cina şi Patimile lui Iisus.
BIsERICI DE LEMN DiN MARAMURE: 51
2 . Buna Vestire. Interior. Arhanghelul za de stejar, iar sub măsuţă , draperiile

Gavriil « Gavrelă » , Sf. Fecioară în primul ob işnuite la biserici. ( Fig. 7 5) .
Fig. 7 3 . - Biserica din Călineşti . Judecata din urmă.
plan, de o parte şi alta a unei măsuţe pe 3. Pogor îrea Sf. D u h . Interior. În

care se află o carte deschisă. mijloc, pe un plan mai ridicat este ase,
Sus în mijloc, înconjurat de raze, Sf. z ată Maica Domnului în poziţie de rugă,
Duh, în chipul unui porumbel coboară c iune. De o parte şi alta câte şase apostoli,
dintre nori. Elementul decorativ este [run, deasupra Sf. Duh, în chip de porumbel,
4'
52 BULETINUL COM I S I U N I I MONUMENTElOR rSToRtcE
- « Pa har cu s îngel e (sic) a l u i Hristos >) .

Pe laturea din stânga, şi tot într'un
pot:r, apare bustul lui Iisus cu mâinile
întinse, purtând inscripţia :
« Pa har cu trupul a (sic) l u i Hristos >).
(Fig. 78).
6. I ntrarea lui Iisus î n Ierusa l im. Călare pe
asin şi urmat de apostoli, Iisus este întâm
pinat de Evrei cu ramuri verzi în mână.
Înaintea asinului, un personagiu înge
nunchiat asterne un covor. În jurul bustului
şi deasup ; a capului lui Iisus, decoraţia,
care ia forma unui penaj , o alcătueşte
frunza de stejar stilizată. (Fig. 79).
7. Înăl ţarea l ui Iisus la ceruri. În rândul
întâiu se află M aica Domnului înconju
rată de Sfinţii Apostoli iar în al doilea
rând, în planul superior Iisus în medalion,
binecuvântând cu ambele mâini este flan
cat de cei doi arhangheli : Mihail şi Gavriil.
Dedesubt şi în laturile acestui plan apar
norii. ( Fig. 80).
BISERICA D IN C ĂLINE ŞTI (SUSAN l)

Fig. 74. Biserica din Călineşti. Icoană. Sf. Dimitrie.
Mesterul lemnar a 'căutat să introducă
-
în pl;nul bisericii unele elemente deose

iar jos Dumnezeu Tatăl ţinând lumea. bite de cele până acuma, ajungând a-i da
(Fig. 76).
4. Botezul Dom n u l u i . În mijloc Iisus ; în
loc de munţi, două turnuri străjuesc apele
Iordanului care vin în formă de suvoiu.
Sub picioarele lui Iisus se află zap i sul lui
Adam, de sub care ies capetele de serpi.
În dreapta Ioan Botezătorul poart ă o
cruce în mâna stângă, iar cu dreapta toarnă
apă pe capul lui Iisus. În stânga lui Iisus
un înger ţine un vestmânt alb. Inscripţia
de sus arată Botezul, iar o altă pe laturea
de jos a ramei arată numele unui Moldo va n
care v a fi plătit-o : « Această i coa nă a . . .
Mol dova n u . . . >) . (Fig. 7 7 )
5 . Triptic. Partea d e mijloc înfăţişează
SE. Treime încununând pe M aica Domnu
lui. Dumnezeu Tatăl, de o parte, Iisus
Hristos cu crucea de cealaltă iar în mijloc
Maica Domnului. Deasupra Sf. Duh, în
forma unui porumbel, pluteşte. Pe una din
cele două laturi ale tripticului, Iisus este
înfăţişat în ipostasa transformării vinului
pentru împărtăşanie, scena fiind aceea a
cresterii vitei de vie din coasta lui Iisus.
Potirul î� care stoarce vinul poartă in
scripţia : Fig. 7 5 . - Biserica din Călineşti. Icoană. Buna Vestire.
forma de treflă iar altarul reducându-l cu

mult prea mult faţă de celelalte despărţi
turi ale bisericii (Pl. XXX).
Privită din laturea de Vest, silueta bi
sericii suferă din pricina ieşiturilor al că
ror acoperiş frânge brusc panta acoperi
sului cu care ne-am obisnuit la cele de
'
p ână acum. (Fig. 8 1 ).

Mai proporţionată apare însă din la
turea de Sud-Est, fiindcă aci ochiul poate
observa liniile pantelor şi verticalele pe
care se sprijinesc pentru a da un tot ar
monic. În plan au intrat unele elemente
de arhitectură rusească. (Fig. 82).
Tâmpla. Este lucrată în lemn. Fiecare
friză este alcătuită dintr'o combinatie de
bârne cioplite şi încheiate aşa fel ' încât
legătura dintre ele să corespundă totdeauna
bazei sau capitelului unei coloane care des
parte un panou de altul. Icoanele zugrăvite
pe tâmplă sunt dintr' o epocă mai nouă
decât cele din biserică.
În totul tâmpla are cinci registre : pri
nml cuprinde icoanele împărăteşti, al doi
lea icoanele apostolilor grupaţi câte doi de Fig. 7 7 . Biserica din Călineşti. Icoană. Botezul Domnului.
-
o parte şi alta a lui Iisus care tronează

în ipostaza de arhiereu, flancat de câteun o parte şi alta a căreia sunt zugrăviţi, tot
serafim. câte doi, proorocii.
În registrul superior acestuia, în scena În registrul al patrulea Iisus apare în
centrală, este aşezată Maica Domnului de scena centrală ţinându-şi crucea în timp
ce din coastă îi curge sânge într'un potir.
De o parte şi alta sunt cei patru evanghe
listi, iar în coltul stâng, Arhanghelul Mihail.
fu mod norm�l ar trebui ca în colţul drept
al acestui registru să găsim pe Arhanghelul
Gavriil. În locul acestuia apare însă scena
în care Avel este ucis de fratele său Cain.
În rândul al cincelea, deasupra unui arc gol
se înalţă crucea răstignirii lui Iisus, având
în cele două părţi două icoane obişnuite :
Maica Domnului şi Sf. Ioan cel Jalnic.
Ceeace trebue remarcat este numele
proorocului Moisi care mai peste tot este
dat ca Moisei, de unde si o mânăstire cu
acest nume.
,
De relevat iarăsi coloanele de formă

şerpuitoare ale cel�li de al doilea registru,
şi ornamentele florale ale coloanelor celui
de al patrulea, în care motivul pri ncipal
este garoafa , motiv pe care îl cred româ
nesc d upă cum am a vut pri l ej u l a arăta
şi a ltă dată. l (Fig. 83 - 84).
Fig. 76. - Biserica din Călineşti. Icoană. 1 Victor Brătulescu, Miniatwi si manHsclise d i n Museu!
Pogorîrea Şfântului Duh . de Artă religioasă, Bucureşti, 1 93 9; p. 43.
Icoa nele. Pretutindeni, unde spaţiul îi Na şterea Sfâ ntului Ioa n Botezătorul. Este
îngăduia, zugravul intrebuinţa ornamentul înfătisat În. două registre bine distincte.
vegetal, foarte răspândit ca motiv în re� În ��gistrul inferior, două femei fac baie
giune : frunza de stejar aşa de mult stili� copilului într'un vas de forma unui cazan.
zată încât în momentul când apare ca În colţul din stânga, un turnuleţ de cetate
grup, pare un penaj . Este cazul icoanei cu o usă de intrare, cu ferestre mici si cu
Na şterii l ui Iisus care aduce foarte mult acoperiş conic. În registrul superior, S fânta
r
/
1·
I
I
.:1
Fig. 78. - Biserica din Călineşti. Triptic.
cu icoana Intrării în biserică a Sfintei Elisabeta pe pat, sub baldachin, în faţa

Fecioare. căreia trei femei îi aduc mâncare si ' bău�
În primul plan apar personagiile urmă� tură. În acelaşi plan, într'un turn, în des�
toare : Sf. Fecioară cu pruncul Iisus, Iosif, chizătură, Sf. Za haria. Decoraţia panou-
ieslea cu animale şi cei trei magi j în al lui superior o formează frun zele de stejar
doilea plan doi păstori, dintre cari unul stilizate. Fondul laturilor ca şi grilajul din
aduce un miel j în al treilea plan oile, iar faţa Sfântului Zaharia redă un interior.
sus, în ultimul plan, printre nori, îngerii, (Fig. 87).
« ceata î ngereloru >) (sic) O inscripţie din colţul din dreapta, de
Staulul este o alcătuire după un model jos, arată numele celor ce au cumpărat�o
local. (Fig. 85). spre a fi pomeniţi.
Coborîrea l ui Iisus la Iad. Este întocmită « Această i coană a u cumpărat�o . . . Pă�
după normele cunoscute : Iisus în mijloc, trii M i h u şi c u soaţa Palag hie ca să fie po�
înconjurat de razele strălucirii, sfărâmă por� ma nă î n veci de veci amin >).
ţile iadului din care scoate pe Adam şi A dormirea Maicii Domnului. « Ospenie
Eva. De o parte şi de alta grupuri de cuvioşi, presto Bogorodiţi >). Este tratată simplu, fără
sfinţi şi împăraţi iar în fund munţi. Partea amănunte ca în altele cu acest subiect.
decorativă o alcătuiesc crucile. ( Fia. 86). În mijlo<;: Maica Domnuh.1i adormită, Iisus
�
Vl
tn
::o
O
tJ
tn
r
�
tn
Z
tJ
�
��
C
;O
tn
.(fJ
Fig. 79. - Biser i c a d i n Călineşti. In trarea În Terusalim. Icoană. Fig. 80. - Biserica din Călineşti. Icoana înălţării.
Vl
Vl
56 BULETINUL COM ISIUN I I MONUMENTELOR ISTORICE
îi tine sufletul asezat

' într'un cadru de raze La 1 479, George din Călin eşti şi fiii saI
fi�d înconjurat de apostoli. Deasupra un Teodor şi Simeon se plâng rege�ui Matei
serafim iar da o parte şi alta două turnuri Corvin pentru zălogirea moşiilor din Că�
arată un interior. ( Fig. 88). lineşti 1.
Din însemnările culese de părintele 1.
Bârlea din cărţile de ritual ale acestor B ISERICA D IN VAD
Pentru a se putea face comparaţie între

.'
arhitectura românească în lemn asa de
elegantă şi între stilul străin, introd� s de
streini în arhitectura bisericilor de zid, se
dă biserica de zid din Vad. (Fig. 89).
Un număr de cărti de ritual, dela Blaj
şi Sibiu sunt înregi �trate de părintele 1.
Bârlea 2.
Ca moşie, Vadul e pomenit de actul
din 27 Iunie 1 383 , în posesiunea lui Bylk,
Fig. L - Biserica din Călineşti. Vedere din faţă.
două biserici, rezultă că biserica bătrână

este cea din Călineştii Josani sau Căeni,
iar cea din Susani sau Bândreni, este ridi�
cată la 1 784. Aici este pomenit, la 1 788,
zugravul Nicolao Cepschin 1 .
Alături de moşiile din Bărbeşti, Fereşti, Fig. 8 2 . - Biserica din Călineşti. Vedere dinspre altar.
Boloteşti, Budeşti, Vinceşti şi Văleni, mo�
şia Călineşti face parte din posesiunile lui
Dragoş, Bud şi alţii amintiţi de docume!:� nobil de Vad, împotriva lui Ioan Codra 3.
tele din 1 405 ale regelui Sigismund 2 . In Tot ca moşie apare în actele din 25 Aprilie
aceiaşi situaţie de moşie este pomenit în 1 397, 27 Iulie şi 1 8 Septemvrie 1 4 1 1 4.
documentele din 1 8 Decemvrie 1 4 1 5 , 1 5
Iulie 1 424, 2 4 Martie 1 470, 2 2 Mai 1 4 7 5 3. 1 1 bi d . , p. 5 40.
2 O. C., pp. 1 99-200.
1 L Bârlea, o. C., pp. 66-72. 3 L MihaIyi, o. C., p.. 79, St. Manciulea, La frontiere Ouest
2 L Mihalyi, o. C., pp. 132, 1 35 . ele la Rouman;e, Bucarest, 1 940, p. 2 7 .
� lbi d . , pp. 2 0 1 , 263, 3 5 , 3 , 500, 5 25 . • J. Mihalyi, o . C . , p p . 1 73 , 1 7 .
BISERICILE DE LEMN DIN MARAMUREŞ 57
VI
00
o:l
c:
�
r-'
Z
c:
()
r-'
O
�
(fi
C
�
�
O
�
�
tn
�
Z
O
�
r-'
(fi
O
>-l
�
O
tn
Fig. 8S. - Biseric a din Căli neşti . Naşterea lui I isus. Fig. 86. - Biserica d i n Călineşti. Coborîrea lui Iisus la iad.
0:1
�
(fi
O
o
tT1
r
s::
tT1
Z
O
s::
�
�
c
.(fJ
Fig. 87. - Bisedca d i n Ci.\ l i neşt i . Icoana Naşteri i Sfântului Ioan Botezătorul. Fig. 88. - Biserica din Căiineşti . Adormirea Maicii Domn u l u i . Icoa nă.
VI
\O
60 BULETINUL COMIS lUNII MONUMENTELOR ISTORICE
BISERICA D IN ONCE ŞTI Turcii şi Tătarii. Dintr'un colţ un înger

sună dintr' o trâmbiţă mare, chemarea la
Se distinge ca plan de cele descrise mai j udecată.
sus prin aceea că forma generală este a Îngerii sboară prin văzduh purtând su�
unui dreptunghiu despărţit prin pereţi de flete, ci uma călare pe un cal coseşte oa�
lemn, în compartimente deosebite : pri dvor meni şi�şi hrăneşte calul cu ei, în vreme
larg, sprijinit pe stâlpi ce se leagă între ei ce un înger o împunge prin spate cu su�
prin arcuri simple de lemn ; pro naos de liţa; Flăcări şi şerpi ies din gura iadului .
formă dreptunghiulară ; naos, de forma apro� In iad se sbuciumă cei cari s'au omorît
« pentru hotar u » , « popa » , ({ diaco n u
» .( Fig.
93).
Icoana sfintilor Petru si Nicolae : unul
cu Cheia celăI � lt cu o carte : îi prezintă ca pe
doi bătrâni ale căror figuri seamănă aşa
de bine una cu alta. (Fig. 94).
Tâmpla, ca şi icoanele, pare a fi dela
începutul secolului al XIX�lea după cum
rezultă şi dintr' o inscripţie care cuprinde şi
numele lui Niculae Falincevici, probabil
zugrav 1.
B ISERICA D IN BÂRSANA
Pla n u l bisericii din Bârsana se apropie
de acela al bisericii din Onceşti, cu deose�
birea că forma altarului este poligonală în
loc de a :6. dreptunghiulară iar împărţirea
compartimentelor diferă de cea mai sus.
Lipseşte de aci şi pridvorul deschis al
celeilalte. (Pl. X I I).
Forma este dreptunghiulară, acoperi şul de
şindrilă prezintă două straşine, iar la altar
nu se curmă ci se continuă, legându�se
de strasina inferioară si ' formând un tot
�
pentru ceastă lature a bisericii. ( Fig. 95).
Fig. 89. - Biserica din Vad. Decora 'tia exterioară o alcătueste îmbi�
narea, în formă de coadă de rân'dunică, a
bârnelor care se întretaie.
piată unui pătrat ; altar de aceiaşi formă
Turla, ca şi baLco naşul, este căptuşită cu
dreptunghiulară, prea redus faţă de cele�
lalte compartimente, în lungul axei bise� scânduri. Coiful ascuţit se sprijină pe co�
ricii . (Pl. XXII). Ioane scurte, acoperind balconaşul. ( Fig.
96).
Vederea din fată ' aminteste casele tărănesti ' Uşile împărăteşti . O pereche din aceste
din împrejurimi, iar cea d n spate f� ce să se
i
distingă bine altarul care pare o cutie adău� uşi sunt pictate în şase panouri mărginite
gită unei construcţii mai mari. (Fig. 90). de benzi sculptate. Motivul principal al
Acoperişul inferior, întrerupt deasupra sculpturii este linia în zigzag pentru pi�
peretelui despărţitor dintre naos şi altar, lastrul care închide cele două canate şi
întăreşte impresia de mai sus. (Fig. 9 1 ). linia şerpuită pentru cele două benzi aşe�
zate de�a�curmezişul şi pentru laturile ex�
Scena judecătii ', din urmă cu « săborurile » terioare.
înfătisează
'
într o friză : « Săborul . Patriar �
În panoul de deasupra este pictată scena
ciLm: » (sic), « Săboru l tuturor sfin ţilor », « Să�
Bunei Vestiri, iar în cele patru inferioare,
boru pre u ţi loru » . (Fig. 92).
cei patru evanghelişti. (Fig. 97).
Dedesubtul acestor sd boruri se asează ce�
tele necredincioşilor Între cari s � disting 1 1 . Bârlea, o . C., p. 143.
BtSF.RICi O F. L EMN DIN MARAMURE Ş 61
o altă pereche d e uşi împărăteşti neîn rusească ; icoana Răstignirii este de factură
trebuintate. este sculptată a jour Închi apuseană ; icoana Sf. Arhanghel Mihail,
zând Îl� �ici meda-
lioane chipurile amin
tite mai sus. Meşterul
a căutat să Îmbine aici
mai multe motive şi
anume: coarda de vită,
strugurele şi frunza d e
stejar, adăugând lângă
fiecare strugure câte
o floare deschisă.
Frunzele de stejar
sunt asa fel stilizate
Încât, � arcuirea lor,
formează si un fel de
cununi p �ntru meda
lioanele în care se
Închid scenele amin
tite.
Cele inferioare se
leagă de cele de dea
supra prin câte un
inel. Coardele care se
ridică pe pilastru, por
nind dela un strugure,
se înnoadă printr' o
floare mai sus de ju
mătate si se termină
prin do� ă frunze de
stej ar care se arcuesc
dând forma unui cap
de cârjă arhierească,
deasupra c ă r e i a se
înalţă crucea. (Fig.
98).
După o însemnare
de pe peretele din
dosul s t r a n e i din
dreapta, biserica a fost
z u g r ă v i t ă în anul
1 806 1.
In marginea satului
se constată urmel e
unei cetă ti' 2.
Icoa nel e . Sunt d e
mai multe facturi :
două icoane împără
teşti populare, se d a. Fig. 90.
- Biserica din Onceşti. Vedere din spre S ud E st .
-
toresc unui mester ;

alta Înfătisând pe Iisus Hris tos, tot po înfăţişat ca bust, Iisus tronând ; Sf. ar
pul � ră, s� d atore ş te altu i meş ter, de şco ală hangheli Mihail şi Gavriil, de pe usile
laterale ale altarului sunt de factura n� o
1 1. Bârlea, o. C., p. 2 7.
2 J. Mihalyi, o. C., p. 4 2 .
grecească.
62 BULETINUL COMI IU I( MO UMENTELOR ISTORICE
Iisus Hristos. în ipostasă de arhiereu, nită de două drepte. Părul cade în bucle,
cu dreapta binecuvântează, cu stânga ţine pe umeri, cununa este zugrăvită ca bătută
deschisă o carte cu inscripţia cunoscută, cu pietre de preţ, aureola simplă iar în
jurul ei frunza de stejar. Motivul acesta
stilizat şerpueşte şi pe laturile icoanei,
atârnând în jos. De o parte şi alta a capului
lui Iisus, doi îngeri cu câte o ramură în
nl.ână, ţin în cealaltă câte un medalion cu
inscripţiile : « Iisus )} « Hristos )} . (Fig. 99).
Maica Dom n u l u i . Ţine în stânga pe Iisus,
în dreapta o floare. Cununile bătute cu
pietre de pret au forme obisnuite. Aureo�
lele sunt si rn'ple. În colţuri'le de sus doi
îngeri, unul de o parte, altul de alta susţin
cununa Maicii Domnului. Spaţiile libere
sunt împodobite cu frunza de stejar. (Fig.
100).
În aceeaşi ipostază în care
Iisus Hristos.
a apărut mai sus, cu figura prelungă şi
barba ascuţită, Iisus poartă cartea des�
chisă, având inscripţia în limba slavonă.
Icoana aceasta este de factură rusească.
Ornamentaţia este vegetală şi lujerul unei
plante se desface în formă de buchete din
două inimi, care în.locuiesc medalioanele
cu monogramele : 1s. Hs. (Fig. 1 0 1 ).
Răstignirea . Este de factură apuseană.
Pe un fond simplu pe care zugravul a căutat
Fig. 9 1 . a înfătisa nori grosi se profilează crucea pe
care ;t � răstignit Î isus, purtând urma îm�
- Biserica din Onceşti. Vedere dinspre altar.
redată în graiul zugravului popular şi deci punsătutii în partea dreaptă a pieptului,

al locului : având de o parte pe Maica Domnului în
« Veniţi (sic) blagosloviţii pări ntel u i m i e u vestmânt lung şi ţinând mâinile împreu�
Fig. 92 . - Biserica d i n Onceşti. Picturi murale.
(sic) de moşteniţi î ntru împăreţia (sic) me nate ca pentru rugaCIUne. De partea cea�
(sic) care gătate voao (sic) din î ncep utul laltă Sf. Ioan cel Jalnic întristat de moartea
l umei )} . Învăţătorului său (Fig. 1 02).
Bustul este încadrat de un ornament a l Arha nghelul M i ha i l . Tot de factură apu�
jeţului, înfăţişat î n linie şerpuită, mărgi� seană, cu figură ovală, având plete pe umeri,
�ISERJCI ct:. LEMN DI MARAMUREŞ
ţine În dreapta o
sabie iar în stânga un
glob rotund pe care
stă scris : « S f â n t,
Sfâ nt, Sfânt )}, cânta�
rea î n g e r i l o r către
Dumnezeu Tatăl. Bu�
stul este îmbrăcat în
tunică strânsă pe corp,
împodo bită cu flori.
Pe umeri p o a r t ă
mantie. (Fig. 1 03).
Iisus Hristos. Icoană
împărătească de ace�
easi factură apuseană.
Stând pe jeţ încununat
ca a r h i e r e u, Iisus
poartă vestminte arhi�
ereşti mărginite de un
galon lat. Cu dreapta
binecuvântează iar cu
stânga ţine deschisă Fig. 93. Biserica din Onceşri. Judecata din urmă.
cartea pe care stă scrisă
-
cunoscuta inscripţie :
« Ve niţi blagosloviţii pări ntel u i meu de losit, pentru inscripţie, un text foarte nou.
mo şteniţi împără ţie (sic) me (sic) care este Cadrul icoanei este sculptat în rânduri
gătită voo (sic) mai n nai nte (sic) de î nte� de zimţi, partea de sus având forma unui
meierea l umii )}. Se vede că zugravul a fo� arc în acoladă larg deschisă. (Fig. 1 04).
Arhanghelul Gavrii L Poartă pe deasupra
tunică scurtă, cu mâneca largă, este în�
cins în felul călugărilor apuseni şi ţine în
stânga o ramură înflorită, simbolul păcii,
care aduce bine cu floarea reginei, foarte
răspândită în părţile locului. (Fig. 1 05 ) .
Arha ng h el u l M i haiL Poartă vestminte de
ostaş. Tunica are mâneca scurtă, pe umeri
o eşarfă ce se înnoadă sub mâna stângă,
încălţăminte strânsă pe picior, cu sabia în
dreapta împunge pe « L u ţifer )}, pe care îl
calcă în picioare. Simbolizează biruinţa bi�
nelui asupra răului. (Fig. 1 06).
Tâmpla. Deasupra icoanelor împărăteşti
de o parte şi alta a icoanei celei nefăcută
de mâini omeneşti, icoanele prăznicare înfă�
tisează scene din vieata lui Iisus cu o sin�
g�ră excepţie ; în locu'l icoanei Schimbarea
la faţă, apare icoana Adormirii Maicii Dom�
nului. Deasupra acestui rând într'un pa�
nou de forma unui triunghiu cu vârful
tăiat tronează Iisus în mijlocul sfintilor '
« Dumineca tuturor sfinţilor )} .
Un rând de icoane înfătisează pe Iisus
înconjurat de apostoli. h� 'colţurile care
Fig. 94. - Biserica d;n Onceşti. Icoană. Sf. Pl'tru �i Sf. Nicolae. sunt formate de friza aceasta şi de cea
a,
.ţ:....
lJj
C
�
...
Z
c
O
..
O
�
C
G
O
�
�.
�.
(Il
�
Z
O
...
:;<l
�
O
:;<l
(}
(Il,
Fig. 95. - Biserica din Bârsana. Vedere d i n spre a l ta r . Fig. 96. - Biserica din Bârsana. Vedere d i n s p r e Sud ·Vest.
superioară, în medalioane tot mai mICI, Maicii Domnului, pe o bandă albă, stă
câte şease prooroci şi patru îngeri de o scris : « Mater D e u » .
parte şi alţii tot pe atâţia de partea cea Registrul d e sus cuprinde scena Răsti
laltă, întregesc panoul de deasupra acestuia, gnirii întocmită după normele obişnuite
care înfătisează pe lv1 aica Domnului în la tâmple şi anume cu Iisus în mijloc, pe
conjurată ' de prooroci. (Fig. 1 07). cruce, iar într' o parte şi alta Maica Dom
Partea superioară cuprinde două registre nului şi Sf. Ioan cel Jalnic.
Fig. 98. - Biserica din Bârsana. Uşile împărăteşti.
În spaţiile libere dinspre laturi, zugravul

a adăugit câteun medalion în care sunt zu
grăviţi câte doi prooroci : Dav i d şi Moisei
(sic) ; Za haria si Solomo n. Pe bolti, în
laturi, doi eva�ghelişti : Sfântul Ev �ghe
Fig. 97. Biserica din Bârsana. Uşile împărăteşti.
-
list Marcu si Sfântul Ioan Evanghelistul.

şi anurne : unul inferior şi altul superior. Între ei îngerul cu trâmbiţa din urmă.
Cel inferior are în mijloc pe Maica Dom (Fig. 1 08).
nului cu pruncul Iisus flancaţi de patru Zugrăvel i l e d i n naos. Peretele de Sud.
prooroci , câte doi în fiecare medalion, Registru l sup erior. Începând dela altar,
fiecare purtând, simbolic , un obiect în zugravul a grupat în medalioane, mărge
legătur ă cu prooro cirile făcute. Pe lângă nite de ghirlande împletite din flori, având
inscripţia obişnuit ă « M. 0. » , deasupr a deasupra câteo inscripţie cu numele lor.
Buletinul Comisiunii MOJlllmenl eJoT Istorice. 5
66 BULETINUL COMIS JUNI I MONUMENTELOR ISTORICE
din cer în forma unei coloane de flăcări.

Scena următoare arată pe un tânăr ador�
mit la umbra unui copac. Inscripţia care
însoţeşte scena are cuprinsul acesta : « Câ n d
a u d urmit Ioa n în ostrovul Padmos si
' au
văzutu Apocal ipsul » .
Cea din urmă scenă din acest registru
ne redă pe doi călugări cari stau în fata
unei rade, în poziţie rugătoare « Întâ i e
(sic) aflare a ci nstitul ui cap a l Sf. Ioa n
Botezatori ul ».
Registrul următor cuprinde un număr de
sfinţi patriarhi dintre cari numai cel din�
tâiu îşi are inscripţia şi chipul întreg,
« Patriar h Ipolit ».
În registrul din josul acestuia urmează
sfinţii părinţi : « Sf. T heofa n mona h » , « Sf.
T h eodor Studit » , « Sf. pări ntele nostru Iri�
na h (sic) » , « Sf. pări ntel e nostn� Marca » .
(Fig. 1 1 0).
Peretele de Nord cuprinde un alt număr
de cete aşezate după aceleaşi norme ca şi
cele de pe peretele de Sud.
Între acestea sunt : « Sca u nele » , « Ceata
Domniilor » .
Fig. 99. - Între medalioanele acestor două cete se
Biserica din Bârsana. Icoană. Iisus Hristos.
vede arhanghelul Gavriil mergând pe nori,
Cetele de sfinţi : « (Ceata ) serafimi lor cu suliţa în mână.
celor c u câte şease ariPi » , apoi « Ceata
ar ha nghelilor » . Fiecare reprezentant al ace�
stor cete ţine un medalion pe care stau
scrise initialele : S.S.S., adică Sfânt, Sfânt,
Sfânt. Î� colţul din dreapta, între ceata
arhanghelilor şi cea următoarea, arhan�
ghelul Mihail, sprijinit în suliţă, zboară
printre nori. Inscripţia de lângă arhanghel
are cuprinsul acesta : « M i n u n e ce s'a u fă cut
i n Ba laam a arh istratigul Mi hail » 1.
Ultima ceată este « Ceata Stăpânii lor ».
Î n colţul d e lângă această ceată, u n înger
trâmbiţează. (Fig. 1 09).
Registrul inferior acestuia cuprinde scene
variate, fără vreo legătură între ele. În
faţa unui arhiereu, un tânăr primeşte sfa�
turi. Acestei scene îi urmează o alta în
care este înfătisată « Jertfa l ui A ha b îm�
părat » . Împăr� t� 1 Ahab împreună cu preo�
ţii lui se roagă în faţa altarului pe care se
află boul jertfit. De cealaltă parte, în ge�
nunchi, « Sf. prooroc I l ie » , l a rândul lui,
se roagă lui Dumnezeu care trimite foc
1 Este vorba de oprirea lui Valaam care mergea să ble
steme pe lsrail, după cum. se poare vedea din sinaxarul dela
8 Noemvrie. A se vedea Mineiul. Fig. 100. - Biserica din Bârsana. Icoana Maicii Domnului.
BtS ERtC I DE L EM DIN MARAMUR! 67
Urmea ză « Ceata dreptmăritori i lor » (sic).

Si între aceste două cete un în ger cu sabia
l� umăr pluteşte pe nori ca şi cel din
coltul din dreapta.
În registrul din josul acest uia sunt un
număr de scene de caract er d e os ebit. Cea
dintâi înfătis ează pe un în O'er purtân d un
b
. Sfintei Cruci,
• •
copil , a doua arată Înăltarea

a treia Pilda Strugurelui, iar c ea de a patra
un fragment din Arătarea lu i I isus către
Petru, patriarhul Alexandriei.
Inscrip ţia care însoţeş te sce na în care
un înger, plutind pe nori poar t ă un copil,
are cuprinsul următor :
« (La o mă nost) ire s'au î ntâ mp lat aşa că
aflâ nd u n prunc o comoaT ă de ba n i a u spus
căl ugări lor. Iară pi ntru (sic) ca să nu îm
părţeas că ba n i i cu pruncu , I -a u aruncat
într'o groapă , iară pru n c u l au strigat. Ar
ha nghelul M i hail l-a u scos si l -a u dus î n
•
mă năstire si l-a u lăsat » .

Scena ar � prin urmare caracter folclori c.
«Tnăl tarea ci nstitei si d e via tă făcătoarei
crucea D omn u l u i » cup rinde u� număr de
person aO'ii O'rupate în fata unei intrări.
b CI ' . " Fig. 102. - Bisetica din Bârsana. Icoană împărătească,
Intrarea este marcată prin arC Ur I , are m Iisus Hristos.
mijloc un preot care înaltă c ru cea, de o
parte un chip împără tesc ( Sf. Consta ntin) urmat de o grupă de bărbaţi ; de alta un
alt chip împărătesc (Sf. Elena), urmată
de asemeni de o grupă de femei.
Scena vitei de vie ce iese din coasta
lui Iisus, foarte răspândită, mai ales la
proscomidie, în bisericile din Maramureş,
este întovărăşită de inscripţia : « Câ nd a u
stors Hs. struguru l » (sic). Scena următoare
din care se vede numai un fragment este
însoţită de inscripţia : « Câ n d s'a u arătat
(sic) Hs. Petru . . . » .
Registrul următor înfăţişează, în primul
rând pe cei trei sfinţi ierarhi, după care,
din pricina unei ferestre si a unei poli
cioare, alţi doi sunt desfiinţaţi. În registrul
cel mai de jos abia de se mai disting chi
purile unui număr de sfinţi pustnici. (Fig.
1 1 2 şi 1 1 2 a).
Bol ţile. Spre Sud prezintă ridicarea la
ceruri a proorocului Ilie. Trăsura prece
dată de un înger, este trasă de patru cai
pe deasupra norilor. Un înger, în picioare,
ţine hăţurile şi învârteşte biciul ; Sf. Ilie
în fund, pe scaun, iar în spatele lui un alt
înger pe nori.
Registrul următor cuprinde Soborul sfin
F ig. 101. - Biserica din Bârsanu. Icoana Ră;tignirii.
ţilor arhangheli flancat de o parte şi alta
5'
68 BULETINUL COMIS lUNI I M ONUMENTELOR ISTORICE
oameni, începând cu creiarea lui Adam

si a Evei. Fiecare scenă este însotită si de
inscripţia respectivă. Zugravul a ţu{ut s �ama
şi de credinţele populare în momentul
când a am.estecat scena cu aceea în care
Satana primeşte, din mâna lui Adam,. za�
pisuL
Lângă Adam culcat, stă Eva pe care o
binecuvântează « TatăL » .
Deasupra inscripţia are cuprinsul ur�
mător :
« Câ n d a u fă cut Dumnezeu pre Adam
si pre Eva » .
, În medalionul următor Adam si Eva
goi, primesc din gura şarpelui, în� olăcit
pe copac, măruL Inscripţia :
« Cân d a u mâ ncat Adam şi Eva d i n pom ».
Inscripţia scenei următoare, în care abia
se distinge arhanghelul, care îi alungă din
raiu, are cuprinsul : « Câ nd au scos din
rai înger pre A dam şi pre Eva ».
Medalionul alăturat înfăţişează pe Adam
scos din rai şi pocăit în faţa îngerului ne�
înduplecat, având inscripţia :
« Câ nd a u sezut A dam si a u plâns ».
Fig. 1 0 3 . -
Scena următ� are, extrem d e interesantă

Biserica din Bârsana. Sf. Arhanghel Mihail.
din punct de vedere al folklorului popular

de două medalioane, care închid chipurile nu mai păstrează decât inscripţia : « Câ nd
Sfintilor evanghelisti Ioan si Matei .
fu mijlocul arhal�ghelilor �tă Arhanghelul
Mihail ţinând în dreapta sabia ridicată,
iar în stânga cumpăna dreptăţii, de care
atârnă cele două talere. Deasupra aripilor
largi care învăluie pe ceilalţi este aşezată
o inscripţie al cărui cuprins este urmă�
torul :
« Să stăm bine să stăm c u fri că, să L uăm
ami nte por u nca l u i Dumnezeu » .
În colţul din stânga se disting patru
persoane care par a se adăposti împotriva
ploii ce picură din norii, peste care trece
trăsura sfântului prooroc Ilie Deasupra 1.
acestor personagii, se află SE. prooroc Ilie,

iar în dreapta, între Soborul arhanghelilor
şi medalionul SE. evanghelist Matei, SE.
prooroc Elisei întinde mâinile ca să prindă
cojocul asvârlit de SE. Ilie.
Registrul următor, cuprins Între două
benzi colorate, cea de deasupra ·în formă
de zig�zag, cea de jos în forma a două
linii împletite, înfăţişează vieaţa primilor
1 Acesta se pune în legăturii cu credinţa populară că Sf.
Ilie este acel care, trecând peste nori cu rrăsura, aduce ploaia
iar huruitul roţilor este însuşi tunetul. Fig. 104. - Biserica din Bârsana. Icoană împărătească.
a u venit Sata na la A dam şi ber dintre scena Înăltării Maicii Domnului

au c e r rut
zapis) >}. şi evanghelistul Luc � se află « Scara l u i
În medalionul care urmează, Adam, Iacov >), la picioarele căreia Iacob doarme.
având la spate pe Eva, întinde Satanei Pe scară urcă şi coboară îngeri, iar în vâr�
zapisul. fuI ei Dumn.ezeu�TatăI binecuvântează.
Inscripţia lămuritoare are acest cuprins :
« Câ nd a u dat A dam zapisul Sata nei >).
Ultima scenă, foarte naivă, înfăţişează
pe Adam cu un vas în faţa Evei care stă
culcată, după naşterea celor doi fii : « Când
a născut Eva pre Ca i n şi pre A veL >).
Registrul inferior acestuia cuprinde un
număr de scene din săptămâna patimilor :
1 . « Spălarea picioarelor » ; 2 . « C i na cea
de tai nă >) ; 3 . « Câ n d s'a u rugat Hs. î n gră�
d i nă >) ; 4. « A ici a u sărutat I u da pre Hs. şi
l �a u pri ns >) ; 5. « Câ n d l �a u dus pre Hs. la
A na î ntâ i şi l �a u bătut c u palma preste
o bra z >).
Un fragment din colţul din dreapta înfă�
tisează ducerea lui I isus la Caiafa sau la
Pilat şi poartă inscripţia : « Apoi l �a u d us
la . . . şi acolo . . . >) (Fig. 1 1 3 şi 1 1 3 a).
Boltile cuprind un număr de scene între
care distingem scena Înălţării Maicii Dom�
Fig. 106. - Biserica di n Bârsana. Sf. Arhanghel Mihail .
În registrul inferior sunt zugrăvite scene

) din Vechiul Testament, începând cu opri�
rea corăbiei lui Noe pe muntele Ararat.
Medalionul următor înfăţişează ieşirea oa�
menilor din corabie ; celălalt, momentul,
« Câ nd a u poruncit D um nezeu l u i Avram
să iae pe fi. u�său să facă j ertvă >).
În medalionul de alături : « Câ n d a u
vrut A vram să fa că jertvă pă Isa c >). Cele
trei scene următoare sunt ilustrate cu în�
geri cari se prezintă la Avram, continuând
cu îngerul care încurajează pe Iisus Navi
şi sfârşind cu scene în care îngerul aduce
focul pentru jertfa lui Ghedeon.
Inscripţiile care însoţesc scena au cu�
prinsul acesta :
a) « Câ n d a u venit tri i (sic) î ngeri la
Avram >).
Fig. 1 0 5 . - Biserica din Bârsana. Sf. Arhanghel Gavriil. b) « Cân d a u stătut M i ha i l înai ntea l u i
Isus a l u i Navi şi a u zis să�şi desl ege î ncă l �
nu lui de o parte şi alta căreia, în câte un ţămi nte L e pi cioarelor >).
medalion, apar evangheliştii : Luca şi Marcu. c) « Câ n d apri nse îngeru jrăfa (sic) l u i
Deasupra scenei acesteia este zugrăvit G hedeo n >) (Fig. 1 1 4).
Iisus care binecuvîntează, flancat de doi Pict ura. Peretele de Nord continuă re�
arhangheli cari trâmbiţează. În spaţiul li� istrele de mai sus cu scene din vieaţa lui
Fig. 1 0 7 . - Biserica din Bârsana. Tâmpla.
Fig. 108. - Biserica din Bârsana. Tâmpla.
Iisus, între care, în registrul superior, se păsările cerului se adună în jur, spre a fi.
disting următoarele : Îmbrăcarea lui Iisus adăpostite. « Câ nd a u bătut Noe toaca şi
în haină mohorîtă si ducerea lui în fata s'au făcut . . . » (Fig. 1 1 6 şi 1 1 6 a).
lui Pilat ; « Cân d a �L d us Hs. crucea � u Din registrul al treilea se distinge bă�
(tâl ha)rii la (Qo) lgot ha )} ; « Câ n d a u răsti� taia la stâlp a lui Iisus, « au bătut la
• . .
gnit (pe Hristos) în Qolgot ha )} ; « Câ nd (a) stâ lp » ; se păstrează bine scena aruncării
fost Hs. răs ignit p e cru ce în Qolgot ha » ; arginţilor de către Iuda, ca şi spânzurarea
« Cân d a u pogor ît ( ?) pă Hs. de pă (sic) acestuia, însoţită de inscripţia : « I uda a u
cruce » . aru ncat ba ni î napo i şi s'au d us d e s'au
Din registrul inferior n'a mai rămas spâ nzurat » . Pocăinţa lui Petru este de ase�
decât un singur medalion, din care se meni bine păstrată şi redată cu multă şi
Î
Fig. 109. - Biserica din Bârsana. Picturi din naos.
distinge scena vindecării slăbănogului, în� naivă sinceritate de zugrav. Inscripţia care
sotită
' de inscriptia : « D umi neca slăbă no� o însoţeşte are acest cuprins :
gu l ui » (Fig. 1 1 5 ). « Şi iară ieşi . . . afară a u plâ ns cu amar )} .
Peretele despărţitor dintre naos şi pro� Coloana care desparte această scenă de
naos cuprinde un număr de cinci registre, cea următoare este împodobită cu cior�
ale căror picturi sunt în parte, binişor chini de struguri, care atârnă de coardele
păstrate. de vită. Din aceste coarde se desface o
Registrul de sus cuprinde un număr de ramu;ă pe care un cocoş cântă, amintind
personagii a căror grupare aduce cu prin� lui Petru vorbele lui Iisus. Scena ducerii
derea lui Iisus. lui Iisus la Irod este lămurită de inscripţia :
Registrul al doilea este în legătură cu « Câ n d a u d us pă Hs. la Irod » . Aceasta este
vieaţa primilor oameni şi începe cu jertfa continuată de o alta, lămuritoare a scenei
lui Cain şi Abel, după care urmează uci� ultime, care nu se distinge bine : (<. Iară
derea lui Abel şi blestemul lui Dumnezeu aici l�a u desbrăcat . . . îmbrăcat î n căj (sic)
Tatăl asupra lui Cain. Din scena urmă� mo hor ît . . )} .
.
toare acesteia n'a mai rămas decât inscriptia Medalioanele registrului următor, destul
« Lame h orbu » . În medalionul de alăt�ri de bine păstrate, arată un număr de scene
apare fragmentar « Lame h » , iar î n. faţa lui cuprinzând Dumi neca vameşului şi a fari�
« Sala » si « Dala m ueril e l u i Lameh » . In� seului, Dumin eca fiului risipitor, Pescuirea
scripţia ' de deasupra are acest cuprins : m i n u nată, Iisus merge spre Ema us cu Luca
« Câ nd a u plâns Lam e h şi m u eril e » . Ultima si Cl eopa.
scenă este în legătură cu potopul. Noe , Într'un interior de templu, de o parte a
b ate toaca în jurul corăbiei, în timp ce unei coloane, stă mândru fariseul care
72 BULETINUL COM ISIUNII MO UMENTELOR ISTORICE
arată cu degetul spre vameş. De cealaltă alăturat este întovărăşită de inscripţia :

parte se roagă umilit vameşul. « Câ n d s'a u întors fi i uL cel c urvari iară şi
Fiul cel risipitor este numit « c urvari » î napoi La tatăL să u şi au că zut în genun-
Fig. 1 10. - Biserica din Bârsana. Picturi din naos.
(sic), şi este înfăţişat cu un ciomag în mâ che şi a u zis : Părinte, greşit-am La ceri
nă, lângă nişte porci, având inscripţia : si î na intea ta, primeşte-mă ca pre u n uL
« Fi uL ceL u curvari cum paşte porcii » . d i n argaţii tăi » . « Si
' i -au dat L ui ha i na
Întâlnirea dintre acest fi u « pierdut » şi cea d i ntâi ŞL i -a u p us i neLu ( î n dege
dintre tatăl său, cuprinsă în meda.1ion\ll t u L ) hLi » ,
BISERICI DE LEMN D IN MARAM UREŞ 73
Pescuirea minunată este însotită de in� binecuvântund pe Nestor, pe care îl aşteptă,

scripţia : « Câ nd au mers Hs. p i (sic) mare alături, Lie.
ca pă (sic) uscat u nde era Petru cu mreaja » .
« Câ n d s'a u cu noscut î n Ema us frâ ngerea Prin actele din 30 Aprilie, 24 Iunie şi 2 1 Iulie
pâ nei » , este inscripţia care lămureşte scena 1 390, Regele Sigismund întăreşte oevodului Bale
în care Iisus, aşezat între Luca şi Cleopa, şi lui Drag, stăpânirea asupra unor moşii, între
ca re se află şi Bârsana 1.
sade
, la masă. Pentru aceeaşi moşie urmaşii celor de mai sus,
Drumul spre Emaus, redat de ultim.ul Laţcu şi Dragoş produc, la 1 408, acte, dovedind
medalion, îl înfăţişează pe Iisus urmat de că strămoşul lor Sta nisla u C h i n ezul a primit ca dona-
Fig. I l L - Biserica din Bârsana. Picturi din naos.
Luca şi Cleopa având inscripţia : « Câ n d a u ţi u ne de la Regele Carol, i n anul I 326, moşia Strâm
căLătorit Hs. c u Luca ş i c u CL eopa ş i l i�au tura (Bârsa na) 2.
împotriva lui Mihai Î şi Ambrosiu de Dolha intro

La 1 450 mai multi nobili din Bârsana se ridică
tălmăcit scripturi l e » . (Fig. 1 1 7 ).
Deasupra unei ferestre laterale o inscrip� duşi în posesiunea moşiei Bârsana, pe ascuns 3.
ţi� arată anul când s'a zugrăvit biserica : De aici era familia nobilului Coroi despre care
« I n a n u Dom n u L u i r 807 am zugrăvit această actul din 1 7 Septemvrie 1 469, al lui Matei Corvin,
beserică . . . şi e . . . zug. » . aminteşte că acest nobil s'a luptat cu mult curaj,
Din cauza tăierii unei ferestre, în acest într' o noapte, la Baia, împotriva lui Ştefan cel
Mare, Domnul Moldovei 4. La 1 4 7 3 este introdus
loc, inscripţia lipseşte 1. în moşia Bârsana şi în altele, nobilul Nicolae Dragfi 5.
Pe acelaşi perete, deasupra inscripţiei Tot aşa a fost introdus, la 1 480, Bartolomeu Dragfii 6.
amintite, trei medalioane cuprind urmă
toarele scene : Iisus în templu, având in
scripţia : « Cu dascăl i i (sic) j i doveşti » ; Sf. 1 lbid., p. 98, 103, 1 04.
2 Ibi d . , p. 1 5 J .
Gheorghe ucizând balaurul ; Sf. Dumitru 3 Ibid., p . 342.
4 Ibid., p . 499.
5 I bi d . , p . 5 1 7.
1 Ioan Bârlea, o. C., p. 2 7. 6 Ibi d . , p. 5 48.
74 BULETINUL C O M I S I UN I I M O I UMENTELOR ISTORICE
B ISERICA D IN VĂLENI AcoperişuL Al pridvorului are forma

unei piramide cu patru laturi frânte la
Pridvorul din faţa bisericii, adăugit mai mijloc, pentru a cădea pe cele patru col�
târziu este acoperit cu şindrilă, sprijinit ţuri ale pătratului dela bază. Acoperişul
corpului bisericii are forma
unei piramide triunghiulare ale
cărei capete prezintă două su�
prafeţe înclinate.
Turla . Cea din faţa bisericii
prezintă un coif mic, amin�
titor al coifului celui mare al
tudei, care taie acoperişul prin�
tr' o prismă cu baza un pătrat.
Partea superioară este împodo�
bită printr' o îmbrăcăminte de
scânduri, cu vârfurile crestate,
atârnând în jos.
Un balconaş scund spnJ 1 mt
pe coloane este acoperit cu un
coif, a cărui bază de formă
pătrată, se prelungeşte printr' o
piramidă cu opt laturi.
Altarul este mai scund decât
restul bisericii si ca urmare
Fig. 1 1 2
linia acoperişului coboară mult
- Biserica din Bâr�ana. Picturi din naos.
sub nivelul celui al bisericii.
Pictura . Este de factură naivă şi se pă�
pe stâlpi scunzi, formează corp deosebit şi strează mai bine în trei registre din naos,
serveşte, precum se obişnueşte aici şi peste pe pereţii laterali.
tot la Români, ca loc de adăpost la praznice Primul registru cuprinde un număr de
şi hramuri, când vremea ploioasă nu în� Dumineci, începând cu aceea a « Orbului )}.
Fig. 1 1 2 Q. - Biserica cUn Bârsana. Picturi murale.
găduie aşezarea mesei pe iarba din curtea care e urmată de « Dumineca Samarinencii )}
bisericii. (Fig. 1 1 8 şi 1 1 9). Din naivitatea zugravului, care păstrează
Pla nul e cel obişnuit, dreptunghiular, tăietura costumelor locale, răsare totuşi sim
având altarul de forma unui exagon cu ţul pentru proporţie şi pentru simetrie,
două laturi de pe margini mai lungi şi cu căci de o parte stă Iisus, la mijloc « PuţuI
cele trei care încheie partea de Est, de l u i Iacov )}, de cealaltă, Samarineanca ţi
aceeaşi lungime. A şasea o formează tâmpla. nând vasul cu apă, într' o ţinută studiată
(PI. XXIV). şi în costum 'c onvenţional, iar în fund a
asezat două grupe de apostoli. Scenele se « D umin eca Tomei » . În mijloc Iisus, de
d � spart prin coloane rotunde, împodobite o parte Toma cu o grupă de apostoli, de
cu ornamente tlorale, care se răsucesc în cealaltă o altă grupă.
jurul coloanei. Registrul al doilea _:c uprinde : Patimil e
Fig. 1 1 3 . - Biserica din Bârsana. Picturi de p e bolţi.
Fig. 1 1 3 a. - Biserica din Bârsana. Picturi murale.
« Dumi neca slăbă nogul ui »păstrează a� Mântuitorului, Încun u narea c u c u n u na de

ceeaşi simetrie, punând în primul plan un sPi n i , Drum uL cruci i , Răstignirea, Împ un�
pat cu un slăbănog : ' un bătrân învelit gerea coastei c u suliţa . (Log hin SutaşuL
până la piept, iar de cealaltă parte Iisus si împunge coasta Lui Isus) . Ca elemente deo�
Apostolii în două grupe. în fund silueta sebitoare distingem un Evreu, de tipul celor
unei cetăţi inspirată după cele pe care din Maramureş, în scena încununării lui
�ugravul le văzuse, prin părţile locului. Iisus, si costumele locale ale celorlalti.
J . • - - "
76 BULETINUL COM l S IUN l l MONUMENTELOR ISTORICE
Fig. 1 1 4. - Biserica din Bârsana. Picturi de pe bolti·
Fig. 1 1 4 a. - Biserica din Bârsana. Picturi murale.
Fig. 1 1 5 . - Biserica din Bârsana. Patimile lui Iisus.
Inscripţiile scenelor au cuprinsul urmă� alb, cum apare de obiceiu şi cum am avut
tor : « • . cu cu nuna ce de spi n i i n capu prilejul a arăta şi altă dată \ nu se află
•
L u i Hs. )} ; « Câ nd a u suitu Hs. crucea de în luptă cu împăratul păgân, ci poartă su�

lemăn u (sic) c u sudori mari la Golgota )}. lita ridicată.
« Câ n d a u pironit Jidovii pă Hs. pă cruce )} ; , Registrul al doilea începe cu scena spă�
« UnuL din ostasi cu
suliţa în coast � lui
l�au împ u ns şi a u
i e şit sâ nge ş i apă )}.
Registrul al trei�
lea cuprinde un nl1�
măr de medalioane
cu câte doi sfmţi
ostaşi, toţi îmbră�
cati în costume ma�
r a 'm ureşene. (Fig.
1 20).
Un alt panou cu�
prinde, în registrul
superior scena în
care Iisus discută
cu bătrânii înţe�
lepţi, având ins�
cripţia : « Cân d s'a u
î ntrebat Hs. c u das�
căl i i )}. Scena ur�
mătoare înfăţişează
lupta dintre Nestor
şi Ue, foarte răs�
pândită în Mara�
mures. « Câ n d s'au
trânti t N istor c u Li e)}.
O casă cu etaj la Fig. 1 1 5 Q. - Biserica din Bârsana. Vindecarea slăbănogului.
al cărei balcon se
văd chipuri împă�
răteşti. Sub balcon, o fereastră cu zăbrele Iării picioarelor : « Câ n d au spăLat Hs. pi�
din dosul căreia Sf. Dimitrie binecuvin� cioareL e apostoliLor şi i �a u învăţat m ulte )}.
tează pe Nestor, care va lupta cu Lie. O Lucrul se petrece în faţa unei case. Urmează
scară de lemn duce la etaj . De o parte Cina cea de taină, cu inscripţia : « Câ n d
icoana lui Iisus, de cealaltă icoana Maicii a u cinat Hs. c u ucenicii să i )}, în care, în
Domnului. jurul unei mese dreptunghiulare, apostolii
În faţă se desfăşoară lupta dintre Nestor, aşe:;aţi în poziţii naive şed pe scaune lungi.
în costum maramuresean si Lie, în costum In scena : « Câ nd s'au rugat Hs. î n gră�
străin. În vârful col � anei ' o icoană în me� dină )}, îngerul care poartă în dreapta pa�
dalion, întregeşte cadrul. harul, pe care îl aduce lui Iisus, ţine în
« SfântuL marele mucenic G h eorg he )}, uci� stânga uneltele de chin : suliţa, biciul, trestia
de balaurul salvând fata de împărat, ai cu buretele.
cărei părinţi întind cheile viteazului izbă� În ultima scenă. « Câ nd a u pri ns Jidovii
vitol'. La balcon duce o scară, ca şi la cea pă Hs. în grădină )} unul din soldaţi aruncă
precedentă, amintind casa românească. O un laţ de frânghie, pentru prinderea lui
mână din colţul din dreapta binecuvin� Iisus, în timp ce Iuda sărută pe Iisus.
tează. Urmează « SfântuL mareLe mucenic « Aici l�au sărutat Iuda pă Hs. )}.
Dimitrie )}, pe un cal de coloare închisă,
1 Victor Brătulescu, Elemente profanI! în pictura religioasă,
spre deosebire de al sfântului Gheorghe, în Buletinlll Cam. Mon. Istorice, anul XXVII, p. 5 5 .
78 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORIc E
Ultimul registru cuprinde un număr de din patimile lui Iisus, cel de al doilea un
medalioane în care sunt zugrăviţi câte doi număr de şase medalioane cu câte doi
sfinţi ostaşi : « Sf. Teodor Strati lat şi Sf. sfinţi mucenici. Registrul de sus cuprinde
ProcoPie » ; « Sf. M ercurie . . . » ; « , Sf. scene din vieaţa primilor oameni.
. •
Fig. 1 1 6. - Biserica din Bârsana. Zugrăvelile pererului despărţitor.
Fig. 1 1 6 Q. - Biserica din Bârsana. Zugrăveli. detalii.
mucenic A ntonom » ; « Sf. mucenic N ec hita » Inscripţiile de pe bârna care spnJme

şi « Sf. mucenic Est hatie » ; « Sf. mucenic întreg peretele despărţitor şi celelalte cu�
Cal istrat . . . » şi ({ Sf. mucenic Foca » . prind : data întemeieri i bisericii ( 1 796), nu�
(Fig. 1 2 1 ) . me ca : Vasi l e Pop, ca no ni c ; protopop Teo�
P anoul zugrăvit p e peretele despărţitor dor . . . Rădnic, Sta nca Ion , N em i ş Va �
dintre naos şi pronaos cuprinde trei re� silie. Boerii de sat care au ajutat la ridi�
gistre, dintre care cel de jos redă scene carea bisericii, în 1 796, sunt : parohul Stanca,
SÎ S ER i cI DE L EM N D iN MARAM U R E Ş 79
dia cuI Pop Ioan, crăsnicul Nemeşi Vasalie, « Luca . Un om oarecarele s'a u co bor ît
Goje Toader a lui Danaşi, nemişbirău di n (Ier u ) salim ( î n ) Eri ho n au căzut ( î n

Goje Pătru 1. tâl hari ) » . Lângă un copac, stă un cal
Un număr de medalioane cuprinde o Înseuat.
serie de mucenite si mucenici între cari se 'Samarineanul, purtând costum lung şi
disting : Sfântul ' m�cenic Glicherie, Sfânta căciulă îmblănită, veghează asupra răni�
mucenită Drina, Sfânta mucenită Varvara, tului, în timp ce, alături « Preutul » , cu
Şfânta 'muceniţă Al1.astasia, Sfânta muce� pălărie înaltă, cu baston în mână, trece
niţă Iulita, Sfânta muceniţă Pelaghie. Înainte.
Fig. 1 1 7 . - Biserica din Bârsana. Zugrăvelile peretului despăq"iror din naos.
o scenă interesantă, prin naivitatea ei, Între această scenă şi « Sfinţii tămăduitori
este aruncarea lui Daniil în groapa cu lei. fără de argi nţi Cozma şi Damia n » , cel
Ţinut de fiecare mână de doi inşi, proorocul dintâi tânăr, purtând o cutie, celalt bă�
Daniil este aşteptat În fundul gropii de trân, se desface o creangă bogată în frunze
trei lei întărâtaţi. Deasupra gropii printre care atârnă, despărţind printr'însa prima
nori, plutesc trei îngeri, iar deasupra norilor de a doua scenă. (Fig. 1 23 ) .
un alt grup de îngeri, în rând cu cel care Pilda bogatul u i n emilostiv este redată în
poartă trâmbiţa din urmă. (Fig. 1 22 ) . forma aceasta : Avraam tine în fată su�
O serie de scene aşezate după cum a fletul lui Lazăr, iar dedes�pt bogat�l, ne�
crezut mai bine zugravul, cuprinde : Pilda milostiv se tângueste luptându�se în fla�
Samarinea n u l u i milostiv, Pilda bogatului ne� cările iadului. În �olţul din stânga, la o
mi lostiv, Sfinţii Cosma şi Damian, Tăierea masă, bogatul nemilostiv petrece ţinând de
cap u l u i Sfâ nt u l ui Ioa n Botezătorul şi un gât o femeie. (Fig. 1 24).
fragment din J udecata din urmă . « Tăere (sic) ci nstitu l ui cap a l sfâ ntului
Ioan Botezătoriul » este . înfătisată brutal şi
1 Pr. 1. Bârlea, o. C., pp. 204-205. naiv totdeodată. ' ,
BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
copil. Unul dintre negustori ţin.e de frâu

o cămilă în timp ce un altul număra bani
unuia din fraţii lui Iosif. (Fig. 1 2 7).
« Jertfa l ui G hedeon ». Ghedeon stă în
picioare în faţa unui altar de cărămizi,
pe care arde o flacără. De cealaltă parte un
înger stârneşte focul cu un băţ şi presară
�
ceva, poate tămâie. In acelaşi registru, în

continuare, o altă jertfă : a proorocului
Ilie, care se roagă în genunchi iar Dumne�
zeu îi trimite foc din cer.
De partea cealaltă Ahab în costum re�
gesc, urmat de curtea lui stă uimit. Păcat
că la tăierea unei ferestre, scena a suferit
din pricina aceasta. (Fig. 1 28).
Icoa nele împărătesti. Sunt dela sfârsitul
secolului al XVI II�lea, de factură ţără�
nească şi mai îngrijit executate decât pictura
murală.
Isus Hristos, icoană împărătească înfăţi�
şează tipul obişnuit al Mântuitorului. Pe
fondul icoanei, în jurul capului, ornamen�
taţia constă în frunze de stejar stilizate.
Rama este sculptată având acelaşi motiv
Fig. 1 1 8. Biserica din Văleni. Vedere din faţă. ornamental, frunza de stejar. (Fig. 1 29).
Icoa na Ma icii Dom n ul u i c u Isus. De
-
factură ţărănească, chipul lui Iisus de copil

Călăul, în uniformă de ostaş, ţine de matur, dovedeşte stângăcia zugravului.
păr capul, desprins de trupul ce se înclină,
al sfântului Ioan. Salomeea, îmbrăcată cu
iie si costum maramuresan, purtând la
gât şiruri de salbe, are pe cap o pălărie
cu pene iar pe umeri îi atârnă panglici.
În mâini ţine talerul pe care primeşte capul
sfântului Ioan Botezătorul. (Fig. 1 2 5).
Judecata din urmă. Un fragment din re�
gistrul inferior prezintă pe Iacov, Avraam
şi Isac în grădina raiului, purtând în poală
multime de suflete. Urmează o friză zu�
grăvi tă în forma unui benzi mărginită de
două linii, în care se încrucişează, în formă
de zig�zag, un ornament de frunz,e. De�
asupra acestei benzi se înalţă nori peste
care sunt grupaţi : « ceata puznicilor » şi
« ceata si haştri lor » . (Fig. 1 26).
« Aflarea ci nstitului cap a l sfâ ntului Ioa n
Botezător i u l » . Doi pustnici, de o parte şi
alta, stau şi se minunează de această desco�
perire.
Din vechiul testament, în registrul infe�
rior, sub scena judecăţii din urmă este
scena : « Câ n d (a u vâ n d ut) fra ţ i i pre Iosif » .
Un grup d e negustori d e o parte, grupul
fraţilor lui Iosif de cealaltă, la mijloc Iosif, Fig. 1 1 9. - Biserica din Văleni. Vedere dinspre Sud-Vest.
BISERICI DE LEMN O I MARAMURE Ş 81
Fig. 1 20. - Biserica din Văleni. Scene din vieaţa lui Iisus.
Fig. 1 2 1 . - Biserica din Văleni. Picruri murale.
Buletinul Comisjttnii Monumentelor lsronce. 6
82 BULETINUL COM ISIU II MO lUME TELOR ISTORICE
Între ei un cal si un bou între două ziduri

ce închipuiesc staulul. În dosul animalelor
e zugrăvit Iosif. În planul al doilea o casă
şi un fel de intrare, de zid, în balconul
căreia apar doi ciobani, unul cu o secure
pe umeri şi un miel la subţioară, celalt
tinând un fluer.
, Deasupra, în mijloc, o stea strălucitoare
împrăştie razele ei luminoase, iar în planul
superior, în nori, doi îngeri veghiază. Frunze
de stejar împodobesc spaţiul liber. (Fig.
1 3 2 ).
este redată în linii
Intrarea î n B iserică
generale după tipicul obişnuit : Iosif bătrân
cu barba albă, Sfâ nta A na cu mâinile
întinse pentru rugă, în costum maramu
resan cu haina scurtă si sort înflorate,
Sfânta Fecioară, copilă, ' U; faţa bătrâ
nului preot « Popa » primeşte binecuvân
tarea. Fondul e împodobit cu frunze de
stejar stilizate. În planul al doilea sunt
asezate două clădiri conventionale : o clo
p�tniţă şi o biserică. În pl�nul de sus un
înger întinde Fecioarei Maria paharul du
Fig. 1 2 2 .
rerilor viitoare, după cuvântul sfintei
- Biserica din Văleni. Picturi. Daniil în groapa cu lei.
scripturi : « iar pri n sufletul ei va trece
. • .
sa bie » .
Ornamentaţia spaţiilor libere este obţi Inscripţia din colţul din stânga de jos
nută prin incizie şi are ca motiv principal are cuprinsul : « Aceasta (sic) sfâ nta (sic)
aceeaşi frunză de stejar. i coana (sic) au plătit-o Qoge To deru şi
Rama este alcătuită din două
'coloane laterale din vârful cărora
se ridică un arc în formă de
semicerc, sculptat. În spaţiile
dintre arcul arătat si colturi sunt
sculptate ornamen'te î� forma
frunzei de stejar, deschise. (Fig.
1 30).
Icoa na Sfinţilor Trei i erarhi,
Vasil i e cel Jvfare, Qrigore Teologul
şi Ioan Q ură de A ur prezintă pe
cei trei sfinti arhierei în ordinea
şi înfăţişare� următoare : Sfâ ntul
Qrigore Bogoslovul, bătrân, cu
părul şi barba albe. Sfâ ntul Vasil i e
c e l Mare matur cu părul şi barba
spicate. Sfâ ntul Ioa n Zlata ust,
mai tânăr, cu părul şi barba negre.
Spaţiile libere sunt împlinite cu Fig. 1 2 3 . - Biserica din Văleni. Pilda Samarineanului 1"11ilostiv.
frunze de stejar. (Fig. 1 3 1 ).
Icoa na Nasteri
' i l ui Iisus. « Na sterea Dom soa ta (sic) sa Pa laghia că să l e fie de po
n u l u i Is. Hs. » prezintă în
prin�ul plan pe me� nă în veci de veci amin » . În dreapta
Maica Domnului, ţinând în braţe pe Iisus inscripţia continuă în forma : 1 779, l u na
în faţa cărora cei trei magi vin cu daruri. Dechamvrie (sic) I a zile ». (Fig. 1 33 ).
83
. .
BISERICI DE LEM Dl MARAMUREŞ
Deosebit de intere�
santă este icoana Sfân�
tului Gheorghe a cărei
parte centrală îl pre�
sintă pe sfânt ucizând
balaurul. În medali�
oanele laterale închise
de ornamente în re�
lief, de forma funiei
împletite, ca şi cadrul
central, sunt zugrăvite
scene din vie ata sfân�
tului. M ed al i'o an e l e
sunt despărţite între
ele prin bare drepte,
rezultate din grosimea
lemnului icoanei.
Uşil e împărăt e şt i .
Sunt sculptate a jour
având ca motiv vita de
vie cu frunze şi � tru�
guri, străvechiu mo� Fig. 1 24. Biserica din Văleni. Zugrăveli . Pilda bogatului nemilosriv.
-
tiv asiatic 1 . Pilastrul

care acoperă cele două canate, lucrat tot il urcă în sus sub forma liniei şerpuite, '
jour, înfăţişează tulpina centrală, amintind închid sase medalioane în formă de inimă
arborele vietii, dela rădăcina căreia se desfac şi se în� ovoae în partea de sus închizând
de o parte ' şi alta, două coarde care se scena Bunei Vestiri cu arhanghelul Gavriil
în dreapta si Sfânta Fecioară în stânga.
Încă o dov ;dă de stângăcie a meşterului.
Celelalte patru medalioane cuprind pe cei
patru evanghelişti. Spaţiile mai mari dintre
frunze sunt împlinite cu ciorchini de stru�
guri. (Fig. 1 34).
Moşia Vălenilor e trecută, împreună cu alte
moşii, în stăpânirea lui Vine, Dragoş, Şandru şi
Bud din Coseu. Punerea în posesie fără contrazi�
cere se face numai pentru moşia Văleni, la 16 De�
cemvrie 1 405 2 .
L a 1 450 moşia s e împarte în două părţi : una
se dă lui Blaşiu şi Hodor din Bârsana, alta lui
Steţiu, Mihail Gostolean, Dumitru emeş, Ioan
Radul, Manuil, Popa Costan şi Ladislau din Fe�
reşti 3 . Aceeaşi moşie este pomenită în actele din
22 Mai 1 47 5 4, 25 Mai 1 4 7 5 5•
B ISERICA DIN STRÂMTU RA

Face notă deosebitoare fată de celelalte
prin aceea că, suferind tr� nsformări în
decursul vremilor, şi�a schimbat acoperişul
care se prezintă comun iar turla, redusă
1 Victor BrătuJescu, Arta veche mmânească. In Ană şi
Tehnică gmfică, 1 939.
2 M ihalyi, o. C . , pp. 1 32 , 1 3 5 .
a lbid., p . 3 5 3 .
Fig. 1 25 . - Biserica din Văleni. Zugrăveli. Tăierea capului 4 lbid., p . 5 2 5 .
Sf. Ioan Botezătorul. .; lbid., p. 5 40.
84 BULETINUL COM ISIU I I I MONUMENTELOR ISTORICE
la o simplă clopotniţă, se termină printr'un Panoul care cuprinde pe cei doi sfinţi
soiu de bulb care aminteşte moda ruteană. « (Jrigorie Bogoslov )} şi « Ar hidiacon Ştefa n )}
prezintă pe cel dintâi Învesmântat ca ar,
hiereu, cu dreapta binecuvântând, cu stânga
tinând o carte deschisă.
, În jurul său patru îngeri pe nori ca şi
în jurul Sfântului arhidiacon Stefan. Pe
umeri îi atârnă plete buclate, poa�tă mustăţi
lungi, negre şi barba mare pe care o taie
în formă ascuţită la vârf, omoforul.
Sfântul arhidiacon Ştefan, tânăr, fără
mustăţi şi fără barbă, având pe braţul
drept orarul, ţine în mână un tricher, iar
în stânga o cădelniţă. Ca şi cele care ur,
mează, aceste două chipuri se despart prin,
tr'o coloană împodobită vegetal şi termi,
nându,se cu un capitel ce ia forma ca,
pătului cârjilor arhiereşti. (Fig. 1 38).
Biserica din Strâmtura s'a lucrat în anul
1 7 7 2 şi va .fi fost gata la 1 Ianuarie 1 7 7 3 ,
judecând după inscripţiile icoanelor dă,
ruite cu începere dela 4 Ianuarie 1 7 7 3
înainte 1 . Biserica însăşi a fost zugrăvită
în 1 800 de zugravul Mihai 2 .
Cărţile de ritual tipărite la Bucureşti, Iaşi,
Râmnic, Blaj , în secolul XVI I şi al XVI I I,lea
Fig. 1 26. - Biserica din Văleni. Picturi murale. Scena Raiului.
arată marea circulaţie a operelor religioase
,
Fragment. la toţi Românii, a căror unitate a străbătut

vitregia veacurilor.
Peretii sunt văruiti, ferestrele scunde ..Din actul dat la 22 Septemvrie 1 3 26 de Regele
arată Îaturea de sus ' în forma arcuită a Carol 1, Strâmtura este scutită de orice dare, fiind
unui semicerc . . (Fig. 1 3 5 ) . proprietatea lui Stanislau Chinezul 3.
Pictura . Prezintă două carac,
tere : unul academic, în figura
arhanghelului Mihail, altul popu,
Iar, însă de factură superioară
celei ţărăneşti, naive, în figurile
sfinţilor Grigore Bogoslovul şi
Arhidiacon Stefan.
Chipul S t â n t u l u i arhanghel
Mihail ne este înfătisat de două
icoane, în aceeaşi i po�tază, foarte
răspândită de altfel, ca bust,
purtând sabie, platoşă şi aripi.
(Fig. 1 36).
în cea de a doua icoană, în
dreapta Sfântului arhanghel Mi, •
hail, în registrul superior, apare Fig. 1 2 7. - Biserica din VăJeni. IosiI este dndur de fraţii săi.
un înger care conduce două
suflete, ce merg pe uri podeţ cu balustradă, Privilegiul acesta este întărit la 9 Aţ>rilie 1 346 d e Lu
4.
spre bastionul unei cetăţi care simboli, dovic, la cererea lui Mic Românul, fiul lui Stanislau
zează, de sigur, intrarea în raiu. 1 1 . Bârlea, o. p . 1 98.
c.,
În acest caz Sfântul arhanghel Mihail are 2 Ibid., p. 1 99.

1 . Mihalvi, o. C., p. 6.
3
rol de străjuitor la porţile raiului. (Fig. 1 3 7). • Ibid., p . 2 1 .
L a 1 408 Lac ş i Dragoş sunt întăriţi î n pose Între care şi Strîmtura, produce protestele moş
siunea moşiei lor ca unii ce sunt urmaşii lui Sta nenilor locali 1. O plângere a lui Nicolae fiul lui
nislau Chinezul 1. Mihail din Dolha contra fiilor lui Ambrosiu cari
La 1 4 1 1 , Sigismund întăreşte fiilor lui Ioan Voe deţin şi partea lui de moşie este menţionată în
vod şi fiilor lui Ioan din Dolha moşia Str âmtura mandatul din 1 485 dat din Viena de Matei
împreună cu alte moşii pentru moartea lui Mihail Corvin 2.
în războiul contra Polo
nilor 2 .
Actul din 1 459, dat în
Barda de Matei Corvinul,
vorbeşte de unele neîn
ţelegeri între moştenitorii
moşiilor amintite 3.
Prin actul dat la 2 Mai
1 46 2 în Buda, Matei Cor
vin introduce în stăpânirea
moşiei StrÎmtura şi altele
p e mama sa Elisabeta,
ceea ce arată legătura de
rudenie şi cu nobilii
români din Maramureş,
ai acestui rege de sânge
românesc 4. Fig. 1 28. - Biserica din Văleni. Jertfa lui Ghedeon.
B ISERICA D IN GLOD
Planul are forma obişnuită la bisericile

de lemn din Maramureş (Pi. XXIX). Adausul
pridvorului se pare că a fost făcut pentru
a da simetrie a coperi şului a cărui pantă
repede se frânge spre poale îndepărtân
du-se de verticală şi Iărgind marginea de
jos pentru a arunca departe apele ploilor,
aşa cum se prezintă acoperişul bisericii
lui Bogdan din Rădăuţi şi în general cele
din Bucovina si ' din alte tinuturi româ
:
neşti cu climat aspru. ( Fig 1 39 şi 1 40).
Pict ura. Meşterul zugrav a avut şcoală
apuseană după cum se vede, mai ales, din
icoanele prăznicare. În icoanele în care
se arată un singur personagiu, pictorul este
ceva mai stângaciu. Ramele icoanelor din
tâmplă sunt împodobite cu sculpturi în
lemn. Cele din jurul crucii cu coroane
bogate, cu motive vegetale, par prea în
cărcate faţă de celelalte.
Crucea răstignirii este împodobită cu
raze care sunt dispuse În cerc. (Fig. 1 4 1 ) .
Două figuri d e evanghelişti : a lui Luca
Fig. 1 29. - Biserica din Văleni. Icoană împărăcească.
şi Marcu, sunt prezentate naiv, în cadre
împodobite vegetal, pe fonduri de inte
Introducerea lui Nicolau Dragfi din Beltec în rior prea încărcate. Ambii evanghelişti şed
moşiile menţionate în actul din 1 3 Martie 1 4 7 3 , pe scaun şi scriu evangheliile aşezate pe
măsutele din fată. Simbolurile : boul si
leul � unt aşezat � la picioarele fiecărui � .
1 Ibi d . , p. 151.
2 l bid., p. 1 66.
3 lbid., p. 425. 1 lbid., p. 5 1 7.
• I.bid., p. 470. 2 Ibid., . p. 565.
86 BULETINUL COM ISIUNrI MONUME TELOR ISTORICE
Fig. 1 30. - Biserica din Văleni. Icoana Maicii Domnului. Fig. 1 3 2 . - Biserica din Văleni. Icoana Naşterii Domnului.
Fig. 13 1 . - Biserica din Văleni. $[. Trei Ierarhi, Fig. 133. - Biserica din Văleni. Intrarea în biserică.
BISERICI DE LEMN DIN MARAMUREŞ 87
Între icoanele ambilor evanghelişti se lasă BISER ICA D IN POENILE GLODULU I
o bară verticală împodobită cu o creangă
încărcată de frunze şi fructe. (Fig. 1 42 ) . Pla nul e de formă dreptunghiulară, al
Scena Răstignirii în care crucea c u Iisus tarul având forma unui patrulater spre
este înconjurată de raze ce ies din cele deosebire de cele de până acum cu forma
patru colţuri din jurul capului lui Iisus, exagonală. Pridvorul deschis, sprijinit pe
cuprinde personagiile însemnate şi de in stâlpi a fost adăugit mai târziu. (Pl. XXXII).
scripţii : Maria MagdaL e na, SaLome ea iar, Acoperi şul, în două etaje distincte, este
Fig. 1 3 5 . - Biserica din Strâmrura. Vedere din spre Sud·Vest.
simplu şi se desface în câte două pante

laterale : două în lungul bisericii, două în
Fig. 1 34. - Biserica din Văleni . Uşile. curmeziş, la cele două capete, ale celor
două pante longitudinale.
TurLa , de forma unei prisme cu baza
în două cadre laterale, Maica Dom n u l u i si un pătrat, se înalţă deasupra pronao
Sfâ ntuL Ioa n ceI Ja L nic. Lângă Sfâ ntuL Ioa � sului, este împodobită cu un balconaş scund
ceI Jal nic se vede încă un personagiu, părând şi se termină cu un coif ascuţit în opt la
a fi. Longhin sutaşul. (Fig. 1 43 ) . turi. Streaşina coifului se sprij ină pe stâl
Insemnarea din 1 700 p e o cazanie din pişorii scurţi ai balconaşului amintit. (Fig.
1 699 nu arată că biserica actuală ar fi. aceea 1 44 şi 1 4 5 ) .
de atunci, deşi n'ar fi. exclus. Alte însemnări Pictura . Tâmpla înfăţişează o serie de
pe cărţi tipărite, în tiparniţele de peste icoane aşezate în registre, în jurul unui
munti în Moldova si ' Muntenia arată nume
de s ă teni şi preoţi darnici prin secolul al
subiect central. Registrul de deasupra prăzni
carelor cuprinde, în centru, icoana lui Iisus
XVI I I-lea 1 .
arhiereu, flancată de Câte trei icoane pe
care sunt zugrăviţi câte doi apostoli. Re
1 1. Bâ.rlea, o. C., pp. 107-1 1 1 . gistrul de deasupra acestuia prezintă, ca
88 B ULETINUL COMISIU II MO UMENTELOR ISTORICE
icoană centrală, icoana Maicii Domnului în Crearea începe în colţul din stânga. Dum�
medalion, flancată de câte trei icoane (me� nezeu, « Tată L )} face pe Adam. Ceva mai
dalioane), având câte doi prooroci pe fi e � jos Adam doarme iar « Tată L )} creează pe
care medalion. Deasupra acestui registru, Eva. În mijloc, încolăcit pe tulpina unui
în spaţiul de forma unui semicerc, este zu� măr, sarpele întinde Evei, un măr, pe care
grăvită scena Răstignirii lui Iisus şi a celor îl ţin � în gură, de coadă. În mâna dreaptă
Eva mai are un măr. Spre deose bire de
alte scene similare, în scena de aici, Adam
stă culcat, rezemat în cot, de partea cea�
laltă a pomului. În grădina raiului umblă
animale de tot felul : un cerb, u n-- ţap , u n
berbec, u n mistreţ, o v ulpe, u n cal , u n
ce nta ur, în văzduh zboară fel de fel de
păsări. În colţul din dreapta arhanghelul
cu sabie de foc în dreapta, cu un biciu în
stânga, alungă din rai pe Adam şi Eva
cari, încinşi cu un brâu de frunze, coboară
colina aruncând raiului « grădină dulce )}, o
ultimă privire. ( Fig. 1 47 ) .
J ude.cata d i n urmă. Este precedată de
Pilda celor zece fecioare din care cinci,
în registrul inferior au rămas afară iar
cinci, cu luminile aprinse au pătruns în
camera mirelui Hristos.
__Gura iadului este înfăţişată prin gura
unui balaur din care curge un râu de flă�
cări în care se sbat păcătoşii chinuiţi de
diavoli. Din nările balaurului tâsnesc de ase�
, ,
n1.eni flăcări. .
Deasupra capului balaurului un diavol
chinueşte cu un fier de călcat pe un pă�
cătos j lângă el nu altul bate cu ciocanul
un cui în partea din dos a unui « cismari u )}.
Mai încolo un diavol ţine cu o mână de
picioare cu alta de mâini pe un păcătos
« suciu )}, pe care îl îndoaie de o verigă
metalică prinsă de o bară verticală. În faţa
acestuia un diavol chinueste un fierar « co�
vaciu )}, umflându�l cu f� alele pe la spate.
Fig. 136. Biserica din Strâmtura. Icoana Sfânrului
-
Arhanghel Mihail. Dedesubtul acestor scene un diavol chi�

nueşte pe aceea « care nu fa ce coPii )} pentru
doi tâlhari. În mijloc crucea lui Iisus de� ca alături, un altul să vâre pe gât un copil
desubtul căreia stă « capul l u i A dam )}, în aceleea « care omoară pruncii )}. Deasupra
dreapta « M ironosiţeIe )} şi « Maica Domnu� acestor scene de care se desparte printr' o
l ui )}, iar în stânga « Sfâ ntul Ioa n ceI Jal nic » dungă albă, alte scene, cu alţi păcătoşi.
şi « Log h i n sutaşul )}. De o parte şi alta Unul încărcat cu discuri « toca c i u » j peste
a vârfului crucii lui Iisus : soarele şi luna, altul « care sparge hatu )} doi diavoli trec
iar în lături cei doi tâlhari ale căror fluere cu plugul j altuia, « care doarme pâ nă�i
sunt strivite cu ciomagul de câteun Evreu. popa Ia rugă )}, îi cântă din vioară, pe
( Fig. 1 46). marginea patului, un diavol, în vreme ce
Facerea l umii. Subiectul central este În� un altul stă alături.
şelarea Evei iar grădina raiului este o co� În registrul superior cetele celor de altă
lină maramureşeană plantată cu merii ne� credintă si' anume : « ceata Jidovilor )}, « ceata
Întrecuti ai acestui frumos tinut românesc,
, ,
. Tun;:il ;r şi a T(itarilor )}, « ceata Arapilor )}
BISERICI DE LEMN 0 1 MARAMUREŞ 89
şi în sfârşit şi cu mai dispreţuită « ceata Ti de creanga unui copac şi despicată cu fie
gan ilor ». ( Fig. 1 48). răstrăul de doi diavoli.
La vârful flăcării moartea cu coasa pe În registrul superior trei chipuri de îm
umeri iar prin flacără diavolii negri duc păraţi, din greşală cu aureolă j la unul se
pe păcătoşi cu roabele spre gura deschisă poate ceti « Filip » . Ceva mai î n urmă
a iadului « Tot feh u l de Păcătoşi aduc di.a Moisi urmat pe peretele de Nord de cetele
vol i i Ia iad » . Deasupra flacării « morarul » arătate mai sus. (Fig. 1 49).
Fig. 1 3 7 . - Biserica din Strâmtura. Icoana Sfântului Arhanghel Mihail.
duce cu greu în spinare piatra de moară Odinioară s�tul se numea simplu Poenile sau
iar de gât poartă măsura strâmbă folosită Poiana Şieu . lnsemnările de pe cărţile tipărite în
Ardeal, în Moldova şi Ţara Românească, ni-au pă
la zeciuiala numită oim sau uium. În fata
lui un « crâjmari u » îşi poartă de gât, oca � a
strat nume de pt'rsoane : preoţi şi mireni din se
colul al X\ I I I -lea şi un psalm în versuri din psal
acestei psaltiri. Mai presus de toate, sunt în;em

mică. Dedesubtul flăcării veşnice, doi dia tirea lui Dosoftei ceea ce arată marea circulatie a
voli, întind unul de mâini, altul de picioare
pe un păcătos « scump u lacom u » . În alt nările făcute la 1 794 pe un octoich de Râmnic
dela 1 75 0 , de Teodor Roşca parohul bisericii. El
registru, mai jos o altă serie de păcătoşi : arată că înainte de postul Crăciunului în anul 1 687,
« minci nosul » , spânzurat de limbă j « fer au intrat emţii în Maramureş, în 1 7 1 1 a fost
mecătorul » pe umerii căruia căIăreste un
diavol j care e (sic) « ma na vacilor » p oartă
ciumă, în 1 7 1 5 Tătarii, trecând prin Maramureş,
au fost bătuţi la Borşa iar în 1 742 « a fost a doua
pe cap vasul de lapte pe care, şade un dia ciumă » 1 .
Din alte însemnări rezultă că biserica datea:ză
vol negru, iar din spate şi din faţă este cam. dela jumătatea secolului al XVI I I-Iea. -
împunsă de două vaci : una albă alta nea
gră. « Curva » este spânzurată cu picioarele 1 1. Bârlea, o. C., p. 1 5 2.
mână steagul biruinţei, vorbeşte cu Maria

Magdalena i în fund templul din Ierusalim.
Scena alăturată prezintă « Dumi n eca a
patra după Paşti , a SLăbănogul ui ce I -a u
tămăduit DomnuL Hs. fi i nd bol na v de trei
zăci şi opt de a n i » . Î n planul superior lacul
Vitezda, pe ale cărui ţărmuri apare un
« î nger » care turbura apele j în faţa înge
rului un bolnav, în apă, alături slăbănogul
vindecat de Iisus îşi duce patul pe umeri,
în fund cetatea Ierusalimului cu foisoarele
'
de ca.re vorbeşte Evanghelia. În dosul
îngerului o pasăre de apă ce pare o barză,
în planul inferior Iisus lămureşte pe uce
nici asupra cazului acesta.
În registrul superior ni se prezintă, în
planul de sus, ruga lui Iisus în grădina
Ghetsimani, înfăţişată ca o grădină obişnuită
în Maramureş, închisă cu ostreţe, în care
ucenicii dorm iar Iisus se roagă si primeste
'
paharul dela îngerul trimis di � cer. În
planul de jos Iisus primeşte sărutarea lui
Iuda, în care timp, Petru taie cu sabia
urechea lui « Mal lt » spre spaima solda
tilor
, cari dau înapoi.
Fig. 1 3 8 . - Biserica din Strâmtura. Picturi murale. În scena alăturată Iisus, legat de mâini
este dus la arhiereul Ana care stă pe jeţ
BISERICA D IN Ş IEU
Aminteşte pe cele mai multe din Mara .-. -
mureş ca plan. ALtaruL are forma unui

poligon neregulat, naosuL forma unui patrat,
pronaosuL forma unui dreptunghiu aşezat
de-a curmezişul, la care se adaugă un prid
vor deschis, mult mai redus şi de aceeaşi
formă. (PI. XXV).
Acoperi şul are două rânduri : unul prin
cipal pentru corpul bisericii, celalt o strea
şină pentru corpul principal şi pentru prid
vor. Acoperişul altarului este deosebit de
rest, este mai scund si formează o uni
tate a parte. El se prelw'1geşte prin streaşina
înconjurătoare (Fig. 1 50 şi 1 5 1 ).
Pictura. E senină din punctul de vedere
al concepţiei iar subiectele sunt redate de
inscriptiile
' de deasupra fiecărei scene.
În r egistrul întâiu al panoului de care
ne ocupăm se înfăţişează « D umi neca a
triia (sic) d upă Paşti a M ironosiţeLor. Câ n d
a u venit demi neaţă Ia mormânt a u zis î n
gerul : C e că utaţi pe c e l v i u c u cei morţi » .
Î n planul întâiu femeile mironosiţe stau
în faţa îngerului aşezat pe piatra de mor
mânt i în planul superior Iisus, purtând în Fig. 139. - Biserica din Glod. Vedere din faţă.
B ISERICT DE LEM DIN MARAMUREŞ 91
în vârful treptelor. În fund un număr Intr'un act din 1 385 dat în Sighet, a patra parte
de clădiri limitează cadrul, dând impresia din moşia Şieu, din Vişeul�de-Sus, din cel de Jos
unui interior. ( Fig. 1 5 2). şi Botiza ca şi satul lui Dan, sunt date surorilor :
În alte panouri, mai puţin
reusite în reproducerile noastre,
se p rezintă D umineca Orbul ui,
D umi neca Vameşului, D umi�
n eca Fi u l ui risipitor, etc.
Icoane. O icoană de factură
bună, înfăţisând pe Iisus în
mijloc, încadrat de apostoli,
zugrăviţi pe marginile icoanei
arată o lucrare îngrijită. Aureola
în relief a lui Iisus marchează
traditia
' secolului al XVI I�lea în
acest domeniu. Cadrul des�
părţitor al chipului lui Iisus
este format din două coloane
de forma funiei împletite din
care, în dreptul umerilor, se
deschide un arc în semicerc şi�i
înconjură capul. ( Fig. 1 53). Fig. 1 4 1 . - Biserica din Glod. Tâmpla.
Scara, Baba şi Margareta de către fraţii lor, nobilii

Şandru, Mihai l, Alexa şi icoară, fiii lui Ştefan şi
nepoţii lui Iuga Voevod din Maramureş 1 .
La 1 4 1 1 , împreună cu alte moşii, sunt date de
Sigismund lui Stanislau, fraţilor -ăi : Ioan, George
şi Bogdan şi verilor George şi Andrei, fiii lui Ioan
Voevod, pentru moartea vărului lor Mihail, în
războiul contra Polonilor 2. Actul e însoţit şi de
mandatul de punere în posesie a celor de mai sus,
mai sus 3. Pentru fixarea hotarelor se dă actul din

datat din 22 Aprilie 1 4 1 1 , a doua zi după cel de
27 Iulie 1 4 1 1 4.
A treia parte din moşie şi jumătate din moşia
dela Şieu se atribue lui Petriman, fiul lui Petru,
prin actul din 14 Martie 1 4 1 9 al Regelui Sigismund 5.
« Moşiile lui Ioan Voivod, după hotarele din
1 353, erau : Strimtura, Rosa l ia, Şieu, Boti za, Petrova,
Leord i na şi Poe nile de s u b M u nţi, pe care moşii
Stanislau din Dolha şi fraţii săi au impetrat dona
ţiunea nouă în anul 1 4 1 1 6 ».
Donaţiunea făcută lui Petriman, la 1 4 1 9, se întă�
reşte prin actul din 1 4 2 0 7 Şieu . Moşia şi moara
sunt pomenite în actul din 22 Februarie 143 1 8.
Un George de Şieu este amintit de actele din 1 44 2 ,
1 450 9•
La 1458 Petriman se plânge lui Matei Corvin
de intrarea altora în moşiile sale între altele ară
tând şi pe cea din Şieu 1 0 , care intră şi în posesia
I 1. Mihalvi, ' o. C., p. 5.

Fig. 1 40. Biserica din Glod. Vedere. 2 Ibid. , p. 1 66.
3 Ibid . , p . 1 68.
-
4 Ibi. d . , p. 1 7 5 .
Însemnările de pe cărţi nu arată decât 5 Ibid., p . 2 29.
6 Ibid., p . 234.
numele celor cari le�au cumpărat şi bleste� , Ibid, p. 248.
mele puse pentru acei cari le�ar înstrăina 1. 8 Ibid . , p. 2 4 .
9 Ibi d . , p p . 3 2 1 , 34
1 r. Bârlea, C., pp. 17 1 O.
.
(1. - 1 1 Ibid., p . 4 1 7.
92 BULETINUL COM rSIU I l MONUME TELOR ISTORICE
Eli sabetei, mama lui Matei Corvin 1. La introdu piramide octogonale. Baza coifului o for
Bârsana, Iza, Apşa de Jos, Rosalia, Strîmtura, Şie�l,
cerea lui Nicolau Dragfi din Beltec în moşiil e :
mează un trunchiu de piramidă în patru
Ruscova, Botiza Bedeu etc. , moşnenii protestează 2 . laturi, fiecare lature corespunzând la două
Bartolomeu Dragfi 3. La 1 487 sunt cita�i cei i nte

Acelaşi lucru s e petrece l a 1 480 la introducerea lui laturi ale octogonului coifului. (Fig 1 5 5).
Pentru lumină biserica are patru fe
resa�i pentru aceste moşii 4). restre pe fiecare lature, trei la altar si câte
două sub streaşina acoperişului na � sului.
Pri d vorul este zugrăvit iar grinzile acestuia
sunt împodobite cu duri.
PronaosuL este despărţit de naos printr'un
perete de bârne în care sunt lăsate locuri
libere pentru a se putea vedea în interior.
Naosul prezintă un cafas. Bol ţile au formă
poliedrică cu trei laturi. Tâmpla este
pictată.
Uşi l e împărăteşti sunt sculptate a j our,
având ca motiv principal viţa de vie cu
frunze şi struguri. Pe uşile laterale ale al
tarului sunt zugrăviţi sfinţii arhangheli Mi
hail şi Gavriil ; cel dintâi, purtând sabie
în mâna dreaptă, este zugrăvit pe uşa de
Fi.g 142. - Biserica din Glod. Sfinţii eV3nghelişti
Luca şi Marcu.
Sud, cel de al doilea, cu o ramură în mâna
stângă, este zugrăvit pe uşa laterală de
B ISERICA D IN ROZAVLIA Nord.
Pictura . Cea din pridvor prezintă scene
Cu hramul Sfinţii Arhangheli M ihail şi din vieaţa sfinţilor şi a lui Iisus. Inscripţia
Garviil, are forma sveltă, proporţii armo destul de ştearsă, de pe banda de deasupra
nice, turlă înaltă şi linii frumoase. Prid uşii ce dă în pronaos, cuprinde diverse
vorul deschis se sprijină pe patru
coloane legate între ele prin arcuri
de lenm frumos profilate.
Corpul pri ncipal este legat prin
trei rânduri de bârne, cele de sub
streaşină sunt profilate.
A ltarul are forma unui poligon
neregulat. (PI. V I I ).
Acop eri şul corpului principal
are forma unei prisme triunghiu
Iare, uşor streşinită la poale.
Streaşina, care ocroteşte pereţii,
se opreşte la altar, dând ceea ce
am spus mai sus, etajul prim al Fig. 1 4 3 . - Biserica din Glod. Răsrignirea.
acoperişului celui mare şi formând
cu acoperişul altarului un corp geometric nume proprii, ca : «
Pătrovai, Ştefa n,
• • •
alcătuit din două părţi laterale, spre Nord Ioan, Iacov, Pătruţ . . . pe ntru zugră vi t u şă
şi Sud şi trei spre Est corespunzând latu tri 8 zloti în vălote( ? ) ) 1 . (Fig. 1 56).
rilor planului. ( Fig. 1 5 4 ). În pr� naos sunt arătate scene din iad
Turla, cu baza un patrat, are un balco cuprinzând 'nume de păcătoşi ca : « mora
naş pe treisprezece coloane ; deasupra lui riul », « care fa ce să n u a i bă. cocon i » .
se înaltă un coif ascutit de forma unei Din flacăra focului vesnic se CWiOSC
abia urmele. Cele patru â � turi sub forma
, ,
I IbiJ., p. 470. unor capete înaripate, suflând din patru

2 Ibid., p. 5 1 7 .
3 Ibid., p. 5 4 .
• lbid., p. 588. I Cf. şi L Bârlea . o. C., p . 160.
părţi sunt zugravI te pe peretele de Vest.
(Fig. 1 5 7 ) .
P e peretele d e Sud apare foarte răspân
dita scenă, cu caracter simbolic în aceste
locuri : « Câ nd a u trâ ntit sfâ ntul mucenic
Nistor pă Lie voinicul » . În această scenă
apar, pe planuri deosebite, două momente :
primul în care Sf. Nestor primeşte bine
cuvântarea Sf. Dimitrie din ternnită si al
doilea, momentul în care se dă lupta intre
« Lie Voini.cul » , îmbrăcat în uniformă un
gurească si Nestor, cu mult mai mic decât
Lie. Împ ăratul Maximian priveşte dela unul
din balcoanele unui foişor lupta care se
termină cu aruncarea în ţepi a lui Lie, din
a cărui pricină pieriseră mulţi creştini în
luptele ce fuseseră obligaţi să poarte cu
acest puternic luptător păgân. ( Fig. 1 58).
O serie de scene evanghelice se desfă
şură pe pereţii naosului înfăţişând : pilde,
scene din vieaţa lui Iisus, din Vechiul
Testament, scene din vieţile sfinţilor, din
vieaţa primilor oameni, pentru a se încheea
cu scenele zugrăvite pe tâmplă, rezervată
lui Iisus. ( Fig. 1 5 9 � 1 66).
Fig. 1 4 5 . Biserica din Poenile Glodului.
Contribuţia locuitorilor din sat, la zu -
Vedere din spre Sud· Est.

grăvitul bisericii, se vede din inscripţia de
pe iconostas şi de pe peretele naosului
care menţionează că zugrăvul e din Drago
miresti 1 . Pare că nu e unul si acelasi ' cu
cel c �re, la 1 8 2 3 , zugrăveşte aitarul şi care
este un oarecare Filip Sanţner 2.
In actul Regelui Sigismund dat În Buda, la 30
Aprilie 1 390, moşia Rozavlia împreună cu Iza,
Apşa-de-Jos, Rona-de-Sus, Bârsana, Ruscova şi
Vişeu. face parte din posesiunile voivodului Bale şi
Drag din Maramureş 3 . Pentru actele din 1 4 1 1 a
se vedea mai sus notele pentru Şieu. Pentru alte
acte, citate la paginile 2 34, 284, 470, 5 1 7 din opera
lui Mihalyi a se cerceta tot la Şieu.
Sotia
' lui Ioan din Dolha era fiica voevodului
Ioan din Rosalia 4. Intr'un act din 1 42 7 fiii lor se
înţeleg ca moşia aceasta (Rosalia) si! rămână lui
Stanislau iar Bogdan şi h-aşcu să ia alte moşii 5.
La 1 430 Stanislau este în proces cu cumnatul său
Mihail Gherheş, SOţul Stanei6 Pentru aceeaşi moşie
•
şi altele, Între urmaşii nobililor români de mai sus,

a se vedea actul lui Matei Corvin din 2 1 Mai 1 4 5 9 7•
Se pomeneşte aci de o cetate de le= 8. La 1 466
1 Biserica din Dragomireşti a fost adusă la expoziţia sa·

tului, in Bucureşti. în 1 936.
2 T . Bârlea, o. c., p . 10.
a 1. Mihalyi, o. C., p . 9 .
• Ibid., p. 2 2 7 .
5 l b i d . , p. 2 7 L
G lbid., p. 2 79.
, lbid., p. 4 2 5 .
Fig. 1 44 . - Biserica din Poenile Glodului. Vedere din spre Sud . • lbid., p. 434.
94 BULETI UL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
se face o înţelegere între cei din proces pentru B ISERICA D I BOTIZA

împărţirea moşiilor 1 . Pentru aceeaşi moşie, un act
dela Matei Corvin, din 1 4 7 2 2. Un alt proces începe
între alţi moştenitori şi cei ai lui A mbrosiu de Pla n u l este asemănător cu acela al bise�
Dolha în 1 473 3• Tot aşa în 1 485 4. La 1 488 se ricii din Şieu, având forma generală a
Fig. 1 46. - Biserica d i n Poenile Glodului. Tâm pla .
pomeneşte de partea de moşie a doa mnei Stasa unui dreptunghiu la care se adăugă un
văduva lui Mihail rda din Leordina 5. ieşind de forma unui poligon neregulat,
altaruL (PI. XXVI).
1 Ibid., p. 477.
2 lbid., p. 5 13. Pridvorul deschis se sprijineşte pe stâlpi
3 Ibi d . , p. 5 19. de lemn legaţi Între ei prin arcuri de
4 lbid., p. 5 65 .
, lbid. , p. 591. lemn .
BISERICI DE LE M OI MARAMURE , 95
Fig. 1 47. - Biserica dtn Poenile Glodului. Facerea lumii, raiul, şarpele, izgonirea din raiu.
Fig. 1 4 .-Biserica din Poenile Glodului. Judecata din urmă. Pilda celor zece fecioare.
96 BULETINUL COMISIU I l MONUME TELOR ISTORICE.
Acoperi şuL prezintă două părţi deose� TurLa, de forma unei prisme cu baza un
bite : acoperişul corpului principal şi acela patrat, este ocrotită de un înveliş de scânduri
Fig. 1 49. - Biserica d in Poenile Glodllilli . Fragment din scena Iadllilli.
al altarului şi al pridvorului, legate între aşezate vertical ca şi baL conaşuL scund, peste
ele prin straşina care înconjură .biserica, care se înaltă un coif ascutit de forma unei
formând oarecum un prim acoperiş de� piramide o � togonale, reze �ate pe un trun�
asu pra ferestrelor. chiu de piramidă cu patru laturi. (Fig. 1 67) .
BiS ERICI DE LEMN D IN MARAMU R E Ş 97
Fig. 1 50. - Biserica din Şieu. Vedere din spre Nord·Vest. Fig. 1 5 1 . - Biserica din Şieu. Vedere din spre Sud·Est.
Fig. 1 5 2 . - Biserica din Şieu. Vieata şi patimile lui Iisus.
Bulerinul Comisiul\ii Monllmencelor Istorice. 7
98 BULETIN U L COMIS l U N I I MO UMENTELOR i STORICE
În laturea de Sud a curţii este aşezată tite. Din dreptul umerilor lui Iisus se
clopotniţa prevăzută cu un balconaş sprijinit desface un arc în formă de semicerc, ornat
pe stâlpi de lemn. cu motive lineare de forma semicercului.
Satul este aşezat, ca şi celelalte aşezări În cele două colturi sunt două flori în
din Maramureş între coline dulci străjuite relief în formă de � ruce. Icoana arhanghe,
în zare de munţi împăduriţi. ( Fig. 1 68). lului Mihail reprezentat contra obiceiului,
(fig. 1 69), în picioare, ca în
pictura murală, iar nu bust,
cum în de obste este înfătisat
Arhanghelul, �că din sec�i ul
al V,lea, este rău păstrată, din
care pricină nici inscripţia nu
se poate ceti cu uşurinţă.
Moartea este zugrăvită pe
dosul usii în forma unui schelet
călare pe cal, ţinând pe umărul
stâng o coasă iar în mâna drea,
ptă un fel de sabie.
Inscripţia ce însoţeşte chipul
morţii este transcrisă dintr'un
vechiu text al unei psaltiri tra,
duse în aceste părţi româneşti,
care va fi circulat veacuri de,a
rândul pe aici.
« Lungă o pre ei şi agiunge
pre ei şi nu m'oi (sic) î ntoace
(sic) pre ei pă nă nu să or
svirsi. Psal . . . . » .
Î � faţă : « ta ia oi c u spătă
(sic) me şi vă (sic) birui pre ei
mină me (sic) » .
În colţul de sus, din dreapta,
o altă inscripţie are acest cu'
prins : « Fiţi gata ca (sic) n u
şti ţi dzoa (sic) nice casul câ n d
Domn u l vostru v a veni » . ( Fig.
1 70).
Se mai adăugă o invocaţie
din care se descifrează cuvintele
Fig. 1 5 3 .
- Biserica dio Şieu. Icoană împărătească. morte si ' i ute, scrise în faţa
calului.
Pictura icoanelor reprezentată prin icoana O serie de cărţi tipărite la Bucureşti,
lui Iisus şi a Sfântului arhanghel lviih ail, Iaşi, Blaj , Bălgrad, în secolul al XVI I I,lea,
arată buna traditie a acestei arte din se, cuprind preţioase însemnări locale 1.
colele al XVI I,I �a şi al XVI I I,lea. Iisus e
urnele de Botiza însămnă Botez, Bobotează 2.
prezintat ca bust, cu chip tânăr barba ascu, Ca moşie este pomenită de actul din 1 385 alături
ţită şi mică, mustăţile subţiri şi lăsate în de Şieu şi altele Tot aşa în actele din 1 4 1 1 şi
3• 4
jos, fata
' ovală, părul formând parcă o în alte acte In actul dat în Buda, la 2 1 Mai 1 4 5 9 .
5.
cunună rotundă. Vestmântul cutat, cu um, Matei Corvinul cere conventului din Selesz ca să «
bre prea pronuntate, '· cade în falduri or, cerceteze plănsoarea lui Mihail şi Ambrosiu din
donate. În stânga Iisus ţine o carte deschi, J 1 . Bârlea, o. C . , pp. 45-48.
să pe care scrie salvoneşte. 2 1. MihaIyi, o. C.,p. 66.
Cadrul icoanei este împodobit cu un or, 3 o.
I bi d . , C., p. 85. V. mai sus, la Şieu.
• Jbid., pp. 1 66, 1 68, 1 7 5 .
nament în relief, în forma funiei împle, ;; Ibid., p p . 2 24, 234.
Ei ERICI DE LEM D IN MÂRAMURE$ 99
Dolha, în contra lui Ioan din Dolha alias din Rus

cova, care a ocupat părţile lor din Rosalia şi din
Poieni ; şi în contra lui Petru din Vad, Georgiu
din Vănceşti, Jurca din Călineşti, Georgiu Ficze
din Giuleşti, Bud din Budeşti şi Ioan Micle din
Şugatag pentru faptele lor potenţiale săvârşite în
Strimtura şi în Botiza » 1 .
I n actul dela 1 4 7 3 , dat la 13 Martie în Buda,
alături de Şieu, Bârsana, Iza, Apşa-de-Jos, Rosalia
etc. , este pomemta şi moşia Botiza 2. Tot aşa în
actele din 1 480 3 şi 1 487 4.
BISERICA D IN CUHEA
Foarte sveltă ca înfăţişare, biserica din
Cuhea prezintă un plan simplu, dreptun�
ghiular, cu obişnuitul adoas al unui exa�
gon neregulat, care este altarul. (PI. V I I I) .
Acoperişul este deosebit d e multe din
cele descrise până acum, prin aceea că
partea superioară se prezintă fără nicio le �
gătură cu streaşina de deasupra ferestrelor
care înconjură biserica.
Are forma unei prizme triunghiul are cu
pantele laterale mai dulci, cu laturea de
Est legată de acoperişul altarului, iar cu
cea de Vest în linie frântă, formată de
planul perpendicular şi de poalele ce se Fig. 1 5 5 . - Biserica din Rozavlia. Vedere.
deschid în forma unui unghiu larg, dând
streaşina. ( Fig. 1 7 1 ). Dedesubtul fiecăruia din aceste două aco�
perişuri se arată profilurile grinzilor, în
şapte colţuri. Ele se întretaie în formă
de unghiuri drepte la capetele naosului şi
pronaosului şi în unghiuri obtuse la altar.
Un brâu de lemn, în forma funiei îm�
pletite, încinge biserica pe sub profilele
acoperişului inferior. (Fig. 1 72 ) .
Turla, d e formă patrată, este mai înaltă
decât altele, are un balcon mai larg, spri�
j init pe treisprezece coloane, legate între
ele prin arcuri profilate ca cele dela Borşa
si
, din alte părti.
Balconul est� împodobit cu un fel de
îmbrăcăminte de sindrilă măruntă ce for�
mează o adevărată garnitură ornamentală.
Coiful are forma unei piramide în opt
laturi, ce se sprijină pe patru poale ce dau
forma unui trunchiu de piramidă.
U şa de stejar are clanţă şi balamale de
fer lucrate la ciocan.
Ca drul este dreptunghiular, având ca
ornament, în relief, funia împletită, apoi o
1 lbid., p. 425.
2 Ibi d . , p. 5 1 7.
3 Ibid., p. 5 48.
Fig . 1 54. - Biserica din Rozavlia. Vedere. • Ibid., p. 588.
1 00 BULETINUL COM ISIU II MONUMENTELOR ISTORICE
bandă ornată cu linii tăiate în zig�zag. naosului şi trei ale altarului, la fiecare
Chiar la încheierea cu usa sunt alte două lature câte una.
linii mai subţiri, tot în ;elief, împodobite Toate sunt aşezate sub brâul înconju�
cu crestături. rător. Se mai adaugă alte şase ferestre
laterale între streaşina de jos şi acoperişul
Prid v o r
principal.
Pictura . Pe peretele de Vest al pronao�
sului se găseşte zugrăvită scena Judecăţii
Af' o'7o'i IL /-I I. 4/,0"lo1i

3
�� b
C
·s 1
1,
® z, d
1VQ",1Vrf
J u ,, · om te. r09orol o j, [I.r\,llo/;", i" r4.rl�On, J.t '" luv;J !, . (' r e. Or7tV1
i" droc,i!,5 :Jr�ac.v.�' Sirr:�r1. J/4.II",iw" ",Cind ''f!vlf11nz.ha1 ,Hs . c.u �,
c."'r"lv, IJ.l,,�n, � lj. M.C�.or,. ,. . 10 Se,•• 'V ILI , u. 'r" odor",,,
<.a'n" Jid• ., . f J '''S, ,�a,ol= '" d�", �",e.' ''1 .. "�ttdtlqt!:, 1 r. ... 2 tioi In �ri ';'",Io;1Ind 3 Cum ,l;'1, il 1 � Ia " ../,
n" d'L f'
Fig. 1 56. - Biserica din Rozavlia. Distribuţia Fig. 1 5 7 . - Biserica din Rozavlia. Distribuţia
picturilor din pridvor. picturilor elin pronaos.
În sfârşit partea din afară este împodo� din urmă . În registrul de sus, Iisus Hristos
bită cu cioplituri în formă de unghiuri. în medalion, având în dreapta pe Maica
( Fig. 1 7 3 ) . Domnului, în stânga pe Sf. Ioan cel Jalnic,
Lumina pătrunde în biserică prin fe� şade în scaun de judecată deasupra no�
restrele pronaosului : una · de o parte, alta rilor, înconjurat de cete îngereşti şi de cei
de cealaltă, prin cele şase ferestre ale doisprezece apostoli. Dedesuptul lui Iisus,
Fig. 1 5 . - Biserica din Ro:ndia. Lupta Sfântului estor cu Lie.
BISERICI DE LEMN D I N MARAMUREŞ 101
PrO " � O $
crucea cu sulita si trestia cu buretele sunt
încadrate de Ad � m si ' Eva, care stau în�
genunchiaţi. Între ei inscripţia :
« Vineaţi (sic) bla gosloviţii Tată l u i mieu
de oci naţi împără ţia (sic) ce�i gatată (sic)
q
voa uă (sic) d i n inceputul l umiei (sic) c'am
Pru n ao s. 5ch, m ba rll a la fa1a
fi" 5 "i
2
5 , 8
1
P,'kJ1 15I S ".li m�jncl�, 1. ��s htQ c.,u" l", i Is vs
I n c.vn'vl1 a reCI c u sp;,.,;, !J
A.
J
Fig. 1 5 9. - Biserica din R02avlia. Picruri
din pronaos. Fig. 1 62 . - Biserica din Rozavlia. Picturi din cafas.
fost u flămâ n d u şi mi�aţi dat a măâ nca (sic) între aceste corpuri cereşti cele patru vân�
i nsetatu am fost. Matei » . turi. În cerc, l umea înfăţişată printr'o fe�
Pe uşa de intrare ce cade sub aceste meie, stă pe un vârf de munte şi marea ,
scene este zugrăvită « Morte p ecato şilor » , N A OS
i>�r�1Lifl dfl VlZsf
"
I 2 � b , 1 3 '] .
v, N
E
I
3 l; S
'\l \ o.
1 J., c. , ' " ,- , /0 ", H' .. ,"k.o,.

, ".tr� SJln1i, , !;. r.'. "'. N<zs7Q� �r M. IJimilrl '- ,
� !S<l c . i' A 1',,'''' '3 10cov
J
1 Prfd� S"' I''I''u: ri,,.. I'!(..c,,/
1 .
3 ",,, r<.0,nc10 " ·', 1{ D�,:1Tv,ra1"4,h, 5 \'''' 'f1 &�V� , ro "scvl
Fig. 1 60. - Biserica din Rozavlia. Picruri
din pronaos. Fig. 1 6 3 . - Biserica din Rozavlia. Picturi din naos.
călare pe cal, cu o coasă pe umărul stâng o altă femeie, pluteşte pe un peşte. ( Fig.
şi cu sa bie în dreapta. ( Fig. 1 74). 1 75 ) .
ladul prezintă o mare şi febrilă actlvl� P e unii î i cară diavolii c u roaba, în focul
tate. Păcătoşii furnică în toate părţile iar
E s7
N a os : l'<trd",l" d e N o rd
Prot?ClO S Pcre1e/.. de ff _v1."';,cA 1, ' 1 ;- 1::'MATii
1""""", ,,. Pt "O"'''�l4 I I V ! P" IPvn , , ( Q

io li !t .' It.,
Jm1c"Q
r�'
Pilda fiul,,'- risipilor ,.1...." " a.

N s v 5 " r 'r,,, t- A mo',."m J,,' q E
ci
1 2 f,�/"i ,il' ., 3 C it
D raf' ,r;,
, MaiCA �. m nulu; , l - .f G rururi ci. 'Fnl'
i d", ho "lvl"; n�m;/o lliv Q ha 01..,1 4 """ri "fI'- dOI lQ 'Z 6r j" m�
Fig. 1 6 1 . - Biserica din Rozavlia. Picturi
'v
din pronaos.
diavolii îi torturează CU toate instrumen� Fig. 1 64. - Biserica din Rozavlia. Picturi din naos.
tele de chin ce şi le�a închipuit zugravul.

Şi aici este o scenă centrală formată din� nestins, pe plugari îi mână la plug, pe
tr'un medalion în formă de cerc pe care dascăI îl bate la spate cu vergi, aşa cum bate
sunt înscrişi : sus soarele, jos luna, iar el pe copiii de şcoală etc. ( Fig. 1 76).
1 02 BULETINUL COM 1SIUN l I MONUMENTELOR ISTORICE
Spre colţul de Sud, în registrul de sus dreptu l ui , înconjurat de îngeri, alta sus,
sunt zugrăvite scenele ce urmează : Cum « doarme Dumi neca » . Acesta e încon-
păna dreptătii, îngeri trâmbitând în ziua
judecăţii. fu registrul al doil�a : « Moartea
păcătoşilor » , după care vin cetele : ceata
împăra tilor, a p ustniciLor si a căl ugărilor.
În registrul de jos : « pd. cătoşi în m uncă
• • .
de osebi acole unde plea . . . » .
Haos . P(l.rg;i,Jg; d e 5 v d
Fig. 1 65 . - Biserica din Rozavlia. Picturi din naos.
În vârful unui copac, în coroana ca un

cuib, şade un om la care se urcă un diavol,
alături un altul cu inscriptia : « acest om
milostiv » ; lângă 'o biserică �n « d u hovnic »
TA M PLA
Fig. 1 67 . - Biserica din Botiza. Vedere din fată.
jurat de diavoli. În panoul următor « Sj.

Petru » cu nişte chei în mână urcă treptele
Proroc.i
Proroci
Fig. 1 68. - Botiza. Vedere.
Fig. 166. Biserica din Rozavlia. Tâmpla.

din fata unei biserici pentru a deschide
-
Distribuţia picturilor. uşa, u;n1.at de sfinţi « monahi » şi « muce

nichi » (sic) ; spre colţ Isac, Avram şi
spovedeşte pe unul ce-i stă în faţă, un Iacov. (Fig. 1 77).
altul trage de frânghie un clopot dintr' o Zugravul a redat în toate amănuntele
clopotniţă. Către capătul acestui tablou scena iad ului, dar n'a izbutit să redea raiul asa
doui! şcene deosebite ; un� jos, moarte4 cum îl cunoastem la alte biserici românesti.
• - - - - - ,
-
1
BISERICI DE LEMN D I MARAMUREŞ 1 03
Plafonul pronaosului (fig. 1 78) cuprinde celălalt Iisus şi Samarineanca, apoi o scenă
scene disparate : interesantă, în care Iisus urmat de ucenici
1 . « Tar David >}. David plânge moartea întâmpină pe un Evreu ce poartă un sac
fiului său Abesalon ; 2. David ucide pe în spate. Între ei un hambar iar deasupra un
Goliat ; 3. Zi zara G hema n S i nisb'l (sic) ; înger în nori, înconjurat de raze şi fulgere.
4. Maica Dom n ul ui , patru t i n eri ; 5 . Iudita Urmează Dumineca Orbului din naştere,
tai e capul l ui Holofern care doarm e . apoi Dumin.eca Tomei. (Fig. 1 7 9, 1 80).
Pe peretele de Est, în pro�
naos, sunt zugrăvite scene ca
acestea : Jertfa lui Avram, M el �
hisedec, U n sfâ nt î n fa ţa u n u i
împărat, Iisus Hristos, Dum�
nezeu.
O serie de picturi aşezate
în două registre prezintă, în
registrul superior, un perso�
nagiu, aducând a evanghelist ;
urmează cei trei magi călări,
apoi trei ciobani cari îşi pasc
turmele într'o pădurice. Şi
magii şi ciobanii îi aflăm înge�
nunchiaţi în faţa pruncului
Iisus ; lângă el, pe un jeţ,
Maica Domnului, în mijloc
Iosif, iar deasupra peşterii doi
îngeri şi steaua luminoasă.
Fuga în Egipt cuprinde trei
servitori în loc de unul.
Sj. Ilie este hrănit de corbi
în peştera din malul Iorda�
nului ; în colţul din dreapta,
sfântul Ilie se înalţă la ceruri
În timp ce Elisei îngenunchiat
primeşte cojocul ; alături Isac
binecuvintează pe Iacob.
Registrul de j os începe cu
Pilda celor zece fecioare, tra�
tată deosebit de cele cunoscute
până acum : cele cinci fecioare Fig. 1 69. - Biserica din Botiza. Iisus Hristos. Icoană împărătească.
nebune rămase în faţa uşii în�
chise se tângue, una îşi sterge
crimile, celelalte cinci înţelepte, într'un În jurul panourilor din registrul de jos,
nimb de nori, îşi ţin candelele în mâini şi zugravul a făcut un ornament floral alcă�
se îndreaptă spre mirele Iisus, care ţine tuit dintr'un lujer care şerpueşte încărcat
la dreapta crucea iar la stânga mireasa în de frunze, flori si ciorchini.
haine de nuntă. În panoul alăturat, Maica Între panouri,' pe o bandă mai lată sunt
Domnului Ocrotitoarea pluteşte pe nori, zugrăvite ornamente de forma unor cer�
pe un plan mai ridicat, între călugări şi curi dintate, în care sunt înscrise flori
arhierei : cei dintâi având în frunte pe deschise ' radial.
Sfântul Andrei iar ceilalţi pe Sfântul Ro� Naos. Pictura din cafas este dată de fig. 1 8 1 .
man. De o parte şi alta pe un plan înalt de Două registre de deasupra grinzilor până
o parte şi alta « Sfâ ntul Ioan Crăstitel i >} la naşterea bolţilor cuprind scene din vieaţa
şi « Sfâ ntul Ioa n Bogoslov >}. În panoul hli Iisus.
1 04 BULETlNUL COMISIUN l l MONU MENTELOR r TORlCE
Distribuţia picturii de sub cafas este ară În balcon, în urma împăratului Maximian
tată de fig. 1 82 . apar patru personagii, a căror stare psiho
Scena în care Samson ucide leul este zu logică în faţa luptei celor doi se ghiceşte
grăvită pe dosul uşii dintre naos şi pronaos după gesturile ce fac . (Fig. 1 8 7 ) .
si poartă titlul « Samso n sil nii » , adecă A ltarul se desparte de naos printr' o
Samson cel tare 1 . În registrul de sus tâmplă de lenm pictată. Pe uşorii uşilor
Samson este înfăţişat în trei ipostase : a ) împărăteşti sunt zugrăviţi Vasile cel Mare
luând porţile cetăţii Filistenilor ; b) dor- şi Ioan Gură de Aur. Pe usa laterală de
Sud apare Melhisedec, pe uşori
câte un diacon, pe cea de Nord
Arhanghelul Mihail călcând în
picioare diavolul, pe uşori doi
îngeri.
Pe dosul tâmplei, deasupra
uşilor în spaţiul cuprins în semi
cerc format de partea superioară
este zugrăvită Sf. Treime şi Maica
Domnului iar de o parte şi alta
a usilor împărătesti cei doi dia
coni obisnuiti aici ; Sf. arhidiacon
Stefan si sE. ' Lavrentie.
, Împărţirea restului picturilor
din altar este redată de fig. 1 88
si, 1 89.
Uşil e împărăteşti . Sunt sculptate
cu motive vegetale : flori, lujere
împletite, iar în spaţiile libere
ciorchini. Toate sunt grupate în
legătură cu cele şase chipuri în
chise în rame de forma inimei.
Cele două de sus cuprind Buna
Vestire cu chipul Arhanghelului
Gavriil si Sf. Fecioară iar cele
lalte pat�u, chipurile evangheliş
tilor.
Pi lastruI care acoperă cele două
Fig. 1 70 . - Biserica din Botiza. Moartea. cana te, are forma semirotundă,
ornamentele sunt aceleaşi : lujerul
mind în casa Dalilei, în timp ce ea îl se încolăceşte în jurul pilastrului, iar între
tunde, iar un cobzar îi cântă şi c ) apu spaţii apar ciorchini şi frunze. Se termină
când stâlpii casei în care petrec Filistenii, printr'un ornament ce aduce cu o mitră
pentru a o dărâma peste ei şi a-i îngropa arhierească. Rama sculptată floral închide
sub dărâmături odată cu el. (Fig. 1 83). cele două canate. Trebue adăugit că pe
Pictura bolţilor naosului şi aceea a pe canatul din dreapta, în partea de sus, apare
reţilor laterali este înfăţişată distributiv, în un porumbel sburând. (Fig. 1 90). Asupra
fig. 1 84, 1 85 şi 1 86. bisericii din Cuhea a publicat unele note
Pe acest perete se află zugrăvită lupta d. Atanase Popa 1 .
dintre Sf. Nestor si Lie. Ca si la alte bi
o seamă d e Căl ţ i din secolul a l XVI I -lea ş i al
serici Nestor este �n Român�s în costum XVI I I-lea cu însenmări diverse sunt notate în
maramureşan iar Lie un stră�, poate un.
Ungur : cu mustăti, mari si, costum străin.
cartea părintelui 1. Bâr1ea 2.
1 Atanase Popa, Biserici vechi de lemn româneşti, din

1 Asupra acestei scene a se vedea articolul d-rei M . 00- Ardeal. I n Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice.
anul y.xx U I, pp. 5 - 7.

lescu, Prea tare/.e Samson, in Buletinul Cam. ]-Vion. Istorice, Şecţia pentru Transilvania. Cluj, 1 93 2 p.p. 204-227.
� Q . <; . pp. 8 2-85 .
BISERICI DE LEMN DIN MARAMUREŞ 1 05
După tradiţia notată şi de Miron Costin, la trecerea
înseamnă că satul Cu hea era moşia de baştină a

lui în Polonia, mergând prin Maramureş de sigur,
' locului în toamna anului 1937.

voevozilor Dragoş şi Bogdan 1. Tradiţia aceasta am
Prin actul dat la 1 4 Mai 1353 de Regele Ludovic

verificat-o la fata
al X-lea se reCLilloaşte dreptul asupra moşiei Cuhea,

Românilor Ştefan şi Ioan fiii lui Iuga, oamenii
regelui 2. Transcrierea şi confirmarea se face prin
Fig. 1 72. - Biserica din Cuhea. Vedere laterală.
Fig. 1 7 1 . - Biserica din Cuhea. Vedere din spre altar.
actul din 24 Iunie 1 360 şi prin cel din 26 Septem\Tie

1 365, acesta din urmă cu sigiliu nou « în locul
celui pierdut în resbelul contra Patarenilor (sectă
religioasă) din Bosnia 1) a
mai sus este cel din 1 1 August 1 373, prin � are se

Documentul care confirmă traditia mentionată
introduc « Bale, Drag ş i Ioan fiii voevodului Sas,

în dominiul moşiei Cuhea şi a moşiilor Bocicoi,
Biserica Albă, Taras şi Buştina » . . . « se disting
hotarele moşiilor leud, Vişeu, Borşa 4 etc.
Fig. 1 73 . Biserica din Cuhea. Uşa din faţă.

1 J. Mihalyi, o. C'I p. 1 8.
-
a Ibid., p. 30.
a Ibid., p. 4 5 . Pentru meritele lui Bale Vodă din Maramureş
4 Ibid . , p. 6 5 . şi ale fraţilor săi, Drag şi Ioan, fiii lui Sas, Regina
1 06 BULETINUL COM ISIUNII MONUMEl TELOR ISTORICE
Fig. 1 74 . - Biserica din Cuhea. Judecata din urmă.
Maria confirmă la 22 Iunie 1 384, docu mentele men Regele Ladi Iau al V-lea « dărueşte lui Ambrosiu
ţionate mai sus 1 . Pentru actele din 1 4 1 1 a se vedea din Dolha şi fratelui 8ău Mihail Voevod din Ro
mai. sus la moşiile Rosalia, Şieu, Strimtura Bo zalia moşia Cuhea ţinută de strămoşii lui Ambra·
tiza etc. 2. siu dar ocupată prin Simeon din Bocicoel », prin
actul de donaţie şi mandatul din 28 Aprilie 1 4 5 6 1 .
1 lbid., p. 2.
Ibid., pp. 166, 1 68. 1 Ibid., pp. 1 80- 1 8 1 .
Fig. 1 75 . - Biserica din Cuhea. ladu!.
La 1 458 Matei Corvin dărueşte lui Simeon din Pla n ul este asemănător celui dela Cuhea,
Cuhea, fratelui său Ion şi vărului lor, chenesiatul
posesiunei Cuhea . . . , cu condiţia de a da în fiecare
naosul şi pronaosul formând un dreptun,
an 25 berbeci ca « victua I i e » pentru cei din cetatea
ghiu, ale căror grinzi transversale, în trei
Hust 1 . Pi( O N A O S
Confirmarea actului de mai sus se face la 1 9
I A O LJL
Iunie 1 464 2•
La 1 47 1 cei de mai sus ajung la înţelegere cu
si n ",a::.
strl9 0 ;
Deac Ivan şi emeş Danciul pentru hotarele dintre
Cuhea şi Dragomireşti 3 . In acelaşi an se trasează jidanJ infrci.
I��6vr�ivrc:dtA
ii 2, 1 biri sul
şi hotarele dinspre Bocicoel 4 . I
2- cvrvarii IL/;'J!.,"- n /lia.:r.( H..:j
H Fc.r ITI cu..afo 1J /q c.om

B ISERICILE D IN IEUD
) I� c';r c.iv",ă
Sunt două si amândouă au hramul Naste, l;

'1:0m0qr� , lr nlZ.pa�;1r7l"c..u 1
rea Maicii D omnului. ' ,- l u,,1a d lv<Z.r, {ocml.. l' no1a ris
B iserica d i n val e. Acoperi şul bisericii din
, C orc./umarr"v N 'fs n o v �it z� '1 iv da. t'
dq 5Ca.- fv,{lf h�tll. r
vale este asemănător celui dela Cuhea.
(Fig. 1 9 1 ). t fam ILc.ă1oa.rlZ. o 'Jq-rq/",
L
,U C .z.i c. q ri
art>l c.u. c. v bq.t..o ,, ,,1
Panta repede a acoperişului principal şi I p ăca.-ios , p c.ra.1i, 28 P,eHoV"1"
Slvg a... V�1r�<l.
streaşina care formează al doilea acoperiş , PQC Q10S
.1.,
S1Q{:.ânul
au rostul de a arunca apele cât mai de,
parte de soclul bisericii. Panta de Vest le .1 O P("q<.",i !Ia III o ra rul
cade aproape perpendicular. Fig. 1 76. - Biserica din Cuhea. Iadul.
1 Ibid., pp. 4 1 3 , 4 1 5 . locuri, şi numai în laturi, sunt uşor pro,

2 1 bid., p . 462. filate. Cele de sub acoperişul principal
3 Ibid., p. 505.
• lbid., p . 50 . sunt profilate în patru puncte. Pro naQsuL
\ 08 BULETINU L COM ISIU II MONUME TELOR ISTORICE
se desparte de naos printr'un perete înalt zintă două pante laterale de formă dreptun�
de scânduri, cu gratii de lemn. Altarul are ghiulară, spre Nord şi spre Sud iar spre
forma exagonală neregulată. (Pl. IX). Grin� Est trei pante de formă triunghiulară.
Fig. 1 7 7 . - Biserica din Cuhea. J udecara din urmă.
zile superioare ale celor trei laturi din spre Streaşina corpului principal se opreşte
Est se întretaie în unghiuri obtuse. în dreptul altarului formează un unghiu
- P"ol'lao . r>ICljon drept şi face legătura cu acoperişul acestuia
I- ,t
fără a se · continua ca în alte părţi.
Turla e de forma unei prisme cu baza
1"� e.rt . un patrat, are un balconaş scund, sprijinit
J u rei, .s�Qr,,/�
pe şeasesprezece stâlpişori legaţi prin ar�
. . . ' . .
curi simple, după sistemul cunoscut. (Fig

J 3 4
. - . - .
.
1 92 ) .
5. Ferestrel e sunt mici având forma unui
dreptunghiu cu laturea superioară în formă
Lrt'J t. ri"
de arc. Sunt cinci de fiecare parte a nao�
5
sului şi trei la altar. Deasupra streaşinei
l V ţiI-
1
� . . . _--
, VJ
naosului se află încă un număr de cinci
de forma unui pentagon.
Fig. 1 78.- Biserica din Cuhea. Pictura plafonului. Am constatat si aici un număr de cărti ,
vechi între care :

,
Bol ţi l e altarului, ca şi ale naosului, sunt Un ceaslov tipărit la Târgovişte, la 1 7 1 5 ,

de formă cilindrică si înalte. d e Antim Ivireanul.
Spre deosebire de' cele cunoscute până Un liturghier tipărit la Iaşi în 1 759, un
aci, acoperi şul a ltarul u i urcă pana aproape octoich slavon, un penticostar tipărit la
de coama acoperişului principal. El pre� Bucureşti, în 1 743 şi un triod vechiu.
BISERICI DE LEMN D IN MARAMUREŞ 1 09
Fig. 1 79. - Biserica din Cuhea. Picturi muraIe.
Fig. 1 80 . - Biserica din Cuhea. Picturi murale.
i i6 BULETINUL COMISIUN Î I M ONUMENTELOR iSTORÎCE
În sat am constatat că în 1 9 3 7 se cetea în naos. Peste aceste două grinzi în lungime

Biblia lui Şerban, tipărită la Bucureşti şi sunt aşezate alte patru de�a�curmezişul, al�
sătenii erau tare multumiti că e scrisă în cătuind plafonul pronaosului.
graiul înţeles de ei. bin ' această pricină Peretele despărţitor dintre naos şi pro�
am şi Iăsat�o în sat şi am propus să fie naos este de bârne cioplite.
retipărită, ceeace nu s'a făcut încă. Bol tile naosului si ale altarului sunt în
form� poliedrică. '
I nscripţia (sic) z ugrăvită în naos pe laturea
de Nord, sub fereastra de lângă altar are
cuprinsul acesta :
« Împotri va sfintei . . . s'au zugrăvit pra�
41,"'" b om null.l ", 4 v;"a a,
voslavnica beserică aceştie să n u fi e (ac)
M
tJ !"ulc �J aJ/� /" ICQcJ" f'!I si,4!1Q
umu ci nstiţilor şi î ntru H (risto) s (fr ) a ţi preoţi
si dascăl i si mirea ni această d umnezeiască . . .
�ă n u c �m . . . h u l um (sic) împotriva . . .
şi mai bea n e (sic) să î n direptaze (sic) pre
noi m ult este jitie a sfi nţilor . . . » .
Pe icoana Naşterii Maicii Domnului, din
naos, inscripţia are cuprinsul acesta : « Acea�
stă sfântă i coană s'a plătit S i (mion ) Şte�
fan şi cu fi u l l ui ca să l e fie pomană lor î n
Fig. 1 8 1 . - Biserica din Cuhea.
veci d e veci ami n . 1 782, l una l ui G h e nari e
rde proporţii mai micicu şiacelaşi

B iserica d i n deal, hram, este
are acelaşi plan.
1 2 zile » 1.
Pict ura. Zugravul se menţine pe linia
populară a acestui meşteşug ; el respectă
.
Grinzile transversale ale naosului nu pre� factura naivă, ţărănească, păstrează colo�
zintă profile la încheieturi, cele dela altar ritul local, foloseşte teme comune biseri�
au profile simple. cilor din Maramureş, decorează bogat spa�
Forma de exagon a altarului are laturile ţiile dintre registre alternând motive li�
mai proporţionate decât la cealaltă. (PI. XI). neare cu motive vegetale iar în ce priveşte
Turla , de aceeaşi formă patrată, este îm� costumul, el îl înfăţişează pe cel din Mara�
brăcată cu scânduri aşezate vertical, pre� mureş şi din Nordul Transilvaniei.
Sul, CalaI
zintă un balconas scund cu nouă coloane
legate între ele prin arcuri simple, de lemn,
SV/J NoqJ:)
_
peste care se înalţă coiful învelit cu şin�
drilă. (Fig. 1 93 ) . ' -1�
2- 3 J.J ,
r",,,.irf.;slrC4
I ;.
Acoperişul aduce foarte bine cu acela al
bisericii din vale.
Asezarea bisericii din deal sub muchea
unei ' coline împădurite spre Vest şi stăpâ� 5
,. � D rOl/' ,rii
� B ra v
nind zările până departe spre Est şi Nord
v, •.
arată preocuparea de căpetenie la Românii .
de pretutindeni de a alege locul cel mai
frumos pentru lăcaşurile sfinte. (Fig. 1 94). onhe "âde bo/avrvl .t, � " f 1"'1/� � r . P,1rlJ .
Pentru lumină, bisericuţa din deal are
câte cinci ferestre laterale sub streasină : Fig. 1 8 2 . - Biserica din Cuhea. Picturi în naos.
�uă la pronaos şi trei la naos, pat;u la
altar, din care două : una deasup'ra alteia,
in laturea de Sud, câte trei ferestre deasupra Pentru ilustrarea celor de mai sus, voiu
streaşinei, subt acoperiş la naos, în laturea încerca a reda, în ordinea împărţirii bise�
de Sud şi una la pronaos, în laturea de ricii scene zugrăvite în biserica din deal,
Nord. din satul Ieud.
Pronaosu l are plafon care se spnJ Ina pe
două grinzi în muche, grinzi ce se continuă, Cf. şi 1. Bârlea,
1 C., pp. 1 22 şi 1 23 .
o.
B ISERICI DE LEMN D iN MARAMUREŞ ili
În pronaos, pe peretele de Vest este amândo('în stare de rugăciune, precedaţi

zugrăvită Judecata din urmă sub titlul : de doi Îngeri (nr. 4 şi 5), cari suflă din
« Straşnicu giudeţil l u i Is ( us) H (risto) s » . trâmbiţe. Cu dreapta binecuvintează, pe
(Fig. 195). cei din dreapta, cu stânga face semnul în,
Fig. 1 8 3 . - Biserica din Cuhea. (, Tarele Samson ,).
Iisus, pe scaun de judecată, într'un nimb depărtării către cei din stânga, potrivit
de raze, pe fond oval, este aşezat Între inscripţiilor respective. « Veniţi blagoslo,
Maica Domnului (nr. 2) - la dreapta - şi viţii pări ntelu i meu » etc. şi « D uceţi,vă
Sfântul Ioan Botezătorul (nr. 3) la stânga, dela mme bl estemaţi.lor » , etc., ambele
1 12 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTfLoR ISTORIcE
aşezate la picioarele lui Iisus. în dreptul « niam j i dovesc » (nr. 3 1 ), « niam t urcesc »
lor sunt zugrăvite Adam şi Eva (nr. 6 şi 7 ) . (nr. 3 2 ), « niam tătăresc » (nr. 33), « niam
Pe dosul uşii sub scena descrisă mai sus Harapi lor » (nr. 34).
este zugrăvit sfântul Hristofor « Hriştofu » în fund, înscrisă într'un cerc şi trecând
8011, 1 e. 1'l/20IV" şi în registrul de jos, moartea « Morte »
S U D , E: - V
(sic), cu o coasă şi o greblă, pentru adu�
J ::.5 "n, r� Q.
narea sufletelor din jurul ei (nr. 3 5 ) .
A da "., ,,; Registrul de jos cuprinde iadul cu di�
,
I"v� dli-, r� 1 feriţi păcătoşi. Pe cei buni îi adună în�
...
'Po mv/ jl
Sq/'jllz /c. 1 Z
gerii după ce sunt trecl..!ţi pela cumpăna
dreptăţii şi îi poartă spre rai. Diavolul
face o ultimă sforţare arătând păcatele
Â n/ m tA f lZ d ,'" rQ; J omului, la care îngerul răspunde cu fap�
tele de pocăinţă. Sufletele drepţilor, astfel
Fig. 1 84 . - Biserica din Cuhea. Pictura bolţilor naosului. adunate, sunt conduse spre rai de un în�
ger, deasupra căruia scrie : « Înger dea l,ma
cu un toiag înverzit în dreapta şi purtând (sic) n iam (sic) cel bun către rai » .
pe umeri pe Iisus. (Fig. 1 96). De o parte Numele păcătoşilor ş i locul fiecăruia în
şi de alta a lui Iisus, în. registrul superior, focul nestins este arătat în figura nr. 1 95 , de
sunt zugrăviţi sfinţii apostoli : Toma (nr. 8), un număr de ordine care este urmarea
E: - v la cele însirate mai sus. Păcat că în foto�
Pc.r �i4/c (h j vd
grafia luată nu se disting prea bine. « Duhă�
DI'I'fIJm Cit ' .' 1' 1/ t:f
�
naşul (nr. 36) « duhănaşul » (nr. 3 7 ) ; e
t
f l; - S � vorba de fumători. Tocaci ul (nr. 38) « ş . .
][
2 ..... G. . "
" <J
f " .... ...:::
"
• •
cr "� � .� birov n u cultat de�l trece ? » (nr. 39) ; un

. §. d . ... "- .. '-
.. � "- . �
�.. !:� � �s::: .S::<J

�-�
L
E ..
� diavol negru cu trâmbiţa la gură (nr. 40),
u
.. <C " .!> .,

�
,...,
' - �
......
� ::.
« crăşmarul » (nr. 4 1 ), « care l ucră în Du�
O r t1 ""' ll- nl j� , ,, i ra a' '""'-
minecă » (nr. 42). Aceştia sunt mânaţi la
plug de diavol. « Care n u�i cu dreptate »
(nr. 42) 1 , « m i nci nosul » (nr. 43 ), « cijmarul
F i g. 1 85 . - Bi,erica din Cuhea. Pictura peretului de ord. (sic) care l ucră rău » (nr. 44), « î ng hi nătoare»
(nr. 45), « c urvar » (nr. 46), « tal har » (nr.
Bartolomeu (nr. 9), Simon (nr. 1 0), Marcu 47), « beţi v u » (nr. 48), « care a u omor ît »
(nr. 1 1 ), Ion (nr. 1 2), Petru (nr. 1 3 ), Pavel (nr. 49), « care a u omor ît c uco ni » (nr. 50),
(nr. 1 4) , Matei (nr. 1 5 ), Luca (nr. 1 6), « care doarme D um i neca si n'au vi nit la
Andrei (nr. 1 7 ), Iacov (nr. 1 8), Filip (nr. 1 9). biserică » (nr. 5 1 ), « care e'u m i nte 4 i l e al�
Registrul acesta este despărţit de cel următor Pue.1&/& de NORO
l'i A O S
printr'un brâu de nori. Registrul al doilea v � �
începe cu o ceată de suflete pe care diavolul
o dispută îngerului, precum arată inscripţia , '" .' 0
2- h -8�", _ �
de pe tăbliţa ce ţine în stânga : « Aceşte .��. � " � " 4 , (; !! '
'" ' \l
(sic) omi n i (sic) în beserică să au svăditu (sic) -� .� � �� t-- ţ �

I� 1::.
<J ' ...::: .� ,
---
'" .... 1-
t--�
· u
� .., '1- � �
a
'
�
- Q
� = ...
a -t:c o '.> . :: i> -
t... --t: � ..3 � .....
p e ntru acee (sic) eu nu lasa » (sic) nr. (20) , .... .... ...... <:l
o:>
u '"'
îngerul, în costum alb, de tăietură maramu�

reşană, împunge pe diavol cu suliţa răspun�
zându�i cu vorbele scrise pe tăbliţa ce ţine
tot în stânga : « D u�te diavule (sic) în gios <-ig. lc. 6 . - Biserica din Cuhea. Pictura peretelor
de Sud (naos).
că pentru acie (sic) păcate a u a vuti/. ca non u
mare ş i a u erătat1.l pre d i n şi Domnul Is. t u l ui (sic» ) (nr. 5 2 ) , « care a u codi » ( ? )
Hs. » (nr. 2 1 ) . Urmează « Cata 1 călugări� (nr. 53), « care a u curvit » (nr. 54), « Sata na »
ţeLor » (nr. 22), « Cata călugărilor » (nr. 23), (nr. 5 5 ) , « I uda » (nr. 56). (Fig. 1 96, 1 97 ,
« Cata să haştriLor » (nr. 24), iar de�a stânga,
1 98).
după « prooroc Moisei » (nr. 30), neamurile :
I Din cauza greşeLii d e numerotaţÎe î n fig. 1 95 , trebue
I Ceata. să repetăm nr. 4 2 .
B ISERICI DE LEMN DIN M ARAMUREŞ 113
Peretele de Sud cuprinde scena raiului Partea decorativă o formează un galon

în care apar cei trei patriarhi : Isac, Avram de flori deschise în forma unei benzi sub
şi Iacov, iar alături, în două registre, pilda aceste registre.
Fig . 1 8 7 . - Biserica din Cuhea. Lupta Sfântului Nestor cu Lie păgânul.
celor zece fecioare cu inscripţiile : « Cinci Peretele de Nord cuprinde un număr de

fete î nţelepte a întrat (sic) î n I erusa l im . . . scene de mucenicie din martiriul Sfintei
tă c u dar mare . . . mire l u i iară ci nci fete
-t
s:
Ci
o
.....
Fig. 188. -Biserica d i n Cuhea. D istri but. ia Fig. 1 89. - Biserica din Cuhea Distribuţia picturilor
.
picturilor în altar. Registrul 1. în altar. Registrul al I I·lea.
nebune n ' a u p ut ut întra î n Ierusa l im ». Paraschiva şi figuri de muceniţe, pe lângă

(Fig. 1 99). cele câteva din patimile lui Iisus.
Vasele pe care le poartă în mâini fecioarele Pe lângă cele notate (fig. 2 0 1 ) se între,
înţelepte sunt de lut, iar costumele lor şi gesc însemnările cu cele ce urmează. La
al lui Iisus sunt cele din Maramureş. nr. 3 este vorba de « aducerea » Sfintei • • •
Vârsta celor trei patriarhi este arătată de Parasc h i va la judecată . « Ard erea l um i n i lor
lungimea bărbii si de coloarea n1.ai albă a ochi lor sfi ntei Parasc h i va » (nr. 5). « Fariseii
părului şi a bărb ii. (fig. 200). pă muiarea (au) aflat î n curvie iară Hs.
Buleeinl4l Comisil4nii MonumenreloT Istorice. s
1 14 BULETINUL COM ISIU I l MO UME TELClR ISTORICE
Pictura plafonului se întregeşte

cu denurn.irile : Sf. Eno h, Sf. I l i e ,
Sf. Ioa n (nr. 5 a, b, c). Aşezarea
celorlalte scene este arătată de
:fig. 202.
Naos. Pictura laturii de Nord
cuprinde cinci registre cu scene
din vie ata lui Iisus si a sfintilor.
(Fig. 20'3). « Au tă iat cap ui l u i
Nistor » (nr. 1 1 ). După scena uci�
derii lui Lie voinicul pe care
zugravul a redat�o în toată gro�
zaVIa, făcând pe Lie svârlit cu
capul în jos în ţepi, urmează
scena destul de rară a călătoriei
lui Filip, însotită de inscriptia ' :
« Î n zilele � celea î ngerul a u
gră it către Fi l ip : mergi î n Cjaza şi
iată u n arap a l . . . Ca nda c h i e i
venise s ă se închine Ierusalimul ui .
Şi D u h u l a u zis l u i Fi lip şi a u
şezut c u el şi s ' a u pogorît î n
apă » .
Trăsura în care călătoreşte Filip
este trasă de doi cai rotaţi pe care
un vizitiu îi mână mergând pe
jos. Însoţitorul lui Filip este
« Famenul » , (eunucul) care stă
în trăsură lângă el. Doi îngeri
gemeni veghiază asupra aposto�
lului.
În colţul din stânga este zu�
grăvit botezul arătat de inscripţie.
(Fig. 204).
Registrul al doilea cuprinde :
Răstignirea, Învierea şi Sf. Ştefan,
însoţite de inscripţiile : « Răstig�
mrea Dom n u l u i Is. Hs. nostru
(sic) » « Is.
; Hs. d i n morte (sic)
înviatu }idovi i s'au spomâ ntat
(sic) şi în gios au peacăt (sic) )
(picat) ; « Sfâ ntul mucenic şi arhi�
diacon Ştefa n » . Soldaţii cari stră�
juesc mormântui par nişte copii
adormiti de oboseală. Sfântul
arhidia�on Ştefan este zugrăvit
înconjurat de arhiereii şi preoţii
evrei cari aruncă în el cu pietre.
Iisus îi primeşte sufletul în cer.
Registrul al treilea cuprinde
Fig. 1 90.
- Biserica din Cuhea. Uşile împărăteşti. Patimile Mântuitorului : Iisus îna�
intea lui Caiafa : « Si stă Is.
p lăcâ nd u�se (sic) gos cu degetul scria î n Îna i nte Caiafei popa . . . mar � » . Bătaia
Pămâ nt » (nr. 6). lui Iisus este întovărăşită de inscripţia :
B ISER ICI DE LEMN DIN MARAMUREŞ 1 15
« Proroceste noo (sic) Hristoase cine te (sic) Avel care stă întins jos, cu amândouă
Lovitll » , i epădarea lui Petru de însemnarea :mâinile la cap. Costumul lui e maramureşan.
« Gi umtu�s'a u Petru ce (sic) nu�i a L u i Alături, în alt panou, o biserică înfăţişând
Isus ». Într'un spaţiu mai redus este ară� de sigur satul, Cain apare în mijloc, iar în
tată spânzurarea lui Iuda : « Spi n z umtu�s'au colţul din stânga pe nori « Tatăl » mustrând
Iuda » . În scena următoare, în care Iisus pe Cain : « Zis�au TatăL U L u Cai ml u n d e
este dus în faţa lui Pilat, dela un balcon, fe� este fmtele teu » . (Fig. 2 0 ? ) .
Fig. 1 92 . - Biserica elin Ieud. Vederea laterală

a bisericii din v a le.
Urmarea firească a acestei prime ucid eri

este pedeapsa care cade asupra lui Cain
de a rătăci peste tot fără odihnă, până
când este ucis cu săgeţi de Lameh, orb,
al cărui arc era îndreptat contra vânatului
de un ajutor al său, un « posL uşnic » 1 .
« O dulcele dreptate de căt ll strâmbătate
Fig. 1 9 1 . - Biserica din vale din Ieud. Vedere. acum u şi Lame h zl pre Ca i n u a u segetat u şi
tare p l i nge Lame h u după Cai ml » .
meia acestuia îl roagă să nu�i facă vreun Fără vreo legătură logică şi numai fiindcă
rău : « A u visat u rău m u ere L u i PiLatu . . . îi rămânea spaţiu a zugrăvit Pilda Samari�
Lasă pre cel omu nevi novatll. (Fig. 205 şi 206). nei::l11 u lui milostiv, în care Samarineanul e
Registrul al cincilea este zugravlt pe zugrăvit în două ipostase : în prima în
laturea înclinată a bolţilor şi începe cu care îngrijeşte pe rănit, Samarineanul are
uciderea lui Avel, însoţită de inscripţia aureolă de sfânt, iar în a doua este înfă�
« Cai n u pTe AveL u au omorit » . Pe o colină ţişat ca un călător oriental, aşezându�şi
în pantă dulce, Cain cu un ciomag în J N. Cartojan, Cărţile populare în literatura românească,
mâini stă în picioare lângă fratele său Bucureşti, 1 9 3 7 , p. �2.
S'
j 16 B U LETINUL COMISIUN I I MONUMENTELOR ISTeRIC E
rănitul pe dobitocul lui. « A u bătut zl ta l � Damascului « Ananie » , « Pa vel » , Botezul

hari (sic) pre om zl î n ca l e ş i a u lasăt u (sic) lui Saul.
pre e I U gol u î n gios u . Iară u n z'l Samari � Pentru întregirea spaţiului îngust de dea�
nea n zl văzutu pre e l zl şi l egat u ra n e l e l u i » . supra ferestrei ce urmează s'a zugrăvit chipul
(Fig. 208). sfântului « Simeon Stolpn i c zl » .
Laturea de Sud a naosului prezintă un Inscripţia de deasupra scenei convertirii
număr de registre cu scene din vieaţa lui lui Pavel are cuprinsul : « Isus d i n u cenl au
strigat zl şi Sau l zl de pă (sic) caI U a u p ea�
catu 1 . Scoală�te Sa ule şi merge (sic) în
Demăscu (sic). Ş i Sa ul zl î n D emăscu s'au
botezatu . . . d i n zl coşarcă afară a u scapat zl .»
(Fig. 209).
Registrul de deasupra acestuia începe cu
aducerea lui Iisus înaintea lui Pilat şi pre�
zintă momentul în care îi schimbă hainele
lui Iisus. Si aici si în cele care urmează,
ca în atât� a alte ' locuri, costumele SULt
maraml}.reşene. Inscripţia de deasupra su�
nă : « A d us�a u pre Is. la Irod î npărat şi
veştmintele l u i au schimba t zl » . Zugravul în�
cearcă versificarea inscripţiilor ca şi în
alte părţi. Scena următoare arată pe Iisus
legat şi bătut la stâlp. « Ji dovii s'au turbat
şi pre Is. cătrcl stă lp u au l egat u » . « A u p us
cun una de sPi n i î n caP U » sună inscripţia
scenei următoare în care doi indivizi asează
cu beţele, ca să nu�şi înţepe mâinile, cu�una
de spini, pe capul lui Iisus, aşezat pe scaun
şi legat de mâini.
Spaţiul ce mai rămâne spre colţ este
întregit cu chipul sfintei Varvara pusă la
închisoare. « Sede Varvara în tem n i tă » .
Registrul d � sus începe cu o scenă şte�rsă
ce pare a fi Ci na de tai nă apoi Spălarea
picioarelor « Spăla picioarel e Is. l u i Petre » ;
urmează scena în care trei apostoli ţin
Fig. 1 93 . - Biserica veche din leud. Vedere din spre alrar. sfat : « Simo n , Ioan, Petre » . Ruga lui Iisus
în grădina Ghetsimani, pe lângă elementele
obişnuite îngerul cu paharul, mai cuprinde
Iisus si altele câteva din Vechiul si Noul o cruce înclinată, o mână, un cleşte, un bu�
Testa �ent. În registrul întâiu, încep ând dela rete. (Fig. 2 10 şi 2 1 1 ).
altar, apar scenele următoare : Avraam, Bolţile. Pictura bolţilor, împotriva re�
Dumnezeu binecuvintează pe Avraam, Ana comandaţiilor erminiei, de care aceşti zu�
binecuvintează pe Sf. Maria. gravi populari n'au ţinut seamă mai de loc,
În registrul al doilea este zugrăvită scena înfăţişea�ă vieaţa primilor oameni şi în�
convertirii apostolului Pavel pe drumul cepe cu Inşelarea şarpelui încolăcit în jurul
Damascului. În primul plan Saul şi în�o� pomului cunoştinţei binelui şi răului, având
ţitorii lui cad pe spate a�ătuţi de razele de de o parte şi alta pe Adam şi Eva între
lumină ce vin din cer. In planul superior anim.ale, dintre care nu lipseşte centaurul şi
Iisus, înconjurat într'un nimb de nori, de elefantul. Dintr'un cadru « Tată l » întreabă :
raze strălucitoare rosteşte : « Sa ule, Sau l e « Adame unde e sti ? » . În usa raiului închis
(de ce m ă pri ) goneşti » pentru ca pe aceeaşi arhanghelul cu � abie în d ;eapta, cu veşt�
bandă albă să se continue « si a u zis, cine
eşti Doamne ? » . În acelaşi ' plan cetatea 1 Picat.
BISERICI DE LEM DIN MARAMUREŞ 1 11
mânt alb şi zeghe albă maramureşană, legată la cap şi îmbrăcată de sus până jos
aruncată pe umeri, îndepărtează pe Adam în haine maramureşene, toarce dintr'un
şi Eva cari pleacă întovărăşiţi numai de caer grozav de mare, legat în vârful unei
Fig. 1 94. - Biserica veche din reud. Vedere.
un carne dacă nu si acesta îi latră din furci cât un copac, înfiptă în pământ.
poarta de ieşire. Din� olo de grădina raiului, Deasupra lor două draperii par a forma
Adam sapă cu hârleţul pământul, iar Eva un cort. Inscripţia sună aşa : « Ra iule celu
1 18 BULETINUL COM ISIUNI I MONUMENTELOR ISTORICE
d ulce c umil să Adaam il (sic) afara duce. Moşia Ieud împreună c u moşiile Baccov, ambele
Evva (sic) de şarpe prilăstită, lemnuL U d i n Vişae, Moisei, Borşa, ambele Sălişti şi Cuhea făceau
parte din proprietăţile lui Bogdan pe care Regele
carel e A dam cu Evva a u mâncat poame şi Ludovic le confiscă şi le dărueşte lui Bale, Drag,
î nger au scos afara (sic) pre Adam şi Evva >}. Dragomir şi Ştefan fiii lui Sas, prin actul din 2
(Fig. 2 1 2 şi 2 1 3). Februarie 1 3 6 5 1 .
Distribuţia scenelor de pe peretele de La 1 4 1 9 prin actul d i n 3 Decemvrie, dat î n Ti
Vest arătată în fig. 2 1 4 se întregeşte cu fig. mişoara, « Sigismund dărueşte Românului Valen
tin fiul lui Tador din Ieud, fulor şi fraţilor lui
f lZ.rlZ.t , 'e d e. V e. si
Valentin, cnesiatul Românilor regeşti din Ieud între
PronQ S,
mejdile \'echi, cum s'a ţinut acea moşie prin însuşi
'--� -
i ,
Valentin şi prin strămoşii s?i ,> 2.
1�
1 1 (;
10 1/ Il I� 14 I S" 1/' If ,<; Prin actul din 3 Februarie 1 4 2 7 se introduc în
I5
�
stăpânirea moşiei Ieud : Valentin fiul lui Tador din
-'-- li
_. Ieud şi fiii săi : Ioan, Sandrin, Luce şi Danciu ;
20 l i 11l11� 14
r 30 �J �l �� 5 r
Ştefan şi Mihail fiii lui Ioan ; Tador, fiul lui Dra
gomir ; Balasir, fiul acestuia ; Zemere, fiul lui Dra
/2l
goş ; Dan, fiul altui Dragomir ; Ivaşcu, fiul lui
, f
Sandor şi fratele său Gorzo 3.
u 2,(. }� ).fI>
n ,$ ,, ' Românul Ioan Corvin din Huniedoara, guver
natorul Ungariei, dă în Timi şoara la r 6 Ia n uarie
.t i
4' h 1; �� - Ij i
r 4 5 r împuternicirea de a se introduce în stăpânirea
2. , �� - 5" 1; moşiei Ieud : Sandrin, Vanisa, Balea, Bogdan, fiul
lui Vanisa ; Drotha, Ioan, Gorzon, Georgiu Pe
Fig. 1 95 . - Biserica din leud . Picruri din pronaos. terman, Mihail şi Diac ruga din reud 4 .
2 1 5 şi 2 1 6 în care se disting scenele : Dru

mul crucii, în registrul inferior ; Primirea
banilor de Iuda şi Ducerea lui Iisus la
Ana, în registrul superior. Inscripţiile au
acest cuprins : « Aduc pre Is. la resti gnire (sic)
în Golgotha şi }idovi i cii (sic) mari . . .
« A u vi ndut (sic) Iuda pre Isus la }idovi >}
« Î ntă e (sic) a duseră pre Isus la A n na >} .
Pe dosul uşii stă zugrăvit Samson uci
zând leul, ca si la Cuhea.
Tâmpl.a . Pict� ra tâmplei izbuteste să re
dea simbolic vieaţa pământească ; lui Iisus
în care intră genealogia sa, desfăşurarea
activităţii mesianice şi ultima etapă a vieţii
răstignirea şi îngroparea. Aici este hotarul.
Dincolo de acest hotar, în altar, începe
vieaţa veşnică, rolul pe care, după îngro
pare şi-l ia Iisus. Aici sunt tainele în care
nu pot pătrunde decât acei cari au căpătat
harul.
Decoraţia ei ca de altfel a întregei biserici
este bogată şi îşi alege toate motivele din
domeniul vegetal. (Fig. 2 1 7 şi 2 1 8).
Altarul înfăţişează, în cele trei registre, Fig. 1 96. - Biserica din leud. Judecata din urmă. Sf. Hristofor.
un număr de Sfinţi ierarhi şi patriarhi, între
cari, de sigur sub influenţă rusească, au Printr'un alt act, dat de Matei Corvin la 3 Martie
introdus între sfinţii de aici pe Mitropo 1459, în Buda, se introduc în « şapte sesiuni iobă-
litul Petru Movilă dela Kiev, pe cneazul
Vladimir, pe mitropolitul Alexie al Ru 1 1. M ihalyi, o. C., p . 56.
siei, pe mitropolitul Ioan al MOSCQvei, etc. , Ibi d . , p . 2 4 5 .
3 l b i d . , p . 269.
(Fig. 2 1 9) . • !bid., p. 3 5 5 .
B ISERICI DE LEM DIN MARAMUREŞ 119
Fig. 1 97 . - Biserica din reud. Judecata din urmă.
geşti şi două curii nobiJitare din moşia leud, Geor· noştri în aceste locuri în care se exploata şi sarea 1 .
giu Gorzo şi Ioan din Ieud ') 1 . Aici s'au găsit două dintre cărţile coresiene,
Ieudul e pomenit Între cetăţile d e lemn d e pe publicate de 1. Bianu 2 în Memoriile Secţiei Literare
\Temuri, alături de altele 2 . ale Academiei Române.
Inscripţii ş i monete romane găsite l a Ieud ş i în
I Tbid., p. 6 1 9.
alte părţi, arată puternica stăpânire a înaintaşilor
2 1 . Bianu, Intrebare creştinească tipărită de Diaconul
Coresi în Braşov la 1 560. Bucureşti. 1 92 5 . Lucrul A postolesc.
l Ibi d . , p . 4 2 l . Apostolul tipărit de Diaconul Coresi în Braşov la anul 1 5 6 3 .
2 lbid., p. 434. Bucureşti, 1 930.
1 20 BULETlNUL COM ISIU II MONUMENTELOR Is ToRICE
B ISERICILE D IN SĂL I ŞTE adăugate mai târziu. Rostul pridvoarelor

acestora, cum am avut prilejul a arăta şi
Biserica d i n sat, cu hramul Sf. Nicolae, altădată, este acela de a servi la pomenirea
are două pridvoare ca şi cea dela Borşa morţilor şi la sărbătorirea praznicelor când
cu deosebirea că aici pridvoarele au fost vremea nu îngădue să se întindă masa pe
Fig. 1 9(3, - l3�serica din Ie\.1d. ladu!.
pajiştea din jurul bisericilor. Aşa este aici, Profilele a trei grinzi la încheieturi dau
aşa e la Rămeştii Vâlcii, aşa e la Văr bila în forma dinţilor de ferăstrău.
Prahova şi pretutindeni la Români. (Fig. l'r,)nao; . JH .rlli i. 1� "Il S l.I Q.
220).
Pla nul e cel obişnuit : un dreptunghiu
prevăzut cu o ieşitură de forma unui poli� Cinc.I fq,ffl. j"fi.lc.. fit.
1 in rCii /n hrvl a/im 2 I 5 A vra,.",
'1 1.1
,.,
o
Q', u
gon neregulat, mai îngust decât restul bi� , Il
1-,
Ja.ră "'i" iJ"/�

sericii. (Pl. X II).
Pri dvorul deschis se sprijină pe stâlpi "�hvn� (1'0 11 fll o U. U
de lemn legaţi între ei prin arcuri simple . fv1 intra in h rura ltm
. Pronaosul se desparte de naos printr'un
Ornam�nte
�
perete de scânduri, prevăzut cu o uşă în
axa principală şi cu două IOGşoare de văzut -
în naos, ca de o jumătate de metru, în Fig'. 1 99. - Biserica din Ieud. Distribuţia picturii
0
dreapta şi în stânga uşii. pe peretele de Sud al pronaosuIui.

Naosul e de formă dreptunghiulară. Bol�
tile cilindrice iau nastere din intrândul spri� Pictura . Pe peretele de Vest şi pe cel de
hnit pe grindă. ' Sud al pronaosului este zugrăvită scena
iadului în care se chinuesc păcă�
toşii : « morariu )}, cu piatra în
spinare ; cârci umarul )} cu butoiul
de gât, « care doarme Dum i neca )},
iar dedesubt este zugrăvită « crâş�
n irea din ţilor )}.
Zugrăvelile din naos şi altar
au fost refăcute acum treizeci
patruzeci de ani în urmă.
Icoa ne vechi. La altar, în drea�
pta, icoana Sf. Treimi şi Încunu�
narea Maicii Domnului, cu ins�
cripţia :
« Această icoa nă a u c umpărat�o
Trufane (sic) Lupu şi Nastasia şi
Ch ifor, Maricu ţa , Maria (J h ir�
g h i na (sic) (J h eorghie, D umitru ca
să fie pomea nă î n veci de veaci
Fig. 200. - Biserica din Ieud. Pilda celor zece fecioare. Isac, (sic) ami n. A n u 1 700 )}.
Avram şi Iacov in raiu.
Fondul icoanei este de aur cu
Altarul , mai scund este boltit în formă decoraţia de frunze incizate, având luje�
de trunchiu de piramidă, de formă octo� rele curbe.
Pro n 'l O � f ude.le. d � N o rd
gonală.
T urla este aşezată deasupra pronaosului
însă, din pricina adăugirii pridvorului, pare Jf. M"". Sf. M
N" siesi'! SI "" ralditla
Ardcr�Q oc.hilOf
"'c.r�1
8 a1a/ 'l c. v
asezată
' la mijlocul bisericii. fI,ca-
Acoperi şul este alcătuit, ca la cele mai I � /.( ,
TVLIANA 1-
multe descrise până aci, dintr'un acoperiş or"ollJluf,( '1 (\
principal pentru întreaga biserică şi o strea� ja/"iSt:i fI 1- I
7>'UQf,ltiva QV ir3ictf "?V
Par"sd,vct
sină care urmează linia arhitecturală a 1 1"! f..!n. Â " bQ�af l�
b isericii si se confundă cu poalele acoperi�
0'
" J>J:if ra tdilV� I'Cjafe p' roa1ti
şului alt� rului. (Fig. 2 2 1 ).
9
Turla cu balconaş scund are un coif O'"Q m e/77rt.

de forma unei piramide subţiri acoperit
cu tablă spre deosebire de rest, care e de
I
Fig. 20 1 . - Biserica din Ieud. Peretele de Nord.

sindrilă.
, Distribuţia picturilor.
1 22 BULETINUL COM IS l UN I I MONUMENTELOR ISTORICE
Icoana Sf. Apostoli Petru şi Pavel este Morţi :

de aceiaşi factură. Pe un pomelnic în Roman, Naste, Lueaei, Văr vară , Q h eor�
formă de triptic : g h ie, Ştefa n Ionaşeo, N ieoară, Mari e, Aesen�
« Vleatu di n Tătărime I 7 1 6 . · te, Tedă, Marie, Eremie, Parasea , Istratie,
Pron a. 0 5 , Plafo n N Q .JS L ", 1 v ra d" N ord
Jf
SI IIi, i'1 lr;�ra.
p,·..mg f!t',; f, r
1 i a Cov! �
' 0)0 ,4.1/ .
scăriI c; /, ll17lnd
C v 1.( CQ / rO$1I .
•
1 1 !L J/q;Jan
1.;
I Ras1':J17;,e" [ o \, ;ereq
� 1.,orQfii
11 0J' ;
V
fo arJc
Z, 7
,
pomi 1
�
DI�
1�
'0r.-t
,.
� t
/1
Il
.
�,. a d"" f/J,m,:,,"c

Iil'�
.
g p a l M I!
L vn A. C o rb v/ r. 1 p'-'$, l. c.'o",I�"l," I m >c",,1, J .' � r �, e ".,- l, r"'me" r 'r. [""", C
3
fjIQjO,!QYC!'C bll,!dtf< r "'.,st"'i fl..b. c "lau, 9,Lllrl."
{ CI
.. /�; ,v,:,1or CU L"I.
I
1. J
1·
;. ;... C �cllZ '"/a.PI, II ,J. " ?q , af cq/,"/1", � C f/or; . 1 i'r. lI1c.1 " ""!' ", 0 · - -
I:l c
I
Fig. 202. - Biserica din Ieud. Distribu\!a picmrilor Fig. 203.-Biserica din leud. Picmra din naos. Disrribu\ia
de pe plafonul pronaosului. scenelor pe laturea de Nord.
Dila î neep utu biserici i I 73 7 . I 724. Dumitru, A nă , I l i na, Vasil i e , A nisie, Na�
« Pomelnieu etitorilor bătrâ ni, a n i dila zu� eiu, Qă vril , Parasea, Parasea , Nic hita , etc.
gră vitu biserici (sic) 1 775 » . Ra du zugra v 1) 1 .
« Vasilie, Măriie, Ştefan, Qrigorie, Va�
1 Cu mici deosebiri de lectură l a 1 . Bârlea, o . C . , pp. 1 66-
siLe Palaghie, Tedu, Q hervasi e, Timo hi, 1 6 7 . Biserica este numiră a Bâlenilor spre deosebire de cea
T ia nu. din sus, a Nistoreştilor.
Fig. 204. - Biserica din Ieud. Sf. Dumitru, Sf. Nestor luptă cu Lie. Călătoria Sf. Filip.
BISER IC I DE LEMN DIN MARAMUREŞ 1 23
Pe un clopot inscripţie, cu litere cirilice : din 1 7 7 2 , o alta cu două feţe având pe o parte
{<Ace. do. 10 (sie) cumperat (sic) Tutule chipul Maicii Domnului, pe alta pe Ioachim
(sic) Vasilie cu usteninţa (sic) lui Vlad Lazar, şi Ana purtând ramuri în mâini ca aceia
pe sama s. biseric d i n Selişte cei c iute di n ferecată, dela biserica Olari din Bucureşti.
dos r 804 » . Ca moşie ambele Sehşti au făcut parte din mo
Biserica d i n sus, n umită a N istorestilor 1. şiile lui Bogdan, confiscate de Regele Ludovic şi
Planul în parte asemănător '
celor mai multe diferă numai în
ce priveşte forma altarului care,
aici, este patrată.
Pridvoru l a fost lungit ca şi la
cealaltă, de sigur în acelaşi scop.
Pronaosul are forma unui drep
tunghiu aşezat transversal.
N aosul are tot forma drep
tunghiulară, aşezat însă longitu
dinal. (Pl. XIII) .
Bol ţi l e cilindrice s e reazimă pe
un sistem de colturi care se de
părtează de cent�u spre laturi.
Altarul este boltit cilind rie,
lucru foarte rar la bisericile din
Maramureş.
Despărţitura dintre naos şi pro
naos o face un perete de scân
duri ale cărui ferestre sunt pre
văzute cu ostreţe. Acoperişul de
şindrilă este format din patru
pante : două pante repezi, cea de
Est şi cea de Vest, două mai dulci
cea de Sud si' cea de Nord. Panta
de Vest este închisă de acoperişul
pridvorului lungit, aşa fel că nu
se poate vedea pridvorul superior,
care, spre deosebire de cel de jos,
păstrează coloanele cu profilele şi
arcurile de legătură dintre ele.
Turla, de formă patrată, pre
zintă un balcon scund şi un coif Fig. 205 . Biserica din reud. Patimile lui Iisus.
ascuţit, acoperit cu şindrilă. (Fig. -
2 2 2 si
' 223).
Pictura. În pronaos, începând dela usă, ' dăruite prin actul din 2 Februarie 1 365 , Voevodului
este zugrăvit Iad u l cu vi ermii neadormi ţi, Bale şi fraţilor săi Drag, Dragomir şi Ştefan 1 .
pe peretele de Nord, Pilda celor zece fe Se pomeneşte şi aici de o cetăţue 2 .
Actul dat de Matei Corvin, la 4 Martie 1 486 în
cioare. În naos găsim Pescuirea m i n u nată . Buda , recunoaşte dreptul de proprietate asupra a trei
Uşa din pridvor, oarecând zugrăvită ca părţi din moşia Siliştei l u i Ion Vlad şi fiilor să i N i co
şi cea dela biserica cealaltă, lasă a se deosebi lae, Teodor şi Nic h ita , l u i Ion I uga şi .fii lor săi Petru ,
figura Sf. Ioan Botezătorul flancat de Iisus Toma şi Toa n precum şi l u i Blaş, Români d i n S el i şte 3 .
şi de Maica Domnului iar pe uşori se Pentru a patra parte din moşie, a l u i Nan, Matei
Corvin dă actul din 4 Martie 1 486, în Buda, fiilor
disting arhanghelii Mihail şi Gavriil. acestuia : Ion Chis şi Dumitru 4.
Uşile împărăteşti sunt sculptate în relief.
Icoane. Sfânta Treime şi Maica Domnului, J 1. Mihalyi, o. C., p. 56.
2 Ibid., p . 434.
3 I b i d . , p . 5 78.
1 Ibi d . , p. 1 67. • Ibid . , p. 580.
1 24 BULETI UL COM IS IU U MO UME TELOR ISTORICE
Printr'un alt act din 3 Decemvrie 1 486, nobilii BISERICA D IN MOISEI

Ioan, fiul lui Vlad şi Ioan fiul lui Iuga din Selişte
vând fraţilor Ioan, Ivaşcu, Nichita şi Georgiu Hathal
două sesiuni din Selişte şi una din Moiseni, cu
Biserica de lemn dela Mănăstirea Moisei
îndatorirea pentru cumpărători de a-i da lui Ion e de proporţii mici, are pridvor deschis,
Vlad colaci, la Paşti şi la Crăciun iar la Sân-Nicoară pe patru coloane legate între ele prin ar�
Fig. 206. - Biserica din Ieud. Picturi din naos. Patimile şi învierea lui Iisus.
curi de lemn ca si la cea din

Borsa si dela alte ' biserici si ca
la t � at� cele pe care le întâl �1 eşti
la casele tărănesti din Maramures.
Planul e ' cel � bisnuit (PI. XV).
În locul profile i or dela capetele
grinzilor transversale, mesterul a
lucrat două profile şi le:a prins
de pereţi în cuie de lemn.
TurLa este scundă, cu baza pa�
trată, fără balconaş, aşa că trecerea
se face direct dela turlă la coiful
care o acoperă ca o . căciulă şi
care se sprij ină pe o îmbinare
de grinzi.
Uşile sunt simple cu cadre
drepte. Uşa din interior este com�
Fag. 207. Biserica din Ieud. Cain ucide pe Ave!. Dumnezeu pusă dintr'un cadru dreptun�
ghiular în care este Înscris un
-
blestemă pe Cain.
o masă bună 1 . Punerea în posesie, în urma acestei

vânzări, se face prin actul dat la Buda tot de Matei 1 I b i d . , p . 582.
Corvin, la 16 Martie 1 487 �. 2 Ibid. , p. 5 8 5 .
BISERICI DE LEMN D I N MARAMUREŞ 1 25
Fig. 208. - Biserica din reud. Picruri de pe bol�. Lameh ucide pe Cain.
Fig. 209. - Biserica din reud. Drumul Damascului, convertirea lui Sau!.
1 26 BULETINUL COM ISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
romb, în jurul căruia se desvoltă un În pronaos, în laturea de Sud, se mai

număr de alte romburi. (Fig. 224, 225). văd urmele scenei Răstignirii şi chipul
Naosul prezintă bolţi ciLi ndrice care iau ctitorului, iar lângă el, inscripţia :
naştere dela ieşitura ce merge de�a�lungul « Arhima n drit M i ha i ctitor mănăstiri. D.
pereţilor în partea superioară a acestora. Bol� A. » . Deasupra este scrisă data 1 7 1 l .
tile sunt închise la capătul de Est de tâm� În naos, pe un uşor Arhanghelul Mi�
p lă iar la Vest de peretele despărţitor dintre hail ; deasupra uşii Maica Domnului tro�
naos şi pronaos. nând, în dreapta uşii un înger cu sabie de
Fig. 2 10. - Biserica din Ieud. Patimilie lui Iisus.
Altaru l e ceva mai desvoltat decât la foc alungă din raiu pe Adam şi Eva. Pe
alte biserici, însă păstrează forma exago� peretele de Sud lipseşte toată pictura, pe
nală, obişnuită. cel de Nord, în primul registru începând
Tâmpla. Icoanele împărăteşti, prăznica� din spre Vest : « Părintele Zosima » , împăr
rele, apostolii, proorocii şi crucea răstig tăşind pe Maria Eghipteanca, culcată pe
mrll, cu icoana Maicii Domnului şi a patul morţii cu mâinile încrucişate. Cosma
Sfântului Ioan cel Jalnic au fost rezugrăvite. şi Damian - acesta din urmă lipseşte
Pe uşor ii intrărilor laterale şi ai uşilor îm apoi trei ostaşi tineri. Pe bolţi Iacov culcat,
părăteşti sunt zugrăviţi sfinţi. Pe uşorii priveşte scara pe care urcă şi coboară în
intrării de Nord : Sf. Arhidiacon Ştefan şi gerii. Scena este încadrată de evanghelişti ;
Lavrentie. cei doi de pe laturea de Sud nu se mai
UşiLe împărăteşti sunt lucrate a jour, în. cunosc. (Fig. 226). Urmează Maica Dom-
panouri patrate, în care se înscriu meda . nului şi Iisus.
lioane înconjurate de raze. Icoanele sunt din epocă. Zugravul a
Pictura, aplicată pe pânză, ca şi în alte făcut parte de sigur din vreo şcoală locală.
părţi, este rău întreţinută şi păstrează nu I nscripţi i : Pe o grindă din faţă e săpat
mai fragmente din scenele întregi de odi numele Pa isie. Pe o bârnă din laturea de
nioară. Sud, afară, sunt săpate un număr de
BISERICI DE LEMN DIN MARAMURE Ş 1 27
cuvinte din care se mai disting trei patru : Moşia, sub numele Moiseni, a făcut parte din
« mona h Iosif . . . r 699 Molodoneţchi » . Ci� posesiunile lui Bogdan, împreună cu altele 1 .
neva a cetit altfel în 1 9 1 1 : « Călugărul cu L a 1 450, prin actul din 1 6 Iunie, dat în Pesta,
Fig. 2 1 1 . - Biserica din Ieud. Patimile lui Iisus.
numele Iosif la anul Domnului 1 699, a se arată introducerea în posesiunea moşiei Moisei
rădicat această nouă biserică ». a lui Mihai , fiul lui Ştefan Yoevod din Dolha,
Mihail fiul lui Bogdan ; Ambrosiu, fiul lui Sta
Pentru însemnările preţioase, pnvltoare nislau ; Ioan fiul lui Georgiu Pârcălab 2 ; Mihail
la mănăstirea Moiseiului, a se vedea cartea Orda şi Georgiu Peterman. Din muntele Bătrâna
păr. I. Bârlea 1. (munţii Moisenilor) izvorăşte Izvorul lui Dragoş.
l V. m.ai sus la Selişte.
J O . C., pp. 1 3 1 - 1 38. , 1. Mihalyi, o. C., p. 357.
1 28 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Fig. 2 1 2. - Biserica din leud. Picturi de pe bol,i. Şarpele înşală pe Eva, izgonirea din rai.
Fig. 2 1 3. - Biserica din Ieud. Adam şi Eva afară din rai.
B ISER ICI DE LEMN DIN M AR.. A MUREŞ
Ioan Corvinul de Huniedoara, prin actul dat în Pereţii laterali se leagă de-a curmezisul
Cluj la 29 Iunie 1 4 5 3 , « dărueşte chenesiatul din
Moiseni lui Mihail şi ambilor Ioani, fiii lui Grad,
printr' o serie de bârne care marchează ' în
lui ruga, Radul, Ivan Zay Mayy, fiii lui Vlad din
trei locuri, trei despărţituri, dând cele trei
Selisce şi lui Georgiu Grad, deoarece primise infor părţi ale bisericii : altar, naos şi pro naos.
maţiune sigură că kenesiatul e al lor şi nu al lui Sub fiecare acoperiş bârnele de legătură
Mihail din Dolha, cui l-a fost dăruit 1 » . La 1 465 formează o serie de profile atât la altar cât
« Ambrosiu de Dolha e din nou introdus în posesia
şi la cele două pridvoare. (Fig. 2 28).
moşiei Moiseni » ? Pentru Ion Iuga şi un alt Ion,
Blaşiu şi Simon din Vişeu, Matei Corvin întăreşte
Pridvorul de jos se sprijină pe patru co
prin actul, dat în Debreţin la 5 Februarie 1 468, loane ca şi cel de sus. Coloanele se leagă
actul tatălui său Ioan Corvin 3 . Posesia aceasta e între ele printr'un arc rotund.
NA O S , l' (u�ieltZ eJl,. V(l si
turburată în 1467 de nobilii români Simon şi
Ştefan din Vişeu, icalau Popa şi Ladvan din
Vişeul-de-J os şi de 1vaşco ruga din Selişte, cari
sunt citaţi înaintea regelui, după ce, prin actul din
23 Februarie 1468, dat în Sighet, s'a luat mărturi
sirea altor nobili asupra dreptăţii lui Ambrosiu de
Dolha 4. i
Pe baza mărturiilor din actul de mai sus, Matei
Corvinul semnează actul din 1 2 Martie 1 468 pen
tru repunerea în posesie a lui Ambrosiu de Dolha 5.
5
La 2 5 Iunie 1 468 actul lui Matei Corvin priveşte
jurământul pe care Ambrosiu de Dolha se înda
torează a-l face pentru dreptatea cauzei sale 6. Pen
tru vânzarea unei sesiuni din Moiseni, a se vedea
actul privitor la Selişte, mai sus 7.
Prin actul din 25 Ianuarie 1 489, « nobilul Steczko,
1. M"il '�/ rta/q tn â ",, �/�I .2. fJvs JI!1 ' '10/9 ofa J fI/ da.
fiul lui Nan din Vişeul-de-Sus dărueşte nobililor
,Jc;{-i.lM fJŢ e 1$1/5 ,. 4 IS I/.s �51e vo'nd'!';. SIsI.I/�q A n �

Ioan Vlaad şi Ion Iuga din Selisce jumătate din
(; Isus tn S/CJ IIC< , ,'1.::l/ ca D o m nl.l[r.i/ In1re

.sJlt7ji
moşia Moiseni cu munţii Vălcănescu, Cher, Lu
căceasa şi jumătatea muntelui Sciol » 8. Actul din
24 Iunie 1 59 3 , arată împărţirea moşiilor lui Pop
Lazăr, Moisenii căzând în lotul lui Tămaş Pop şi Fig. 2 1 4 . - Biserica din reud. Distribuţia picturilor de pe
peretele de Vest al naosului.
al cumnatului său Mihai Dumitru 9.
BISERICA D IN BORŞA Uşa de intrare e simplă. Uşorii sunt le

gaţi prin pragul de sus format dintr'o
Străjuită de copaci seculari şi de bise bârnă scobită în arc.
rica cea nouă de zid care-i va aduce pieirea, Pro naosul se desparte de naos printr'un
fiindu-i aşezată în coastă, biserica din Borşa perete de scânduri, intrarea fiind asezată
se ridică spre poalele lmei coline de unde în axul principal. '
se poate vedea până departe peste coli N aosul este de formă dreptunghiul ară şi
nele dulci ale frumosului Maramureş. (Fig. are un cafas mic. Pereţii laterali prezintă
227). un intrând, continuă apoi vertical până sus,
Biserica veche e de bârne si este aco unde prezintă un alt intrând marcat de o
perită cu şindrilă, având dou ă pridvoare grindă. De aici se nasc boltile cilindrice
suprapuse în laturea de Vest. ale naosului, închise spre V�st prin pere
Turla , cu baza un patrat, are un balconas tele din spre pronaos, iar spre altar prin
scund, sprijinit pe treisprezece coloane, de� tâmplă. (Pl. XIV).
asupra căruia se înalţă un coif ascuţit de Altarul , cu bolţi mai scunde, în arc frânt,
forma unei pirarn.ide subţiri cu marginile se desparte de naos printr' o tâmplă de
late. lemn care mai păstrează vechile icoane îm
părăteşti şi un rând de icoane prăznicare.
I lbid., p .
2 lbid., p .
369.
47 1.
Partea de deasupra acestora a fost refăcută.
, lbid., p. 482. Un sfeşnic de lemn sculptat aminteşte
4 lbid. , p. 483.
altele de peste munti.
Pi ctura . În prona� s, pe plafon, sunt zu
; lb;(!., p . 4 6.
G lbid., p . 491.
, lbid., p . 5 2.
grăviţi îngeri cu flori în mână, încadraţi cu
8 l bid., p . 594.
9 lbid., p . 638. serafi m i, aşezaţi în cele patru colţuri. Pe
BlIletirllll ComisiHnii Monumt'nrelor Isrorice. 9
.......
w'
O
' �
� '. . a..;.�
.
��"�'�l\4' \-
I' �'''';�
t ,. "''. � I
.l!l_...!lO;
�;_ j;
, " IIJ
-' -0'" ,
');'M"_'-'� "
�•• r
0 ��\ t.:l:.�. :,� �
'. 1 ��
'" ",r •
1
i, ...
. '
,
: ' : " ��' :"�

I , ' ,...
,. . ,l 'M � h· , ., ,
"- � '"' '' " ;i,., . " ," "
\
-·.... ... ' *" __
.;. ,� . _ ' _-:>--.
.. '
· �_:':"�
,
.',
''t'!O
�' l. ��
"'\
. :-C
.
. , ,
" "
'
"
��'-��" �'��"' �
�
'
• ',.'
$"� ,,
.
\\
, "''
... ___ •
:r __ ",
"
.
�
o_ , ,
"�
""" __
.
...
"LI"�";)'i.:;-" ;;;-c , . ,
..., ", j, ." - ,
_, . _ _
,� , . ,:' � ,
. ,'
. ..
....: :-
'- ',lol>" ' , , .•)! �'''''..'.! . �� ,
- \. -
"
. " -
"
. ' · "' i ,
!�i
. .
� 'k:.�"�.'&\'P'"
1�,, �'7-�c �..,; \'f CiJG ,.' �
111,
,, '", ',:e.
1 o:l
- - .�
, ,.' '
� ��
"
.& �
)J 1ÎI\o' � �')':=. . _ ��._"I <:
C
'1, !i!'
" .� , -" ,
i.J '
'
',�,V!
j'.
' . , �:'" �
�"�'�I':'\"�' VI. ·-
"
�.;
'
.. { -�
' ;} �i" � Il ' ",

\' .
:
r,
t
"
_
� -:r � ',
. '
h
., ' .
· i�'. _\ tV'\'.-.
�
f'�
,
!! � C ' , ., 1, r -....
c
."
�
.
,
I
.
I ,: �
__ f,
\< ,
.,.,' , \
,
,
"
J� l\ \ ,l ', : , , ,
'
.
.
' " ....
O
'�\\ '
." ' �' 1I �� ' Hlt. ,. .., �
.
__
�
'
� •• , I ':"" '"l�
. '
" i'I �" ;

O
, ,' "
1;:. '
.
1' .. f
��\ ;{
.
..
.
;;'
-
•
" , (," I1il}I

' -'
1)
, ' . .� �. Uî
"Il �
=-;:- ., . ti
�!..::":-,-". - tl!.� "
'1· "
� :
/: ,: ., J..bt ,"�..&�; I _ ,
"
•
"
' \, ... ,
tI, " . 2
Al
"' .
"--
''1 ,
"
.. -'-..) :-' l \
z
; --:--
�"
.
/ .,� ="I� - - - .,'', ' ,.. , -"A

,
. -, � " �'... .. , " �. '

. ', �'• -o.
-
�
� r
" t.'?,'
' r · " rr'''· ��.d,.I !f:!i . , , it 'lt'•. ,.:1;
""i"!:::i � _,
;{
.'i.,''-' s�-.ll; ;' -J. �-�. . f, '1':,.l '
.
� 4;�
.
. ''' ,
� ,,
;1
" �' � ""'''' .

"'
' ,: � f' r , _; ,
O
'. - � ' .•� �
•
,
� ', ' ..... .
" "":� �"l:!; , 1 . , -" " " V >" .. "" ; . \ J:

i; 'i;I i -'" , �... /
. ". .
"'.
.
" , "". , ' ;{
fc
!;;. r
.. ..... .. '&
�p .'�
�.,",,,! ,,,,,;,O.:�
"''''''<-'',:OOO:';'''':; \Oi '!li
..! . 'O' " " , , ' ''\ ' " , �, .. rn
�-l"\._
, .
'�,,�,
,,\' :-:
.
"''''10''�
;-\i- , " Z
,,, �,� �':;
,'''j'' ';'{ ''''
' ,' '
' . .
·o,.
,
.. . . 'c'' '''':' _ .. ...,

,
'!.. , .
n.
rn.
'. J ,' , l: ' h \, "

•••• � ,
. .�
�'.' " " ' ., • l'
' .
�'"'
. , \,.-bi". '1w
lJ;"
• '.
O
"
jIiJ,".. ,'ţi:" . � "-'!,-".

: " ",
. , ",�."1.t.- �.
" J
,
'.. ""::1" " ;:

�
•
� !. ;I ;
, .
'''
-' ' ''''�: ,-:" . �1
'. . . .
� JfjI�
. '_
..
.
, "
:
', u;
.' - � tţţ. . ''I}f,
,
'
� ,''f�.' ","n\.'ii/J,
>-l
' " r·..f.\....

.�.,1,'1I:"
: : ,
"�;{,.�
" "
"�;:f�.,
. .."
'JI: ,
'ţ,
::""
�...,,\ I ;
.
�--;- . o'
..
.
. ,
-..r.... -?" "�' �
' " -' " ::o
" .' ;'·:'l"
�
"'�"1. :' , 'i" .
'" " 11<',M:'(
",�. _ . . '.''..
lt""
'�
',"
�: ţ.
O
.,
..
..,...,.� . �
,, , .
..;NI!!Iţ ,
.'
o'
,
" ';)�
,;,y .
� ... .
' J, '� "

tn
.
.
, '�
.. '
"'-' ,-\;1;;.,,;e
1'1' " -:
,
..
, - �"'t�j" ;; ':: � :;0]'

.-'" �
�
"' ... ..
l i ' , .- � �': , .:n
" :' ' �
" ,, .
It''"� ... , f: ,
l" '� " , '��
•
} � ;;�1;iii: ii
,, �
J' ;:.:/1-,.,.
.. .
,' \.
,:�;'��:' :;' , ':,;�t,,�$�;:c

, " "' ,
,
J"'" .>
1
. ,,
. " ':.<"
. . "jF� .
Fig. 2 l s . - Biserica d i n leud. I u d a pri meşte preţ u l vânzării l ui I isus. Fig. 2 1 6. - Biserica d i n l e u d . I i sus În faţa arhiereului A n a .
BÎSERici DE LEMN DÎN MARAMUREŞ i3 i
margini un ornament în spirală, cu ramuri rabini din Maramureş sau din Galiţia, de
negre şi roşii. unde veniau şi pe care zugravul i,a cu"
Pe peretele despărţitor, deasupra uşii, noscut prea bine de vreme ce i,a zugrăvit.
apare Iisus în slavă. Urmează « Ci na de tai nă >) în care Iisus
La picioarele lui Iisus, Cump e na dreptăţii, este aşezat între « Apostol Ioan >) şi « Apostol
sub masa pe care se afl ă o carte deschisă, Petru >). O bandă decorată cu un lujer de
crucea şi globul. Un curcubeu înconjură ma, plantă, în forma liniei şerpuite, în ale
sa. De o parte şi alta, lângă Maica Domnului cărei spaţii sunt zugrăvite păsări ce aduc a
şi Sfântul Ioan Botezătorul, sunt zugră, porumbei, desparte această scenă de cea
viti Apostolii, deasupra lor un rând de următoare care înfăţişează Aducerea lui
în geri. În stânga uşii este zugrăvit Raiul
cu gr,!purile sfi n ţilor, drepţilor, cuvioşilor, TA M PL 4
etc . In dreapta Iadul cuprinde scene ca
acestea :
«Cei ce dorm, cei ce m . . . î n beserecă >)
(sic).« Cei c e beau şi să veselesc ş i de
moarte nu gâ ndesc, iară moartea peste ei stă >).
Peretele de Sud înfătisează uciderea Sfân,
tului Ştefan, în registr�i întâiu şi scene din
vieaţa lui Iisus, iar în cel de al doilea
Pi lda celor zece fecioare.
Pe peretele de Vest, în partea de sus sunt
zugrăviţi sfinţi ostaşi, pe cel de Nord ver,
sete din evanghelie : « Sfânta evanghelie dela
Ioan cap. 4 za[ceala] 1 2 . « În vreamea acea
(sic) venit,au l is. î n cetatea Samariei ce să
c hiamă S i har carele a u dat Iacov fiul ză ului
Osi e >) .
« Samarian i na >) (sic), o femeie în costum Fig. 2 1 7. - Biserica din reud. Tâmpla.
national, stă în fata lui Iisus.

S ub inscripţia (/ În vremea aceea s'au Isus la j udecată . Deasupra Cinei, un frag,
suit Isus în Ierusalim >) este zugrăvit Iisus, ment din Răstignire. (Fig. 2 3 0).
urmat de apostoli. Pe peretele de Sud o serie de zugrăveli
În registrul superior « Alexie celovec Bo,
prezintă în registrul de jos un număr de
j i e , (omul l u i D um neze u) , iar alături Sfân,
pustmcl ca « Macari e >) , « Onofrie >), etc.
tul Nestor aruncă pe Lie în ţepi. Sunt mai multe pomelnice în biserica
Naos. Deasupra uşii de intrare inscripţia din Borsa.
zugrăvită are acest cuprins : « Această sfâ ntă 1 . Po �elnicul, în formă de triptic, dela
i coană a sfâ ntului arcangheLu (sic) M i ha i l u
1 842, înfăţişează pe faţă Buna Vestire.
a u plătitu M i ha i Dumitru Ş itrd u ( ?) Du, 2. Pomelnicul din 1 793 . Pe faţă sunt
mitru pentru zugrăvitu p e ntru toată rudenie zugrăviţi Sf. Apostoli Petru şi Pavel, pe
(sic) lor ca să l e,a fie pomană î n veaci . În dos Buna Vestire. Pomeneşte nume ca :
vreamea aceea fost,au preut M i hai Popa, P i ntilie, Ion, Roma n, Erem ia, Safta , Timiş.
Ion M i hai zl , Popa Ştefa n î n a nu l 1 775, î n 3 . Pomelnicul preoţilor : Lup u , Ştefa n ,
l u na l u i Noemvrie î n zua (sic) 3 >}. Odochie (sic.) Nec hita, Io n mo na hul etc .
Deasupra, vulturul cu două capete, în (Fără dată).
stânga Izgonirea din Rai, în dreapta Uci, 4. Un alt pomelnic din 1 793, cu num.ele :
derea lui Avel. Popa Io n, Grigori e, Teofa n , Ignatie, Gri,
Pe peretele nordic sunt zugrăvite scenele gorie, Petre. 1 793 .
şi sfinţii următori : Sf. Gheorghe, Jertfa 5 . Un altul cu numele :
lui Avrraam, Ducerea moaştelor Sf. Ni, Simion, Alexe, etc .
colae din. Baso oras în « Mira Lichia >). 6. Pomelnic din 1 7 70. Inscripţia : « Du,
Cei trei arhierei c � ri se înţeleg cu Iuda mitru au cumpărat icoa nă a lui G h eorg h i e
pentru vânzarea lui Iisus sunt aidoma trei şi p ă pristol icoana şi l u Dumitru i coa na ş i
9*
1 32 !jtJLE'rINUL C:: O MISIUNll MO UMENTELOR ISTOIUC::E
a Precisti icoană şi a l ui Hs. icoa nă şi . cumpărături de cărţi. Pentecostariul în ;

I 770 l u na l u i August 2 8 » .
. .
suşi îl cumpără « popa Radul dela j upâ n u

Cărtile
' notate în cartea părintelui 1. Cinaire dască l u l bogasieri lor d i n B uc ureşti în
Bârlea cuprind, ca de altfel toate din Mara; ba ni. gata tL 5 » , împreună cu altele ca
Fig. 2 18. - Biserica din Ieud. Tâmpla.
mureş, preţioase însemnări care arată ma; « o Liturg hie românească dăru ită de văru;
rea circulatie a cărtii românesti în toate să u, popa Ra du, că;i dela Mă năstire din;
ţinuturile l�cuite de Români cu � este aceea tr' u n lemn, I 769 » 1.
pe un penticostariu în care este vorba de 1 o. C., p. 3 1 .
BISERICl DE LEMN D IN MARAMURE , 1 33
Ca moşie Borşa face parte din acelea ale lui de Sud si de Nord patru ochiuri scobite
Bogdan, confiscate la 1 3 65 de Regele Ludovic şi în form ă de semicerc. ( Fig, 23 1 ).
dăruite fiilor lui Sas : Bale Voevod, Drag, Dra
gomir şi Ştefan. O familie nobilă Mihali era din
Borşa, altele două, cu acelaşi nume, erau din Apşa
şi Iapa 1 .
Prin actul din 20 Iunie 1 450, dat î n Buda, la
cererea lui Nicolau şi Luca, fiii lui Ştefan, şi a lui
Nan, fiul lui Hotco din Vişeu, se fixează hotarele
moşiei Borşa 2 . Actul din 1 2 Mai 1 45 6 , dat în Buda
ALTA R
�
I 2 13 Itt ls 1/ , � r
I
iI
I 2. 3 J.; s � 1 8 9 10 1/
I I 2 3 lt r � f- a , /0 1/
1. i Sf Va si!" 1. fi. jf' f�ir!'I, it

Ji/�v��rCl, 3 Inscr'.J>.1,· c..Jrccs/a c.s1fl.
1\115, dcifălO",I 6Je. "('a1a. ,(Is"s. I.iI1�a e roic., sf<ind p'C!. S C C! vn
s1oG rc, in f'Q1iru/ litlvr' cltt V? ln'JII..r ;1rIl9.un ) S. � , " . IJ vna-V<!.51ir�
S'aV o,(ăi'l1 cv v/Z.�1m; ntfl. rvria. Ivi Pttiru, rOCl�ria rhl,)l Alua'Ki,i5,hif
aJJ C!dvs , in'J'Y GeLvrii f.u.,o,,.... , /"II 'l rto, r- Sj. N,'-olaa. , ? 1""
�, Sf Grj9ortt ,.'o Sf.MQ ,, "i/ !) 41 Sj Tc. oJor . 'vc.�1rCl

. > Pa1r, .. /'hvI 5,t,
m ')ortL N, > c./i ,, � 1 2. [O GIl N � ciQI",c,
1/. I t
� of a d., /a 'Ri"" , Jj sf. "" r9 "Qtj� So,o.,,;1 i, 5 Alc..ic. Mi lropo/iiu/
R.o§ isc �"c., � Pt:.1ra "1ifr0J'0lif ela. k,ic.w, j. C�ez", Vladimir
3 Ioa� fI1jt'�l'o/d MOL CO V.' c..h iJ 'J Gri9.ortL B 0 9 os1ov, le ;pil C O l'
.t/'l.l\ancl,nsch,fl., A/C/11'15Ie fi C�'l'If, 11 Cv�·" .)ovl M. T«.Qpttmr;"'"
SI 1 4.0" ' ",
f,'�1t/Clrh H sf Sava. , 5 SI Simlo" 5rar- chl a., (; SI Trfl.lme,
fi l.I,?an Milrq rol�ul 2. An.:!r.. ; �tLrvsalm .:.sc. �ii L � 'j c'?f'1 3 lacoh
H va�� /Z. li5i L U C A .
Fig. 2 1 9. - Biserica din Ieud. Distribuţia picturii Fig. 2 20. - Biserica din vale din Săliştea .de.Sus.
din altar.
de Ladislau, întăreşte, sub forma de donaţie, pen

tru Nan, icolae, Sandrin, Danciul şi Luca, fiii lui
Hotco din Vişeu, moşia Borşa pe care o au de
moştenire 3. Punerea în posesie se face prin actul
din 1 2 Mai 1456 4•
Alături de moşnenii altor moşii, protestează şi
cei din Borşa contra actului dat în Buda la 1 3
Martie 1 4 7 3 , pentru intronucerea lui icolau.
Dragfi de Beltec 5. La împărţirea din 1 593 între
urmaşii lui Pop Lazăr, Borşa împreună cu altele
intră în porţiunea care se împarte între Tămaş Pop
şi cumnatul său Dumitru, soţul Mariei Pop 6.
BISERICA D IN RONA DE JOS

Se aseamână cu cea dela Borşa în pri�
vinţa suprapunerii celor două pridvoare.
Aici însă pridvorul de j os este închis cu
bârne lăsând, pentru lumină, de o parte
şi de alta a intrării ca şi pe pereţii laterali,
1 1 . Mihalvi,
' O. C ' I p.. 5 6 .
2 lbid., p. 86.
3 lbid., p. 350.
, Ibi d . , p. 382.
Ibi d . , p. 3 4.
6 Ibid., p. 5 1 7.
Ibid., p. 639, Fig. 2 2 1 . - Biserica din " ale din Sălişrea.de.Sus.
Fig. 2 2 2 . - Biserica din deal, din Săliştea-de-Sus. Fig. 2 2 4 . Biserica mânăstirii Moisei.
-
Vedere din spre Nord-Vest.
�
-�,� ;-� �
• I
Fig. 2 2 3 . - Biserica din deal, din Săliştea -de-Sus. .Fig . 2 2 5 .Biserica mânăstirii Moisei,
-
Vedere din spre altar. Vedere din spre Sud-Vest.
P�a nul bisericii intră în grupa celor cu o scena m care un înger cu sabie de foc
altarul în forma unui patrulater. (PI. alungă un diavol, în vreme ce un sfânt ar
XXXIII). hiereu cu două potire în ambele mâini,
Acoperi şul, în pante
mai dulci, e alcătuit
din două părţi ca şi
la alte biserici. Panta
din spre altar cade
aproape perpendicu
lar, unindu-se cu aco
perişul altarului, for
mat din trei pante.
T urla are baza mai
largă decât partea su
perioară din care ră
sar nouă stâlpi scurţi
pe care se sprijină un
coif în formă de pi
ramidă în opt laturi.
Acestea se continuă
fo r m â n d streaşina,
tot în opt laturi, spre
Eg. 226. - Biserica mânăstirii Moisei. Scara lui Iacov.
deosebire de cele mai
multe din cele cer-
cetate până aci, la care streaşina are patru ţin.e sus pe cel din. dreapta şi varsă pe cel
_
laturi. ( Fig. 232). din stânga. In dosul sfântului, un diavol
Pi ctura e rău păstrată. Abia de se distinge înaripat chinue pe un păcătos. Deasupra
chipul lui Iisus.
Fig. 2 2 7 . - Biserica din Borşa. Vedere Fi". 22 . - Biserica din Borşa. Vedere din spre
din spre Nord-Est. Nord-Vest.
1 36 BULETINUL COM I lUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Fig. 2 29. - Biserica din Borşa. Cina şi patimile lui Iisus.
Fig. 230. - Biserica din Borşa. Pilda neghineJor,
BISERICI DE LEMN D IN MARAMUREŞ 1 37
Fig. 2 3 1 . - Biserica din Rona-de-Jos. Vedere din faţă. Fig. 2 3 3 . - Biserica din Rona-de-Jos. Icoana Adormirii
Maicii Domnului.
Fig. 232. - Biserica din Rona-de-Jos. Vedere din spre Fig. 234. - Biserica din Valea Porcului. Vedere
Sud -Est. din spre altar.
] 38 BULETlNUL COM IS IUN l l MONUM ENTELOR ISTORIC E
Icoa ne. Icoa na Nasterii Dom n ului, de tate, având ca motiv o bandă în spirală
factură populară, înfăţişează în primul plan printre ale cărei încolăciri sunt sculptaţi
pe Sf. Fecioară, Iosif, Pruncul Iisus şi struguri şi frunze.
Inscripţia slavă ce însoţeşte icoana aceasta
are cuprinsul : « A dormirea prea sfi ntei stă�
pâ nei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi
p ur urea fecioarei Mari ei 1 792 » .
Deasupra, între capitele, o altă inscrip�
tie cuprinde troparul Adormirei : « Întru
� a stere fecioaria . ai păzit, i ntru a dormire
I u� ea nu o ai părăsit » etc. (Fig. 233).
Pe o icoană de tâmplă se menţionează
numele zugravului Ioan d i n Dragomireşti
şi anul 1 8 7 7 . Pe o bârnă o inscripţie să�
Fig. 2 3 5 . - Biserica din Valea Porcului. Vedere larerală.
Magii, în planul al doilea o construcţie de

lemn, un fel de staul maramureşan, iar în
planul de sus o serie de îngeri.
Fig. 2 3 7 . - Biserica c e a nouă d i n Valea Porcului.

Vedere din spre Nord.
pată arată numele nobilului San1.uel şi anul

1 720, alături 1 6 5 5 1.
Moşia Rona-de- Jos a fost a nobililor d i n Să

p:înţa, ai căror urmaşi an, Stan şi Petru au fost
introduşi în anul 1 40 7 , dată dela care « stăpânesc
acolo şi azi » 2.
Prin actul dat în Vis egrad la 7 Aprilie 1 402 se
introduc în posesia moşiilor şi munţilor : Zanaf,
Drăgoeşti, Machiar, Cauci, Crasna, Zydo, Apşă�
nescu , Pietroasa, Petricea, Formos, Budeşti, Rona�
de-Jos, Ganiciu, Bărbeşti, Fereşti, Uglea, muntele
Uglei, etc . , fiii voevodului Bale : Dumit.u şi Ale�
xandru, fiii lui Drag : Sandrin şi Georgiu şi La�
dislau, fiul lui Ioan Românul din Maramureş 3.
Prin actul din 1 8 Decemvrie 1 4 1 5 se introduc
în moşiile : Urmeză, Lipche, Harincea, Berezna,
Drăgueşti, Neagova, Ganea, Apşa�de-Sus, Rona-de�
Jos, Bărbeşti, Călineşti, Boloteşti , Nicolau, fiul lui
Fig. 236. - Biserica cea nouă din. Valea Porcului. Stanislau din Urmeză cu fiii săi Petru, Elie, Ioan
Vedere din spre Sud·Vest. Georgiu şi Stanislau, fiul lui Ştefan 4.
Icoa na Adormirii Maicii Dom n u l u i , de 1 1. Bârlea, o. C., p . 1 5 7 .

2 1 . M ihalyi, o. C . , p. 45.
factură occidentală, încadrată într'o ramă 3 Ibid., p . 1 2 3 .
sculptată, este aşezată Între coloane sculp� 4 lbid., p . 2 0 1 .
In urma uciderii şi prădării lui Ioan, fiul lui BISERICA D IN VALEA PORCULU I
icolau, an şi Ioan, nobili din Săpânţa şi ucigaşii
celor de mai sus, ocupă moşia Rona-de-Jos 1.
La 1 480 este introdus Bartolomeu Dragfi de Bel
S ' a ridicat în adăpostul unei coline îm
tec, în posesia moşiei Rona şi a altora, ridicând pădurite, păstrând forma cunoscută a pla
nului dreptunghiular cu adausul altarului
exagonal, mai desvoltat. (PI. XXVIII).
Fig. 2 3 9 . - Biserica din Valea Porcului. Tripric.
Fig. - 238. Biserica din Valea Porcului. U ş i le împărăteşti.
proteste din partea celor interesaţi 2 . Bogăţia

sării în aceste locuri este menţionată în vechile
acte 3 :
1 Cf. actului din 14 19, p . 2 4 l .

2
Ibi d . , p. 54 .
3 Ibi d . , p. 6 19. Fig. 240. - Biserica din Apşa-de-Jos. Vedere din faţă.
1 40 BULETINUL COM ISIUNlI MONUM ENTELOR ISTORICE
Acoperi ş u l nu mai prezintă streaşina deo� opt arcuri, susţin coiful de forma unei
sebită dela altele ci un si ngur acoperiş care piramide în patru laturi. (Fig. 234 şi 235).
îmbracă întreaga biserică şi se leagă de al Biserica cea nouă, clădită în 1 924, păstrea�
altarului. şi aici, mai scund. ză ceva din arhitectura si elementele de
artă ale vechilor biseric i maramuresene. '
Sub influenţa noului ritm de vieaţă, mai
grăbit şi mai puţin preocupat de armonia
liniilor vechi, acoperişul capătă o pantă
mai dulce, straşina e mai îngustă, grinzile
pereţilor încheiate simplu, ferestrele mai
largi iar turla de scânduri de abia ieşită de�
asupra coamei acoperişului pare turtită de
Fig. 2 4 1 . - Biserica din Apşa.de·Jos. Vedere din spre

Nord·Vest.
Turla, îmbrăcată în rânduri solzite, pre�

zintă o zonă superioară lucrată a jour din
scândurile peste care o altă îmbrăcăminte
Fig. 243. - Biserica din Apşa-de-Jos. Detaliu

din spre altar.
coiful care nu�si are înăltimea la care,

obişnuit era aşe ; at. ( Fig. 235 şi 236).
Uşile împărăteşti ale vechei biserici sunt
sculptate a jour. Pilastrul care închide cele
două canate formează tulpina centrală dela
baza căruia se desfac două lujere, bogat
înfrunzite care şerpuiesc spre partea supe�
rioară, se încovoaie la înălţimea de sus a
canatelor, se apropie de pilastru unde se
Fig. 242. - Biserica din Apşa-de- Jos. Faţada. desfac în două, cum se desface, de altfel,
r
, ori de câte ori aceste lujere ating marginea
a balconaşului pare susţinută de profilele canatelor sau pilastrul. În spaţiile din în�
grinzilor care se întretaie în cele patru covoituri se închid opt medalioane zu�
colţuri. Nouă coloane de lemn, legate prin grăvite. ( Fig. 238).
o icoană în triptic înfăţişând pe Maica BISERIC ILE D IN AP ŞA-DE�JOS
Domnului cu pruncul Iisus în mijloc şi
pe Sfântul Ioachim şi Ana, părinţii săi, pe Cea mai veche este aşezată într'o margine
cele două canate. (Fig. 239). de sat, pe o colină, de pe care se poate
O inscripţie din 1 809, în tinda femeilor,
arată numele preotesei şi preotului Pica
Paladie precum şi a lui Botiş Grigore care
au zugrăvit fruntarul. Biserica este de sigur
din secolul al XVI I I�lea.
Moşia făcea parte din Vănceşti, împreună cu
Năneşti, care la 1 360, este donată Românului Vanciu,
fiul lui Stan al Lupului, de Regele Ludovic I-iu 1 .
La 1 Iulie 1 4 1 4 , prin actul din Buda, dat d e Regele
Sigismund, se introduce Ioan Hanc în moşiile :
ăneşti, Vănceşti şi Valea Porcului 2 . Pentru a se
Fig. 2 4 5 . - Biserica din sar, din Apşa·de·Jos.
vedea până departe în zare. Ea este întoc�

mită din bârne groase aşezate pe un soclu
de piatră de râu. ( Fig. 240 şi 24 1 ).
Fig. 244. - Biserica din sat, din Apşa·de·Jos.
cur ma procesul început în zilele vicontelui Lau

renţiu se dă actul din 27 Septemvrie 1474, în Sighet
şi se hotărăşte ca nobilii Ioan, Petru Nemeş şi Dan
din Vănceşti de o parte şi de alta Elia, Tivadar,
Georgiu şi Mihail din Vănceşti să primească îm
părţirea În patru a moşiilor ăneşti şi \ alea
Porcului 3.
Fig. 246. - Biserica din Apşa·de.Mijloc. Vedere larerală.
1 I . Mihalyi, o. C., p. 4 L
2 lbid., p. 1 95 .
Tălpile groase se încheie în forma unui
, lbid., p. 5 2 2 . dreptunghiu.
1 42 BULETINUL COMtSIUNII MO UMENTELOR ISTORICE
Ş i n drila este aşezată în formă de solzi pe

turlă, pe laturea de Vest si la altar, acolo
unde s'a înlocuit cea ve �he.
Turla, cu baza un patrat, taie acoperişul
înălţându�se spre cer. Un balconaş scund,
mai larg decât turla şi îmbrăcat cu scân�
durele, este prevăzut cu treisprezece stâl�
pişori scurţi, care susţin coiful ascuţit, de
forma unei piramide în opt laturi, cu baza
aproape orizontală, învelit cu tablă. În cele
patru colţuri ale bazei coifului principal apar
alte patru coifuri mai scunde care încadrează
coiful principal. Un asemenea coif mic de
formă conică, se ridică la capătul coamei
altarului. Acesta e îmbrăcat în sindrilă.
Patru ferestre de fiecare lature � naosului
şi trei la altar lasă lumina să pătrundă în
biserică.
Pronaosul podit se desparte prin bârne
de restul bisericii, lăsând În axa principală
o intrare iar în laturi două spaţii goale,
cam de Iătimea unei bârne.
Naosul � re un cafas redus. Bol 'tile ci�
l i ndrice iau nastere
' dela un intrând lateral
şi sunt închise spre Est şi Vest de tâmpla
Fig. 247. - Biserica din Apşa -de-Mijloc. Intrarea altarului şi de peretele despărţitor dintre
în curtea bisericii.
naos şi pronaos.
Peretii sunt alcătuiti
' diIl patru bârne în�
tregi i�r a cincea d espicată în două, în
lung, având grosimea cât jumătatea gro� � r
simii tălpilor.
Cinci grinzi aşezate de�acurmezişul susţin
patru scânduri late, legate între ele şi for�
mând un patrulater, pe care se sprijină
doisprezece căpriori laterali şi opt ai fa�
ţadei. (Fig. 242 şi 243).
Planul este dreptunghiular, cu altarul un
poligon. Grinzile care formează cele cinci
laturi exterioare ale altarului formează pa�
tru unghiuri fără profiluri sub streaşină, ca
în alte părţi. (Pl. XVI).
Acoperi şul este alcătuit din două părţi
distincte : acoperi şul principal, de forma
unei prisme triunghiulare aşezate peste cor�
pul bisericii, cu poala uşor răsfrântă în
afară cuprinde şi altarul, unde urmăreşte
linia arhitecturală a laturilor acestuia. La�
turea de Vest este un triunghiu mărginit
de cele două laturi de Nord si Sud cu
baza răsfrântă ceva mai pronu�l.ţat decât
poalele laterale. Streaşina înconjură bise�
rica, urmărin.d linia planului ; ea este mai
lată decât poala acoperişului principal şi
are panta mai dulce. Fig. 248.-A.pşa -de-Mijloc. A doua intrare în curtea bisericii.
B ISERICI DE LEMN DiN MARAMUREŞ 1 43
Altarul în cinci laturi exterioare este superioară, şi cu o streaşină înconjură�

închis de a sasea formată de tâmplă. Aceasta toare, deosebită de acoperişul principal.
'
începe din marginea exterioară a uşilor Turla, cu baza de forma unui patrat,
împărăteşti, făcând unghiu drept cu pereţii curmă acoperişul, are un balconaş îmbrăcat
laterali ai naosului.
Icoanele împărăteşti, prăznicarele şi apo�
stolii sunt din secolul al X IX�lea. Partea
de sus este din 'vechia tâmplă.
Uşile împărăteşti sunt sculptate a jour,
având ca element decorativ principal viţa
de vie cu frunze şi struguri.
B iserica d i n s us. A doua biserică este ase�
zată mai spre Nord şi ca şi cealaltă, pe vârful
unei coline.
Are un pridvor în faţă, sprijinit pe patru
stâlpi de lemn.
Pla nul are forma de cruce. Pronaosul,
naosul şi altarul au forma dreptunghiulară,
foarte aproape de forma p atratului. Pentru
a fi mai încăpătoare, biserica a fost înădită
cândva ca aceea dela Hărniceşti, din care
pricină turla a rămas la jumătatea bisericii.
(Pl. XVI I).
Pe pereţii bisericii şi aici şi la cealaltă
sunt agăţate cruci cu numele morţilor.
Obiceiul acesta de a se pune cruci în amin�
l1,
t<irea celor cari au murit este foarte răspân�
dit Da Români. Deosebirea este că în vechi a
ţa ă aceste cruci se aşează în cimitire chiar
cân mortul nu este îngropat acolo. S'au ri�
di. at multe, mai ales după războiul din urmă.
I Acoperi şul a fost de şindrilă dar a fost
, înlocuit cu un altul de eternit cu care prilej
s'a schimbat şi panta. Din această pricină
t urla acoperită cu şindrilă contrastează izbi�
tor cu restul bisericii .
' turlei este îmbrăcat în scân�
BaIco nasul
durele iar coiful în opt laturi, învelit cu
tablă, se sprijină pe cei nouă stâlpişori
scurţi, de lemn.
Pro naosul adăugit se desparte printr'un
perete de scânduri. Bol ţile au forma unei
jumătăţi de prismă.
Naosul are un cafas. Tâmpla e de lemn
cu icoanele pictate, fără usi laterale cum Fig. 249. - Biserica din Apşa·de·Mijloc. Uşile î mpărăteşti.
am întâlnit în multe părţi :
cu scânduri şi prevăzut cu treisprezece
BISERICILE D IN AP ŞA�DE�M I]LOC coloane.
Coiful este redus la o simplă piramidă cu
Biserica din Vest, cu hramul Sf. Nicolae, patru laturi, cu poala răsfrântă în afară,
este de formă dreptunghiulară ; altarul are un fel de pălărie ţuguiată cu marginile
forma unui exagon. (Pl. XXVI I). mici. ( Fig. 246).
Acop eri şul se prezintă ca şi al aceleia din Poteca ce urcă spre biserică trece pe
Apşa�de�Jos cu o parte principală, partea sub două adăposturi acoperite cu şindrilă
144 BULETINUL COMISIUNII M O UME TELOR ISTORicE
şi sprijinite pe patru stâlpi de lemn legaţi Pisania scrisă pe o tablă de lerrlIl are
între ei prin arcuri de lemn. Cea mai cuprinsul acesta :
aproape de biserică prezintă cei doi stâlpi ({ S'au î no it pri n z ugră vire această sf(ântă )
şi arcul dela intrare cu unele sculpturi beseri că (sic) c u c heltuiala multora pri n
simple. (Fig. 247 şi 248). necruţata usteneală (sic) a l u i Ion Pop
G h eorg h i u ca ntor şi cu'
rator a no 1 82 2 .
Ş i s ' a u s fi n ţ i t pri n
Preosf. D. Petru" Anderca
Vi (car) al Mar (am u,
reşul ui ) , D. D . Vasil i e
Volosan protopop a l Sig
( h etul ui ) , Teodor Red,
nic prot (opop ) al Cosău
( l u i ) Grig (orie) M i ha I i
par (o h u I ) Apşii de Jos,
M i h a i l Tip l e şi par
(o h u I ) 1 . . . şi Dim ( itri e)
curator, fi i n d de fa ţă . . .
V a s i l i e, Na n, Iuga ,
Moise » .
Uşi l e împărăteşti sunt
scluptate a jour. Din
pal tea de jos a pilastru,
lui se înalţă de o parte
şi alta două coarde de
viţă încărcate cu strugur'
şi frunze se apropir -..t e
vârful pilastrului, for,
mează două arcur;:. şi
închid Între frunze şi
coarde patru icoane tiil
m.edalioane cu rame ne,
regulate. Corpul pilas'
trului e o coloană în
forma unei prisme drept,
unghiulare, sculptată pe
faţă cu struguri şi frunze
şi păstrând marginile în
relief. Capitelul pilastru,
lui este de stil clasic şi
poartă în vârf un orna,
ment ce aduce a mitră
arhierească. Un leu, din
cei doi afrontaţi ce,i va
Fig. 2 5 0 . - Biserica din Apşa-de-Mijloc. Steagul lui Rakoc:y. fi avut se sprijină cu o
labă pe capătul capite,
Socl u l este lucrat din bolovani de râu . luluL ( Fig. 249).
Intrarea în biserică se face prin laturea de În biserica de aici se păstrează steagul
Sud. lui Rakoczy având ca ornamente, pe o parte
Naosul e luminat de ferestre scunde. semiluna, pe alta două flori deschise în
Alatarul se desparte printr' o tâmplă formă de cruce. ( Fig. 250, 2 5 1 ) .
sculptată şi împodobită cu icoane pictate
prin secolul al XVIII,lea. l Cf. I . Bârlea, o. c . , p . 6.
BISERICI DE LEMN D IN M ARAMURE Ş i4s
Cealaltă biserică, zisă din beneficiul supe� tiune în locul celor arse cu prilejul năvălirii Mol
d ovenilor 1 .
rior, se aseamănă, în linii generale cu cea
Apşenii merg până la Maria Teresa pentru mo
descrisă mai sus. şiile lor, arătând diplomele ce aveau dela regii
Diferă numai ca plan, altarul având forma unguri, care datau din 1 4 1 9 , 1 4 2 6 , 1 4 2 7 , 1 428, 1 4 5 6 ,
unui dreptunghiu şi prin streaşina îngustă 1 480 2•
care înlocueşte îmbră�
cămintea balconasului '
dela alte biserici.
Panta din fată' a aco�
perişului ca şi cea dela
altar cad aproape verti�
cal. (Pl. XXXIV). ( Fig.
2 5 2 şi 253).
Moşia Apşa-de-Jos a apar
ţinut lui Dragomir, mort în
lupta dela Vid in, împotriva
ţarului b u l gar S t r a c i m i r ,
cumnatul Domnului muntean
Vladislav, care a luat parte
la această luptă. Prin actul
din 25 Noemvrie 1 38 7 , dat
în Buda, Regele Sigismund
întăreşte, sub titlul unei dona�
ţiuni noi , lui Ion Românul,
fiul lui Dragomir şi nepot
de soră lui Bale şi Drag,
moşiile Iza şi Apşa-de-Jos,
p entru servi c i i l e �i moartea
tată l u i său Dragomir, căzut
la V i d i n � i fra t e l u i s ă u
n," omir căzut la B e l t i u 1 .
In r'un act, dat in Buda
la 3 0" Aprilie 1 390, Sigismund
hoţ:(J.răşte fixarea hotarelor
rr.:oşiilor Apşa-de-Jos, Iza,
. Rona-de-Sus, Bârsana, Ro�
salia, Ruscova şi Vişeu ale
magistrilor Bale Voevod şi
Drag din Maramureş 2 .
Din pricina unei năvăliri
a Moldovenilor, cu care
prilej li s'au ars casele şi
odată cu ele, documentele şi
p rivilegiile, Sigismund dă la
7 Oecemvrie 1 406 un nou
act de donatiune nobili lor
'
Ioan fiul l ui vlad, Vanna,
fiul l u i Vancea �i Vancea fi u l
l u i S l a v pentru mo�ii l e Apşa
de- Sus, Apşa-de-M ijloc �i
partea a treia a Apşei-de
Jos 3 . La 1 407 sunt introduşi Fig. 25 1 . - Biserica din Apşa-de-Mijloc. Steagul lui Rakoczy.
în posesiunile lor din Apşa
de-Jos, Mihail fiul lui Opriş şi Mihail, fiul lui Actul din 28 Mai 1 40 7 , dat în Buda de Regele
Luca 4 . Sigismund arată şi alţi nobili cari au posesiuni în
La câteva zile li se dă şi un nou act de dona� cele trei Apşe şi anume : Vana şi Sandor fiii lui
Vlad, Vancea fiul lui Slav, Vana fiul lui Vancea 3.
1 1 . Mihalyi, o. C . , p . ?7.
2 Ibid., pp. 98 ş i 99. 1 lbid., p. 1 4 7.
" Ibid., p. 1 4 3 . 2 Ibid., p. 1 49.
·1 l b i , L , p. 1 45 3 Ib i ,L , p. 1 50.
:
Buletinul Comisiunii Monumenrelor Istorice. 10
1 46 BULETINUL COM ISIU I I MONUMENTELOR ISTORICE
şi purtător al făcliei culturale româneşti,

Însemnez aici inscripţiile dela biserica din
Slatina de peste Tisa, din faţa Sighetului.
Inscripţia săpată În piatră, cu litere de
aur, cuprinde :
« Această sa nta (sic) Baserică (sic) cu
co ncursul credi ntioşiLor (sic) pre carii pasto
rindu-i aici se'a (sic) radicat ii (sic) Ia Sca u n u l
ePiscopesc a l Q herl ei, o a zidit î n spesele
sal e M ICHA IL PAVEL de Peteritu l ca ePi
scop greco-catoI i c a l Oradii-Mari. La a n u l
r 895 >) .
În faţa altarului, sub o piatră de marmură
rosie, slefuită În formă de cruce, cu em
bl� mă episcopală, are cuprinsul următor :
'
« Aici aşteaptă î nvierea morţilor M ichail
Pavel de Peteritye. Episcop di ecesa n greco
catolic de Oradea Mare, conte Roman ,
asistente Ia Tro n u l papal Prelat domestic
a l Santiei Sal e Pontificel u i Roman consil iar
Intim de Stat al Majestăţii Sal e ces. şi
Reg. Apostolice Propri etar al Străl ucitul u i
ord i n a l Coro nei (sic) d e fer clasa I ca va l er
al Străl ucitului ard. Fra ncisc Iosif I, Rege
Fig. 2 5 2 . - Biserica din Apşa·de-Mijloc. Vedere
neratorul si al doi l ea Fo ndator al t uturor
din spre Sud-Est. i nstituţ i u n llor c ultural i d i n aceia Diecese,
cel mai mare B i nefăcător al Di ecesei sale.
Huzău, fiul lui Vlad din Apşa către I oan, fiul popei
In 1428 se însemnează o donatie a lui Ioan
Balota 1 .
La 1435 s e iveşte o neînţelegere pentru pose
siune între nobilii din Apşa-de-Jos şi între cei din
Apşa-de-Mijloc 2.
La 19 Iunie 1450 palatinul Ladislau de Gara, dă
un act privitor la posesiunile din Apşa-de-J os şi
din cea de Mijloc privind pe Toma şi Blaşiu Dan,
Pop Costa, Todor fiii lui Mihail Zlaph 3.
Prin actul din 13 Martie 1 4 7 3 , dat în Buda,
Nicolau Dragfi de Beltec este introdus în moşiile
Apşa-de-Jos, Bârsana, Iza, Rosalia, Strimtura etc .
Moşnenii protestează peste tor » 4 .
Acelaşi lucru se petrece şi la 1 480 când se intro
duce Bartholomeu Dragfi 5. A patra parte din
moşiile Apşa-de-Mijloc şi de-Jos este adjudecată
la 10 August 1 484, lui Vasilie de Apşa 6.
Deşi nu intră în cadrul studiului de faţă,

totuşi, fiindcă aminteşte pe acel mare ie
rarh şi mare Român care a fost episcopul
Mihai Pavel, ctitor şi sprijinitor al celor
din neamul său, vrednic urmas al nobililor
români din aceste părţi, păst dtor de datini
1 Ibid., p. 2 73.
; lbid., p. 293.
3 lbid., p. 3 49.
4 I bicL., p. 5 1 7 .
fi l b i d . , p. 5 48. Fig. 253. - Biserica din Apşa-de-Mijloc. Vedere
6 I b i cL . , p . 5 64. din spre Nord-Est.
BisERICI DE LEMN DIN MARAMUREŞ 1 41
1. Bianu a publicat în facsimil două cărţi

coresiene \ găsite la Ieud.
Adormit î n Dom n u l la băi l e sal i n e Pavel
din Slatina la 1 I u n i u 1 902 în a n u l 75 al
etăţii, 51 a l preoţi e i , 30 a l Episcopiei şi Cel care a deschis drumurile în veacul
2 3 �lea al a cti vităţii sal e apostolice, în fru n� nostru şi pe aici, a fost profesorul Nicolae
tea Diecesei Oradii mari. D upă exemp l u l
Mâ ntuitorului l umii a trecut binefăcâ nd l a
toţi. Dumne � e u se�l u a i b e î ntre a l esii s e i » .
ÎNCHEERE
Pentru a�şi putea face o idee cineva, de
pitorescul şi de portul maramureşan, dăm
un număr de figuri înfăţişând tipuri de
femei si' fete cum si înfătisarea unei gos�
podării din Fereşti (Fig. 254: 255, 256, 257).
Se adaugă pentru întregirea celor arătate
cu privire la picturi, fig. 258, iar pentru
pitorescul locurilor, o vedere a satului
Apşa de M ijloc. (Fig. 259).
Pentru cercetătorii trecutului acestor în�
cântătoare părţi româneşti, cetitorul va fo�
losi mult cercetând cartea d�lui profesor
Alexandru Filipaşcu de Dolha şi de Pe�
trova 1.
Trecând peste unele explicaţii etimolo�
gice cartea d�lui Filipaşcu este o istorie
completă a acestui ţinut, pe care noi l�am
stăpânit numai în parte, între 1 9 1 8 - 1 940,
din pricina greşelilor politice de atunci,
cauzate de puţina cunoaştere a ţării şi de
Fig. 2 5 5 . Port femeesc din Călineşti.
împrejurările internaţionale. _.
Iorga, din îndemnul căruia am cercetat

aceste locuri si' căruia îi închin rodul cerce�
tărilor mele.
In amintirea ctitor iei dela Peri, adaog
'p lanşa suplimentară, în colori, înfăţişând
chipul Arhanghelului Mihail, hramul ace�
stei biserici dispărute.
Icoana face parte dintr'un studiu mai
întins asupra icoanelor românesti la care
lucrez iar, ca încheere, voiu adăug { descrierea
drumurilor maramuresene întocmită în ve�
derea altui scop, în toamna trecută.
Fig. 25 4 . - Cospodărie din Fereşti. PRIN MARAMURE ŞU L LU I DRAG O Ş

Ş I BOGDAN
1 1 1 ce priveşte bogăţia cărţilor necunos� Dacă porneşti din Cernăuţi spre Iasina,
cute Bibliografiei Române, d�l dr. Gh. Bran intri în Maramureş prin partea dinspre
a descoperit Lffi număr de 68 ; despre care Nord�Vest, în Sighetul Marmaţiei
a scris în revista « Graiul Maramuresului »
nr. 94 din 3 i M artie 1 93 5 , iar prof� sorul 1 I. Bianu, Intl'ebare cre ştinească tipărită de diaconul
Coresi în Braşov la 1 5 60, Bucureşti 1 92 5 . Lucrul aposto[esc.
Apostolul tipărit de diaconul Coresi în Braşov Ia anul 1 563,
1 Istoria MaramureşlIlui, Bucureşti, 1 940. Bucureşti 1 930. Acad. Română, Mem. S. Literare.
10'
1 48 BULETmUL COMISiuNll MONUME TELOR ISTORICE
Dacă vii dinspre Sud trebue să mergi ochi iscoditori şi cu perciuni se rotiau îm�
sau pe drumul dela Baia Mare, tăind cul� prejurul nostru.
mile muntilor
' Gutâiul, sau pe valea Să� MararIlUreseni si
' Maramuresene frum.oase
Iăuţei care leagă Ardealul cu Maramureşul. stau de o pa;te şi privesc cu bunătate la cei
Dinspre apus, drumul vine dela Satu :Mare, cari se coboară si la acei cari rămân să
urmează albia Tisei şi pătrunde în Mara� meargă mai depa �te. O femeie tânără îşi
mureş pe văile Izei şi ale Vişăului, iar dinspre face loc prin gloată purtând într' o covăţică
Praga, drumul coboară pe la cetatea veche legată cu baere, peste umăr, o copiliţă
a Hustului si ' intră în aceeasi vale a Tisei frumoasă, în vreme ce alta îmbrăcată curat,
Drumul c el mai frumos �ste însă acela cu opincuţe, cu băsmăluţă cu « g u bă >}, ca
care trece prin lacobeni, urcă în susul mai toţi din aceste locuri, merge a lături
Bistriţei şi trece peste Prislop. de măicuţa ei .
Femeea a ajuns în
preajma noastră, pune
piciorul sigur pe scară,
dă bună seara la toată
lumea si ' iSi' aşează
Iinistită si fără zor
luc �uşoar� le cu care
a venit si covătica în
care îşi p oartă � dorul.
Şoferul, g r ă b i t să
ajungă Ia Vişeu, este
gata să pornească, dar
femeea cu un gest şi
cu o vorbă hotărîtă, îl
opreşte grăind apăsat :
- Stai, domnule,
să�mi iau « cocoana >} j
-dati�mi cocoana ros�
teşte d ânsă către cei de
Fig. 256.
- CăIineşti. Port femeesc.
jos. Cocon şi cocoană
pentru aceste nobile
figuri ale descălicătorilor de ţară din Ma,
În ziua de Sf. Dumitru a anului 1 938, ramureş, înseamnă băiat şi fată, în graiul lor
ninsese la Mestecăniş. Zăpada era subţire, de coborîtori ai voevozilor din Maramureş.
frigul se făcea simţit, iar razele soarelui de Se însera bine când am trecut pe lângă
dimineaţă făceau să scânteeze, pe mari în� bisericuţa de lemn acum umbrită de bise�
tinderi stratul de zăpadă albă care con� rica cea nouă din mijlocul satului Borşa.
trasta plăcut cu verdele brazilor, cu vârfuri N'am putut să văd n ici pe părintele care
brumate. Urcuşul spre Prislop nu este din ne�a primit şi ne�a ospătat cu un an de
cele mai uşoare. Drumul şerpueşte printre zile înainte, când am rămas mai mult, ca
brazi înalţi şi drepţi ca făcliile. La vremea să cercetăm biserica.
aceea erau împodobiţi cu zăpadă, încât Apoi ne�am urmat drumul nostru spre
păreau o înlăntuire de dantelării. Coastele Vişău, prin noroi şi prin întuneric.
muntelui îmbră cate de păduri dese şi întu� « Cocoanele >} tovarăsele noastre de drum,
necoase ocrotesc prive1iştile numeroase de au fost cuminti �
' tot d umul si tot cuminti
pe aici. Sus pe culme, la 1 400 de metri, o pri� au coborît şi la Vişău, cap ă tul căIători � i
ve1işte din cele mai frumoase desfată ochiul . tututor, căci de aici, acei cari doriau să
Apoi începi a coborî spre Borşa, printre meargă mai departe trebuiau să caute un
păduri întunecoase. Am coborît pe o vreme alt autobus, sau să aştepte trenul care pleca
cu ceaţă, odată cu amurgul unei seri de spre Sighet a doua zi, către revărsatul zorilor.
toamnă. Când am ajuns în fundul văii, Cei cari aveau nevoie să meargă la · Sighet
burniţa. La staţia de autobuse figuri cu chiar atunci, au urcat cu noi în alt autobus,
B ISERICI DE LEMN D IN MARAMUREŞ 1 49
mai sărăcăcios decât cel din care coborîsem, La Cuhea au fost mosiile lui Dragoş
şi aşa am ajuns tăind întunericul des ce şi ale lui Bogdan. Şi des p re alte aşezări
umplea văile şi învăluia culmile din jur.
Drumul acesta l�am făcut de mai multe
ori ziua, în cercetările ce am întreprins
asupra vechilor biserici din acest ţinut de
margine al Românilor.
Dacă n'ar fi prea mulţi Evrei, cu vechi
apucături de speculă, te�ai simţi în acest
ţinut ca acasă. Oameni domoi, cu vorbă
aşezată, cu obiceiuri din vremea Dacilor,
plini de bunătate şi de respect fără făţăr�
nicie, ei păstrează în vorba lor, în ţinuta
lor, în. mersul lor, acea nobleţă veche de
care sunt mândri şi conştienţi totdeodată,
iar când intri în vorbă cu ei despre trecutul
Maramureşului, oricare îţi poveşteşte des�
pre Dragoş şi Bogdan ca despre nişte
înaintasi foarte apropiati.
În c�nştiinţa lor s'au păstrat aceste nume
prin urmele locurilor însemnate cu denu�
miri ca : « IzvoruL L ui Dragoş » , « Poia na L u i
Bogda n )} ş i după cum î n Moldova tot ce
e vechi se atribue lui Ştefan cel Mare, iar
în Muntenia legendarului Negru Vodă, în
Maramureş toate sunt dela Bogdan şi
Dragoş.
Bisericuţa de lemn de pe culme, îne�
grită de vremi e de pe timpul lui Dragoş,
troita din răscruci e din vremea Tătarilor,
a căror amintire este si acum destul de Fig. 2 5 7. Călineşti. Port femeesc.
-
vie în mintea localnicil;r. Ultima năvălire

a lor s'a făcut prin 1 7 1 7 , sub căla.uzirea fac vorbire multe documente din veacul al
lui M ihai Racoviţă, Domnul Moldovei. XIV�lea.
fill' 2 5 8, - Pjcţuri. murale.
1 50 BULET I NU L COMIS IUNII MO UMENTELOR ISTORICE
Toate asezările acestea românesti, în văi printre brazi falnici, străbate poeni unice ca
adânci şi ; găţate de coaste repez i , au acel frumuseţe, se aruncă peste văi de pe c are
desăvârşit farmec pe care nu�l au multe ochiul poate cuprinde o clipită, rarişti de
aşezări din locuri străine, căci unduirea copaci, în fund de văi şi coaste împădu�
blândă a colinelor verzi şi pripoarele ce rite, până departe, departe.
urcă spre culmile împădurite, alcătuesc Dar spre Ardeal, intrăm în Valea Să�
podoaba fără pereche a Maramureşului. lăuţei, îngustă şi repede. Drumul coteşte
La 1 4 Octomvrie 1 93 7 , Pietrosul era plin după cursul apei şi aleargă la vale vreme
de zăpadă. Ningea de trei zile pe vârful îndelungată. Nimeni pe drum ; tocmai a
albit şi zăpada coborîse până spre poale. proape de ieşirea din păduri o aşezare ome�
De pe muchea din faţa bisericii de sus, nească, într' o poiană largă ; este coliba
Fig. 2 5 9. - O vedere a satului Apşa de Mijloc.
din Ieud, măreaţa privelişte se desfăşura lucrătorilor cari zoresc să isprăvească linia
întreagă ochilor nostri încântati. ferată Salva -Vişău, care va lega Mara�
Părintele Dunca, bun gosp �dar şi pri�
,
mureşul cu Ardealul.
mitor de oaspeţi ne-a găzduit peste noapte Iar de aici până la luminiş mai mergi o
şi ne-a povestit multe. In satul sfinţiei sale, bucată bună pentruca să ajungi la loc
în Ieud, am găsit Biblia lui Şerban, care deschis, la Salva şi la Năsăud.
era cetită de stiutorii de carte din sat si Oameni blânzi şi buni ne întâmpină
umbla din c �să în casă. Oamenii era � peste tot. Cei din Maramureş păstrează,
bucuroşi că au o carte sfântă, scrisă pe sub influenta bisericii, salutul lor deosebit.
înţelesul lor, în slova cea veche. - Laude :se Domnul Isus, se întâmpină
Drumul dela Vişău la Salva Năsăudulu i crestineste unul cu altul.
este tot ce poate fi mai încântăto r pentru � In �eci, amin, răspunde cel întâmpinat.
un drumeţ dornic de călătorii prin munţi. In veci amin, adăugim noi, să răsune graiul
Soseaua urcă ocolind boturile de munte
I > d\llc� românesc în aceste locuri străbune.
R E S U 1VI E
Le Maramoureche est un pays sltue dans L' A uteI a la forme d'un polygone irregu
l es Carpathes du Nord. De hauts sommets lier, quelquefois d'un carre ou d'un rec
et des plateaux couverts de riches patu tangle.
rages agrementent cette superbe contree Le Naos est rectangulaire ou presque
d'ou sont descendus naguere les princes carre.
Dragoche et Bogdane, fondateurs de la Le Pronaos et le Porc he en gardant la
Moldavie. meme largeur prolongent le Naos vers
Au fond d'etroites vallees protegees pour l 'Ouest.
la foret profonde, s'ecoulent des rivieres On peut classer ces eglises en plusieurs
a eaux claires. categories.
La riche vegetation, les ondulation s des La premiere, formee par les eglises a
collines, completent le caractere specinque autel polygonal .
de cette ancienne terre roumaine. La seconde, par celles a au tel rectan
Les ţglises sont bâties en bois de rouvre, gulaire.
essence tres repandue autrefois dans cette La troisieme, par les eglises dont le Naos
region. Les toits a fortes pentes, sont recou et le Pronaos ont ete aggrandis par des
verts de bardaux. additions ulterieures.
Les clochers, tres elances et s' elevant La Peinture est interessante par l'origi
a une grande hauteur, dominent la contree. nalite dans le choix des scenes d'une part
C'est au genie propre des maitres pay et par l'emploi du folklore d'autre part,
sans qu'est due l'heureuse fusion des deux usage tres repan.due en Roumanie et uni
styles gothique et byzantin qu'on retrouve formement applique en ce qui concerne
l'un dans les formes elances, l'autre dans l'interpretation et l' execution.
le plan, de ces constructions en bois. Les maitres peintres sont des paysans du
Ce sont eux aussi qui ont su adapter pays.
ces formes au climat du pays et qui ont Voiei quelques scenes caracteristiques :
infailliblement choisi l'endroit le plus Crăciun (Noei) coupant les mains de sa
pittoresque pour l'emplacement de leur femme pour avoir donne assistance a la nais
eglise. sance du Christ, et la Mere de Jesus gueris
L' Arc hitecture. La plupart de ces eglises sant la femme en lui remettant les mains.
sont a plan cruciforme. Les murs sont en La legende de la vigne explicant la
poutres assemblees en « queue d'arronde )} . figuration de la vigne sortant de la cote
On trouve le meme mode de construc du Christ.
tion repandu dans tout le Maramoureche Adam et Eve devant le Paradis, se plon
ainsi qu'en Transylvanie. geant dans l' eau pour se faire pardonner
Au Nord et a l' Ouest, dans les re leur faute.
gions slaves habitees par des elements La tete d' Adam de Golgothe, la scene
roumains, on remarque des eglises du de l 'Enfer dans le Jujement Dernier, le
meme style. meurtre de Ca'in tue par Lameh aveugle,
sont autant de scenes relevant du folklore, bolisant la lutte entre Roumains et Hon�
ainsi que la plus caracteristique de toutes, grois.
la scene representant la lutte entre St. Ce sont ces eglises du Maramoureche,
Nestor et Lie lutteur payen, figuree dans avec leur architecture et leur peinture, avec
la peinture mUl"ale du Maramoureche dans leur clochers pointus completant si curieu,
laquelle Lie est presente comme soldat sement le paysage, qui forment la reelle
hongrois vetu a la maniere hongroise, sim, originalite de cette contree.
Planşa 1.
M A HA�T I R E A du" Comuna GIULE :şTI

rl MA RAMlJRE�
5CA�A 1 : 100
- - ---- - - - -----
o o o o o
.�.. 1)1' ..1

I I
r
"1
'\
,
1
I
O � O O Q -}�- O
,t,�
"1
�,&� �i
A �1111
.2, 11
lnlocm it de. : ",

L
.. .
<'\ ,rC , - -
I
.•
Biserica din Giuleşri. - Plan, secţiuni, vederi.
81l.lerinrd Comisiunii Monumentelor Istorice.
Planşa II.
.B IS J; R I CA d,n Comuna SAT-ŞUGATA6

J
ud . MARAMURE ';;
.se.= 1: 100
-- -
...
o
"')
L - -
--
o o o
I
+
I
� J
o fi
(
! t:-
".
I
-
I
I
- -
.;;
'" U
O o ...
� O O O 1') O
Biserica din Sat-Şugatag. - Plan, secţiuni, vederi.
Buletinul Comis iunii Monamellcelor IstoTice.
J
Plalv � III.
din Comuna HĂ RN/CE 5Tr

,
ud MARA M U R E �
BISE RICA
J
5CAM ' 1 : 100
� I
I
/
./
I
9. o. 3,'1
r
-.f
-
�
u u u
-- -
o Q
.--'
I
a
�j r
'\
""
..; O�
�
1.,
O O O '; 0 O
s I? s" r � "i
Biserica din Hărniceşti. - Plan, secţiune, vederi.
Buletinul Comisiunii MonumenreloT Istorice.
BISER ICA din Com una D E SE S TJ
rd. M4 R A M U R�Ş
,
SCARA � 1 : -1 00
...
�I
I
BVCUR E S T I . 4. li· <fJ r

i. ...
10. fii
Intocmit c:i� : l'",-,,,,d1uA._.
'ÎI. J.��-�--7
Biserica din Deseşti. - Plan, seqie. vederi.
f$u.Jeein14.L Comisittnii MonumemelOT lscorice.
Planşa V.
B /5E R I C A d,n B UDESTI

Ud.. M A RAMuREŞ
€omunQ
•
J
SCARA : 1: 100
L1-
C
f, .....
<:>
....
, -
i':-
o O
o o
I
"
Biserica din Budeşti (Josani). - Plan, secţiune, vederi.
Buletinul Comlsilmii Monumentelor Istorrice.
Planşa V1.
l��
'"
W
-
o
;
L
o
-- -
o
r...
-��
'\
o o o
_ _ _ _ _ _ _ . -- _ .
:, �1
9. ?:<p o
� �
qn J t'
,
:: -;
I "
I
"
a. Biserica din Budeşti. - Secţie longirudinală.
o ·
t O
�
:
U "'-.
. �
- "7 - - �
I
I
..,.
O
p=
SEC TI U NE L OI'/ G I TVJ1/ "I A U\

O O
II rl� I
,
b. Biserica din Rozavlia. - Secţiune longitudinală şi transversală.
Buletinul Comlsiunii Monumenrelor lsCOriCfl
Planşa Vit.
---- 1
t
BI5E R I CA din Comuna ROZAVL ! A jud MARAMU R E Ş
.5C01Q 1: 100
!
- -- - --- - -
o
�
o o o
_ -L _ _ _ �!=!L..._
.. ______.!.5_
_ ..L_.._
_'__
fA TAliA PRINCIPALĂ
I
I -
I --
,.-- f- I
I
I
. -- - -� - '-
[3Fl
I
I
I
I
--
.!
u,- I J• ... 3,"
PERE T�Lt: PROIYAU,j
PLA NUL
Biserica din Rozavlia. - Plan, secţiune, vederi.
Buletinul Comistunii Monumenrelor Istorice.
Planşa VI11.
B I SE R I CA din Comuna C U H E A
Ud. MA RAMU R E �
J S CARA 1 : 1 0 0
o o o Ci
I
,1
I
-Iz, 1,0 4. sg
I n �o c!'>1 i t d � 11 . -t} '

, � .<...-(��
...
Biserica din Cuhea. - Plan ş i vederi.
B ulerinul Comisillnii Monltmentdor Istotice.
Planşa ix.
�ISERICA DIN COMUNA rEUD 1

jud. I'fAAAMU�E'�
.5CA AA· � : 400
1 !�
()
"'''
-". -
g..
...,
, : _- � -
�II
j-:,,-.--
'-<>-
o o
�_
.. �� ;:�-
o
._"'=
..
o o
. �-----\,.,
.
o
"
n..
- --
------ 1,1- -
I I I
�
I I I I
- --
I
I
L
.
�
-- lX - DCilJ
/'..
000
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
-
I
I
--
Biserica din leud. - Plan, secţiune şi vederi la b iserica din vale.
Buletinul Comisiltnii MOTlwnenrelor Istorice. 11
Planşa X.
o Q
o
o o o o
4 'rţ
a. Biserica din Ieud. - Secţiuni l a biserica din deal.
o-
"J
c:::, O O �,
'Vi 211
t-+..::
o o O O O '"
�I' (J O
/,"5 1; 2�O
__ _ _ ..L-_--'----''---.l..--'---'--'-_---'<--
b . Biserica din leud. - Secţiuni la biserica din vale.
Bulelinl4l Comisiunii MonumenteloT Istorice.
Planşa X l .
BISERICA Jm CO/MII& 1EUD (1)

ucL. �RAMU�E Ş
J
.sCA�A = 1 : «>0
�.
-- - -
(l a Cl o
\"
"1
O O O O O
t_
I I I 1
, ,
I I
I
/
r -
- -
.- - - - - -
l-
I I
.- -
I I I I I
I ,
11,-'fP • I
Biserica din Ieud. - Plan, secţiune şi vederi la biserica din deal .
Buletinul Comislunii Monumence!oT Istorice.
Planşa X I I .
B I S E R ICA I) I N SELI STE A DE SUS 1

Ju4.MA'RAM UR E Ş
COMuNA
SCA RA= 1 ! 100
-- - - -- - ----
---- - ---
o o
v ' , ...... .
!.
Biserica din Seliştea-de-Sus. - Plan, sectiuni, vederi.
Bulerinul Comisilmii MonumenreloT 1.uorice. .
Plan şa X I II.
BISERI CA SELlŞTEA �E SUS ]J.

DIN
rd. MA'RAMURE�
.sCARA· ,f: .jOO
- - - - - - L.",,.-----..,,..-...-"
-I I I I I I I I
I , I
I
I , I I
-!f �
- "- I I
I
- "-
I
<) ,
* I
.., I - -
- - -
I
�- -�
-
I
,
, - " -
- , I
,
-
I I
I I I i
8-
"1'
O O �
"II
O O O O
-
� � O
-
I ,;r -' RO - "?
.'J.'.l
I'F "t / �, tfd
Biserica din Seliştea-de-S\1s. - Plan, seqiune, vedere.
Bl4�e[inul Corn isiunH MOl1HmenceloT IstoTic��
Planşa XIV.
BISE RICA din C o muna B ORSA (1)

Ud
�
J
MA R A MU R E S
5CARA � ;�OO
�n
tI--
I I I
- -- j I
-
, I
�
,,1 --1f- - 1- - - f-
' 1'
1 , I
-1 --
1 I
I I I
I
1, J.� . 1·
�
"'"
o o
.:,
..
o o o o \"'.
.,.;
3.':' .f. Yf JV .2 �O
·
Biserica din Borşa. - plan, secpu!1i, veder i.
Buletinul Comisiunii MonumenteloT Istorice.
Planşa X V .
MANA STI REA d i n Co muna M O I S E I

lud MARAMURE ?
S C A RA 1 : 100
- - - <.......
..-, """"
.. .....--'
o o o
L
I
. -
,� I
'"
-
1-
- - - - - � -
1
,
,
-
I- I
)1
u
/
rX II
�
O O O
\ �
I
IL 2. J"," Z. h' 5 2g z�
Intocmit drz
o. . d�
D ,
Biserica mânăstirii Moisei. - Plan, sec ţiuni, vederi.
Bu.letinul CQmisiunii Monumenrelor Isterice.
Planşa XVI.
BISE R I CA din Comuna APŞA DE .JOS
J
ud MARAMURE;; ( CEHOSLOVACiA)
S C A.RA 1 : 100
-- -- -- - - - -- -
n o
I I
�
-.
I
I
f----
I
[
�
r=
- - F==-
I
- _.
�-:"-�
I
I
I � -
.= ':..'::.
1-
I L.
I .
I J
I
I I I , Il, 50
" . 1. • I
Biserica din Apşa-de-Jos. - Plan, secţiune. vederi.
!Jllleeinul Comisianii MonwneflteloT l$corice.
Planşa XVI I.
..
..,. ,.
....-
- -- - ----- -----
o D o
,. I
In'ocmi� de:
•
a ) Biserica d e sus, djn Apşa-de-Jos. - Plan ş i vedere.
�
..ş
le
�
O O O O
,
<:;,
O ">1
�.'" C. 5.0
b) Biserica din Apşa-de -Jos. - Seqiuni, plan şi vedere.
Bttletimd Comisilmii Monumentelor Iscorice.
Planşa XVI I ! .
O
.f ·
-.:t
1�
\J
�
'"
�"
"C
;>
"
'2
.E.-
u
"
'"
c
'"
I
1î;
.fii,
'1'
..-:.
,iYr
I
c
-,. �
'"
I
'"
•
--
- - "ii
I I
�
�
I
"C
"
:l
o �
..;
� �
c::
"Ci
I I
I
I I
u
'"
'C
�
ii5
o
:!
ori
Tl- :-r
IX Ji�
�
'"
:J
-. -.
O
:i:
r'-,
r---"-
;:: -- - - - -- - - - --- -
- - - -- - - - - - - ---
"'-
�I 3'
Q
'"
--, � -.j
:> .. �
cI
q
ij�
�
"
-Q
,0
c:
« «
U '"
.S:J
ii:
.,
"' -
'"
V)
'"
Iii -
�
o ::
..-;
.Ji1'
�ţ 1--
O
-\
Bulecinul Comisiunii Mom.mentelOT lsrorice.
Planşa X I X.
. 1 I,
I
I
o I
1
I
I
I
I
I
I
.... �
,
I ,
-1
I I
..1" .I-
I
1 ..
", '5' 0)1 '

I
D; '}
• 1-
Jf'f
.
/
'-'
'"
V)o
C
....
O
U
1, ·1
+
O(S
I
,
I
1. , l'
01 7 ...;;, i
.
--- J
I
I f\ il
-1
'< '
,
li S(I
.:t
.{,
' - �' OI '" A
ţ- In
.... ,
lI). l: 11
4J � '-
'" ., .. ,
Z <I)� 1.;
jlf
a 4J :z:
O C( �
� J"
U z: "
"'"""
«
:z C( -
Q �
�- :
�
o
.. t+ ]i5
�C
«
" o: -1- -
.L- '--
a:: r-, .q:
l<J v CI Q.
...
�
'" V)
ci5
��'�
"-'- .1
Buletinul Comisiunii 1v!onl.{menUlOT Isr.orice.
Planşa XX.
B,SERICA DIN SÂRBI I
Jud . MARAM\JIU:�
.sCARA o."o� .../ M
\ f "
•
o O
li>
'"
.!J .e,
le; 'l'
�I O a,.
.... ... � O O O
Biserica din Sârbi (Susani). - Plan, secţiuni, vedere.
Buletinu.l Cpmisiunii MonumenteloT Isrorice:.
Plan şa xXI.
B ' S E R I C A DIN S Ă R B I
JUD. MAI?AMUI?E�
.s CA RA , 0. 0 -1 = .j M
.
o 2 3, 1<! , '"
!
I
o
TI
�-L��--------------------�----+---" r
--------------_--.!._---'- --..!... -
l?dtLV!l.vl d� :
(\ . c l<VlA!_C?�
I
Biserica din Sârbi (Josani). - Plan, secţiuni, vedere.
Buleli nul Comisiunii MonwncmeloT Istorice.
'"
, -- - �
� ;:ţ
ii"
;;:
E..
Q
3
§:
�: .:
BISERICA /lIN ONCE-ilTl '-;
3::
o
�
J ud. MAJlAMURe:�
�
�
� 5 CARA' o.Of - -i �
'1 " f �
� 1 ! I
�,
10 '"
';l
"
!"
il
� 1I� t\�
,<:
1::/
'" I �,
)1 I � I �l ';1
�
O a II II O O O
.(, ,'tr 'l IS. t,!2.

L ,-
I
f\-I
!"
oi
z.�
1"
i lll J [
�I
5:!!'
�' I I I
l,�
II
.1..1.
0
-- ,
lSms:tdJ- - - - - - -��--21L
" '
'- , . -"
�' - - - - -- "
«;
I
I
I
I II I I II :, - - - - - - -- -
/ ,
J 1 1J J ,
I
- -- - - -
_�
0 ",",
/ ::g'
R.J,, � ./ " " " "
-;
'"
;:l
.,
JJ>
Biserica din Onceşti. - Plan, sectiuni, vederi.

g,
Planşa XxtIt.
B"IelÎnul ComisÎtwii Monumemelor lSlorlc:t!.
Pbnşn XXIV.
'F "
o
I
I
1
1
!.,
oo t. I Oli od i' .;; 1'
I, .1 ,
1",/1
I
"t i 6Jj os ,!}
I I
�
I �
--:ţ
-'l--
I
-f-
I
I \ III
I I
I \ O �
In
I
II �
I
I
<
!
9
I :ţ:
I
1 \ O
I
<
I
l:
<
-eJ
<
....
� "'.
� Ici
I �
<
r
o
0 -->-
' :<t W "'<-
,
I I � s""
� g' I �<
""" � I O
"
� 'E" I I I
i.'i � I
'-
I
::
-- '-
� ...,
<r <t:
l.J :o:: Q:
<{
- -
C[ .. v � -'-- �
� r-., V)
:>
q r,r
Si�
Q:)
-'- - -
. - Buletinul Comi.. iHnii Monwne-Illelor Istotke.
pjanşa XXV.
d o
I
I
I
I
I
I
I
-
�
1-
-""
�\
�
�
1'"-
_u3
-l-
a[!!. 7
i"---- �
.., V �
CI
:t
L.. _
'"
_ _ �
Buletinul Comi5illnii Monumenrelor IStorice.

12
Plnnşa XXVI.
I !.lL-________--.:::,J o:c:
------------+--- �
I
I
t �l+ 0lt 17
I
;" . 9
I
.:
I I 1 ;:;;
I
el
Oi f
el
7J ?
i
I
�I
q CJ
!I
::il
a CJ
:n -s i
C1 CJ
�-
Buletinul ComisÎlcnii Monllmenrelor Istorice.
Planşa XXV I I .
�
"
"O
"
>
C
ro
I
ii:
J\ /1
�
v
u
� o o
o .-
o .... •
-J '"
..., ...
I
o � <.�
i :r ..., S'.
o o '-'
lJJ a kJv J'
CI �
.. O - .... 7
« Ţ" O
V")- _
O
a. 2 � ..
"l: -"!
---
CI rf� ","::J
� «
., v
CS
oi
tL-/
" V')
I"�
-LI
«
v
O
Il: �r t
W ';;;
V
� '-:
o,,",
ca
- - -- -
J 1
Buletinul Comisiunii MonumenreloT lstoric�.
Planşa XXVIIl.
Sf 2'
<1
08 E'
- 87 ',
I .;
I c
.E-
'"
u
'"
I nz
r- os G --j
'"
I
O")
I lr>
.-,
N
-
<{ ::> �
z -1 L
::> :J
li!
1/) -
�. .
� u
a o: '/r -
PO
c:-
t:l
._
u o ::;,
� � g
� � u">
<t II �
""
a:.
« « <r
- � - - -- -
<l: L.J - - -
LJ ..J � C(
Ci
....
<l
«
4J
V,
�� v
� -
ca -
� SL C
BlIlerin,,1 Com isiunii MonumentdoT IstorIcI!.
Planşa XX IX.
OS' 1?
D
SE F
"
;..
Q)
OS l,j -O
Q)
;o-
'c
:l
�.
u
Q)
OI)
ci"
J\
, '"
I
0 il::
r -
. V'
�-i
"CI
ci
O
(5
( c:
:o
� '"
u
-
" ...
OS6 d
" �
� iO
- Il:.
�
'"
I
Q;
...-;
r-
O
'"
'"
0<; 9
§l.
«i
sv�
- -
.��
Buletinul Comisil�nii Monumencelor ls(orice,
Planşa XXX .
- ..
�I
B IS E R I C A DIN C ALt N EŞ Tr 1·
yd. I'/A RAM U R q
S CA R A ' 0. 0 1 , ,j '" �I
5
1 , • M
(,.,.
J I J J
o
o o IT IT o O O
-!..
-=F
4 °0
\
�
". .�
i
,
._�
Ol.� f--
tJ. 1tF J..'!!
� "r '
!::,
'" �
t
!
�
__� __ _ jJ �.
Biserica din Călineşti (Susani). - Pla n, sec�uni, vederi.
Buletinul Comisiu.nii MonumemelO1 Istorice.
Planşa XXX I .
BI5f:R / CA DIN CALINf:sn i

ud. M A RAMURt:�
J
,
S C A R A ' QO � = 1 '"
...
,0 ,l. ,J r {
Biserica din Călineşti (Josani). - Plan, secţiuni, vedere.
Buletinul Comi-�iunii Monumentelor Istorice.
Planşa XXX I l .
,...,., .A
.......
o
06 7
�7
0' .
-
or �
O
o9 1r
en'?
�
J..
...:;
L
I
I
� ;k
� II
II
09'7
J';'t
�
�
I
I
�
I I
I
I
\F /;
I DOr
I
I I
I I I \ I��
I I
I
I I
I
I. --
�=- +. ---- ------� _----�.+.---- --
-- �--
0.0
1
O? 2' Oii 9 or t
:li
<-4
1
!
�
-<i
::;
::!
q
o
c5
�I
4l .... ij\1
g
-.J
"l- �
Z w O �
l+J tr \.l)
&
"t-
�
:;, "
l: "" �
O
« " ., S
j;j o:
z
« «
<:( � 0:
«
'"
\.) v
§
� ....,
_
V)
4l
�
�
CQ .�
O
...;
f
1 Oi-
Buletinul Comisiunii MonumenreloT Istorice.
Planşa XXXIl1.
/1,
' �--rl
il/
; II o
I .
,\/
I Ii
1 [ l1 "' t----r1
\
i
� /, ! �
. ...
�======::::.....j "2>
'1 "
oof.
� .n
\1 o
......
-s "
� "?
� '"
� c
t:l: o
cz::
c
.:;
'"
-1 oo:J
'1ro''''- OoJ
.�"
o:5 S o '"
1
. ţI
iO
' ,
I : I
I I I
I
B",letinul CQmisiunii MQnl4menteloT IstQrice.
ti:! 1-
�
�
;'
��
::.
Q
3
", <.,
�'
Bls . A pŞ A
( ben«fe,'u' sUf.rior )
E. bll/ lJE MIJ L O C
s::
�
"
o
C�HO - 5 L O VA C I A
�I ,:
i;
�
�
�,
"
.sC A R A ' O,o� ,", ..{/II
.' 1 I � l
M � " ,�- - - -1 � I-
�
1-
I
-
r
o. I
O )0 D
�r l iI.� 1 ,
, ,
,
�
"' ,
O D � !l O f �1 Il I el C tJ a o I o
1 -
l
TI ,
�
" �
•
i t;:
,� I 3 1'
','
::2
5
,.. '"
��
.q,
". "'"
1 : ><
C�,"""'<A-i
- ---- ><
:<
><
K e/<. v4.v! d. : '\
Biserica din Apşa -de-Mijloc, - Plan , secţiu n i , vederi.
x " x v'.
/�'._" ....::
(
-'
....
\ ... 'L ....
I N D I CE ALFABET I C
A B
Academia Română p. 44. Baba p. 9 1 .

Acatist ( I mnul) p. 1 6 . Baccov p . 1 1 8.
Adam p. 6, 1 6 , 1 7 , 2 0 , 24, 2 5 , 44, 5 2 , 54, 6 8 , 69, Baia (Moldova) p . 73.
88, 101, 1 12, 1 16, 1 17, 1 1 8, 1 26 , 1 5 2 . Baia-Mare p . 3 , 147.
Adormirea Maicii Domnului p . 40, 63. Baia Sprie p . 3, 4, 22.
Ahab (regele) p. 66, 80. Balaam p . 66.
Alexandria p. 6 7 . Balasir p . 1 1 8.
Alexandrie (patriaih) p . 1 4 . Bale p. 28, 7 3 , 93 , 1 05 , 1 1 8, 1 23 , 1 3 3 , 1 3 8 , 1 4 5 ,
Alexa (nobil) p. 9 1 . 1 46.
Alexe p . 1 33 . Balea p. 1 18.
Alexandru p . 2 8 , 1 38. Băleni p . 1 22 .
Alexie (patriarh) p. 1 1 8. BăIgrad (Alba- Iulia), p. 98.
Alexie (Sf.) p . 1 3 1 . Balyn p. 3 7 .
Ambrosie Sf. p . 2 1 , 40. Balotă (preot) p. 1 46 .
Ambrosiu de Dolha p. 73, 85, 94, 98, 1 06. Banat p . 6 .
Ana (Sfânta) p . 39, 82, 1 22 , 1 4 1 . Băndreni (Călineşti) p. 4 1 , 5 6 .
Anania p . 1 1 6. Barda p . 85 .
Ana (arhiereu) p . 1 7 , 90, 1 1 6 , 1 1 8. Bâr1ea Pr. 1. p. 9, 1 1 , 1 5 , 1 9 , 56, 60, 85, 87, 93 ,
Andrei (apostol) p. 1 1 2 . 98, 1 04, 1 22 . 1 2 7 .
Andrei (nobil) p. 9 1 . Bărbeşti p . 2 2 , 3 7 , 56, 1 38.
Anastasia Sf. p . 79. Bârsana p . 5 , 60, 7 3 , 83 , 9 2 , 93 , 99, 145, 1 46.
Antim Ivireanul (mitropolit) p. 1 08. Bartolomeu (apostol) p . 1 1 2 .
Antonie (patriarh) p. 14, p reot p. 1 8 Bartolomeu Dragfi p. 7 3 , 9 2 , 1 39 , 1 46.
Antonom Sf. p . 78. Baso p. 1 3 3 .
Antipa p . 40. Bătrâna Oprişului p. 4.
Apocalipsul p. 66. Bătrâna p . 1 27 .
Apşa p . 40, 1 3 3 , 1 45 , 1 46 . Bata p . 28.
Apşa de Jos p . 4, 5, 6 , 20, 9 2 , 93, 9 8 , 1 4 1 , 1 4 3 , Bedeu p . 4 , 92.
1 44, 1 45 , 1 46 . Beltec p . 85 , 92 , 133, 1 39 .
Apşa de M ijloc p . 4 , 5 , 1 45 , 1 47 . Belţiu p. 1 4 5 .
Apşa d e Sus p. 1 38. Berbeşti p. 2 0 .
Apşănescu (munte) p . 1 38). Berezna p . 1 38.
Apşiţa p. 4. Bianu p . 1 1 9 , 147.
Arapi (ceata) p. 88. Biblia lui Şerban ( 1 688) , p . 1 1 0, 1 49 .
Ararat p. 69. Biserica Albă p. 4, 1 05 .
Ardeal p . 1 0, 1 2 , 1 4 , 3 3 , 89, 1 48, 1 49. Bistriţa p . 4, 1 48.
Armenii p. 39. Bizanţ p. 7.
Aron (prooroc) p. 16, 2 1 , 3 1 , 36. Blaj 14, 27, 3 7 , 56, 84, 98.
Asia p. 7. Blaşiu p. 83 , 1 23 , 1 29 , 146.
Atanasie Sf. p. 1 4, 2 1 . Bocicoel p. 1 05 , 1 06, 1 07 .
Athos p . 2 3 . Bogdan Voevod p . 4, 85 , 1 05 , 1 1 8, 1 23 , 1 27 ,
Avacum (prooroc)b. 3 1 , 36. 1 33 , 1 4 7 , 1 49, 1 5 1 .
Avel p . 2 5 , 5 3 , 7 1 , 1 1 5 , 1 3 1 . Bogdan p. 9 1 , 93 .
Avesalon (fiul lui David) p . 1 03 . Bogoslov sf. Grigore p. 30, 8 2 , 8 1 .
Avram p. 1 8 , 20, 2 2 , 2 3 , 6 9 , 7 9 , 8 0 , 1 0 2 , 1 13 , 1 1 6. Boloteşti p . 2 2 , 3 7 , 56, 1 30.
Avram (Jertfa) p. 1 1 , 2 1 , 1 03 , 1 3 1 . Borşa p. 5 , 6, 89, 1 05 , 1 1 8, 1 20, 1 29, 1 38, 148.
Axentie p . 1 2 2 . Borşele p . 3.
1 54 BULETINUL COM[S[UNl l MONUMENTELOR ISTORICE
Bosnia p. 1 0 5 . Crasna (schit) p. 30.

Botiş Grigore p. 1 4 1 . Criciova p . 4.
Botiza p . 5 , 9 1 , 92, 94, 98, 99, 1 06 . Cuhea p . 5 , 6, 7 , 99, 1 04, 1 0 5 , 1 06, 1 07 , 1 09, 1 1 8.
Bran -Gh. p. 1 4 7 . Curpenu p. 4 .
Brătulescu Vi(:tor p. 7 7 , 83 .
Bucovina p. 85 . D
Bucureşti p. 1 1 , 1 4 , 3 7 , 84, 98, 1 08, 1 1 0 , 1 23 , 1 32 . Dala p. 7 l .
Buda p. 8 5 , 93 , 94, 98, 99, 1 1 8 , 1 24 , 1 33 , 1 4 1 . 1 4 5 . Dalila p . 1 63 .
Budeşti p . 4, 5 , 6 , 1 2 , 2 2 , 2 7 , 5 6 , 99, 1 38. Damasc p. 1 1 6. _
Bud p. 2 1 , 22, 28, 37, 56, 82, 99.

Damian Sf. p. 1 8 , 79, 1 26.
Budu p. 2 l .
Dan (satul lui) p. 9 1 .
Budul p . 1 2.
Dan (fiul lui Dragomir) p . 1 1 8.
Buna Vestire p. 1 0, 25, 60, 83, 1 04.
Dan (nobil) p. 1 4 1 .
Burcuşii p. 39.
Danaş p . 79.
Buştina p . 4, 1 05 .
Danciul p. 1 07 , 1 1 8, 1 3 3 .
Buzău p . 3 1
DanUI (prooroc ) p. 1 7 , 3 1 , 36, 79.
Bylk p. 56.
David (prooroc) p. 1 7 , 1 8, 3 1 , 36, 6 5 , 1 0 3 .
Deac (Diac) p. 1 07 , 1 1 8 .
c
Dej p. 3 .
Caiafa p. 69, 1 14 . Debreţin p. 1 29 .
Cain p. 24, 6 9 , 7 1 , 1 1 5 , 1 52. Dejma (talharul) p. 3 3 .
Călineşti p . 5 , 6 , 15, 2 2 , 3 7 , 40, 4 1 , 5 6 , 99, 1 38. Demetru p . 2 8 .
Călineşti (Căeni) p. 4 1 , 56. Deseşti p . 5 , 6, 1 5 , 1 8, 1 9 .
Călini p. 4. Dimitrie p. 1 9 , 1 44.
Calistrat Sf. p. 78. Dimitrie Sf. p . 1 7 , 20, 46, 49, 7 3 , 7 7 , 9 3 , 1 3 1 , 148.
Candachia p. 1 1 4 . Dintr'un lemn (mânăstire) p. 1 3 2 .
Cărbuneşti p. 4. Dobrincu p . 4.
Carol (regele U ngariei) p . 7 3 , 84. Dolha p . 7 3 , 85 , 9 1 , 93 , 99, 1 06, 1 2 7 , 1 29, 147.
Carpaţi p. 3 , 4, 5 , I S I . Dosoftei (mitropolitul) p. 89.
Cauci p . 1 38 . Drag p. 2 2 , 28, 7 3 , 93, 1 05 , 1 1 8, 1 3 3 , 1 38 145.
Cartojan N. p. 4 4 , 46 (n. 1 ), 1 1 5 (n . 1 ). Dragfi p . 7 3 , 85 , 93, 1 23 , 1 33 , 1 59, 146. '
Cepschin (zugrav) p. 566. Drăgoeşti p. 4, 1 38.

Cernăuţi p. 1 4 7 . Dragomir p. 1 1 8, 1 23 , 1 33 , 1 45 .
Chindriş p . 2 1 . Dragoş p . 4 , 1 2 , 1 4 , 1 5 , 1 9 , 3 7 , 56, 73, 83,
1 05,
Cher p. 1 29. 1 1 8, 1 27 , 1 47 , 1 49.
Chifor p . 1 2 1 . Dragomireşti p. 6, 93 , 1 0 7 , 1 38.
Chinezul p . 73, 84, 85. Drăguş Matei p . 2 l .
Chiril v. Pop p. 19. Draguş Todor p . 1 8 .
Chiril Sf. p . 1 4 , 2 1 , 2 3 . Draguş p . 2 2 .
Chiş (Ion) p . 1 23 . Drina Sf. p . 79.
Cina p . 1 9, 46, 1 1 6. 1 3 3 . Drotha p. 1 1 8.
Cinaire (din Bucureşti) p. 1 3 2 . Duhul Sfânt p. 22, 24, 25, 5 2 .
Cleopa p. 7 1 , 7 3 . Dumitru (popa) p . 1 9 .
Cionca p. 4 . Dumitru p. 1 22 , 1 23 , 1 2 9, 1 3 3 , 1 35 , 1 38.
Climent (popa) p. 2 1 . Dumineca Fiului risipitor p . 7 1 , 9 l .
Cluj p . 1 29 . Dumineca Slăbănogului p . 7 1 , 7 5 .
Codra Ioan p. 56. Dumineca VameşuJui p . 7 1 , 9 1 .
Coborîrea de pe cruce p. 23, 3 2 . Dumineca Orbului p . 74, 9 1 , 103.
Constantin (Sf. ) p. 67. Dumineca Samarinencii p. 74, 1 03 .
Constantinopol p. 4. Dumineca Tomei p. 7 5 , 1 03 .
Corneşti p . 5 , 37, 38, 40. Dumineca Mironosiţelor p . 90.
Coroi p. 73. Dunare p. 3.
Corvin v . . Matei Corvi n. Dumnezeu p. 24, 25, 33, 52, 63, 68, 69, 7 1 , 80,
88, 1 03 , 1 1 6, 1 4 7 .
Corvin v. Ion Con'in.
Cosău p. 3, 20, 3 7 , 83, 1 44 . Dunca Pr. p. 2 ] , 1 49.
Coşeni p. 2 2 . E
Costin Miron p . 1 05 .
Costan p . 2 1 , 83. Egipt p . 39, 1 03 .
Cozma Sf. p. 1 8 , 79, 1 06 . Elena (Sf.) p. 6 7 .
Costa Pop p. 146. Elisabeta (mama sf. Ioan Botezătorul) p. 1 9, 40, 54 .
Costevici p. 4. Elisa beta (mama lui Matei Corvin) p. 85, 92.
Crăceşti p. 1 9 . Elisei (prooroc) p. 20, 68, 103. I
Crăciun p. 38. E lie p. 1 38, 1 4 1 .
Crasna p. 138. Emanoil ( Iisus) p . 40.
iNDtCi! AL t:ABETIC 1 55
E m:1Us p. 7 1 , 73. Golescu M. p. 1 04 , 1 5 2 .

Enoh p. 1 1 4. Golgota p . 44, 7 1 , 7 7 , 1 1 8.
Eremia (prooroc) p. 36. Goliat p . 1 8 , 103.
Eremie p . 1 22 , 1 3 l . Gorzo p . 1 1 8, 1 1 9 .
Erihon p . 79. Gostolean p. 83.
Evsthatie (Sf.) p. 78. Grad (nobil) p. 1 29 .
Europa p. 7 . Grigorie p. 1 9, 28, 1 22 , 1 3 1 , 144.
Eva p . 6 , 1 6 , 1 7 , 20, 24, 2 5 , 54, 68, 69, 88, 1 0 1 , Grigorie (cârznic) p . 2 l .
1 1 2, 1 1 6, 1 17, 1 1 8, 1 26 , 1 5 2 . Grigorie (Sf.) p . 2 1 , 30, 84.
Evrei p . 4 7 , 5 2 . Grigorie (Papa) p. 2 l .
Ezechil (Prooroc) p . 1 6 . Grigorie (Patriarhul) 23.
Grigore p. 1 4 l .
F Gutâiul p . 3 , 1 48.
Facerea lumii p. 1 7 , 24, 88. H

Falunevici Vasile (zugrav) p. 1 4 . Hanc (nobil) p . 1 4 1 .
Fer p. 2 l . Harincea p . 1 38.
Fereşti p . 3 7 , 56, 83 , 1 38, 1 4 7 . Hărniceşti p. 5 , 1 4 , 1 5 , 1 6 , 1 9 , 143.
Ficze (Georgiu) p . 99. Hathal p. 1 24.
Filip p. 89, 93. Hodor din Bârsana p. 83.
Filip (apostol) p. 1 1 2 , 1 14 . Hodor Toader (zugrav) p. 6, 38.
Filipaşcu (profesor) p . 1 4 7 . Holofern p . 1 03 .
Filisteni p . 1 04. Hotco p . 1 3 .
Foca (SE. ) p. 78. Hristofor Sf. p . 1 7 , 3 3 , 39, 1 1 2 .
Formos (mlmte) p. 1 38. Hristos p. 1 7 , 1 9 , 2 1 , 3 0 , 3 3 , 44, 4 6 , 5 2 , 6 7 , 69,
Frâncii p. 1 6 . 7 1 , 73, 77, 80, 88, 90, 1 1 0, 1 1 1 , 1 1 2 , 1 1 3 , 1 14 ,
Frasina p . 30. 1 15 , 1 1 6, 1 1 8, 1 3 1 , 1 32 , 1 5 2 .
Frasinul p. 4 . Hust p . 1 07 , 1 48.
Huniedoara p . 1 29 .
G Huzău Ioan (fiul lui Vlad din Apşa) p . 1 46 .
Gali ţia p . 1 3 l .
Ganea p . 1 38
Ganiciu p. 138. Iacob p. 3 1 , 3 3 , 36, 6 9 , 74, 8 0 , 1 02 , 1 0 3 , 1 26, 1 3 l .
Gara p. 1 14 , 1 46. Iacobeni p . 1 48 .
Gavriil (Arhanghelul) p. 2 1 , 2 2 , 5 2 , 5 3 , 6 1 63 , Iacov p. 9 2 , 1 1 2 , 1 1 3 .
66, 83, 9 2 , 1 04, 1 23 . Iadul p . 1 0 1 , 1 23 , 1 3 l .
Gavril p. 1 22 . Ialova p . 4.
George fiul lui Ioan Voevod p. 9 l . Ianoş Opriş (pictor) p. 2 l .
George din Călineşti p . 5 6 . Iapa p. 1 3 3 .
George de Şieu p. 9 l . Iasina p . 1 4 7 .
Georgiu p . 2 2 , 28, 1 1 8, 1 1 9 , 1 24 , 1 27 , 1 29 , 1 38, Iaşi p. 1 4 , 3 7 , 85, 98.
14l. Ieremia (Prooroc) p. 1 6, 3 l .
George p. 9 1 , 99. Ierihon p . 1 7 .
George din Vânceşti p. 99. Ierusalim p . 1 7 , 3 3 , 79, 90, 1 1 3 , 1 1 4, 1 3 l .
Ghedeon (prooroc) p. 1 7 , 2 1 , 3 1 , 3 6 , 69, 80. Ieud p . 6 , 7 , 1 05 , 1 0 7 , 1 1 2 , 1 1 8, 1 1 9 , 149.
Gheorghe p . 1 2 , 1 2 1 , 1 3 l . Iezechil (Prooroc) p. 3 1 , 36.
Gheorghe Sf. p . 18, 7 3 , 7 7 , 83, 1 3 l . Ignatie p. 73 1 .
Gheorgheni p . 4 . Ignatie (Mucenic) p . 1 7 .
Gheorghie (zugravul) p. 6 , 1 9, 1 2 2 . Iisus Hristos p . 1 0 , 14, 1 7 , 1 9 , 20, 2 2 , 2 3 , 24, 3 2 ,
Gherghe p. 4 . 33, 39, 6 1 , 62, 6 3 , 6 5 , 69, 7 1 , 7 3 , 7 5 , 7 7 , 78,
Gherghina (Ghirghina) p. 1 2 l . 80, 8 2 , 88, 90, 9 2 , 93 , 98, 1 00, 1 03 , 1 1 2 , 1 1 4 ,
Gherheş (Mihail) p . 93 . 1 1 6 , 1 1 8, 1 23 , 1 26, 1 3 1 , 1 3 0.
Gherla p. 1 46. Iisus Navi p. 2 1 , 69.
Ghermanoşi p. 23. Ilina p. 1 22 .
Ghervasie p. 1 22 . Ilie (Prooroc) p . 6 6 , 6 7 , 6 8 , 1 03 , 1 1 4 .
Ghesta (tâlharul) p. 23. Iutie (popa) p. 2 l .
Ghespta (tâlharul) p. 3 3 . Ioachim (Sf. ) p . 1 23 , 1 4 l .
Ghetsemani p . 23, 44, 90, 1 1 6 . Ioan p . 9 2 , 1 29 , 1 3 1 , 1 38, 1 4 1 .
Gheorghiu (Ion Pop) p. 1 44. Ioan arhiepiscopul p . 23.
Giula p . 1 2 . Ioan Botezătorul p. 1 9 , 2 1 , 66, 79, 80, 1 03 , 1 1 1 ,
Giuleşti p . 5 , 9 , 1 1 , 1 2 , 1 3 , 99. 1 1 4, 1 23 , 1 3 l .
Glicherie Sf. p . 79. Ioan cel Jalnic (Sf.) p . 2 3 , 24, 3 1 , 3 3 , 6 2 , 6 5 , 85,
Glod p . 5. 88, 1 00, 1 26.
Goje (Pătru şi Toader) p. 79, 83. Ioan din Dolha p. 8 5 , 93, 99.
1 56 BULETINUL COMIS lUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Ioan Evanghelistul p. 2 1 , 2 3 , 30, 65, 66, 68, 1 1 2 , Lameh p. 7 1 , 1 1 5 , 1 52 .

1 16, 1 3 l . Laţcu p. 7 3 .
Ioan de Rozalia p . 93 . Laurenţiu p . 1 4 l .
Ioan Pinte p. 28. Lavrentie (S f. ) p . 1 1 , 2 1 , 1 04, 1 24.
Ioan Micle din Şugatag p. 99. Lazăr (nobil) p. 1 3 3 .
Ioan (popa) p. 1 4 , 1 9 . Lazar (din Budeşti) p . 3 7 .
Ioan (nobil) p. 9 1 , 1 1 8, 1 24, 1 27 , 1 39 , 1 46 . Lazăr (săracul) p . 79.
Ioan Românul (nobil) p. 2 4 , 28, 1 38, 1 45 . Leleş p . 40.
Ioan din Ieud p. 1 1 9 . Leon (popa) p. 2 1 .
Ioan Voevod p. 85, 9 l . Leordina p. 9 1 , 94.
Ioan Zlataust (sf. ) p . 2 1 , 30, 82, 1 03, 1 04 . Lie p. 6 , 1 4 , 20, 46, 73, 7 7 , 93 , 1 04 , 1 1 4, 1 3 1 , 1 5 2 .
Ioan (zugravul) p. 6 . Lipche p. 1 38.
Ionă p. 28. Logvină (Longhin sutasul) p. 33.
Ioan fiul lui Sas Vodă p. 105. Longhin p. 3 3 , 75, 87, 88.
Ioan fiul lui Iuga p. 1 0 5 , 1 24 . Locovoi p. 2 2 .
Ionaş (popa) p. 2 7 , 28. Ludovic (regele Ungariei) p. 2 2 , 84, 1 05 , 1 23 , 1 33 .
Ionaşcu p. 1 22 . Luca p . 28, 1 3 3 , 1 45 .
Ion din Dragomireşti (zugrav) p . 1 38. Lucaci p. 1 2 2 .
Iordan (râul) p. 20, 1 03 . Luca (Evanghelistul) p . 6 9 , 7 3 , 79, 85, 1 1 2 .
Iorga � . p . 1 1 , 1 2 , 1 9, 1 47. Luce (nobil) p. 1 1 8.
Iosif cel cu bun chip., p. 2 3 , 3 3 . Lup. p. 2 1 .
Iosif p. 3 9 , 5 4 , 80, 82, 1 38. Lupu p . 1 2 1 , 1 3 1 , 1 4 1 .
Iosif (monah) p. 1 27 . Lucifer p . 63 .
Iosip p. 3 6 .
Ipolit (Sf.) p. 2 1 , 66. M
Irod p. 1 9 , 7 1 , 1 1 6 .
Irinarh (Sf. ) p. 66. Macarie p. 1 3 1 .
Isaia p. 3 1 . Machiar p . 1 38.
Isac p . 69, 80, 1 02 , 1 03 , 1 13 . Magdalena p. 23.
Istratie p . 1 2 2 . Maica Domnului p. 1 1 , 1 7 , 2 3 , 24, 3 1 , 3 3 , 3 6 ,
Iuda p . 1 7 , 44, 46, 69, 7 1 , 7 7 , 90 1 1 2 , 1 1 5 , 1 1 8, 38, 4 1 , 5 1 , 5 2 , 5 3 , 54, 62, 65, 6 9 , 7 7 , 8 0 , 87,
131. 88, 1 00 , 1 03 , 107, 1 1 0, 1 1 1 , 1 2 1 , 1 23 , 1 26 , 1 3 1 ,
Iudita p . 1 03 . 141.
luga Voevod p. 9 1 , 1 05 . Malahia (prooroc) p . 23.
Iuga (nobil) p. 1 1 8, 1 23 , 1 24, 1 29 , 1 44. Malh p . 90.
Iugoslavia p . Malhuş p. 44.
Iuga p. 4 0 , 1 29 . Mamvri (stejarul) p. 2 3 .
Iulita (Sf.) p. 79. Mântuitorul p. 2 2 , 24, 1 1 4.
Ivan Danciul p . 1 07 . Manuil (nobil român) p. 83 .
Ivan p. 1 29. Mara p. 7 .
Ivaşcu p. 93, 1 24, 1 29. Maramureş p. 3 , 4, 5 , 6 , 7 , 1 0 , 1 2 , 1 3 , 1 4, 1 6 , 1 9,
Iza p. 3, 9 2 , 99, 145, 1 46, 1 48. - 2 2 , 2 3 , 24, 2 5 , 2 7 , 28, 30, 3 7 , 44, 46, 6 7 , 7 5 ,
Izgonirea din Rai p . 25-. 7 7 , 8 5 , 89, 90, 9 1 , 98, 1 0 5 , 1 1 3 , 1 24, 1 29 , 1 3 1 ,
Izvorul lui Dragoş p. 1 2 7 . 1 3 2 , 1 38, 1 44, 1 4 5 , 1 4 7 , ! 48 , 1 49 , 1 5 0 , 1 5 1 , 1 5 2 .
Marcu (Evanghelistul) p. 65, 69, 85, 1 1 2 .
J
Marcu (Sf.) p. 66.
Margareta p. 9 1 .
Jidovi p. 1 6 , 7 7 , 88, 1 14, 1 1 6, 1 18. Maria . (Mironosiţa) p . 3 3 .
Jima (tâlharul) p. 2 3 . Maria Magdalena p. 87, 90.
Judecata din urmă p. 1 0 , 1 6 , 38, 4 6 , 7 9 , 80, 88, Maria (Sf. Fecioară) p. 2 2 , 38, 39, 40, 5 1 , 54, 8 2 ,
1 00, 1 02 , 1 1 1 , 1 23 . 1 04, 1 1 6.
Jura Măricuţa p. 2 7 . Mariia p. 2 1 , 1 2 1 , 1 2 2 .
Jurca din Călineşti p. 99. Maria (Regina Ungariei) p_ 1 06.
Maria Tereza p. 146.
K
Maria (soţia pr. Antonie) p. 18.
Maria Pop p. 1 33 .
Kiev p. 1 1 8. Maria Egipteanca (Sf. ) p. 1 0 , 1 26 .
Măriuţa p. 2 7 , 36, 1 2 1 .
L Marina p . 4.
Margareta p. 9 1 .
Lack p. 85 . Marina (Sf.) p . 39.
Ladislau (regele Ungariei) p . 2 2 , 28, 106, 1 3 3 . Mariş Vasile p. 2 7 .
Ladislau din Fereşti (nobil român) p. 83. Măriuca p. 2 1 .
Ladislau de Gara (palatin) p. 146. Matei p. 2 1 .
Ladvan p. 1 29 . Matei Basarab p . 3 3 , 56.
INDICE ALFABETIC 1 57
Matei Dragoş, (Paroh) p. 2 1 . Nichita (Sf. ) p . 18, 78, 1 2 2 .

Matei Evanghelistul p . 2 1 , 30, 68, 1 00, 1 1 2 . Nicoară p . 9 1 , 1 2 2 .
Matei Corvinul p . 40, 7 3 , 85, 9 1 , 9 2 , 9 3 , 98, 1 0 7 , Nicodim p. 2 3 , 3 3 .
1 0 7 , 1 1 8, 1 23 , 1 24, 1 29. Nicolae (fiul lui Mihail din Dolha) p. 8 5 .
Maxin; ian (Impăratul) p. 1 8 , 93, 1 04.

Matsuta Gavril p. 27. Nicolae (Sf.) p. 1 4 , 1 8, 3 0 , 40, 6 0 , 1 3 1 , 1 4 3 .
Nicolau Dragfi de Beltec p . 8 5 , 9 2 , 1 3 3 , 1 46 .
Mayy p. 1 29. Nicolau Popa p. 1 29 .
Melhisedec p. 2 1 , 103, 1 04. Nicolau p. 1 3 3 , 1 39 .
Mercurie (Sf.) p. 78. Nicolae p. 1 3 3 .
Merentie p. 1 5 . Niculae (zugrav) v. Falincevici p. 6 0 .
Mestecăniş p . 1 48. Noe p. 6 9 , 7 1 .
Metodic (patriarh) p . 1 4 . o
Mihalca p. 4.
Mihai Pavel p. 146. Odachie (preot) p. 1 3 1 .
Mihai p. 2 1 . Olari (biserica) p . 1 23 .
Mihail de Dolha (nobil) p . 85, 98, 1 29. Olofern (Holofern) p. 1 7 .
Mihail p. 9 1 , 1 1 8, 1 3 1 , 1 44, 1 46. Onceşti p. 5 , 60.
Mihalyi 1 . p. 93, 1 23 . Onofrie (Sf. ) p. 23, 1 3 1 .
Mihali (familie) p . 1 3 3 , 1 44. Opriş p . 2 1 , 28, 1 4 5 .
Mic Românul (nobil) p. 84. Oradea Mare p. 1 46, 1 4 7 .
Mihail (Arhanghelul) p. 1 9 , 3 6 , 52, 5 3 , 6 1 , 6 2 , 66, Orda Mihai (nobil) p. 1 2 7 .
6 7 , 68, 69, 84, 9 2 , 98, 1 04, 1 23 , 1 26, 1 3 1 , 147 . Osie p. 1 3 1 .
Mihai (arrumandrit) p. 1 26 . p
Mihai (zugrav) p . 84.
Mihail din Corneşti p. 40. Padmos p . 66.
Mihail de Dolha p. 73, 1 27 . Pahnotie (Sf. ) p. 23.
Mihail Gostolean p. 83. Paladie p. 1 4 1 .
Mihu p. 54. Palaghia p . 54, 8 2 .
Mira Lichiei p. 1 3 1 . Palaghie p. 1 22 .
Mironosiţele p . 88, 90. Palcu p . 2 1 .
Moise p. 16, 36, 47, 53, 89, 1 44. Pantocrator p. 1 7 , 2 3 , 3 2 .
Moisei (Moiseni) p. 5 , 3 1 , 53, 65, 1 1 2 , 1 1 8, 1 24, Parasea p . 1 2 2 .
1 27 , 1 29. Paraschiva (Cuv.) p. 1 4, 1 8, 36, 1 1 3 .
Moldova p . 3 , 37, 73, 87, 89, 1 49, I S I . Patareni (sectă religioasă) p. 1 0 5 .
Molodoneţchi p . 1 2 7 . Pătric p. 1 9 , 5 4 .
Morişan p. 40. Peterman p. 1 1 8, 1 2 7 .
Moldoveni p. 1 4 5 . Pasca p . 36.
Movilă Petru p. 1 1 8. Patimile lui Iisus p . 7 5 , 7 7 .
Muncel p. 4. Pătrovai p . 9 2 .
Muntenia p. 87, 1 49. Pătruţ p. 9 2 .
Mihail Urda din Leordina p. 94. Pătru Goje p. 79.
Mihail Voevod de Rozalia p . 1 06 . Pavel (apostol) p . 1 1 2 , 1 1 6 .
Mihail (nobil) p. 1 1 8, 1 2 7 , 1 29, 1 45, 1 4 6 . Pavel Mihai (episcop) p. 146, 1 4 7 .
Mihail din Vânceşti (nobil) p. 1 4 1 . Pelaghia p. 1 9 .
Moscova p. 1 1 8. Peri p. 1 4 7 .
Pelaghia (Sf.) p. 79.
N
Petiritye p. 1 46.
Naciu p. 1 22 . Pesta p . 1 27 .
Nan (nobil) p. 1 23 , 1 29, 1 3 3 , 1 3 8 , 1 39, 1 44 . Petru (Apostolul ) p. 2 4 , 4 2 , 60, 7 1 , 7 3 , 1 02 , 1 1 2 ,
Năneşti p. 1 4 1 . 1 1 5 , 1 1 6.
Năsăud p . 149, 1 50. Petre p . 1 3 1 .
Nastasia p. 19, 1 2 1 . Petricea p . 138.
Naste p . 1 2 2 . Petru (patriarhul Alexandriei) p. 2 3 , 67.
Natan (prooroc) p . 1 7 . Petru (nobil) p. 1 38, 1 4 1 .
Navi (Isus) p . 2 1 , 69. Petru ş i Pavel p. 1 5 , 1 8, 1 22 , 1 3 1 .
Neagova p. 138. Petru Anderca (vicar) p. 1 44.
Negru,vodă p. 1 49. Peri p. 4 .
Nemeş Danciul (nobil) p. 1 07 . Petriman p. 9 1 .
Nemeş Dumitru (nobil român) p. 83. Petrova p . 9 1 , 1 4 7 .
Nemiş Vasile p. 78, 79. Petrovay p. 1 2 .
Neniţi p. 89. Petru din Vad p. 99.
Nestor (Sf.) p. 6, 1 3 , 1 4 , 1 7, 20, 46, 7 3 , 7 7 , 93, Pietroasa p. 1 38.
1 04, 1 1 4, 1 3 1 , 152. Pietrosul p. 1 49 .
Nechita (preot) p. 1 3 1 . Pica p. 1 4 1 .
Nichita (nobil) p . 1 23 , 1 24. Pilat p. 1 7 , 24, 46, 69, 1 1 5 .
BU LETINUL COMIS f u N It MONUMENTEL 0R ISTORiC I:
Pildele p. 79. Samaria p . 1 3 1 .

Pilda Samarineanului p . 1 0 , 1 2 , 1 1 5 , 1 1 6 . Samarineanul, v . Pilda Samarineanului.
Pilda celor zece fecioare p. 1 6 , 8 8 , 1 23 , 1 3 1 . Samson p. 1 6, 1 7 , 1 04. 1 1 8.
.
Pintea Viteazul p . 2 2 . Sandor p. 1 , 45.

Pinte (Ioan ş i Luca) p. 3 8 , 3 7 . Sandrin p. 2 2 , 28, 3 7 , 1 1 8, 1 33 , 1 38.
Pintilie p . 1 3 1 . Sân-Nicoară p. 1 24 .
Plăiuţu p . 4 . Săpânţa p. 1 38, 1 39.
Podolia p. 4 . Sarasău p . 3.
Pogorîrea la Iad p. 1 8 . Sârbi p. 5, 30, 3 7 .
Poienile p . 8 9 , 99. Sas Voevod p . 1 05 , 1 18, 1 33 .
Poienile Glodului p. 5, 6. Satana p . 68, 6 9 , 1 1 2 .
Poienile de sub Munţi p. 9 l . Satu-M'a re p. 1 48.
Polonia p . 6 , 1 0 5 . Sat-Sugatag p . 99.
Poloni p . 9 l . Satrov p. 3.
Ponchavschi Alexandru p . 2 7 . Savaoth p. 25.
Pop p . 4, 7 8 , 79, 1 29, 1 3 1 , 1 44 . Scăeni p. 3 1 .
Pop Chiril p. 1 8 , 1 9 . Sciol p . 1 29 .
Popa Atanase p. 1 04. Schitu p. 4.
Popa Dumitru p. 4, 1 9 . Scora p. 9 l .
Popa Costan (nobil român) p. 83 . Secătura p . 4.
Pop Lazăr (nobil) p. 1 29 , 1 3 3 . Selesz p. 98.
Pop Tămaş (nobil) p.. 1 29 , 1 33 . Selistea de Sus p. 5 , 6.
Porfira p . 36. Serghie (Patriarh) p. 1 4 .
Precista p. 39, 1 3 2 . Serghie (Sf. ) p. 1 4 , 2 1 .
Prislop p. 3 , 148. Sighet p . 3 , 1 2 , 40, 9 1 , 1 4 1 , 1 46 , 1 4 7 .
Proda p . 24. Sigismund (regele Ungariei) p. 2 2 , 56, 7 3 , 85, 9 1 ,
Protectoarea (Maica Domnului ) p . 23. 93, 1 1 8, 141, 145.
Praga p . 148. Sihar p . 1 3 l .
Punerea în mormânt p . 23, 3 2 . Silvestru (Sf. ) p . 23, 40.
Simion (popa) p. 1 5 .
R Simion p. 1 1 0, 1 3 l .
Simion Stâlpnicul (Sf.) p . 20, 1 1 6.
Racoviţă Mihai, Domnul Moldovei p. 1 49. Simion fiul lui George din Călineşti p . 5 6 .
Rădăuţi p. 2 7 , 85. Simeon din Bocicoel p. 1 06 .
Rădnic p . 78. Simeon din Cuhea p . 1 07 .
Radu (zugravul) p . 6 , 1 7 , 1 9 , 1 22 . Simon p. 1 29.
Radul Ioan p. 83 . Simon (Apostol) p. 1 1 2 , 1 1 6.
Radu (preot) p. 1 3 2 . Slatina p. 4 , 19, 147.
Raiul p . 1 6 , 2 0 , 1 3 l . Slav (nobil) p . 145.
Rakoczi p . 1 44 . Slovacia p. 5 .
Râmnicul Vâlcii p. 1 1 , 1 4, 8 4 , 89, 1 2 1 . Solomon p . 1 6, 3 1 , 36, 65.
Răstignirea p . 2 3 , 65, 8 7 , 88, 1 14 . Sokyrnycia p. 6.
Râul p . 4 . Someş p. 3.
Rednic Teodor (protopop) p . 1 44. Spiridon p. 1 4 , 2 1 .
Românul (Ioan Românul) nobil, p. 22, 1 4 5 . Stan p . 1 38, 1 4 1 .
Roma p . 2 l . Stana p . 93 .
Roman p . 1 9 , 1 2 2 , 1 3 1 . Stanca p. 4, 78.
Rodna p . 3 . Stallislau (nobil) p. 9 1 , 93, 1 38.
Rona d e Jos p . 5 , 6 , 93 , 1 3 3, 1 38, 1 39. Stanislau Chinezul p . 7 3 , 84, 85.
Rona de Sus p. 1 4 5 . Stanislau de Dolha p. 9 1 , 1 27 .
Roşca (Teodor) pr. p . 89. Steţiu (nobil român) p. 83 .
Rozavlea (Rozalia) p. 5, 6, 1 4 , 46, 9 1 , 92, 93 , 99, Stracimir (ţarul Bulgarilor) p. 1 4 5 .
1 06 , 145, 1 46. Strâmtura p . 7 3 , 83, 8 4 , 85 , . 9 1 , 9 2 , 9 9 , 1 06, 1 46.
Ruscova p . 3, 9 2 , 93 , 1 4 5 . Stratilat v. sf. Teodor p. 78.
Rusia p. 3 5 . Studit (Theodor) Sf. p. 66.
Ruşi p . 6. Supuroasa p . 4.
Steczko p. 1 29 .
s
Stasa sotia lui Mihail Urda p. 94.
ş
Săcel p. 3 , 4.
Safta p. 1 3 l .
Sălăuţa p . 3 , 148, 149.
Saldoboj p . 6 , 20. Şanţner Filip (pictor) p. 93 .
Săliştea p. 1 1 8, 1 20, 1 23 , 1 24, 1 29 . Şandor p. 2 2 , 3 7 , 1 18.
Salomeea p. 8 0 , 87. Şandru (nobil român din Cosău) p . 83.
Salva p. 3 , 1 49. Şaul p. 1 16.
INDICE ALFABETIC 1 59
Şendreşti p. 4 . Ungureasca p . 4.
Şieu (Poiana Şieu) p . 8 9 , 9 0 , 9 1 , 92, 9 4 , 9 8 , 9 9 , 1 0 5 . Ungvar p. 40.
Şofronie (Sf. ) p. 2 3 . Urmezo p. 1 38.
Ştefan (S E.) p . 1 1 , 2 1 , 1 04, 1 1 4, 1 26, 1 3 l . Ursul p. 2 1 .
Ştefan Voevod d e Dolha p . 1 27 .
Ştefan p. 1 8, 2 0 , 28, 9 2 , 1 1 0, 1 22 , 1 3 1 . v
Ştefan, fiul lui Iuga p . 1 0 5 .
Ştefan cel Mare p. 3 7 , 7 3 , 1 4 9 . Vălcănescu p . 1 29 .
Ştefan (nobil) p. 9 1 , 1 1 8, 1 23 , 1 29, 1 33 , 1 38. Văsălia p . 36.
Vad, p. 5 6 .
Ştefan din Corneşti p. 40.
Şugatag p. 99. Valea Porcului p. 5 , 1 3 9 , 1 4 1 .
Valentin (nobil) p. 1 1 8.
Văleni p. 6, 22, 37, 56, 74, 83 .
T Vancea p. 1 4 5 .
Tador (nobil) p. 1 1 8. Vănceşti p . 99, 14 1 .
Talaboru p. 4 . Vanisa (nobil) p . 1 1 8 .
Tămaş p. 1 29 . Vanna p . 1 4 5 .
Tarasul p . 4 , 105. Vârstic p . 28.
Târnova p. 4 . Vărbila (prahova) p. 1 19 .
Târgovişte p. 1 1 , 1 08. Varvara (Sf.) p . 7 9 , 1 1 6 .
Tătari p. 3 , 1 6 , 39, 60, 88, 89, 1 49. Vascu p. 2 7 . .
Tătărime p. 1 22 . Vasile p. 2 1 , 2 8 .
Tatomir p. 1 4 5 . Vasilie p. 1 2 , 1 23, 1 4 4, 1 4 6 .
Tătăruca p. 4. Vasilie de Apşa p. 146.
Teclă p . 1 2 2 . Vasile (Sf.) p. 2 1 , 82, 1 04, 1 22 .
Teclu p . 1 2 2 . Viena p . 8 5 .
Teodor Roşca (pr.) p . 89 . Vine p. 2 2 , 83 .
Teodor p . 1 2 3 . Vidin p. 1 4 5 .
Teodor (fiul lui George din Călineşti) p. 56. Vinceşti p. 3 7 , 5 6 .
Teodor (protopop) p . 78. Vinţ p. 2 2 , 3 7 .
Teodor (S:.) p . 23. Vinţeşti p . 2 7 .
Teodor Stratilat (SE. ) p. 78. Vinţu p. 2 7 .
Theofan (Sf. ) p. 66. Vişegrad p. 3 7 , 1 38.
Tianu p. 1 22 . Vişău p. 3 , 6 , 93, 1 0 5 , 1 18, 1 29, 1 33 , 145, 1 48, 1 49.
Timiş p . 1 3 l . Vişăul de Mijloc p. 38.
. Vişăul de Sus p. 9 l .
Timişoara p . 1 1 8.
Timohi p. 1 22 , 1 3 1 . Vişovan Gheorghie p . 14.
Tisa p . 3 , 4 , 7 , 20, 146, 1 43. Viteazul (pi ntea) p. 2 2 .
Toader p . 28, 79. Vitezda p. 90.
Toader v. Hodor. Vladislav (regele Ungari ei) p. 3 7 .
Toma (Apostol) p. 1 1 2 . Vlad Ion (nobil) p. 1 2 3 , 1 24.
Toma (nobil) p . 1 23 , 1 46. Vlad Lazăr p. 1 23 .
Transilvania p. 3 , 5 , 6, 24, 1 1 0 , 1 5 1 . Vlad p. 1 29 , 1 4 5 , 145, 1 46 .
Treime (Sf.) p . 1 1 , 2 1 , 2 3 , 1 04, 1 1 9, 1 23. VoIosan (protopop) p . 1 44.
.
Trufane p. 1 1 9 . Voroteasca p. 4 .
Turci p. 1 6 , 39, 88.
Tutule p. 1 23. z
T
Zaharia (prooroc) p. 3 1 , 36, 6 5 .
Zaharia (tatăl Sf. Ioan Botezătorul) p. 1 9 , 2 1 , 54.
Ţara Român�ască p. 89. Zaloziecky p. 6.
Ţigani p. 89. Zamfira (mânăstire) p. 3 l .
Zanaf p . 1 3 8 .
u Zay p. 1 29 .
Zemere (nobil) p. 1 18.
Uglea p. 4, 1 38. Zlaph p. 1 46 .
Ungaria p. 1 18. Zlataust, (Sf. Ioan) p. 2 1 , 3 1 , 8 2 .
Unguri p. 3 , 6, 1 6 . Zosima (Sf.) p . 1 0 , 39, 1 26.
Ungur p. 6 . Zydo p. 1 38 .
TABLA DE MATERII
Pagina Pagina
Introducere 3 16. Biserica din Văleni 74

17. Stramrura 83
Biserici de [Emn din Mam1nureş : 1 8·. Glod 85
1 9. K Poenile-Glodului 87
·
1 � Biserica din Giuleşti 9 20. Sieu 90
· 2. Sat-Sugatag 12 21. Rozavlia 92
3. Hărniceşri 14 22- Botiza 94
4. Deseşti . 15 23. Cuhea 99
� SO'iŞt�
·
5. Budeşti (Josani) 20 24. > Ieud 1 07

6. Budeşti (Susani) 22 25. 1 20
7. Sârbi (Josani) 30 26. - Moisei 1 24
8. Sârbi (Susani) 35 27. '" Borşa 1 29
� 9. Fereşti 37 28. Rona ·de-J os 133
Căline ş ti (Josani)
l a. Cornesti 37 2 9. Valea-Porcului 139
I l. 41 30. Apşa·de·Jos 141
1 2. Călineşti (SusBni) 52 31. Apşa·de·Mijloc 143
13. Vad 56 32. Incheiere. Prin Maramureşul l u i Dragoş şi Bogdan 147
14. Oncesti ':" 60 3 3. Resumat francez 15 1
15. Bârsa � a 60 34. Indicele alfabetic 153
TAB E LA I L U ST R AŢ I I L O R
Fig. 1. - Biserica din Giuleşri. Vedere d;n fată 9 Fjg. 48. - Biserica djn Sârbi (Jos·mi) . Vedere din spre
2. - Vedere din sp�e altar 10 altar 37
3. - Uşi de altar II 4 9 . - Biserica din Sâr bi (J osani). Scene din altar 38
4. - D istribuţia scenelor II 50. - o) » » Sfinţii Grigore
6. - 12 Bogoslov şi Ioan Zlataust 38
7. - 12 5 \ . - Biserica din Sârbi (Josani). Picturi pe lemn 39
8. - 12 52. - Tâmpla 40
9. - Sar.Sugatag. Vedere din spre 53. - Icoana lui lisus 40
Vest 13 54. - ,) Intrarea în Ie-
10. - Biserica din Sat-Sugatag. Vedere din spre rusalinl . 40
altar . . . . . . . 13 5 5 . - Biserica din Sârbi (Susani). Veder", laterală 41
1 1 . - Biserica din Sat-Sugatag. Pictură din altar, 56. - Vedere din faţă 41
distribuţia scenelor . . 14 57. - Tâmpla 42
1 2 . - Biserica din Hărniceşti. Latura de Nord 14 58. - Partea de jos 42
13. - Latura de Sud 15 59. - Icoana Maicii
14. - » Vedere laterală 15 Domnului 43
15. - Deseşti. Vedere 16 60. - Biserica din Sârbi (Susani). Sf. Arhanghel
1 6. - Picturi În pronaos . 16 Mihail 43
1 7. - Picturi în pronaos . 16 6 1 . - Biserica din Sârbi (Susani). Cuvioasa Paras-
1 8. - Picturi in pronaos . 17 chiva 43
19. - Scene murale . . 17 6 2 . - Biserica din Fereşti. Vedere spre altar 43
20. - Picturi 17 63. - Corneşti. Vedere 44
21. - Zugrăveli În naos 18 64. - Zugrăveli 45
22. - Picturi pe bolti 18 65. - Picturi lllurale 45
23. - Picturi în naos . 19 67. - Adormirea Maicii Dom -
24. - Zugrăveli În cafas 19 nu lui 46
25. - Budeşti Oosani). Vedere din 67. - Biserica din Corneşti. Icoana lui li"sus 47
spre a ltar 20 68. - Călineşri (Josani). Vedere ge -
26. - Biserica din Budeşti (Josani). Vedere 21 nerală 47
27. - Picturi . 22 69. - Biserica din Călineşti (Jo�anj) .Vedere 48
2 .- Cina cea de 70. - Biserica din Că l in.eş ti (J05ani). Vedere din
taină Z2 spre altar . 49
2 9 . - Biserica din Budeşti (J osani). Picruri . 22 7 1 . - Biserica din Călineşti (Josani). Picturi 11111 -
30. - Susani. Vedere laterală 23 rale. Patimile lui Iisus 50
31. - o) Vedere 24 72. - Biserica din Călin('�ti (Josar.i). Cina şi Pad-
32. - Susani . Arhnnghelul mile lui lisus 50
Gavriil 25 7 3 . - Biserica din Calineşti (Josani). Judecam din
3 3 . - Biserica din Budeşti Susa ni. Sf. Treime 26 urmă 51
34. - (Suseni). Scene din 27 74. - Biserica din Călineşti (Josani). !coan.ă. Si.
a!rar Dimitrie 52
3 5 . - Biserica din Budeşti (Susani). Scene din altar 28 7 5 . - Biserica din Călineşti (Josani). Icoană. Buna
36. - Biserica din Budeşti (Susani). Tâmpla 29 Vestire 52
3 7 . - Biserica din Budeşti (Susani). Spălarea 7 6 . - Biserica din Călineşti (Josani). Icoană. Po -
picioarelor şi rUj!ăciunea din Ghetsimani . 29 gOlirea Sfântului Duh 53
3 8 . - Biserica din Budeşti (Su�an i). Judecarea lui 7 7 . - Biserica din Călineşti (Josani). Icoan'\. Bo-
fims . . . . . . . 30 rezul Domnului 53
3 9. - Biserica din Budeşti (Sus ani). Drumul Crucii 30 7 8 . - Biserica din Călin eşti (Josani). Triptic 54
40 . - Biserica din Budeşti (Susani). Iisus şi vita 79. - Intrarea în Ierusalim 55
de vie . . . . . . . . . . . 31 80. - (Josani). Icoana Inălţării 55
4 1 . - Biserica din Budeşti (Susani). Facerea lumii 32 8 1 . - Biserica din Călineşri (Susani). Vedere
42. - Primii oameni 33 din faţă 56
43. - Uşa exterioară 34 82. - Biserica din Călineşti (SlIfani ). Vedere din
44. - Uşile împără- spre altar . 56
teşti 34 8 3 . - Biserica din Călineşti (Susani). Tâmpla 57
4 5 . - Biserica din Budeşti (Susani). Uşile împă 84. - Tâmpla 57
rătesti 35 85. - Naşterea lui
46. - Bise�ica din Sârbi (Josani). Vedere din spre Iisus 58
altar 36 86. - Biserica din Călineşti (Susani). Coborîrea
47. - Biserica din Sârbi (Josanj). Vedere 37 lui Iisus la Iad 58
1 64 BULETINUL COM ISIUN I I MONUMENTELOR ISTORICE
Fig. 87. - Biserica din Călineşti (Susani). Icoana Na Fig. 1 40 . - Biserica din Glod. Vedere 91
şterii Sfântului Ioan Botezătorul . . . 59 141 . - Tâmpla 91
88. - Biserica din Călineşti (Susani). Adormirea 142. - Sfinţii evanghelişti Luca
Maicii Domnului 59 şi Marcu 92
89. - Biserica din Vad. Vedere 60 1 43 . - Biserica din Glod. Răstignirea . 92
90. - Onceşti. Vedere din spre Sud- 1 44 . - Biserica din Poenile Glodului. Vedere din
Est . . 61 spre Sud 93
9 1 . - Biserica din Onceşti. Vedere din spre altar 62 1 4 5 . - Biserica din Pcienile-Glodului. Vedere din
92. - Picturi mUIale 62 spre Sud-Est 93
93. - Judecata din urmă 63 1 4 6 . - Biserica dîn Pcienile-Glodului. Tâmpla . 94
94. - Icoana Sf. Petru şi 1 4 7. - Biserica din Poienile-Glod ului. Facerea lumii,
Sf. Nicolae 63 raiul, şarpele, izgonirea din raiu 95
9 5 . - Biserica din Bârsana. Vedere spre altar 64 1 48 . - Biserica din Poienile-Glodului. Judecata din
96. - Vedere din spre Sud - urm.ă. Pilda celor zece fecioare 95
Vest . 64 1 4 9. - Biserica din Poienile-Glodului. Fragment din
�
9 7 . - Biserica din Bârsana. Uşile Împărăteşti 65 scena iadului 96

98. - Uşile Î mpărăteşti 65 1 5 0 . - Biserica din Şieu. Vedere din spre Nord
99. - Icoana. 1isus Hristos 66 Vest . 97
1 00 . - Icoana Maicii Dom - 1 5 1 . - Biserica din Şieu. Vedere din spre Sud -Est 97
nului . . . . . . 66 ,). 1 5 2 . - » Vieaţa şi patimile lui
1 0 1 . - Biserica din Bârsana. Icoană Împărătească. Iisus 97
Iisus Hristos- . . . . . . . . . . . . . 67 1 '5 3 . - Biserica din Şieu. Icoana împărătească 98
1 02 . - Bişerica din Bârsana. Icoan3 Răsţignirii 67 1 54 . - Rozavlea. Vedere 99
1 03 . - Sf. Arhanghel M ihail 68 155. - Vedere 99
104. - Icoană îtupărătească. 68 1 5 6. - » l) DistribUţia scenelor
1 05 . - Sf. Arhanghel Gavriil 69 din pridvor 1 00
1 06_ - Sf. Arhanghel Mihail 69 1 5 7 . - Biserica din Rozavlea. Distribuţia picturilor
107. - Tâmpla 70 din pronaos 1 00
-
1 03 . - Tâmpla 70 ,) 1 5 8 . - Biserica din Rozavlea. Lupta Sfântului Ne-
109. - Picturi din naos 71 stor cu Lie 1 00
1 10. - Picturi di n naos 72 1 5 9. - Biserica din Rozavlea. Picturi din pronaos. 101
1 1 1. - Picturi din naos 73 1 60. - Picturi din pronaos. 101
1 12. - Picturi din naos 74 161. - Picturi din pronaos. 101
1 1 2a. - Picturi murale . 74 1 62 . - Picturi din cafas 101
1 13. - Picturi pe bolţi 75 163. - P,cturi din naos 101
l Ua - Picturi murale _ 75 1 64 . - Picturi din naos 101
1 1 4. - Picturi pe bol�i 76 165. - Picruri din naos 102
1 1 4a. - Picturi murale . 76 1 66. - .) Tâmpla. Distribuţia
1 15. - Pat:mile l ui Iisus 76 picturilor 102
1 1 5a. - , ) Vindecarea slăbăno- 1 6 7. - Biserica din Botiza. Vedere din faţă 1 02
gului 77 1 68. - Vedere 1 02
1 1 6. - Biserica din Bârsana. Zugrăvelile peretelui 1 69. - Icoana Împărătească.
despărţitor . . . . . . 78 Iisus Hristos 1 03
1 1 6a. - Biserica din Bârsana. Zugrăveli. Detalii . 78 1 70 . - Biserica din Botiza. Moartea 1 04
1 1 7. - Biserica din Bârsana. Zugrăvelile peretelui 171. - Cuhea. Vedere din spre altar 1 05
despărţitor din naos . . . . . . _ . . . 79 1 72 . - Vedere laterală 105
1 1 8 . - Bi-s=rica din Vălen i . Vedere din faţă . . . 80 1 7 3. - Uşa din faţă 1 05
1 1 9. - Vedere din spre Sud -Vest 80 1 74 . - Judecata din urmă 1 06
1 20 . - Scene din Vieaţa lui Iisus 81 175. - Iadul 107
121. - Picturi murale 81 1 76. - ladul. Distribuţia sce-
P � cturi. Daniil În groapa
»
1 22 . - nelor 107
cu lei 82 1 7 7 . - Biserica d i n Cuhea. Judecata d i n urmă 1 08
1 2 3 . - Biserica din Vălep,i. Pilda Samarineanului 1 78 . - Pictura plafonului 1 08
milostiv . . . . . . . . . . . 82 1 79. - Picturi murale 1 09
1 24 . - Biserica din Văleni. Zugrăveli. Pilda bo[atului 1 80 . - Picturi murale 109
nemilostiv . . . . . . . . . . 83 181. - Picturi în cafas 1 1O
1 2 5 . - Biserica din Văleni. Zugrăveli . Tăierea 1 82 . - Picturi în naos 1 10
capului Sf. Ioan Botezătorul 83 1 83 . - Tarele Samson 111
1 26 . - Biserica din Văleni. Picturi murale. Scena 1 84. - » Pictura bolţilor nao-
raiului. Fragnlenr 84 . sului 1 12
1 2 7. - Biserica din Văleni. Iosif este vândut de 1 8 5 . - Biserica din Cuhea. Pictura peretelui de
fraţii săi 84 Nord 1 12
1 28. - Biserica din Văleni. Jertfa lui Ghedeon 85 1 86. - Biserica din Cuhea. Pictura peretelui de
1 2 9. - Icoană înlpărătească 85 Sud (naos) 1 12
1 30 . - Icoana Maicii Dom - 1 8 7 . - Biserica din Cuhea. Lupta Sfântului Nestor
nuJui . . . . . . . . 86 cu Lie 1 13
1 3 1 . - Biserica din Văleni. Sfinţii Ierarhi . 86 1 88 . - Biserica din Cuhea. Di stribuţia picturilor
1 32.
- » Icoana Naşterii Dom - din altar. I . 1 13
nclui .. . . . . 86 1 89. - Biserica din Cuhea. Distribuţia picturilor
1 3 3 . - Biserica din Văleni. Intrarea în biserică 86 în altar. LI . 1 13
1 34 . - » » Uşile 87 1 90. - Biserica din Cuhea. Uşile Împărăteşti . 1 14
1 3 5 . - Biserica din Strâmtura. Vedere din spre 191. - vale, din Ieud. Vedere 1 15
Sud-Vest . ' . . . . . . 87 1 92 . - leud. Vederea laterală a bi.
1 36 . - Biserica din Strâmtura. Icoana Sfântului serLCll din vale 1 15
Arhanghel Mihail .. . . . . . 88 1 93 . - Biserica din Ieud. Vedere din spre altar 1 16
1 3 7 . - Biserica din Strâmtura. Icoana Sfântului 1 94 . - Vedere 117
Arhanghel Mihail . . .
_ . . . 89 1 95 .
_ Picturi din pronaos . 1 18
1 3 8 . - Biserica din Strâmtura. Picturi murale 90 195. - » Judecata din urmă. Sf.
1 3 9. - Glod. Vedere din faţă 90 Hristofor 1 18
TABELA ILUSTRAŢIILOR 1 65
Fig. 1 9 7 . - Biserica din leud. Judecata din urmă . 1 19 Fig. 2 28 . - Biserica din Borşa. Vedere din spre Nord-
1 98 . - ladul 1 20 Vest _ . . . . . . 1 35
1 99. - Distribuţia picturii pe 229. - Biserica din Borşa. Cina şi patimile lui
peretele de Sud al pronaosului . . . 121 Iisus . 1 36
200. - Biserica .din reud. ruda celor zece fecioare. 2 30 . - Biserica din .Borşa. Pilda neghinelor . 136
Isac, Avram şi Iacov în raiu 121 231. - » Rona-de-Jos. Vedere din faţă 137
20 1 . - Biserica din Ieud. Peretele de Nord. Distri 232. - Vedere din spre
bUţia picturilor 121 Sud-Est 137
202. - Biserica din leud. Distribuţia picturilor pe 2 3 3 . - Biserica din Rona-de-los. Icoana Adormirii
plafonul pronaosului . 122 Maicii Domnului . . . . . . . . .
. 1 37
2 0 3 . - Biserica din leud. Picturi din naos_ Distri 2 34 . - Biserica din Valea-Porcului. Vedere din spre
butia scenelor pe latura de Nord . . - . 122 ahar . . . . . . . . . . . . . . . . 137
204. - Biserica din Ieud. Sf. Dumitru, Sf. Nestor 2 3 5 . - Biserica din Valea-Porcului. Vedere laterală 138
luptă cu Lie_ Călătoria Sf. Filip . . . . 1 22 2 3 6 . - Biserica din Valea-Porcului. Vedere din spre
2 0 5 _ - Biserica din leud. Patimile lui Iisus 123 Sud-Vest . . . . . . . . . . . . . . . 1 38
206. - Pictură din naos. Pati- 2 3 7 . - Bis"rica din Valea-Porcului. Vedere din spre
mele şi Invierea lui Iisus _ 124 Nord . . . . . . . . _ . 138
207. - » » » Cain ucide pe Ave!. 2 3 8 . - Biserica din Valea -Porcului. Uşile împă-
Dumnezeu blestemă pe Cain . . . . . . 1 24 răteşti . . . . . . . . . . . . . 139
208. - Biserica din Ieud. Picturi de pe b olţi_ Lameh 239. - Biserica din Valea-Potcului. Triptic 139
ucide pe Cain . . . . . . 1 25 240. - Biserica din Apşa-de-Jos. Vedere din faţă 1 39
209. - Biserica din leud. Drumul Damascului. Con- 24 1 . - » Vedere din spre
verrirea lui Saul . . . . . . . 125 No,d-Vest . . . . . . . . . 140
2 1 0. - Biserica din Ieud. Patimile lui lisus . . . 126 2 4 2 . - Biserica din Apşa-de.-Jos. Faţada 1 40
2 1 1. - Patimile lui Iisus 1 27 243. - Detaliu din spre
2 12. » Picturi d e p e bolţi. Şar-
. altar . . . . . . . . 1 40
pele înşală pe Eva. Izgonirea din miu 1 28 244. - Biserica din sat din Apşa-de-Jos. Vedere 141
2 1 3 . - Biserica din leud. Adam şi Eva afară din raiu 128 2 4 5 . - Biserica din sat din Apşa-de-Jos. Vedere 141
2 1 4 . - Biserica din Ieud. Distribuirea picturilor 246. - Biserica din Apşa-de-Jos. Vedere laterală 141
de pe peretele de Vest al naosului 1 29 2 4 7 . - Biserica din Apş,,-de-Mijloc_ Intrarea în
2 1 5 . - Biserica din leud. Iuda primeşte preţul curtea bisericii 142
vânzării lui Iisus . . . . . . . . . . . 1 30 248. - Biserica din Apşa-de-Jos. Intrarea în curtea
2 1 6 . - Biserica din Ieud. Iisus În fara arruereului bisericii . . . . . . . .
_ 142
Ana 1 30 249. - Biserica din Apşa-de-Mijloc. Uşile împără-
2 1 7 - Biserica din leud. Tâmpla .
_ 131 teşti . . . . . . . . . . 1 43
2 1 8. - Tâmpla . 132 2 5 0 . - Biserica din Apşa-de-Mijloc. Steagul lui
2 1 9. - Distribuţia picturii din Rakoczy . . . . . . 1 44
altar . . . . . 1 33 2 5 1 . - Biserica din Apşa-de-Mijloc. Steagul lui
2 2 0 . - Biserica din vale din Săliştea-de-Sus. Vedere 133 Rakoczy . . . . . _ . . . 1 45
2 2 1 . - Biserica din vale din Săliştea -de-Sus. Vedere 1 33 2 5 2 . - Biserica din Apşa-de-Mijloc. Vedere din spre
2 2 2 . - Biserica din deal din Să!iştea -de-Sus. Vedere 134 Sud-Est . . . . . _ . . .. . . . . 1 46
2 2 3 . - Biserica din deal din Săliştea-de-Sus. Vedere 2 5 3 . - Biserica din Apşa-de-Mijloc. Vedere din spre
di.n spre altar . . . . . . . 1 34 Nord-Est . 1 46
2 2 4 . - Biserica Mânăstirii Moisei. Vedere din spre 254. - Gospodărie din Fereşti . 1 47
Nord-Vest . . . . . . . . . . . . . . . 134 2 5 5 . - Port femeesc din Călinesti '
1 47
2 2 5 . - Biserica Mânăstirii Moisei. Vedere din spre 256. - 1 48
Sud-Vest . . . . . . . . . . . . 134 2 5 7. - 149
2 26. - Biserica Mânăstirii Moisei. Scara lui Iacov 135 2 5 8 - Picturi murale
. . 149
227. - Biserica din Borşa. Vedere _ . . . 135 2 5 9. - O vedere a satului Apşa-de-Mijloc 1 50
P L A N Ş E
Planşa Sf. Arhanghel Mihail. Icoană dela m?năstirea Arnota. Planş� XVI. - Biserica din Apşa-de-Jos I.
Sec . XVII -lea. Muzeul de Artă religioasă. XVII. - II.
Mar,; mlUreşul după o hartă din 1 889 de Gănczy Pal, XVIII. - Budeşti.
E udapest. XIX. Corneşti.
1. - Biserica din Giuleşti. XX. Sârbi l .
II. - Sat-Şugatag. XXl. - Sârbi_
III. - Hărniceşti. XXII. - Onceşti.
IV. - Desesti. XXIII. - Bârsana.
V. - Budeşti. XXIV. - Văleni.
VI. - SeCţiuni la biserica Budeşti şi Rozavlea. XXV. Şieu.
VII. - Biserica din Rozavlea. XXVI. Botiza.
Valea-PorculuirVq(t(J
VIII. - Cubea. XXVII. - Apş,,-de-Mijloc.
IX. - Ieud 1. XXVIII. -
X- - Secţiuni la bis. Ieud din deal şi din vale. XXIX. Glod. Il
Xl. - Biserica din Ieud Il. XXX. - Călineşti 1 .
XII. - Seliştea-de-Sus 1 . XXXI. - Călineşti I I .
XIII. - Seliştea-de-Sus Il. XXXII. - Poienile-Glodului.
X lV. - Borşa. XXXIII. - Rona-de-Jos.
XV. - Mănăstirea Moisei. XXXIV. - Apşa-de-Mijloc.
Redacţia :
SEC RETA R IATUL COMISIU N I I MONUMENTELOR I STORICE
Bucureşti , Strada General Berthelot Nr. 28
Secretar-D irector : V [C TOR BRĂ TULESCU

Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice 1941 Anul XXXIV

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice 1941 Anul XXXIV

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

B�L�TIN�L �eMI8I�Nll MON�eNTeLOn ISTOnle�·

AHVL XXXN . FASe� 107-11<A 1941 = I

ANUL XXXIV- 1941

FASe. 107- J 10.

MONITORUL OFICIAL SI IMPRIMERIILE STATULUI, IMPRIMERIA NATIONALĂ, BUCURESTI

Ministru: GENERAL RADU ROSETTI

COMISIU NEA M O N U M E NT E L O R I S T O RIC E

Membri: Petru Antonescu, N. Ghika,Budeşti, Sc. Lambrino, Alexandru

Secretar-Director : V ICTOR BR ĂTU LESCU

Turla este elementul principal în arhi� Altarul, de formă poligonală, e cu mult

"kcor BrdtHJescu, Icoane româneşti.

ostreţe, leagă un pătrat prin

(Fig. 6). În altar, pe dosul bol�

1. Jvd�c"l" din urm({, t Sj. Zo.slmQ 13 MqrlOt.

volum suplimentar din colecţia ({ Studii şi

../. Cina. , � AI',osfolii dorm i 3 Simion fi 4ndra.i

poate arăta şi vechimea bisericii din Giu�

Lui A vraam. • Un molitvenic din 1784.

tura altarului. (Fig. 8). 6 Ibid., p. 106.

S;'LQvr�"li�. a Oo;sji';" b Arh ':mc�he /, 2. SJ. Trl.i

t,; Sfc.sc),i, eJ.Tnou

Fig. . - Biserica din Giule_şti. Picturi. Distribuţia scenelor.

Fig. 6. - Biserica din GiuJ�ti. Picturi. Distribuţia scenelor.

Deasupra streaşinei, în exterior, pereţii Pro naosul este de formă dreptunghiulară,

aceleasi dimensiuni ca si cea din fată.

seriei ş i profilul ca drelor de piatră de ori� Pe latura de Sud se deosebeste lupta

BISERICA D IN HĂRNICE ŞTI

I 4ntonl< P4Irior�, , Ioan PofrtQr�, r 5;' 4/"nQJlc, I 5/eJlI/·t!,

Ioane, susţine un coif ascuţit, de forma o însenmare de pe un manuscris rusesc

de am ostenitu, de am umblatu pre la să�

Însemnări. Pe o icoană din pronaos se Acoperişul de şindrilă are forma celui

Fig. 1 5 . - Biseri.ca din Deseşti. Vedere.

Şugatag. O prispă de piatră întovărăşeşte

Proorocul Ghedeon cu inscripţia pe filac� 1 ui Hristos cu ucenicii )}, la nr. 24 : « Hristos

(, � 'f._ � . 'f .� 10 ,& I I\J / 1.

Zugrăvelile din naos, împărţite în cinci

păretele de Nord, n r . t ( Iudita taie pe Holofern

tan au certat pre David )} ; ( 1 6) « Sfântu

I 3 4 5" , 1- J � /11 II 1 '-1 IS-

Z� . 2� SI' -/lI reil 2.. fJ Rv,o c,Î" 11&''' 2 (;

} 2.'d ' , 33 I� 'f .

· 1 8 Vcr'd�,.eQ 11.1/ A v�1

ina!nfq,. Q {VI Pile'; [svr Ja A ,, '-l.. /4 Ct: nQfa !Sll� Irod

t � ci;'" via7Q /1I1 IStls q

8, O icoană în cafas poartă inscripţia : si Nastasia şi 1 Grigorie şi cu Pătric şi

În altar: Sf. Spiridon, Climent, papa Anul de la H (risto)s 1 762

După inscripţia săpată deasupra uşii, bi�

4. 1$'" 1", C/fiqjo , ; ţ

În registrul superior este zugrăvită Maica

( liwr w'ruJ,) ţine în braţe pe

gele Domnului este redata. d e ş c en � in 1 937. p p . D- 1 6:

un Lup, o cămilă, un elefant cu inscripţia 4. « O dulcele fratele mieu ( vă ?) ! Păn­

Fig. 33. - Biserica din Budeşti (Susani). Sf. Treime. Fragment.

Fig. 34. - Biserica din Budeşti (Susani). Scene din altar.

C04/\ CKO�I 1'\ 11 3,1

2 Inttebuinţarea lui s ă din latinescul si, cu înţelesul de

Fig. 35. - Biserica din Budeşti (Susani). Scene din altar

ai altora. In actul din 1475 apar două nume :

Fig. 36. - Biserica din Budeşti (Susani). Tâmpla.

Fig. 3 8. - Biserica din Budeşti (Susani). Judecarea lui Iisus.

cade ca o pălărie cu marginile mari şi puţin tunghiuri în pantă repede, cu marginea de

Fig. 39. - Biserica din Budeşti (Susa ni). Drumul crucii.

prin coloane în jurul cărora se împleteşte Primul registru al icoanelor împă­

lui Iisus răsare o coardă de vită

un Lup, o cămilă, un elefant cu inscripţia 4. « O dulcele fratele mieu ( vă ?) ! Păn

prin coloane în jurul cărora se împleteşte Primul registru al icoanelor împă

Grigorie Bogoslov, Sf. Ioan ZLa

la Mânăstirea Zamfira, la Scăeni, la episco

în pl;nul bisericii unele elemente deose