3.

Pronumele

În limba latină, ca şi în limba română, pronumele este partea de vorbire care ţine locul unui
substantiv. Pronumele (pronomen) înlocuieşte un nume (de unde şi denumirea).
În limba latină avem şapte categorii de pronume grupate în două categorii mari, fără legătură
între ele:
I. pronumele personal, reflexiv şi posesiv
II. pronumele demonstrativ, relativ, interogativ şi nehotărât

3.1. Pronumele personal

Pronumele personal arată persoanele vorbirii: persoana I care vorbeşte, persoana a II-a cu
care se vorbeşte şi persoana a III-a despre care se vorbeşte.
Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui personal:
Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a
Caz
Singular Plural Singular Plural Singular şi plural
N. ego=eu nos=noi tu=tu vos=voi -
Ac. me=pe nos=pe te=pe vos=pe voi, se, sese=pe sine,
mine, mă, noi, ne tine, te vă, v- se, pe el, pe ea,
m- pe ei, pe ele,
G. mei= de nostri=de tui=de vestri=de voi sui=de sine, de
mine noi tine vestrum=din el, de ea, de ei,
nostrum= tre voi de ele
dintre noi
D. mihi, mi= nobis=no tibi=ţie, vobis=vouă, sibi=sieşi, lui, ii, i,
mie, mi, ua, ne, ni, ti, iti, va, vi, pt. voi ei, ii, i, lor, le, li
imi, pentru pt. noi pentru
mine tine
Abl. me=de nobis=de tibi= vobis=de(de se (sese)=de (de
(de la) (de la) de(de la) voi la) sine, de el, de
mine, etc. noi, etc. la) tine vobiscum=c ea, de ei, de ele
mecum= nobiscum tecum= u voi
cu mine = cu noi cu tine
V. tu! vos!

În limba latină nu există pronume personal de persoana a III-a nereflexiv şi nici pronume reflexiv
pentru persoana I şi a II-a.
Pentru a reda persoana a III-a se foloseşte pronumele reflexiv, dacă se referă la subiect, sau
pronumele is, ea, id (un astfel de) sau ille, illa, illud (acela) dacă se referă la altcineva.
Pentru a reda ideea de reflexiv la aceste persoane se foloseşte pronumele personal, de
exemplu: me defendo= eu mă apăr.
Desinenţele pronominale sunt diferite de cele ale substantivului. Pronumele personal nu are
gen.
Spre deosebire de limba română, pronumele personal are cazul genitiv, iar la plural are chiar
doua forme de genitiv:
1. genitiv partitiv: pars nostrum= o parte dintre noi
2. genitiv obiectiv: nostri= de noi.

1
 Dacă pronumele personal la cazul ablativ sunt însoţite de prepoziţia cum, el se scrie
enclitic: mecum, tecum, secum, nobiscum, vobiscum.
Adesea formele pronumele personal este intarit de particule enclitice: de exemplu:
egomet.

3.2 Pronumele reflexiv:

Pronumele reflexiv arată subiectul gramatical în calitate de obiect, când acţiunea pe care
o săvârşeşte şi în acelaşi timp suferă acţiunea. De aceea el nu are nominativ.
În limba latină pentru persoana I şi a II-a se foleseşte pronumele personal ca reflexiv, de
exemplu: ego me lavo = eu mă spăl, tu te lavas = tu te speli.
Pentru persoana a III-a există forme speciale pe care le vom prezenta în tabel.
Pentru persoana a III-a nominativ se foloseşte pronumele demnostrativ: is, ille, iste.
Pronumele reflexiv are aceleaşi forme pentru singular şi plural.

Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui reflexiv:

Persoana a III-a
Singular şi plural
-
se, sese=pe sine, se, pe el, pe ea, pe ei, pe ele,
sui=de sine, de el, de ea, de ei, de ele
sibi=sieşi, lui, ii, i, ei, ii, i, lor, le, li
se (sese)=de (de la) sine, de el, de ea, de ei, de ele

3.3 Pronumele posesiv:

Pronumele posesiv înlocuieşte numele posesorului sau al obiectului posedat. Are ca şi

în română forme diferite pentru cele trei persoane, pentru singular şi plural şi pentru
cele trei genuri: Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui posesiv:

Număr Obiectul posedat aparţine

Persoanei I Persoanei a II-a Persoana a III-
singular meus, -a, -um tuus, -a, -um a
plural noster, -tra, -trum vester,-tra, -trum suus, -a, -um

Pronumele posesive sunt în acelaşi timp adjective posesive şi se declină ca bonus, -a,
um (adjective cu trei terminaţii, după declinarea a II-a la masculin şi neutru şi după
declinarea I la feminin.
În limba latină, pronumele posesiv nu se foloseşte când poate fi subânţeles.

II. a doua categorie de pronume (demonstrativ, relativ, interogativ şi nehotărât) are

umătoarele caracteristici:
1. în general nominativul singular se termină în –e: iste, ille şi în –s: is, quis

2
 2. nominativul şi acuzativul singular neutru se termină în –d: id, illud, istud, quod, quid
(dar şi în –m: ipsum)
3. există două desinenţe comune pentru toate genurile:
a. G singular: ius
b. D singular: i

3. 4 Pronumele demonstrativ:

Pronumele demonstrativ arată un lucru sau o fiinţă, după depărtarea sau apropierea de
subiectul vorbitor. Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui demonstrativ, sensul
pronumelui şi persoana la care se referă:

Pronumele Sensul pronumelui Persoana la

hic, haec, hoc= acesta
(de lângă mine)
iste, ista, istud= acesta,
ăsta (de lângă tine)
ille, illa, illud= acela (de
lângă el)
is, ea, id= acesta, un
astfel de, acela
idem, eadem, idem=
acelaşi
ipse, ipsa, ipsum= însuşi
care se referă
indică fiinţele şi lucrurile persoana I
apropiate sau care aparţin
persoanei care vorbeşte
indică fiinţele şi lucrurile persoana a II-a
apropiate sau care aparţin
persoanei cu care se
vorbeşte
indică lucruri, fiinţe persoana a III-a
depărtate
antecedentul pronumelui toate
relativ: is... qui= cel... care persoanele
pronume de identitate toate
persoanele
pronume de întărire toate
persoanele

3.4.1 Pronumele hic,haec, hoc se declină astfel:

Singular Plural
Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin Neutru
N. hic haec hoc hi hae haec
Ac. hunc hanc hoc hos has haec
G. huius huius huius horum harum horum
D. huic huic huis his his his
Abl. hoc hac hoc his his his

3
3.4.2 Pronumele iste, ista, istud se declină astfel:

Singular Plural
Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin Neutru
N. iste ista istud isti istae ista
Ac. Istum istam istud istos istas ista
G. istius istius istius istorum istarum istorum
D. isti isti isti istis istis istis
Abl. Isto ista isto istis istis istis

3.4.3 Pronumele ille, illa, illud se declină astfel:

Singular Plural
Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin Neutru
N. ille illa illud illi illae illa
Ac. Illum illam illud illos illas illa
G. illius illius illius illorum illarum illorum
D. illi illi illi illis illis illis
Abl. Illo illa illo illis illis illis

3.4.4 Pronumele is, ea, id se declină astfel:

Singular Plural
Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin Neutru
N. is ea id ei, ii eae ea
Ac. eum eam id eos eas ea
G. eius eius eius eorum earum eorum
D. ei ei ei eis eis eis
Abl. eo ea eo eis eis eis

3.4.5 Pronumele idem, eadem, idem se declină astfel:

Singular Plural
Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin Neutru
N. idem eadem idem iidem eadem eadem
Ac. eundem eadem idem eosdem easdem eadem
G. eiusdem eiusdem eiusdem eorundem earundem eorunde
m
D. eidem eidem eidem eisdem eisdem eisdem
Abl. eodem eadem eodem eisdem eisdem eisdem

4
3.4.6 Pronumele ipse, ipsa, ipsum se declină astfel:

Singular Plural
Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin Neutru
N. ipse ipsa ipsum ipsi ipsae ipsa
Ac. Ipsum ipsam ipsum ipsos ipsas ipsa
G. ipsius ipsius ipsius ipsorum ipsarum ipsorum
D. ipsi ipsi ipsi ipsis ipsis ipsis
Abl. eo ea eo ipsis ipsis ipsis

Observaţii asupra modului de traducere a pronumelui demonstrative:

Hic canis= acest câine de lângă mine
Iste locus= acest loc unde stai tu
Iste mendax= mincinosul ăsta (uneori pronumele iste poate exprima dispreţul)
Ille homo= acel om de lângă el
Ipse homo= omul însuşi

3.5 Pronumele relativ

Pronumele relativ face legătura între propoziţii subordonate şi cuvintele determinate din
propoziţiile regente. Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui relativ:

Singular Plural
Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin Neutru
N. qui quae quod qui quae quae
Ac. quem quam quod quos quas quae
G cuius cuius cuius quorum quarum quorum
D. cui cui cui quibus quibus quibus
Abl. quo qua quo quibus quibus quibus

3.6 Pronumele interogativ

Pronumele interogativ ţine locul unor substantive aşteptate ca răspuns la întrebări. El se

declină ca pronumele relativ, cu exceptia cazului nomintiv, unde are forme diferite.
Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui interogativ:
Singular Plural
Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin Neutru
N. quis quis quid qui quae quae
Ac. quem quam quod quos quas quae
G cuius cuius cuius quorum quarum quorum
D. cui cui cui quibus quibus quibus
Abl. quo qua quo quibus quibus quibus

3. 7 Pronumele nehotărâte

5
Pronumele nehotărâte (nedefinite) ţin locul unui nume neprecizat, de exemplu: roget
quis – ar putea să mă întrebe cineva. Când pronumele nedefinit este însoţit adjectival,
el este un adjectiv nehotărât. Pronumele nehotărât (nedefinit) poate fi împărţit în mai
multe categorii:

1. pronumele nehotărâte (nedefinite) compuse

2. pronumele nehotărâte (nedefinite) cu formă şi valoare de adjectiv
3. pronumele nehotărâte (nedefinite) negative

3.7.1 Pronumele nehotărâte (nedefinite) compuse

Acestea pot fi formate prin:

- reduplicare: quisquis
- din temă pronominală cu quis: aliquis
- din pronume cu particulă nedefinită: quidam
- din pronume cu forme verbale: quilibet

Tabloul pronumelor nedefinite compuse

Pronumele Sensul Genitivul
M. F. N. sg.
quis quae quid cineva, ceva cuius
aliquis aliqua aliquid cineva, ceva alicuius
quidam quaedam quiddam un oarecare cuiusdam
quispiam quaepiam quidpiam un oarecare cuiuspiam
quisquam - quidquam un oarecare cuiusquam
quisque quaeque quodque fiecare cuiusque
unusquisque unaquaeque unumquid-que fiecare unuscuius-
quivis quaevis quidvis oricare que
(vrei) cuiusvis
quilibet quaelibet quidlibet oricare (îţi cuiuslibet
quicumque quaecumqu quodcum place) cuiuscum-
e que oricare que

3.7.2 Pronumele nehotărâte (nedefinite) cu formă şi valoare de adjectiv

Pronumele nehotărâte (nedefinite) cu formă şi valoare de adjectiv se declină ca

adjectivele cu trei terminaţii, de clasa I, cu execepţia dativului şi genitivului singular pe
care îl au în comun cu flexiunea pronominală.

Tabloul pronumelor nedefinite cu formă şi valoare de adjectiv

Pronumele Sensul Genitivul Dativul
adjectival singular singular
unus, a, um unul singur unius uni
ullus, a, um vreunul ullius ulli

6
 nullus, a, um nici unul nullius nulli
uter, tra, trum unul din doi utrius utri
neuter, tra, trum nici unul din doi neutrius neutri
alter, era, erum celălalt din doi alterius alteri
alius, a, ud altul alius alii
solus, a, um singur solius soli
totus, a, um tot, întreg totius toti

Alte adjective pronominale ca talis, tale=astfel de, qualis, quale=ce fel, se declină
după declinarea a III-a

3.7.3 Pronumele nehotărâte (nedefinite) negative

În afară de nullus şi neuter, pe care le-am amintit la pronumele adjectivale mai există
două pronume negative:
Nihil =nimic. El este folosit numai la ingular nominativ şi acuzativ neutru.
Nemo (derivat de la ne-homo)= nimeni declinat ca un substantiv de declinarea a III-a
consonantică. Nu are plural. El se declină astfel:

Caz Forme (doar de singular) Traducere

N. nemo nimeni
G nullius în loc de neminis (în a nimănui
latina clasică)
D. nulli în loc de neminis (în latina nimănui, pentru
clasică) nimeni
Ac. neminem pe nimeni
Abl. nullo de (la) nimeni, etc.
Nihil şi nemo precedate de non au sens afirmativ: cineva, câţiva, ceva.

3. 8 Aplicaţii

Traduceţi textul următor (folosind vocabularul de mai jos), subliniaţi pronumele şi analizaţi-
le:

Luca1:28 et ingressus angelus ad eam dixit have gratia plena Dominus tecum benedicta
tu in mulieribus
29 quae cum vidisset turbata est in sermone eius et cogitabat qualis esset ista salutatio
30 et ait angelus ei ne timeas Maria invenisti enim gratiam apud Deum
31 ecce concipies in utero et paries filium et vocabis nomen eius Iesum
32 hic erit magnus et Filius Altissimi vocabitur et dabit illi Dominus Deus sedem David
patris eius
33 et regnabit in domo Iacob in aeternum et regni eius non erit finis
34 dixit autem Maria ad angelum quomodo fiet istud quoniam virum non cognosco

7
35 et respondens angelus dixit ei Spiritus Sanctus superveniet in te et virtus Altissimi
obumbrabit tibi ideoque et quod nascetur sanctum vocabitur Filius Dei
36 et ecce Elisabeth cognata tua et ipsa concepit filium in senecta sua et hic mensis est
sextus illi quae vocatur sterilis
37 quia non erit impossibile apud Deum omne verbum
38 dixit autem Maria ecce ancilla Domini fiat mihi secundum verbum tuum et discessit ab
illa angelus

Vocabular:

28.Ingredior, ingredi, 29. qui, quae, quid= cel 33. regno(1)= a

ingressus sum= a intra care, aceasta domni
Angelus, i= înger cum= după ce, când, cum domus, i=casă,
Ad= la video, ēre, vidi, visum= a locuinţă, lăcaş,
Is, ea, id= aceea vedea neam
Dico, ere, dixi, dictum= turbo(1)= a tulbura, a răscoli aeternum=
a zice sermo, onis= discuţie, neîncetat, în veci
Have (ave)= (con)vorbire, finis, is= sfârşit
imperativul verbului fel de exprimare, limbaj 34. vir, i = bărbat
avere(a dori mult)= cogito (1)= a (se)gândi, a 35 supervenio,
folosit ca formă de cugeta ire= a veni peste
salut: fii sănătos! qualis= ce fel de virtus,
Gratia, ae= har, (în iste, ista, istud= acesta tutis=putere
latina clasică: favoare, salutatio, onis= salut, obumbro, are= a
afecţiune, simpatie, salutare, vizită umbri
trecere, influenţă, 30.aio= a spune da, a cognata, ae=
farmec, frumuseţe, afirma, a susţine rudenie
graţie, serviciu, timeo, ēre, timui= a se teme, 36 senecta, ae=
mulţumire, a-i fi frică bătrâneţe
recunoştinţă, gratiis= invenio, ire, veni, ventum= a sterilis, e=
fără bani, pe degeaba, găsi, a afla, a descoperi stearpă
gratis apud= la 38. ancilla,
Plenus(3)= plin, Deus, ei= Dumnezeu ae=roaba,
încărcat, umplut, 31. ecce= iată slujnică
bogat, din belşug concipio, ere, cepi, ceptum= secundum= după
Dominus= Stăpân, a prinde rod, a zămili, a verbum, i= cuvânt
Domn, Domnul concepe discedo, ere,
(Dumnezeu) uterus, i= pântece cessi, sessum= a
Tecum= cu tine pario, ere, peperi, partum= a pleca
Benedico, ere, dixi, naşte
dictum= a vorbi pe voco(1)= a chema
cineva de bine, a
lăuda, a binecuvânta
Mulier, eris= femeie,