Universitatea de Nord Baia Mare Facultatea de Ştiinţe Specializarea Ingineria Produselor Alimentare

Utilaje in industria alimentara Proiect

2011

~1~

Cuprins Tema proiectului.......................................................................................................................pag.3 Argument...................................................................................................................................pag.4 Cap. 1.Introducere ....................................................................................................................pag.6 Cap.1.1.Roţi dinţate cilindrice cu dinţii drepţi..............................................................pag.8 Cap.1.2.Elemente geometrice ale roţilor dinţate cilindrice.........................................pag.10 Cap.1.3.Materiale tehnologiile de executie si precizia angrenajelor cilindrice..........pag11 Cap.2.Principii teoretice.........................................................................................................pag13 Cap.2.1 Transportul lichidelor...................................................................................pag.13 Cap.2.2.Debit.Putere.Randament...............................................................................pag.15 Cap.2.3Clasificarea pompelor.....................................................................................pag.16 Cap.2.4.Caracteristicile pompei..................................................................................pag.17 Cap.3.Pompe volumice rotative cu angrenare.........................................................................pag.21 Cap.3.1.Pompe cu roti dintate cu angrenare exterioara...............................................pag.23 Cap.3.2.Caracteristicile pompei.Calculul Cinematic,hidraulic si dinamic.................pag.26 Cap.3.3.Pierderi in pompa cu roti dintate cu angrenare exterioara.............................pag.28 Cap.4.Pompe cu roti dintate...................................................................................................pag.30 Cap.4.1.Rotile dintate din cadrul pompei...................................................................pag.33 Cap.4.2.Piese pentru etansare.....................................................................................pag.36 Cap.4.3.Masuri pentru inlaturarea consecintelor consecintelor cuprinderii lichidului in spatiul dintre dintii aflati in angrenare...................................................................................pag.41 Cap.4.4.Materiale utilizate la constructia pompei......................................................pag.42 Cap.4.5.Functionarea pompei cu roti dintate.............................................................pag.45 Cap.4.5.1.Momentul si puterea de antrenare la axul rotii conducatoare........pag.47 Cap.4.6.probleme specifice functionarii pompelor cu roti dintate.............................pag.48 Cap.4.7.Probleme de calcul si proiectare la pompele cu roti dintate..........................pag.51 Cap.4.7.1.Proiectarea pompelor cu roti dintate ..............................................pag.51 Cap4.7.2.Caracteristicile statice ale pompelor cu roti dintate cu angrenare exterioara.......................................................................................................pag.53 Cap.5.Calculul utilajului.........................................................................................................pag.56

~2~

Studiul si proiectarea unei scheme si a fluxului tehnologic de transport al produselor in stare lichida utilizand o pompa cu roti dintate cu angrenare exterioara,stiind ca randamentul este de η= 0.81% si debitul practic Qp e de 3100 l/h.

Argument

~3~

Specia umană este într-o continuă evoluţie, dar cel puţin din punct de vedere al mâncării am păstrat in genele noastre reminescenţele alimentaţiei primelor antropoide, bazată pe vegetaţie şi mici animale. În vremurile in care primele maimuţe trăiau în Africa şi apoi în Asia, "meniul" lor era compus în principal din frunze, muguri, flori, rădăcini, polen, plante diverse, legume si fructe sălbatice. Atunci exista o mai mare variaţie în acest domeniu decât astăzi, dar treptat, prin experienţă, primii oameni au învăţat să evite acele plante, legume si fructe sălbatice care aveau gust neplăcut sau erau toxice. Paradoxal sau nu, pe măsură ce am evoluat, rolul vegetalelor în alimentaţie a scăzut tot mai mult, gama s-a restrâns, iar carnea si alte produse au devenit esenţiale. Alimentaţia este o cerinţă absolută pentru sănătatea omului. Industria alimentară asigură prelucrarea producţiei agricole şi deci hrana pentru populatie. Această ramură industrială are importanţă deosebită în diversificarea produselor alimentare. Transformarea materiilor prime în produse alimentare finite sau semifabricate se realizează printr-o succesiune de operaţii de natură fizică, chimică, biochimică, microbiologică sau combinate, prin care se obţin produse alimentare. Oricât de complex ar fi un proces tehnologic acesta este alcătuit dintr-o succesiune de operaţii simple din care numai o mică parte sunt de natură chimică şi biochimică, majoritatea sunt de natură fizică sau mecanică. Operaţiile tehnologice se realizează cu ajutorul unor aparate, maşini de lucru şi utilaje. Maşinile, aparatele şi utilajele pentru un proces tehnologic se caracterizează prin caracteristici tehnice constructive, principiu de funcţionare şi caracteristici tehnologice de capacitate şi calitate. Operaţiile, aparatele şi utilajele care se utilizează în diversele ramuri ale industriei alimentare pentru prelucrarea produselor agricole, sunt permanent înnoite şi modernizate prin folosirea şi adaptarea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei. În acest proiect este prezentată o schemă tehnologică de transport a produselor în stare lichidă, în acest caz, a sucurilor de fructe, în cadrul unui sistem de dozare şi ambalare a acestora, folosind pompe cu roţi dinţate, cu angrenare exterioară, randamentul mecanic fiind de 0,81% şi un debit

~4~

de 3100 l/h. Aceste pompe sunt implicate în acest caz şi în transportul apei care circulă în acest sistem. Apariţia şi dezvoltarea construcţiilor de pompe a fost strâns legată de necesitatea transportării lichidelor, îndeosebi a apei. Obiectul irigării pământului egiptean prin pomparea apelor din fluviul Nil nu se deosebeşte mult de cerinţele pompării apei în marile oraşe contemporane, chiar dacă metodele de realizare sau schimbat.Pentru refularea apei, necesară irigării ogoarelor, oamenii foloseau maşina de scos apă, pusă în mişcare prin forţa musculară sau prin energia de cădere a apelor. Inventarea în secolul al XVIII-lea a maşinii cu abur a determinat apariţia, la scurt timp după aceasta, a pompei cu piston. În anul 1897, omul de ştiinţă rus V. G. Suhov elaborează prima lucrare asupra teoriei pompelor cu piston. Dezvoltarea instalaţiilor de forţă, creşterea puterilor de acţionare, apariţia motoarelor electrice, trecerea de la acţionarea pompelor prin mişcare de translaţie alternativă la acţionarea prin mişcare de rotaţie au dus la mărirea puterii pompelor cu rotor, care s-au răspândit în ritm rapid. Pompele sunt maşini destinate transformării energiei mecanice disponibile la arborele unui motor în energie hidraulică transmisă la un lichid la ieşirea acestuia din pompă. Pompele se folosesc la deplasarea unui fluid dintr-un loc în altul, în timp ce fluidul primeşte energia prin mişcarea unui corp solid (rotor, piston) în masa fluidului. Cu construcţia de pompe se ocupă un număr mare de uzine. Producţia mondială anuală de pompe se cifrează la sute de mii de pompe cu debite de la câţiva litri pe minut până la zeci de metrii cubi pe secundă şi cu antrenare prin motoare electrice cu puteri până la 5000 kW. Dimensiunile de gabarit şi greutatea pompelor-dependente de destinaţie şi de tipul lor constructiv-oscilează aproximativ între 200 mm şi 2-3 kg până la 8-10 m şi, respectiv, 10 t. În prezent pompele au o largă utilizare în toate ramurile tehnicii. În hidrotehnică, apa este pompată dintr-un rezervor inferior într-unul superior, dintr-un râu întrun lac de acumulare sau din pânza apelor subterane în rezervoare de alimentare cu apă potabilă. În lucrările de construcţii, pompele se folosesc la evacuarea apelor din gropile de fundaţie şi din incinta construcţiei hidrotehnice, pe şantier. Pentru hidroamelioraţii, pompele se utilizează la desecarea mlaştinilor, a terenurilor îndiguite sau la pomparea debitelor de apă necesare

~5~

ci mai multe pompe. doua roţi dinţate îşi transmit reciproc mişcarea prin acţiunea dinţilor aflaţi succesiv în contact.1. de cele mai multe ori. La executarea diverselor lucrări hidrotehnice sunt necesare pompe de presiune înaltă pentru dislocarea terenurilor şi transportul nămolului.irigaţiilor. chimică. Cap. fabrică. În orice uzină. alimentară. nu un singur tip funcţional. Un rol important îl au staţiile de pompare pentru asigurarea cu apă industrială şi potabilă a centrelor industriale. minieră.Introducere Cele mai utilizate transmisii mecanice. folosite în construcţia de maşini pentru transmiterea uniformă a mişcării. a oraşelor şi satelor. agricultură. atelier din oricare ramură industrială: metalurgică.. se utilizează nu una. ~6~ . ci mai multe. În procesul angrenarii. sau danturate numite roţi dinţate. sunt mecanismele cu roţi dinţate (angrenajele). şi. Angrenajul este un mecanism format cel puţin dintr-o pereche de elemente profilate. construcţii etc.

fie un complex de indici de precizie. având dimensiunile de fabricaţie de la fracţiuni de milimetri. de la 0.. având axele de rotaţie dispuse oricum în plan şi spaţiu. în funcţionare. sau mai puţin precis decat o clasă faţă de criteriul de precizie cinematică.0001kW la 10000 kW. Intensitatea zgomotului creşte cu viteza periferică a roţilor dinţate şi ridică problema poluarii sonore a mediului industrial în special. contactul dintre dinţi. până la coroane dinţate de 10. de posibilitatea realizării unei game foarte largi de rapoarte de transmitere cu viteze şi puteri dintre cele mai diferite. care au toleranţe din diferite clase de precizie. constituie principalele preocupari în direcţia perfecţionarii transmisiilor cu roţi dinţate. Fiecare clasă de precizie este caracterizată de criterii ca: precizia cinematică a funcţionare lină în angrenare. uneori chiar mai mult.. ci se limitează erorilor ciclice. La cele din prima categorie erorile cinematice influenţează precizia transmisiei. Mecanismele cu angrenaje se folosesc pentru a transmite mişcări de la viteze dintre cele mai reduse. Deşi prelucrate la un grad de precizie ridicat. De asemenea. dar şi a mediului în general. La angrenajele transmisiilor de putere nu se impun limite rigide în ceea ce priveşte erorile cinematice. scule şi instrumente speciale.Se admite combinarea criteriilor de precizie cinematică. domeniul puterilor de transmisie prin angrenaje este foarte larg. siguranţa în exploatare. Astfel criteriul de functionare lină nu poate fi mai precis decît cu cel mult două clase. gabarit relativ redus şi durata de funcţionare îndelungată. până la viteze de 150 m s −1 . jocul dintre flancuri şi motor.. Pe baza condiţiilor de exploatare distingem angrenaje cinematice şi angrenaje de transmitere a puterii. Diminuarea zgomotului şi creşterea capacitaţii portante la aceleaşi dimensiuni ale angrenajelor. Pentru angrenajele cilindrice. angrenajele produc zgomot caracteristic.Larga răspândire a angrenajelor este justificată în primul rând de capacitatea de realizare a unui raport de transmitere constant. de funcţionare lină şi de cel al dinţilor. Direcţia de transmitere a mişcării poate fi orientată în diferite moduri prin intermediul transmisiei cu roţi dinţate.12 m. Construcţia şi controlul roţilor dinţate necesită utilaje. randament ridicat. Criteriile de precizie cuprind fie un indice de bază. în scopul evitării unor suprasarcini dinamice mari. STAS 6273-60 cuprinde 12 clase de precizie. Indicii de precizie de bază şi complexele de indici de precizie sînt echivalenţi şi se prescriu în funcţie de destinaţia angrenajului şi de condiţiile existente. Criteriul de contact dintre dinţi nu fi de clasă mai puţin precisă decît clasa de precizie a criteriului de funcţionare lină ~7~ .

În construcţia reductoarelor de turaţie se folosesc uzual oţelurile laminate sau forjate pentru construcţia roţilor dinţate cilindrice şi conice. funcţie de tratamentul termic sau termochimic la care sunt supuse. Roţile dinţate utilizate în construcţia de maşini pot fi realizate din oţeluri laminate. ). Acesta asigură compensarea micşorării jocului datorită încălzirii najului cînd diferenţa de temperatură este de 25°C faţă de carcasa reductorului coeficienţii de dilatare sînt egali pentru roţile dinţate şi carcasă. Oţelurile folosite pentru construcţia roţilor dinţate cilindrice şi conice pot fi împărţite.oţeluri pentru durificare care sunt supuse unor tratamente termice (călire cu flacără sau CIF) sau termochimice (cementare. din fonte.Roţi dinţate cilindrice cu dinţii drepţi Roţile dinţate cilindrice (cu dinţi drepţi sau înclinaţi) şi conice care intră în compunerea reductoarelor de turaţie sunt organe de maşini puternic solicitate. limita de curgere..1. Cap. duritatea etc. nitrurare) care fac ca duritatea Brinell a flancului dintelui după tratament să fie mai mare de 3500 N/mm2. ~8~ .). iar uneori chiar din mase plastice. ambele solicitări fiind variabile în timp după cicluri de tip pulsator. pentru proiectarea angrenajelor trebuie cunoscute atât caracteristicile mecanice de uz general ale materialelor utilizate (limita de rupere. aliaje de aluminiu etc. cât şi valorile rezistenţelor la oboseală pentru solicitările anterior menţionate rezistenţe determinate prin încercări efectuate pe epruvete roţi dinţate şi standuri de încercarespecializate. Principalele solicitări (pentru care de altfel se face şi calculul de rezistenţă) sunt solicitarea de încovoiere la piciorul dintelui şi solicitarea hertziană la contactul flancurilor. . în două grupe: . alame.oţeluri de îmbunătăţire sau normalizate pentru care duritatea Brinell a flancului dintelui după tratament este sub 3500 N/mm2. în angrenaj (toleranţele elementelor danturii care determină jocul dintre flancuri se determina pentru aceeaşi clasă de precizie ca şi clasa criteriului de funcţionare lină). Ca urmare. Independent de clasa de precizie a angrenajelor cilindrice este necesar a se stabil jocului dintre flancuri.1. din aliaje neferoase (bronzuri. forjate sau turnate. Astfel jocul notat cu JC (ajustaj liber) este jocul minim dintre flancuri.

O metodă de calcul completă trebuie cuprindă în relaţii matematice fenomenele ce se petrec în procesul angrenării. Aceste angrenaje sunt însă mai ieftine datorită tehnologiei mai simple. Roţilor mari a căror durificare şi rectificare este dificilă. cu cele conferite de tenacitatea danturii (ce conferă rezistenţă la şocuri şi conformabilitate în cazul unor contacte defectuoase ale dinţilor) asigurată de menţinerea durităţii reduse a miezului dintelui.Angrenajele realizate din oţeluri de îmbunătăţire au dimensiuni mai mari decât cele confecţionate din oţeluri durificate care lucrează în condiţii similare de sarcină şi turaţie datorită rezistenţei inferioare la pitting. condiţiile de exploatare : viteza. Ca urmare. Soluţia modernă constă în utilizarea unor tratamente ce durifică doar stratul superficial. considerînd secţiunea periculoasă la baza dintelui. ~9~ . Duritatea flancurilor pinioanelor trebuie să fie ceva mai mare decît duritatea roţilor conduse pentru a preveni pericolul gripării suprafeţelor flancurilor active ale angrenajului şi pentru a asigura pinionului o durată de funcţionare apropiată de cea a roţii cu care angrenează. modul de ungere. în mod cît mai fidel. periferică. La ambele solicitări s-a încercat a se adopta recomandările comitetului ISO pentru redactarea metodologiei de calcul a roţilor dinţate şi se indică valori numerice pentru factorii de influenţă după literatura de specialitate cercetată . sarcina de transmis. se folosesc oţeluri pentru îmbunătăţire acolo unde gabaritul mai mare al roţilor nu creează probleme.2.02—1965. În cazul reductoarelor. La calculul angrenajelor cilindrice este necesar să se ţină seama de condiţiile de montaj: precizia de prelucrare. masa roţilor dinţate etc. de asemenea. durata de exploatare. li se aplică. dorinţa de obţinere a unor utilaje compacte a condus la tendinţa actuală de utilizare a roţilor dinţate executate din oţeluri care se durifică prin tratamente termice sau termochimice.În prezentul capitol se prezintă consideraţiile de calcul bazate pe principalele cauze care duc la distrugerea angrenajelor: ciupirea (pittingul). în tabelul . tratamentul termic. după AGMA 210. rezultat al unei stări hertziene de tensiune şi ruperea prin încovoierea dintelui. Se îmbină astfel avantajele creşterii durităţii stratului superficial legate de mărirea rezistenţei la uzare în general şi la pitting în special. reducerea gabaritului şi a consumului de material prevalând asupra 30 creşterii costului execuţiei tehnologice.se dau indicaţii privind alegerea durităţii la pinion şi la roată. miezul dintelui rămânând moale. tratament termic de îmbunătăţire. Aceşti factori influenţează capacitatea portantă a angrenajelor şi majoritatea lor se stabilesc pe baza a numeroase încercări experimentale.

Dacã cilindrul de cap se gãseşte în exteriorul celui de picior. când liniile flancurilor sunt paralele cu generatoarele cilindrului de divizare sau înclinaţi . reprezintă distanţa dintre două flancuri amoloage consecutive.1. Elementele de geometrie ale angrenajelor sunt cuprinse în STAS 6522-62 şi Cele mai importante sunt: • • Pasul danturii p.Cap.Elemente geometrice ale roţilor dinţate cilindrice Elementele geometrice ale unei roţi dinţate caracterizeazã forma şi dimensiunile dinţilor. precum şi a suprafeţei de divizare. 915-73. în caz contrar dantura este interioarã .2. datorită următoarelor angrenaje: • Angrenajul cu dinţi în evolvenţă nu este sensibil la abaterile distanţei între axe deoarece profilele dinţilor conjugaţi fiind evolvente rămân în contact pe o nouă linie de angrenare dar raportul de transmitere nu-şi scimbă valoarea. Dinţii roţilor dinţate pot fi drepţi . aceasta se considerã pe axa mobilã la generarea danturii. adicã la angrenarea fictivã a roţii cu organul de definire a danturii (cremaliera generatoare) Dinţii roţilor dinţate sunt mãrginiţi de suprafeţele flancurilor (din dreapta şi din stânga). • • • Roţile cu dinţi în evolvnţă se pot prelucra cu o sculă simplă. precum şi de cilindrii de cap respectiv de picior. roata dinţatã are dantura exterioarã. când sunt orientate de-a lungul unor elice cu pas constant. măsurat pe cercul de divizare. Dantura evolventică poate fi uşor corijată în funcţie de cerinţele unei funcţionări optime. având profil rectiliniu. Angrenajele evolventice se controlează uşor.este definit ca raport între pasul de divizare şi numărul π (1) m= p π ~ 10 ~ . pasul măsurat pe cercul de bază se notează pb Modulul-parametrul de bază al unui angrenaj. Cel mai răspândit tip de profil este cel evolventic.

utilizând inicaţiile din STAS 6055-68. şi din materiale plastice.Valorile modulului sunt standardizate în STAS 822-61.Materiale. Roţile dinţate conjugate pot angrena dacă au acelaşi pas şi deci acelaşi modul. feroase si neferoase. ale cercurilor de rostogorire şi ale cercurilor de bază. Oţelurile laminate si forjate au cea mai larga utilizare şi recomandările se vor limita la acest cadru. reprezintă semidiferenţa între diametrele exterior şi interior a roţii. care se numeşte linie de angrenare. Astfel. Marca respectivă trebuie astfel aleasă încât prin tratamentul termic prescris să se poată conferi dinţilor condiţiile optime de duritate şi structură. • Diametrele cercurilor care limitează exterior şi interior dantura. Dintre materialele metalice feroase se utilizează fontele turnate. nichel sau molibden. Aceste elemente de aliere măresc rezistenţa mecanică a oţelului. roţile dinţate se fabrică din materiale metalice. sunt elemente geometrice care se pot exprima în funcţie de numărul de dinţi şi modul. La roţile dinţate tendinţa este de a se folosi oţeluri complex aliate în special cu crom. proprietăţile mecanice şi tehnologice ale materialului. Valoarea distanţei axiale se standardizează. • • Înălţimea dintelui h. Distanţa axială care reprezintă cea mai scurtă distanţă între axele celor două roţi ce formează angrenajului. trebuie să cunoască proprietăţile fizico-chimice . tehnologiile de execuţie si precizia angrenajelor cilindrice La fabricarea roţilor dinţate se foloseşte o mare varietate de materiale necesare condiţiilor diverse în care lucrează angrenajele. punctul de contact al flancurilor conjugate ale roţilor dinţate descrie o traiectorie în planul fix.3. dar mai ales nichelul şi molibden împiedică fenomenul de fragilitate de revenire la tratamentul de ~ 11 ~ . Cap. forjate sau laminate.1. În procesul de funcţionare. La stabilizarea mărcii de oţel proiectantul trebuie să facă uz de cunoştinţele de metalurgie fizică şi tratamentele termice.

pentru a prelua solicitările prin şoc. Angrenajele cu danturi îmbunătăţite au o tehnologie mai ieftină şi simplă şi se folosesc şi la roţi mai mari. Transferul energiei de la o sursa exterioara la fluid se realizeaza cu utilaje statice sau cu utilaje având subansamble mecanice în mişcare. Adaptarea treptei de precizie se face în funcţie de rolul funcţional al angrenajului. Cap. în general se aplică tratamentul de îmbunatăţire întregii secţiuni a dintelui şi apoi se aplică flancurilor un tratament de duritate superficială. Ar rezulta astfel necesitatea călirii dintelui. Mărimea jocului dintre flancuri se adoptă independent de treapta de precizie a angrenajului. de tip B. Şi rezistenţa flancului la pitting sau gripare creşte cu duritatea.2.1. Jocul dintre flancuri depinde de rolul funcţional al angrenajului.Principii teoretice Cap. care nu pot fi rectificate după rectificarea. La proiectarea angrenajelor.Transportul lichidelor Fluidele se deplaseaza prin conducte. C. D. canale sau utilaje sub actiunea unei energii mecanice din exterior sau ( in cazul lihidelor ) sub actionea energiei potentiale data de o differenţă de nivel. după durificarea superficială. oţelurile ce procente ridicate de nichel se utilizează numai pentru roţi cu secţiuni mari de clătire. H. din punct de vedere al preciziei tehnologice. În practica ambele tipuri de utilaje ~ 12 ~ . de viteza periferică a roţilor dinţate de diferenţa de temperatură dintre carcasa reductorului de angrenaj.detensionare dupa clătire. deci o duritate mare. Ajustajul de bază. asigură valoarea minimă a jocului normal dintre flancuri pentru care se elimină posibilitatea înţepenirii datorită încălzirii a unui angrenaj cu roţi dinţate din oţel sau fontă. B. notate A. E. jocul dintre flancuri şi rugozitatea suprafeţei flancurilor. În standarde sau stabilit şase tipuri de ajustaje pentru roţile dinţate în angrenar. viteza periferică a roţilor dinţate şi tehnologia de prelucrare adoptată. este necesar să se stabilească trapra de precizie. Din punct de vedere al solicitărilor de rupere a dinţilor este necesar ca întreaga secţiune a dintelui să aibă o rezistenţă mecanică cât mai ridicată. Cum este necesar ca dintele să posede o rezilienţă corespunzătoare. Întrucât nichelul este scump.2. în cazul în unei diferenţe de temperatură dintre roţile dinţate şi carcasă de 25۫C.

reducţii.sunt cunoscute sub nume generice ca: pompe.de rezemare si compensatoare de dilatare termică. se realizează prin conducte. din următoarele elemente: · ţevi sau tuburi. vane. in principal. · schimbarile de directie sa fie cat mai putine.[fluide] Regimurile de curgere ale fluidelor Curgerea este caracterizată de deplasările straturilor sau particulelor ce constitue fluidul respectiv. etc. Conductele tehnologice sunt marcate prin culori si semne conventionale care indica natura si proprietatile fluidelor care circula prin ele. Pentru utilajele care transportă lichide s-a incetatenit denumirea de pompe. coturi. teuri. Din această categorie fac parte: conductele de aducţiune a apei. suflante. instrumentente de măsură debitului şi a unor parametrii ai fluidului. În funcţie de destinaţia lor conductele se clasifică în : conducte magistrale si conducte tehnologice Conductele magistrale servesc pentru transportul unor fluide pe distanţe mari şi foarte mari. · armături pentru comanda şi controlul curgerii fluidelor: robinete. O conductă este formată. Conductele tehnologice fac legatura dintre utilajele unei linii de fabricatie. · piese de îmbinare între ţevi sau tuburi: flanşe. nipluri. La vitezele relativ mici ale fluidului ce curge printr-o conductă se formează straturi de particule dispuse paralel. Transportul si distributia fluidelor între utilajele unei instalaţii tehnologice sau la distanţe mari. sa fie usor. care se deplasează liniştit. Energia mecanică primită de fluid de la sursa exterioară este convertită cu ajutorul utilajelor de transport in energie de presiune. · accesul la robinete. compresoare. aparate de masura. · dispozitive de fixare . mentinându-se pe traiectorii paralele de-a ~ 13 ~ . ejectoare. iar o parte se pierde datorită frecărilor şi a inerţiei. magistralele de transport ale gazelor naturale ( gazoducte ) sau ale ţiţeiului ( oleoducte ). injectoare. etc. mufe. Traseul unei conducte tehnologice trebuie astfel ales incat sa indeplineasca urmatoarele conditii: · sa fie cel mai scurt posibil. · conducta sa nu afecteze amplasarea utilajelor. ventilatoare. energie cinetica si energie potenţiala. etc.

În acest caz. Fig.1. iar traiectoriile de deplasare nu se mai continuă paralel. ~ 14 ~ .2. cu ajutorul unei maşini (pompe). numită viteză critică. Regimuri de curgere ale fluidelor[3] La viteze mai mari de deplasare. cu toate că în ansamblu fluidul se deplasează într-un singur sens. Pentru deplasarea unui lichid printr-o conducta sau utilaj este necesara asigurarea unei diferente de presiune la capetele conductei sau intre punctul de intrare si cel de iesire al fluidului din utilaj. în pompă se transformă energia mecanica de antrenare a pompei în energie hidraulică.[ 6] POMPAREA Prin pompare se înţelege operaţia de ridicare a energiei totale a unui fluid. ci apar uneori şi traiectorii transversale ce determină deplasarea dezordonată a unor particule în aşa numitele vârtejuri sau turbioane. Curgerea realizată în aceste condiţii cu o anumită viteză direcţionată în direcţia generală de curgere se numeşte curgere laminară (fig. curgerea poate păstra aspectul de curgere laminară până la o anumită viteză. când particulele nu se mai menţin în straturi paralele. În acest scop. în scopul transportării lui.lungul conductei. particulele se amestecă între ele. prin utilizarea unei parti din energia mecanica exterioara consumata la pompa. Pompele sunt utilajele care măresc presiunea fluidului .1). Energia absorbită de pompă asigură un anumit debit şi o anumită înălţime de ridicare .

interstiţii şi neetanşeităţi. De obicei această valoare se notează cu litera Q şi se măsoară în m3/h. RANDAMENT Se numeşte debitul pompei cantitatea volumică de lichid pompată de aceasta în unitatea de timp. .existenţa gazelor dizolvate în lichid.frecări mecanice între piesele. .randamentul volumic . . Randamentul hidraulic permite să se determine presiunea de lucru a pompei cân cunoaşte presiunea teoretică. PUTERE. antrenare pentru un debit şi o presiune de lucru date etc.umplerea incompletă la aspiraţie.scurgerea lichidului în sens invers prin jocuri. Randamentul total al pompei serveşte la determinarea puterii motorul. în contact. . l/s. Se definesc: . .Cap.DEBIT. Puterea reală a pompei este mai mare decât puterea teoretică datorită următoarelor cauze: . iar randamentul mecanic permite să se determine puterea pompe baza diagramei indicate.pierderi volumice.2. ~ 15 ~ . cu deplasare relativă.randamentul hidraulic .3.rezistenţe hidraulice la trecerea lichidului prin pompă.randamentul mecanic Randamentul volumic permite să se determine debitul real după calcularea debitului teore.

o clasificare a principalelor tipuri de pompe este prezentată în următoarea clasificare Transportul fluidelor prin conducte se realizează cu ajutorul pompelor.Clasificarea pompelor Clasificarea pompelor este destul de dificilă deoarece există o gamă largă de criterii care pot fi utilizate pentru diferenţierea lor. nu se poate stabili un criteriu unic după care să se realizeze clasificarea pompelor.folosind energia potenţială: -pompe sifon -pompe montejus -pompe gaz-lift 2.volumice: -alternative:-pompe cu piston ~ 16 ~ .criteriul constructiv. Din acest motiv. Orice clasificare a pompelor este relativ arbitrară sau incompletă având în vedere număr mare de criterii de clasificare. Conform acestui criteriu.criteriul principiului de funcţionare. .criterii specifice. . Clasificarea pompelor: I. Un criteriu frecvent utilizat este cel constructiv si funcţional. Clasificarea pompelor poate fi făcută după mai multe criterii: .Pompe cu element solid motor: 1.3.roto-dinamice: -pompe centrifuge:-radiale -axial-radiale -pompe elicoidale -pompe perifiale 2.2.Cap. Pompele sunt maşini care realizează creşterea presiunii statice a fluidelor în scopul mişcării lui dintr-un loc în altul.folosind energia cinetică: -pompe ejector -pompe injector II.Pompe cu element fluid motor: 1.

alt tipuri:. modul de gestionare a functionarii acestora precum si optimizarea regimurilor de lucru este o provocare a societatii actuale. Daca toata lumea este obisnuita cu pompa care uda gradina sau pompa care ~ 17 ~ .pompe cu banda aderanta .-pompe cu pistonase -pome cu membrana -rotative:-pompe cu angrenaje -pompe cu pistoane profilate . Daca in trecut obtinerea apei era principala problema.pompe elevatoare Cap.pompe cu clapete flexibile . Domeniile in care putem intalni pompele sunt pe cat de diversificate pe atat de interesante. Numarul pompelor aflate in functiune trece de numarul milioanelor. acum accentul se pune pe eficienta modului in care se foloseste si se face vehicularea acesteia si a fluidelor in general.pompe cu palete culisante .pompe electromagnetice .Stabilirea locului uitilajului in gama de utilaje similar Vehicularea lichidelor. spre exemplu.CARACTERISTICILE POMPEI Cap.pompe cu clapeta raclor . Daca in trecut obtinerea fenomenului dorit era de transportul la consumator a lichidelor.pompe cu inel de lichid -pompe cu canal lateral 3. progresul omenirii fiind legat direct de aceasta realizare iar nevoia de apa a omenirii este in continua crestere. din vechime pana in prezent a constituit o mare incercare.III. la ora actuala o cerinta importanta o constituie costurile pe care acest proces le implica.pompe inertiale .2.pompe peristaltice . a apei in particular.4.

dedicate. O tara industrializata consuma aproximativ 20% din energia produsa pentru pomparea fluidelor.echipeaza instalatia de incalzire. alese cu totul si cu totul dupa alte criterii. de racire. de desecare. adevarat nu obisnuite. Nici un echipament nu poate functiona la parametrii nominali daca nu sunt indeplinite conditiile de exploatare. circuitele tehnologice ale industriei alimentare de asemenea folosesc un numar ridicat de pompe. cu durata limitata de functionare. Avem pompe care echipeaza forajele de mare adancime care asigura alimentarea cu apa a localitatilor. Dupa cum se poate vedea domeniile in care intilnim pompele sunt multiple. de climatizare. sa nu uitam ca aproape peste tot unde avem de a face cu lichide vom intalni si pompe. Poate surprinzator toate navetele spatiale au la randul lor pompe. pompe care asigura circulatia apelor uzate in statiile de epurare. este o necesitate stringenta. Si nu in ultimul rand in spitale intilnim pompe in procesele specifice acestora. Iar daca pana aici nu este nimic spectaculos lucrurile devin mai complicate in industrie unde instalatiile tehnologice folosesc mii de pompe de diferite tipuri. cerintele pe care aceasta le poate indeplini. iar fabricatia pompelor reprezinta aproximativ 1% din produsul intern brut. reducerea acestuia este o mare provocare. circuitele de transport. Dar cum putem reduce consumul energetic. Consumul energetic pe care il presupune exploatarea acestora nu este deloc nesemnificativ. Toate navele care strabat mari si oceane nu ar putea fi functionale daca nu ar avea in dotare o multitudine de pompe de la cele mai simple pana la cele cu constructie speciala. rezistente la conditii speciale de coroziune. ce conditii trebuiesc indeplinite pentru functionarea optima a pompelor. ~ 18 ~ . Este important de stiut intotdeauna domeniul pe care fiecare tip de pompa il poate acoperi. instalatiile de irigat. dar si tipurile de pompe sunt foarte diversificate tocmai in ideea de a satisface domenii cat mai largi de utilizare. care sunt criteriile de alegere a acestora? De cele mai multe ori alegerea pompelor se face la repezeala cu toate ca pompa este „inima“ sistemului hidraulic si de ea depinde buna functionare a instalatiei.

Pompe volumice. cilindru plin etc. Din acest punct de vedere. Alte tipuri. dar permite evaluarea aproximativă a parametrilor probabili. În pompele volumice rotative. Pompe volumice rotative Pompele cu angrenaje fac parte din grupa pompelor volumice rotative. Uneori se exprimă puterea. după realizarea constructivă. la care lichilul este pompat sub acţiunea pompelor centrifuge. Construirea caracteristicilor numai pe bază de calcul nu duce la valori corecte. verificate experimentări. Caracteristic pentru aceste pompe este şi izolarea ermetică. şi de aspiraţie în timpul lucrului. Principiul de funcţionare are în vedere mecanismul de mişcare a elementului de pompare respectiv modul de transformare a energiei disponibile la arborele de antrenare a pompei în energia de presiune a lichidului. pompele se clasifică în: • • • Pompe cu rotor. care se deosebesc de pompele centrifuge cu rotor.Caracteristicile pompei folosesc la analiza funcţionării unei pompe. la alegerea regimurioptime şi la alegerea tipului de pompă care va satisface cel mai bine cerinţele impuse. rotorul pompei împarte volumul total al corpului pompei în două părţi: spatiul de asiraţie şi cel de refulare. tobă. dinţi de angrenare etc. Pompa rotativă este constituită din trei părţi principale: statorul rotorul şi organele de închidere. ~ 19 ~ . Caracteristica absolută a unei pompe volumice exprimă legătura dintre debitul .puterea randamentul şi presiunea de refulare la o turaţie constantă. dispuse concentric sau excentric în interiorul statorului. Organele de închidere sunt formate din: palete. pomparea se realizează datorită variaţiei volumului descris de organele pompei în urma rotirii acestora în masa lichidului care umple pompa. între ele a camerelor de refulare. Rotorul este format din unul sau mai multe corpuri cu mişcare de rotaţie (disc. Ridicarea caracteristica pompei se face mai precis şi mai repede pe cale experimentală. randamentul şi presiunea de refulare în funcţie de debit.). şi sunt montate pe periferia rotorului. aripi. În timpul rotirii.

sau cu mai multe rotoare. cu două rotoare (pompele cu roţi dinţate. ~ 20 ~ .). pompa cu cilindri rotitori etc. pompa cu aripi. pompa cu pistoane radiale şi rotor etc.Pompele rotative pot fi: cu un rotor (pompa cu palete.). pompa cu şuruburi.

unele construcţii admit schimbarea turaţiei de lucru într-o gamă nu prea largă. cu arbori nedescărcaţi de acţiunea forţelor de presiune. se execută în general în evolventă. La unele construcţii cu angrenare interioară se utilizează profile de evolventă(hipocicloidă) . iar la pompele cu mai multe trepte. Pentru a răspunde cerinţelor de lucru la diverse regimuri de turaţie.105 şi 256 .Cap. pompele cu angrenaje sunt pompele rotative la care mişcarea de rotaţie a rotoarelor este realizată prin antrenarea unuia dintre arbori de la o sursă de putere exterioară pompei. -debitul pompei poatefi cuprins într-o gamă largă de valori între 0 şi câteva mii de litri pe minut. în construcţiile de maşini ca pompa de ungere. presiunea de lucru este cuprinsă între 10 şi 35 kgf/ cm 2 .POMPE VOLUMICE ROTATIVE CU ANGRENARE În general.5 . Ele sunt simple din puct de vedere constructiv. la pomparea viscozei în industria textilă etc. 10 6 m 2 / s . cu ~ 21 ~ . nefiind piese supuse acţiunii forţelor centrifuge. -posiblitatea utilizării lichidului în lucru cu viscozitatea cuprinsă între 0. Pompele cu angrenaje sunt folosite îndeosebi la pomparea lichidelor vâscoase: în industria alimentară. în instalaţiile de acţionare hidraulică. pompele cu angrenare adimit turaţii înalte şi furnizează un debit uniform. între ele ale organelor de închidere prevazute la periferia rotoarelor provoacă rotirea arborelui condus. altele admit o reglare în trepte de turaţie şi rareori pompele sunt prevăzute cu reglare automată a debitului sau a presiunii la o turaţie fixă etc. nu au piese complicate şi deci sunt ieftine. Ele sunt puţin sensibile la variaţia viscozităţii lichidului şi la existenţa reziduurilor în lichid. este posibil să se mărească turaţia arborelui de antrenare pâna la 6000-8000 rot/min.4. Presiunea absolută în cavitatea de aspiraţie la pompele cu angrenare exterioară poate ajunge la 300 mm Hg. iar angrenarea. Avantajele utilizării pompelor cu roti dinţate sunt următoarele: -posibilitatea de aspiraţie şi refulare a lichidelor cu tensiune înaltă a vaporilor şi cu conţinut mare de gaze şi aer dizolvat. iar la pompele cu angrenare inerioară până la 650 mm Hg. -la pompele cu două roţi dinţate. În comparaţie cu pompele cu piston. presiune sau debit. La aceste pompe. Datorită avantajelor cunoscute. la motoarele cu ardere internă. profilul dinţilor la pompa cu roţi dinţate.

-cu reglare automată a jocului frontal. -pompe nedescărcate. -cu angrenare interioară. Pompele cu roţi dinţate pot fi clasificate după următoarele criterii: a)după carecterul angrenării: -cu angrenare exterioară. Din punctul de vedere al exploatării este important faptul că în pompele cu roţi dinţate sensibilitatea la înfundare este mai mică decât la pompele cu piston. b)după forma dinţilor: -cu dinţi drepţi. e) după posibilitatea reglării debitului:-cu debit reglabil. -cu debit nereglabil. ~ 22 ~ . presiunea de lucru este cuprinsă între 200 şi 300 kgf/ cm 2 . f)după influenţa presiunii de lucru asupra rotoarelor:-pompe descărcate. c) după numărul de perechi de roţi angrenate simultan:-cu două rotoare. -cu dinţi înclinaţi. d)după numărul de perechi de roţi dinţate din pompă:-cu o treaptă.descărcarea reazemelor şi cu compensarea automată a jocului frontal. -cu mai multe rotoare. -cu mai multe trepte. -cu dinţi în V.

iar apariţia efortului axial este un dezavantaj suplimentar faţă de pompele cu roţi dinţate care au dinţi drepţi. unghiul de înclinare a danturii pentru care se păstrează etanşeitatea camerelor de refulare şi aspiraţie poate fi de până la 10°. de presiune mijlocie şi de presiune înaltă. iar efortul axial lipseşte. unghiul de înclinare atinge valori de 20° şi mai mult. cu utilizări multiple.Cap. La unghiuri mici (4-7°) de înclinare a dinţilor. chiar şi la presiuni medii. cu dinţi drepţi. mai multe unităţi de pompare sunt montate în serie. La această pompă debitul este constant la o turaţie dată pentru o gamă largă de presiuni. deşi prezintă unele avantaje (micşorarea zgomotului. când se folosesc unghiuri mari de înclinare a dinţilor. se obişnuieşte să se clasifice. Pompele cu roţi dinţate cu dinţi înclinaţi. La angrenajele fară joc lateral în angrenare. micşorarea uzurii. pompele după presiunea de lucru în pompe: de presiune joasă.1. Constructiv pompele cu două roţi dinţate pot fi împărţite în: fără compensare hidraulică (cu rulmenţi sau lagăre de alunecare) şi cu compensare hidraulică (cu rulmenţi sau cu lagăre de alunecare). Uneori. De asemenea.) nu sunt totuşi larg răspândite. constituite din câte două roţi dinţate. în parte din cauza complexităţii tehnologice şi a randamentului volumic mic. neuformitatea debitului scade. Se constată de asemenea că uniformitatea debitului refulat nu se îmbunatăţeşte. în scopul măririi debitului refulat. la utilizarea lichidelor cu viscozitate mică. Domeniul avantajos de utilizare a pompelor cu dinţi în V se constată a fi la lucrul cu debite mari (3000-5000 l/min) şi cu viscozitate ridicată (până la 300°E).dar avantejele acestor contrucţii nu sunt importante. Deoarece camera de refulare comunică continuu cu camera de aspiraţie prin spaţiul dintre dinţi. În acelaşi timp. într-un singur corp sunt montate în paralel mai multe unităţi de pompare. avantajele acestor roţi sunt neînsemnate şi nici nu se folosesc. iar construcţia nu este complicată. La pompele cu dinţi în V. ceea cepermite să seutilizeze mai bine avantajele înclinării dinţilor.POMPELE CU ROŢI DINŢATE CU ANGRENARE EXTERIOARĂ Cel mai răspândit tip de pompă cu angrenaje. având în ~ 23 ~ . De asemenea. influenţarea în mai mică măsură a erorilor de fabricaţie la profilul dinţilor etc. iar în scopul măririi presiunii de refulare în acelaşi corp.3. mărirea gradului de acoperire la valori mai mari decât ε=2. randamentul volumic este mic. este pompa cu două roţi dinţate. caracteristica de lucru este suficient de stabilă.

până la 300º E. siropuri de glucoză. Lichidul este aspirat prin racordul 1 şi antrenat în două fluxuri. ~ 24 ~ . Pompele cu roţi dinţate cu angrenare exterioară sunt cele mai răspândite pompe cu roţi dinţate. pentru a nu rezulta eforturi axiale mari. se va ocupa în această zonă de către dinţii celeilalte roţi dinţate. Pompele cu roţi dinţate cu dinţi înclinaţi. ocupat de lichid. creându-se depresiune. Rotirea roţilor dinţate. ceea ce permite să se realizeze mai bine avantajul înclinării dinţilor. iar construcţia nu este complicată. dinţii unei roţi ocupând spaţiul dintre dinţii celeilalte roţi. cea mai mare parte a celor două fluxuri de lichid va fi refulată prin racordul 4. siropuri de fructe. un grad de acoperire al angrenării. masa de ciocolată. în spaţiul cuprins între dinţi şi carcasa 5. Pompele cu dinţi în V se utilizează avantajos la debite mari 3000-5000 l/min. La această pompă debitul este constant la o turaţie dată pentru o gamă largă de presiuni.1. Datorită unghiurilor mici de înclinare. sigure în exploatare şi au o greutate specifică mică. în industria uleiurilor. micşorarea uzurii. Volumul dintre dinţi. caracteristica de lucru este suficient de stabilă. În această zonă începe angrenarea dinţilor celor două roţi dinţate. dinţii celor două roţi se întrepătrund. (2)] este prezentată o pompă cu roţi dinţate cu angrenare exterioară.3. prin zonele periferice ale roţilor până ce ajung în zona de refulare. Pompele cu roţi dinţate sunt compacte. 4-7º. unghiul de angrenare atinge valori de până la 20º. Lichidul este transportat. Din categoria acestor pompe cele mai răspândite sunt cele cu roţi dinţate cu dinţi drepţi. este recomandabil să se utilizeze aceste pompe pentru lichide cu conţinut mare de gaze şi aer dizolvat. deşi prezintă o serie de avantaje cum ar fi micşorarea zgomotului. sucuri. determină apariţia depresiunii la ieşirea dinţilor din angrenare în zona de aspiraţie. Prin ieşirea dinţilor din angrenare se eliberează volumul liber dintre dinţi. În [fig. şi lichide cu vâscozitate ridicată. etc. aceste avantaje sunt neglijabile. prin rotirea roţilor. nu sunt larg răspândite. unt de cacao. La pompele cu dinţi în V.vedere că la aceste pompe legătura continuă între camerele de aspiraţie şi refulare înlătură tendinţa de strivire a lichidului cuprins între dinţi. În industria alimentară pompele cu roţi dinţate se folosesc la pomparea lichidelor: bere. ceea ce duce la crearea presiunii. siropuri din industria zahărului şi produse zaharoase. În zona centrală a pompei. în sensurile indicate în figură.

iar în desenul notat cu litera „b” este reprezentat detaliul angrenării dinţilor. 4-racord de refulare.bucşe din bronz.1. 5-carcasă.Pompa cu roti dintate cu angrenare exterioara[2] a. este redată componenţa pompei cu roţi dinţate. 3-roată dinţată antrenată. ~ 25 ~ . 8 . Exemplificarea notaţiilor de pe desen: 1-racord de aspiraţie. 4.fus de antrenare roată dinţată. 6. (1)] Fig 3. 7. 2-roată dinţată motoare. 10. 9. b.[fig.fusul roţii conduse.capac. În primul desen nota cu „a”.manşete de etanşare.

Q se împarte în două debite egale. Caracteristica absolută a unei pompe volumice exprimă legătura dintre debitul Q. după realizarea constructivă. În dreptul racordului de refulare cele două debite se întâlnesc. Q1 şi Q2. Q = Q1 + Q2. cumulându-se. puterea N. dar permite evaluarea aproximativă a parametrilor probabili.3. Uneori se exprimă puterea.Lichidul preluat în volumul delimitat de spaţiul liber dintre dinţi VABC = VGHI va trebui săl părăsească atunci când volumul ocupat de un dinte VDEF va ajunge în zona de angrenare. hidraulic şi dinamic Caracteristicile pompei exprimă grafic legătura dintre parametrii principali de funcţionare ai acesteia. Calculul cinematic. iar debitul q rămas între roţi în zona angrenării. se recirculă. În pompă va fi în permanenţă un debit mai mare decât cel aspirat sau refulat. Cantitatea de lichid corespunzătoare volumului captat poate fi eliminat dintre dinţi. randamentul şi presiunea de refulare în funcţie de debit. Caracteristicile pompei folosesc la analiza funcţionării unei pompe. Q = Qt – q . Construirea caracteristicilor numai pe baza calculelor nu duce la valori corecte. ~ 26 ~ . Caracteristicile pompei. Cap. Datorită dinţilor-profil în evolventă-în zona de angrenare mai rămâne un volum mic de lichid q. Ridicarea caracteristicilor pompei se face mai precis şi mai repede pe cale experimentală. preluate de roţi. randamentul η şi presiunea de refulare la o turaţie constantă. prin canale speciale de descărcare. Debitul aspirat. prin recircularea lui q. practicate la unele tipuri de pompe. verificate la experimentări. la alegerea regimurilor optime şi la alegerea tipului de pompă care va satisface cel mai bine cerinţele impuse.2. între dinţi şi carcasă.

b-lungimea liniei de contact la o pereche de dinţi în angrenare. Se numeşte debitul pompei cantitatea volumică de lichid pompată de aceasta în unitatea de timp.). în mm. [kW]. Debitul pompei se poate calcula cu următoarea relaţie: Q = 2·π·m2·b·z·n [l/min] În continuare este dată o relaţie pentru calculul debitului dat de pompă la o rotaţie: p = 2·π·D·b·m unde: D-diametrul cercului de divizare. iar valoarea este de 0. Cu schimbarea presiunii variază puterea şi randamentul pompei. debitul (când se neglijează scurgerile)rămâne practic constant la orice valoare a presiunii de refulare.25 kW. l/min sau l/s.833 l/min. în mm. ~ 27 ~ . Valoarea puterii pompei este dată în funcţie de debitul pompei şi de presiune în “Nomograma pentru determinarea puterii la pompele cu roţi dinţate”. calculată şi cu ajutorul următoarei relaţii: p·Q N = —— 612 Puterea pompei este de fapt puterea motorului electric care acţionează pompa. m-modulul de angrenare. mc/s. valoarea debitului este cunoscută din datele proiectului. aceasta fiind de 230 l/h (adică 3. În cazul nostru. la construirea caracteristicilor se consideră aceasta exprimând pierderile volumice prin produsul K x p. De obicei această valoare se notează cu litera Q şi se măsoară în mc/h. unde K este un coeficient de proporţionalitate. Presiunea lichidului care circulă prin sistem este: p = 40 kg/cmp. mc/min.La pompele volumice la o turaţie constantă.. Deoarece pierderile volumice sunt aproximativ proporţionale cu presiunea de refulare.

scurtarea danturii nu este recomandată. prin jocul frontal între suprafaţa inelară frontală a roţii dinţate şi corpul pompei prin linia de contact a dinţilor în angrenare. Valoarea randamentului pompei este cunoscută. când contactul nu este continuu. de la periferia suprafeţei inelare spre jocul din lagăre. la care este mărită lăţimea muchie exterioare. Scurgerea prin jocul radial la pompe este îngreunată de faptul că sensul scurgerilor este invers sensului de circulaţie a lichidului în procesul pompării. pierderile se compun din: pierderi volumice.85% (η = 0. Pierderi mecanice şi hidraulice ~ 28 ~ . În scopul reducerii scurgerilor periferice. rezistenţe mecanice şi hidraulice. ca urmare a scurgerii lichidului prin jocuri. dacă se ţine seama de faptul că pierderile periferice ocupă un procent mic.Randamentul total al pompei şi elementele componente ale acestuia folosesc la aprecierea funcţionării pompei. pe părţile frontale ale danturii.3. A) Pierderi volumice (scurgeri) Scurgerea lichidului din camera de refulare spre camera de aspiraţie poate avea loc pe următoarele căi: prin jocuri radiale între suprafaţa cilindrică interioară a corpului pompei şi periferia roţilor dinţate.85%).3. Pierderi în pompa cu roţi dinţate În pompa cu roţi dinţate. de la cavitatea de refulare spre cea de aspiraţie. ea fiind de 0. la unele oimpe sau folosit roţi dinţate cu dinţi scurţi. însoţită de reducere debitului pompei şi. iar în zona de angrenare a dinţilor. Cap. Această scurtare este însă. Scurgerile prin jocul inelar frontal au loc în sens radial. B). umplerea incompletă la aspiraţie a golurilor dintre dinţi şi micşorarea debitului ca urmare a cavitaţiei şi a conţinutului de aer şi gaze în lichidul pompat.

debitul pompei depinde nu numai de vâscozitatea. învingerea forţelor centrifuge şi de inerţie. Scăderea presiunii în camera de aspiraţie până la o valoare critică este urmată de degajarea de vapori din lichid şi aer. altele nu depind de ea. unele depind de presiunea de refulare. Pierderile hidraulice se referă la: frecările în procesul deplasării lichidului cuprins între jocurile dintre roţi şi părţile fixe şi în camerele de lucru ale pompei. ocupând o parte din volumul camerei. conţinutul în aer şi gaze al lichidului la alimentare şi de elasticitatea lichidului. viteza de circulaţie a lichidului în organele pompei. se realizează o umplere mai bună. turaţia şi presiunea de refulare. Dintre pierderile mecanice. C)Pierderi la aspiraţie Din cauza depresiunii care se formează în camera de aspiraţie. duce la micşorarea debitului pompei şi la înrăutăţirea funcţionării ei. ~ 29 ~ . prin creşterea momentului de răsucire necesar antrenării roţilor dinţate. Cu creşterea vitezei lichidului la aspiraţie. care. dar şi de presiunea minimă din camera de aspiraţie. Astfel. pot avea loc umplerea incompletă a golurilor dintre dinţi şi apariţia cavitaţiei.Pierderile mecanice şi hidraulice sunt provocate de frecările mecanice şi hidraulice care însoţesc procesul de lucru în pompă şi care se opun mişcării pieselor în rotaţie.

~ 30 ~ . Aspiraţie. se recomandă să se micşoreze unghiul β1 . se precizează forma camerelor de lucru şi forma exterioară a corpului. astfel când se impune posibilitatea funcţionării reversibile a pompei. camera de lucru. La creşterea presiunii şi micşorarea numărului de dinţi. Există un număr mare de soluţii constructive. La pompele depresiune joasă. este necesar ca sectorul de aspiraţie să fie analog cu cel de refulare. de obicei. cu valoare maximă pentru β1 cuprinsă între 75 şi 80°. Astfel. în scopul îmbunătăţirii etanşeităţii frontale. fabricare sau exploatare. se stabileşte materialul din care se confecţionează şi tehnologia fabricaţiei.Corpul pompei La proiectarea corpului pompei se calculează canalele de aspiraţie şi de refulare. se folosesc camere simetrice de aspiraţie şi refulare. Unghiul β1 care limitează camera de lucru variază între 45 şi 86°. refulare. rezultate din multiplele condiţii care se pun la proiectare.

4. sau cu centrarea prin ştifturi. prezoane sau bolţuri. ~ 31 ~ . Avantajele construcţiei de tip deschis sunt: -simplitatea fabricării -asigurarea preciziei necesare în direcţia axială Dezavantaje:-dificultatea de a realiza jocul frontal uniform dintre roţile dinţate -asigurarea abaterilor minime de coaxialitate Aceasta se explică prin faptul că prelucarea corpului şi a capacelor se execută separate şi astfel sunt posibile erori de perpendicularitate. respective capace.4.3) sau semideschis(fig. Capacele se asamblează prin şuruburi.Camerele de aspiraţie şi de refulare[4] Forma constructivă a corpului. coaxialitate şi joc axial.4) .Corpul pompelor se execută de tip deschis (fig.Camerele de aspiraţie şi refulare sunt reprezentate în figura de mai jos: Fig 4. cu centrarea pieselor pe pragurile de centrare strunjite în corp.2.

la montaj.[4] Construcţiile de tip semideschis impun o tehnologie de fabricaţie mai complexă. [4] Asamblarea capacelor prin cepuri de centrare impune o înaltă de prelucrare.3) Corp de tip deschis. Rămâne totuşi dificultatea asigurării coaxialităţii lagărului practicat în corpul pompei şi respectiv în capac. însă oferă comparativ unele avantaje imporatante. micşorarea timpului total de prelucare.4) Corp de tip semideschis. Fig (4. cum sunt: asigurarea perpendicularităţii suprafeţelor laterale faţă de axa rotoarelor şi paralelismul feţelor frontale de la ambele capete şi prin urmare îmbunătăţirea etanşeităţii.Fig (4. reducerea gabaritelor prin compactitatea cu un capac. între piesele conjugate. pentru a evita neperpendicularitatea sau excentricitatea. ~ 32 ~ .

Când această compensare este realizată complicat. 4. Prin creşterea numărului de dinţi se îmbunătăţeşte uniformitatea debitului.1. Pentru a se îmbunătăţi randamentul volumic la pompele cu presiuni de refulare mai mari de 70 kgf/ cm 2 se aplică uneori compensarea automată a jocului lateral inelar. ceea ce permite simplificarea construcţiei şi uşurarea cerinţelor tehnologice. ceea ce nu este. corpul pompei este prevăzut cu tălpi de fixare (la corpul de tip deschis) sau cu flanşe (la corpul de tip semideschis).Roţile dinţate din cadrul pompei Ca elemente ale pompelor. La alegerea numărului de dinţi se au în vedere următoarele: folosirea roţilor dinţate cu un număr mic de dinţi permite utilizarea mai completă a golurilor dintre dinţi este mai mic. Capacitatea de rezistenţă a pompei se examinează experimental la presiuni de încercare mărite faţă de presiunea de lucru a lichidului. în scopul micşorării efectului produs de funcţionarea la rezonanţă. în general.Asamblarea conductelor de aspiraţie şi respectiv refulare. posibil la roţile cu ~ 33 ~ . ca urmare a variabilităţii debitului refulat. Utilizarea roţilor cu număr mare de dinţi duce la creşterea distanţei dintre axele roţilor. Pentru fixarea pompelor la instalaţia de lucru. Roţile dinţate cu un număr mic de dinţi se utilizează la pompele cu o gamă largă de variaţie a debitului şi a presiunii de refulare. iar în cazul unei lăţimi mici a corpului aceste canale sunt amplasate într-unul dintre capace. Raportul de transmitere a perechii de roţi dinţate utilizate ca elemente de pompare se alege de obicei egal cu unu. se face prin filet sau prin flanşe. Calculul de rezistenţă pentru corpul pompei se efectuează numai în cazuri speciale (la pompe de presiune înaltă). sistemul constructiv al etanşărilor poate duce la mărirea dimensiunilor şi la necesitatea alegerii unui număr mai mare de dinţi. Canalele de aspiraţie şi refulare se dispun în corpul pompei lateral. permiţând utilizarea rulmenţilor pentru lagăre. o largă răspândire au căpătat roţile dinţate cu dinţi drepţi cu profil în evolventă. Pereţii corpului se rigidizează prin nervuri.

Pentru roţile dinţate utilizate ca elemente de pompare se impun condiţii suplimentare. Roţile dinţate cu număr mare de dinţi se folosesc obişnuit la pompele cu presiuni de refulare mici şi medii. De exemplu . deoarece fixarea prin caneluri sau pene micşorează rezistenţa coroanei şi a arborelui. îmbunătăţirea aspiraţiei. Unele măsuri constructive aplicate roţilor dinţate din transmisii nu sunt potrivite pentru roţile utilizate la pompe. uzura rapidă a dinţilor şi mărirea spaşiului mort care nu participă la procesul de refulare.număr mic de dinţi. pierderi minime prin spaţiul închis între dinţi etc. Asamblarea liberă. roţile dinţate se confecţionează dintr-un întreg cu arborele. ~ 34 ~ . înrăutăţind în acelaşi timp caracteristica de aspiraţie. Nici unul dintre sistemele de deplasare a danturii la roţile dinţate folosite în transmisii nu este universal. scurtarea dintelui determină intensificarea zgomotului. astfel încât să se asigure o suprafaţă frontală suficientă pentru etanşare. Fixarea prin presare presare a roţilor pe arbori este utilizată rareori. permite ca jocul frontal inelar între roţi şi carcasă să se autoregleze după valorile presiunilor lichidului pe feţele frontale şi să se asigure existenţa permanentă a peliculei de ulei între suprafeţele frontale. la pompele de presiune medie. Pompele cu roţi dinţate actuale . în orificiul central al roţii conduse se presează bucşa cuzinetului sau rulmentul cu ace. sau separat. se folosesc lagăre de alunecare sau cu ace. utilizate în construcţia de maşini. Roţile dinţate se confecţionează dintr-un întreg cu arborele. mai ales la pompele cu presiune joasă. unde distanţa dintre axele roţilor fiind mică. cu număr mic de dinţi şi cu modul mare. unde sarcina de pe dinte este ralativ mică. rezultate din specificul funcţionării pompei (asigurarea unui randament volumic cât mai bun. La această construcţie. se confecţionează cu 630 dinţi la un rotor. Construcţia şi montarea roţilor pe arbori. În acest caz. în sens axial. micşorând astfel uzura. Deplasarea danturii. La pompele de joasă presiune arborele roţii conduse este fix. Mai răspândită este fabricarea separată a arborilor. La pompele cu presiune mare. speciale. roţile dinţate au un număr mare de dinţi (24-28). fiecare sistem dând rezultate satisfăcătoare între anumite limite ale valorilor parametrilor constructivi şi funcţionali ai angrenajului.). La pompele cu presiune mare şi cu moment de răsucire mare se utilizează asamblarea prin caneluri sau pană.

care face imposibilă montarea lor. Dezavantajul esenţial. se prevede un reazem suplimentar. Construcţia acestora depinde de particularităţile constructive ale pompei şi de faptul că este conducător sau condus. este dimensiunea diametrală mare. La alegerea soluţilor se ţine seama de dimensiuni. dar care impun o înaltă precizie la montaj. deoarece în acest caz se poate realiza o durată de lucru de circa 3000-5000 h. Folosirea rulmenţilor cu ace la pompe de presiune înaltă este indicată numai în cazul debitelor mici. Lagărele Lagărele utilizate în construcţia pompelor cu roţi dinţate trebuie să satisfacă următoarele condiţii principale: -dimensiuni mici. -economicitatea fabricaţiei şi exploatării. limitează considerabil folosirea rulmenţilor la pompe. pene sau arbore flexibil. mai ales la pompele utilizate în construcţia de maşini. după caz. cu transmiterea momentului de răsucire prin caneluri. rulmenţi cu bile sau cu ace etc. în diferite scopuri. condiţile tehnologice. care au dimensiuni mici şi o bună capacitate de încărcare. lagăre de alunecare sau lagăre de rostogolire. a) Lagărele de rostogolire. încadrate în spaţiul destinat reazemelor. Ca lagăre se folosesc: lagăre de alunecare. Cerinţe de montaj mai uşoare au rulmenţii cu ace care sunt asamblaţi într-o carcasă separată. cu reazeme de sprijin sau în consolă. Când transmiterea momentului de rotaţie la arbore se face printr-o şaibă sau roată dinţată montată pe arborele pompei.Arborii . -durata de funcţionare de circa 5000-6000 h. durata de funcţionare. -o mare precizie în respectarea jocurilor radiale şi axiale. Distanţa mică dintre centrele roţilor dinţate şi impunerea dimensiunilor de gabarit. Uneori arborele conducător are capetele ieşite în afara carcasei pompei. ~ 35 ~ . în anumite cazuri. Se folosesc. simplitatea construcţiei. -simplitate la montare şi demontare.prezintă avantajul că se procură gata fabricate în tipuri standardizate. Arborii pot fi cu acelaşi diametru pe toată lungimea sau în trepte. sunt simple şi se montează relativ uşor. În ultimul timp au început să se folosească mai mult lagăre cu ace. Condiţile de lucru specifice pompelor fac ca lagărele să fie puternic solicitate. În prezent un număr mic de pompe folosesc rulmenţi cu role sau cu bile.

~ 36 ~ . tinând seama că temperatura corpului pompei este dependentă de temperatura mediului înconjurător şi de temperatura uleiului de ungere. O bună funcţionare are loc când se asigura frecarea lichidă. La unele pompe.2 şi 0.Uneori bucşele de reazem sunt bimetalice. Folosirea bucşei de oţel permite să se realizeze o economie de material neferos şi să se evite deplasările bucşei în piesa în care a fost presată. în acest caz corpul se execută din material antifricţiune.Pentru buna funcţionare a rulmenţilor.4 din diametrul acelor. În acest caz. în scopul descărcării reazemelor de forţele radiale. diametrele acelor nu trebuie să difere între ele cu mai mult de 0. b) Lagărele de alunecare. În mod similar trebuie să se considere cazul când coeficientul de dilatare al piesei în care este asamblată bucşa lagărului este mai mic decât coeficientul de dilatare termică a bucşei. Capacitatea de încărcare.sunt preferate în cazul distanţelor mici între centrele roţilor dinţate. Modificările dimensiunilor sub acţiunea temperaturii se consideră la stabilirea toleranţelor. Calculul lagărelor de rostogolire se execută după indicaţiile tratatelor de organe de maşini. sau prelucrate în corpul pompei. în capace sau în piesele de etanşare. Dacă coeficientul de dilatare termică al materialului piesei este mai mare decât al materialului cuzinetului. pentru a se evita deplasările relative în timpul creşterii temperaturii de lucru. presată în corpul pompei.02 mm. Siguranţa şi durata de funcţionare a lagărului de alunecare depind de caracterul frecării pieselor conjugate. face ca aceste lagăre să fie folosite la pompele de presiune înaltă. atunci asamblarea cuzinetului trebuie să se facă cu prestrângere suficientă. iar în lagăr între acele vecine trebuie să se asigure un joc cuprins între 0. Constructiv aceste lagăre sunt formate dintr-o bucşă cilindrică din material antifricţiune. la cele patru reazeme se aduce uleiul la presiunea de refulare în partea diametral opusă punctului de aplicare a forţei care acţionează asupra lagărului. uzura suprafeţelor de lucru se produce numai în perioadele de pornire şi oprire. relativ mare. Un strat subţire din bronz de plumb se aplică prin centrifugare pe suprafaţa inerioară a bucşei de oţel.

Condiţii similare se cer şi în cazul în care piesele de etanşare sunt în acelaşi timp capace de închidere a pachetului de piese ale pompei. Materialul din care se confecţionează capacul este de regulă acelaşi cu al corpului pompei.02 mm la raza de 50 mm. Abaterile de la planeitate a suprafeţelor de îmbinare sunt admise numai pentru concavitate până la maxim 0. Se aplică următoarele sisteme de etnaşare: garnituri moi fără compensarea automată a uzurii. a uzuri inelele frontale cu compensare automată a uzurii prin mijloace mecanice sau hidraulice.005 mm.005 mm. La piesele de etanşare groase. La prelucrarea bucşelor de etanşare se pun următoarele condiţii: -abaterea de la perpendicularitate a planului de etanşare faţă de axă să fie mai mică de 0. O problemă importantă este etanşarea arborelui de antrenare. Forma inelelor de etanşare depinde de forma corpului pompei. La piesele care se centrează după degajările din corpul pompei pentru etanşare se utilizează bucşe de etanşare. scurgerea în exterior a lichidului de lucru.2. în inele se frezează canale destinate în acest scop. la o rază de 50 mm. Prin etanşarea arborelui de antrenare se urmăresc să se evite: pătrunderea aerului în camera de aspiraţie.01-0. bucşe în orificile cărora se montează rulmenţi.4. Suprafaţa de lucru a inelelor se prelucrează fin. -abaterea de la planeitate a suprafeţelor laterale să nu depăşească 0. care pot fi: bucşe pentru etanşarea frontală între rotor şi carcasă. abaterea de la perpendicularitate a suprafeţei laterale faţă de axul găurii nu trebuie să fie mai mare de 0. de dimensiunile locului de etanşare şi de tipul construcţiei. Când piesa de etanşare constitue şi lagăre de alunecare se impun condiţii speciale asupra prelucrării şi naturii materialelor. pătrunderea în interior a impurităţilor. -abaterea de la cilindricitate (ovalitatea) sau conicitate poate fi de maxim 0.iar uneori din material plastic. oţel călit sau aliaje de alumiu. Condiţile impuse capacelor de etanşare sunt mai uşoare când între capac şi corpul pompei se folosesc garnituri. care constitue şi supor pentru rulment. ~ 37 ~ . bucşe al căror interior constitue lagărul de alunecare.Piese pentru etanşare Inelele de etanşare sunt confecţionate din fontă cu proprietăţi antifricţiune.01 mm. La pompele cu canale de descărcare. bronzuri.Cap.005 mm. manşon cu compensarea automată hidraulică sau mecanică.

1.8 mm. Se recomandă să se adopte canale cu secţiunea transversală dreptunghiulară. Înlăturarea scurgerilor la suprafaţa arborelui se asigură pintr-o oarecare strângere a inelului pe diametrului interior. de calitatea prelucrării arborelui şi mai puţin de turaţia arborelui. El se confecţionează din cauciuc special. tehnologia de fabricaţie este mai pretenţioasă şi sunt mai sensibile la funcţionarea pompei în regim de vibraţii. se montează mai uşor în capacul pompei. strângerea pe diametrul exterior trebuie să fie de circa 0. ~ 38 ~ . strângerea flanşei. Comparativ. Suprafaţa pe care se deplasează etanşorul trebuie să fie prelucrată fin.3-0. Pierderi în pompa cu roţi dinţate În pompa cu roţi dinţate. când contactul nu este continuu. Uneori. Garniturile moi nu asigură complet etanşeitatea. La acestea siguranţa etanşării de material ales şi de tehnologia de prelucrare. prin jocul frontal între suprafaţa cilindrică inerioară a corpului pompei şi periferia roţilor dinţate. Un dezavantaj important al acestui sistem este frecarea mare şi uzura rapidă. pierderile se compun din: pierderi volumice. Etanşorul de tip manşon este utilizat de la pompele dinţate. cu ajutorul arcului inelar.Garniturile moi se utilizează de obicei la pompele cu presiune mică. Pentru a asigura ermeticitatea la conturul exterior. rezistenţe mecanice şi hidraulice. umplerea incompletă la aspiraţie a golurilor dintre dinţi şi micşorarea debitului ca urmare a cavitaţiei şi a conţinutului de aer şi gaze în lichidul pompat. bucşele de etanşare necesită dimensiuni de gabarit mai mari.Pierderi volumice Scurgerea lichidului din camera de refulare spre camera de aspiraţie poate avea loc pe următoarele căi: prin jocurile radiale între suprafaţa cilindrică interioară a corpului pompei şi periferia roţilor dinţate. pentru etanşarea arborelui de antrenare. Coeficientul de frecare μ al garniturii mai depinde de material. se folosesc inele de cauciuc şi de dimensiuni mici. scurgerile în lungul arborelui fiind de ordinul a 0. ca urmare a scurgerii lichidului prin jocuri. Uzura se compensează în acest caz prin strângerea şuruburilor de la flanşe. prin jocul frontal între suprafaţa inelară frontală a roţii dinţate şi corpul pompei şi prin linia de contact al dinţilor în angrenare. O particularitate a bucşelor de etanşare este faptul că pot lucra la temperaturi înalte fără a-şi pierde funcţiunea de compensare automată a uzurii. de .3 cm3 /min pe 1 cm din lungimea circumferinţei.

de la periferia suprafeţei inelare spre jocurile din lagăre.1-0. La roţile dinţate cu un număr de dinţi mai mare de 10-12. la secţiunea mare. Jocul radial este practic variabil. Scurgerile prin linia de contact a dinţilor apar când nu se realizează un contact continuu pe toată lungimea flancurilor dinţilor în angrenare. corespunzătoare jocului radial. pierderile locale la schimbarea secţiunii transversale de scurgere a lichidului prin trecerea de la secţiunea mică. În scopul reducerii scurgerilor periferice. Experimental se constată că scurgerile prin jocul radial ocupă un procent mic din totalitatea pierderilor volumice. la unele pompe s-au folosit roţi dinţate cu dinţi scurţi. sporind astfel debitul prin creşterea golului dintre dinţi şi micşorarea spaţiului mort dintre dinţii angrenaţi. Montarea excentrică a roţii dinţate pe axul ei determină scurgerea pulsatorie a jocului radial. pe părţile frontale ale danturii. deoarece acesta depinde: de încovoierea arborelui sub acţiunea forţelor de presiune. Această scurtare este însă însoţită de reducerea debitului pompei şi. În realitate uzura pieselor. de centrarea roţii dinţate şi a rulmenţilor. uneori se utilizează dinţi cu înălţimea capului mărită cu 0. Scurgerile prin jocul inelar frontal au loc în sens radial. Procesul scurgerii lichidului prin jocul radial este inflenţat de: scurgerile prin jocul inelar frontal. defectele suprafeţelor în contact ţi erorile tehnologice deprelucrare determină un oarecare joc pe linia de contact a dinţilor. de la cavitatea de refulare spre cea de aspiraţie. scurtarea danturii nu este recomandabilă. precum şi schimbarea viscozităţii cu schimbarea presiunii şi a temperaturii lichidului. corespunzătoare golului dintre dinţi şi invers. dacă se ţine seama de faptul că pierderile periferice ocupă un procent mic. la care este mărită lăţimea muchiei exterioare. este de asemenea variabil. variabilitatea debitului în jocuri. jocul real frontal. Variabilitatea jocului frontal se datorează: variabilităţii presiunii de refulare. abaterilor tehnologice de la planeitatea şi paralelismul suprafeţelor aferente.15 mm faţă de înălţimea normală. În timpul lucrului. eventualei înclinări a suprafeţelor faţă deplanul perpendicular pe axa de rotaţie şi deformaţiei elastice a pieselor componente ca urmare a creşterii presiunii lichidului. de dilatările termice inegale ale pieselor pompei când se impune o astfel de construcţie şi de jocurile necesare la asamblarea pieselor în rotaţie.Scurgerile prin jocul radial la pompe sunt îngreunate de faptul că sensul scurgerilor este invers sensului de circulaţie a lichidului în procesul pompării. iar în zona de angrenare a dinţilor. ~ 39 ~ .

Pierderile hidraulice se referă la: frecările în procesul deplasării lichidului cuprins între jocurile dintre roţi şi părţi fixe şi în camerele delucru alepompei.Experienţele arată că randamentul volumic se îmbunătăţeşte cu mărirea lăţimii roţilor dinţate. dar şi de presiunea minimă din camera de aspiraţie. Pierderi la aspiraţie Din cauza depresiunii care se formează în camera de aspiraţie. 3. mai ~ 40 ~ . respectiv a golirii lui şi a transportului spre refulare şi în procesele ce au loc în spaţiul închis între dinţii angrenaţi. conţinutul în aer şi gaze al lichidului la alimentare şi elasticitatea lichidului. pe lângă micşorarea debitului şi înrăutăţirea randamentului. altele nu depind de presiunea de refulare (sistemul de etanşare a arborelui. Pentru a se reduce intensitatea şocului hidraulic şi a fluxului invers. frecările în timpul umplerii golului dintre dinte. prin creşterea momentului de răsucire necesar antrenării roţilor dinţate. se realizează o umplere mai bună. deoarece în acest caz se reduce raportul dintre suprafeţele scurgerii inverse inutile şi suprafaţa corespunzătoare refulării. Asupra umplerii incomplete. turaţia şi presiunea de refulare. Cu creşterea vitezei lichidului la aspiraţie. Dintre piederile mecanice. ocupând o parte din volumul camerei. rulmenţi). care. prin care lichidul sub presiune intră şi umple complet golul dintre dinţi. unele depind de presiunea de refulare (frecarea în angreanaj etc. ca urmare a ţocurilor şi a pulsaţiei lichidului care apar la ajungerea bulelor de aer şi gaz în zona de refulare. viteza de circulaţie a lichidului în organele pompei. în partea de refulare. debitul pompei depinde nu numai de viscozitatea. poate avea loc umplerea incompletă a golurilor dintre dinţi şi apariţia cavitaţiei. poate provoca uzura rapidă a pieselor. Pierderi mecanice şi hidraulice Pierderile mecanice şi hidraulicesunt cauzate de frecările mecanice şi hidraulice care însoţesc procesul de lucru în pompă şi care seopun mişcării pieselor în rotaţie. Astfel. Scăderea presiunii în camera de aspiraţie până la o valoare critică este urmată de degajarea de vapori din lichid şi aer.). erodarea şi apariţia microfisurilor în zona de refulare. învingerea forţelor centrifuge şi de inerţie. duce la micşorarea debitului pompei şi la înrăutăţirea funcţionării ei. Umplerea incompletă a golurilor dintre dinţi . uneori pe suprafaţa cilindrică a corpului pompei. se prevăd canale înguste. înainte ca aceasta să ajungă în camera de refulare.

Cap. La construcţii bine etanşate. Practic în uleiurile minerale din sistemele hidraulice conţinutul de aer în amestec este de circa 10% din volumul lichidului. Pe lângă coeficientul de absorţie α. Pierderi cauzate de conţinutul în aer şi gaz în lichidul pompat Prezenţa în lichidul pompat a bulelor de aer şi gaz inflenţează esenţial asupra debitului pompei.3.ales la turaţii mari. un consum suplimentar de putere. conţinutul de aer dizolvat în uleiurile minerale atinge 8-10%. în principal.Măsuri pentru înlăturarea consecinţelor cuprinderii lichidului în spaţiul dintre dinţii aflaţi în angrenare În timpul angrenării. Cantitatea de aer dizolvată în lichid este determinată de coeficientul de absorţie α. În consecinţă rezultă: o solicitare suplimentară pulsatorie a elementelor pompei. iar funcţionarea fără cavitaţie poate fi prejudiciată. Spre sfârşitul perioadei de angrenare a perechilor de dinţi. Experienţele arată că. un alt coeficient β caracterizează volumul relativ de aer conţinut în ulei în stare nedizolvat. 4. Acest coeficient depinde. prin înrăutăţirea condiţilor de umplere. în condiţii normale de temperatură şi presiune. ca urmare a variaţiei volumului cuprins între perechile de dinţi aflaţi în angrenare variază presiunea lichidului închis în acest spaţiu. Prin creşterea depresiunii la aspiraţie. influenţează şi intervalul de timp în care golurile dintre dinţi se găsesc în zona de aspiraţie. creşte conţinutul de gaze în lichid şi se îmrătăţeşte randamentul volumic. acest coeficient se reduce la minimum. dependent de proprietăţile fizice ale lichidului şi care caracterizează volumul relativ de aer dizolvat în lichid.4. în urma măririi volumului cuprins între dinţii angrenaţi se creează o depresiune înaintată ~ 41 ~ . uzura prematură a pieselor şi scăderea randamentului.de particularităţile instalaţiei hidraulice.

10 se foloseşte când prelucrarea finală a danturii este şeveruirea. Se foloseşte în special oţelul de construcţie. Oţelul OLC 45 călit la 250-180 HB se foloseşte pentru rotoare cu viteza periferică până la 1 m/s şi pentru valori medii ale presiunii specifice pe suprafaţa de lucru a dinţilor. fie în schimbarea parametrilor angrenării. iar în ultimul timp materiale ceramice. iar umplerea golurilor dintre dinţi este diminuată. În acest caz ca material de construcţie se foloseşte oţelul aliat 12HN3A. generează zgomot în funcţionare. 13CN35 şi HGT. Mai mult este folosit oţelul carbon şi oţelul aliat. dinţii. în scopul micşorării gradului de acoperire până la valori apropiate de unitate. rezistenţa la uzură etc. acesta să comunice cu zona de aspiraţie. după o călire cu o tehnologie specială.Materiale utilizate la construcţia pompei Roţi dinţate. printre care: caracterul şi mărimea sarcinilor.în acest spaţiu. În cazul prelucrării prin şervuire.4. Realizarea a două linii simetrice faţă de linia centrelor. viteza periferică. Cap. suprafaţa cilindrică la diametrul exterior şi suprafata de reazem se şlefuiesc . După prelucrare. astfel încât în timpul micşorării spatiului închis între dinţi. care constau în unirea spaţiului cuprins între dinţi cu cavitatea de aspiraţie şi refulare. se utilizează practicarea canalelor speciale de descărcare a lichidului în pereţii frontali ai pieselor de etanşare. ~ 42 ~ . Se mai folosesc pentru roţile dinţate ale pompelor . Oţelul 40C. suprafeţele frontale. uneori bronzul. condiţiile de rezemare. se şlefuiesc la diametrul exterior numai suprafeţele frontale frontale şi suprafaţa cilindrică. Îmbunătăţirea acestei soluţii s-a obţinut prin adoptarea canalelor cu laturi construite din arce de cerc sau a canalelor de forma golurilor dintre dinţii unei roţi cu clichet. Pentru înlăturarea efectelor dăunătoare se iau diverse măsuri constructive.4. Mai mult. oţelurile 35 CN15. care favorizează apariţia cavitaţiei. La alegerea materialului şi a gradului de prelucre se au în vedere condiţile tehnice şi economice impuse. Nivelul maxim al zomotului produs de roţile dinţate în angrenare este de 82-85 decibeli. dar această măsura nu este suficient de eficientă.

mai ales în cazul utilizării lagărelor de alunecare. Cu. pentru evitarea apariţiei fisurilor.3-0. Oţeluri similare se folosesc şi în cazul în care suprafaţa arborelui constitue calea de rulare a rolelor sau acelor lagărului de rostogolire. La presiuni specifice de ordinul 10-20 kgf/cm2 şi viteze periferice de circa 2 m/s se folosesc fonte perlitice aliate SCiT1 şi SCiT2 (după GOST).Arborii. pentru reazeme se pot utiliza materiale metaloceramice sau plastice. care reduce considerabil timpul de prelucrare a lagărelor de fontă.35 din jocul radial dintre corpul pompei şi suprafaţa cilindrică exterioară a roţii dinţate. materialul arborelui. În cazul folosirii lagărelor de alunecare. Când sprijinirea se face pe rulmenţi. prin curenţi de înaltă frecvenţă. În cazul pompelor de presiune joasă. La presiuni specifice ridicate şi turaţia 3000 rot/min uneori se foloseşte bronzul cu staniu cu adaos de argint şi beriliu. ~ 43 ~ .02-0. -excentritatea porţiunilor de fixare a roţilor dinţate faţă de palier să nu depăşească 0. La fabricarea arborilor se folosesc în special oţelurile aliate după GOST 2OH. O îmbunătăţire a funcţionării lagărelor de fontă s-a obţinut printr-o prelucrare termică specială (sulfidare). 12HN2. Fe. -trebuie să asigure duritatea şi finisarea (superfinisarea) corespunzătoare suprafeţelor de lucru ale palierelor. de obicei. arborii se confecţionează de obicei din oţel 4OH (GOST) sau chiar OLC45 cu tratarea termică până la obţinerea durităţii 54-56 HCR. 12HN3. Bronzurile de staniu se folosesc numai la condiţii grele de lucru. Lagărele de fontă cer o finisare superioară a suprafeţelor de frecare. Lagăre de alunecare. fapt ce trebuie luat în considerare la stabilirea grosimii cuzinetului şi a jocurilor în lagăre. Mn. Mg.005 mm. Uneori. La fabricarea arborilor se impun următoarele condiţii principale: -ovalitatea şi conicitatea să nu fie mai mari de 0. când presiunea specifică în lagăre este mai mică. cementate şi călite la suprafaţă până la duritatea 62-64 HRC. precizia prelucrării suprafeţei şi tratamentul termic trebuie să corespundă cerinţelor pieselor în frecare. Călirea arborilor se face. în acest scop se folosesc oţeluri de nitrurare. Sn. sau prin încălzirea în cuptor şi răcirea în ulei.04 mm. -bătaia capătului arborelui (spre transmisie) faţă de palier nu trebuie să fie mai mare de 0. S şi Ti. Aliajele de alumiu au un coeficient mare de dilatare termică. 18HNVA şi 13HNVA. La pompele Keelavit ca adaos la aliajele de aluminiu pentru cuzineţi se utilizează: Ni.

la pompele de presiune înaltă se folosesc aliaje de aluminiu. Principalele condiţii tehnice care sa impun la fabricarea corpurilor pentru pompele de presiune medie şi înaltă: -distanţa dintre centre să fie menţinută cu o precizie de 0.015 mm.01 mm. la distanţa de 100 mm pe rază. -abaterile de la paralelism ale suprafeţelor frontale să nu depăşească 0. De aceea.01 mm pe toată lăţimea roţiloe dinţate. este necesar ca muchiile să se termine ascuţite. materialul trebuie să corespundă acestor cerinţe.01-0. În acest scop se folosesc fonte aliate şi aliaje de aluminiu.005-0.01 mm. În scopul micşorării pierderilor de lichid.Corpul pompei. Ca material pentru fabricarea corpurilor pompelor se folosesc: fonte cenuşi.01 mm. aliaje de aluminiu şi oţel turnat. obişnuite şi speciale. -abaterea de la paralelism a axelor rotoarelor nu trebuie să fie mai mare de 0. ~ 44 ~ . iar concavitatea lor.02 mm. se admite între limitele 0. GOST SCi 32-52 şi SCi 21-40 (pentru pompe de presiuni mici). pe întreaga suprafaţă. Pentru controlul respectării acestor condiţii se folosesc dispozitive pentru control. -nu se admite bombarea (covexitatea) suprafeţelor frontale din corp ale locaşurilor rotoarelor. -locaşul rotoarelor se prelucrează după sistemul alezaj unitar. ceea ce este foarte greu de realizat în cazul fontei obişnuite. Când arborii se sprijină pe lagăre de alunecare constituite din corpul pompei. -abaterile de coaxialitate ale porţiunilor strunjite faţă de lagăre să nu fie mai mari de 0. elaborate de uzina constructoare.008 mm. -abaterea de la perpendicularitate a suprafeţelor frontale faţă de axa rotorului nu trebuie să fie mai mare de 0.01-0. -abaterile de conicitate şi ovalitate nu trebuie să fie mai mari de 0.

7-fus de antrenare roata dinţată. precum şi spaţiul dintre dinţi în timpul angrenării. prin zonele periferice ale roţilor până când ajung în zona de refulare. prin rotirea roţilor. 2-roată dinţată motoare. în sensurile indicate în figură. 8-bucşe din bronz.5. dinţii unei roţi ocupând spaţiul dintre dinţii celeilalte roţi. determină apariţia depresiunii la ieşirea dinţilor de angrenare în zona de aspiraţie. în spaţiul cuprins între dinţi şi carcasa 5. este vehiculat în golurile dintre dinţi. 10-manşete de etanşare. jocul dintre roţile dinţate şi carcasă. 3-roată dinţată antrenată. În figura următoare este prezentată o pompă cu roţi dinţate cu angrenare exterioară. creindu-se depresiune. apoi este trecut în spaţiul de refulare. a) componenţa pompei b) detaliu angrenării dinţilor Rotirea roţilor dinţate. Relizarea pompării depinde foarte mult de modul cum se asigură: condiţile de etanşare. 9fusul roţii conduse. Fig (4. deoarece trecerea spre cavitatea de aspiraţie este închisă. În această zonă începe angrenarea dinţilor celor două roţi dinţate. 5-carcasă.) Pompa cu roţi dinţate cu angrenare exterioară [3] 1-racord de aspiraţie.Cap.[pompe volumice].Funcţionarea pompei cu roţi dinţate Procesul de pompare în pompa cu angrenare exterioară se rezumă la următoarele: lichidul este aspirat în cavitatea de aspiraţie ca urmare a depresiunii care se formează în timpul rotirii celor două roţi dinţate.5.4. cea ce duce la crearea presiunii. În zona centrală a pompei dinţii celor două roţi se interpătrund. ~ 45 ~ . Lichidul este transportat. 6-capac. Prin ieşirea dinţilor din angrenare se eliberează volumul liber dintre dinţi. 4-racord de refulare. Lichidul este aspirat prin racordul 1 şi antrenat în două fluxuri. unde îşi măreşte presiunea şi este obligat să părăseacă pompa.

prin canale speciale de descărcare. Q se împarte în două debite egale Q1 şi Q2 .6.Schema pompei cu roţi dinţate pentru calculul debitului [5] ~ 46 ~ . Q = Qt – q Cantitate de lichid corespunzătoare volumului captat poate fi eliminat dintre dinţi. iar debitul q rămas între roţi în zona angrenării se recirculă. Lichidul preluat în volumul delimitat de spaţiul liber dintre dinţi VABC=VGHI va trebui să îl părăsească atunci când volumul ocupat de un dinte VDEF va ajunge în zona de angrenare.în zona de angrenare mai rămâne un volum mic de lichid q. se va ocupa în această zonă de către dinţii celeilalte roţi dinţate. deoarece VABC>VDEF . În dreptul racordului de refulare cele două debite se întâlnesc cumulânduâse.Volumul dintre dinţi. debitul aspirat. Refulare Q AB B' B A 2 z A' N N' M P M' L L' G H G' H' E' O1 O2 ri E re rp r F' F Q EF Q MN +Q ML C' C D' D Aspiratie Fig.4. practicate la unele tipuri de pompe. Datorită formei dinţilor-profil în evolventă. Q = Q1 + Q2 . acopat de lichid. În pompă va fi în permanenţă un debit mai mare decât cel aspirat sau refulat. prin recircularea lui q. cea mai mare parte a celor două fluxuri de lichid va fi refulată prin racordul 4. preluate de roţi între dinţi şi carcasă.

există egalitatea: M⋅ d ϕ = dL = p ⋅ dV M =p [5] qdt dV =p dϕ dϕ [5] p b 2 du 2 re − rp − u 2 rb dϕ 2 2 M = pb re − rp − u 2 ( ) [5] ( ) Puterea teoretică a pompei este dată de relaţia: 2 2 N T = Mω = pb ω re − rp − u 2 ( ) [5] ~ 47 ~ . Lucrul mecanic corespunzător este dL=p dV în care p este presiunea din spaţiul de refulare.1 Schema de calcul a momentului şi puterii de antrenare la pompa cu roţi dinţate [5] Dacă M este momentul aplicat la arborele roţii conducătoare.1 Figura 4.1.5. este refulat volumul de lichid dV.4. figura 4. prin rotirea pinioanelor cu unghiul elementar dα .4.Momentul şi puterea de antrenare la axul roţii conducătoare În procesul de lucru.5.

executarea unor canale pe flancurile inactive ale dinţilor. iar în unele cazuri în arbore .1 ieşirea profilului de lucru al fiecărui dinte de la roata condusă [5] ~ 48 ~ . 4. se folosesc angrenaje cu grad de acoperire supraunitar. în care V este volumul iniţial iar ∆ V este variaţia maximă de volum corespunzătoare poziţiei în care linia medie a golurilor coincide cu linia centrelor. fără modificarea jocului lateral. suprasolicitarea axelor şi lagărelor. lichidul este închis în spaţiul mort cuprins intre vârful unui dinte şi fundul golului roţii conjugate. astfel încât în procesul de lucru. Pe măsura rotirii. amplificarea pulsaţiei presiunii pe conducta de refulare. Pentru decomprimarea lichidului din zona de strivire. într-o anumită poziţie a punctului de angrenare.4.6.executarea de canale de descărcare pe suprafaţa frontală a capacelor sau în corpul pinioanelor. creşterea zgomotului pompei. Variaţia de presiune din lichidul comprimat se determină cu relaţia ∆ p = E⋅ ∆ V/V. fig. supraîncălzirea lichidului. eroziunea cavitaţională a dinţilor.PROBLEME SPECIFICE FUNCŢIONĂRII POMPELOR CU ROŢI DINŢATE a)Comprimarea lichidului în dantură În general. volumul spaţiului mort scade şi corespunzător presiunea în lichid creşte. în practică se folosesc următoarele soluţii: .6. în construcţia pompelor cu roţi dinţate. Efectul este producerea unor pierderi energetice importante.

Umplerea este funcţie de: durata contactului spaţiilor respective cu zona prin care se face aspiraţia. viteza periferică a roţii dinţate. O umplere incompletă are consecinţe nefavorabile. apare emulsionarea lichidului şi chiar fenomenul de cavitaţie. 4. Funcţionarea în aceste condiţii este periculoasă şi pompa este scoasă rapid din funcţiune.5. execuţia corectă a canalizaţiilor căii de aspiraţie .8 [m/s]. Debitul şi randamentul volumic scad puternic. vâscozitatea lichidului.. presiunea din spaţiul de aspiraţie. lungimea optimă trebuie să corespundă unui unghi la centru α ≈ 450 Fig. O umplere bună poate fi realizată prin asigurarea unei geometrii corecte a spaţiului de aspiraţie.6.b)Aspiraţia şi influenţa vitezei periferice asupra umplerii pompei Parametrii realizaţi de pompele cu roţi dinţate depind în mare măsură de condiţiile din spaţiul de aspiraţie. De asemenea un gol umplut incomplet ajuns în zona spaţiului de refulare. Experienţele şi calculele arată că la viteze de 6. în primul rând printr-o mărire corespunzătoare a arcului de cerc în limitele căruia se produce umplerea.2 Fluxul invers în cazul umplerii incomplete [5] ~ 49 ~ . însoţit de un şoc hidraulic care se manifestă prin creşteri de presiune de câteva ori mai mari ca presiunea de regim a pompei. respectiv de siguranţa umplerii golurilor dintre dinţi cu lichid în dreptul zonei de aspiraţie. figura 4.2 va fi supus unui flux invers.

c)Influenţa vitezei periferice asupra umplerii se manifestă prin forţa centrifugă care apare asupra lichidului din spaţiul dintre dinţi. există relaţia: p = po + ρ 2 2 ω re − ri2 2 ( ) [5] [5] 2 v 2 − vi p = po + γ e 2g în care ve. Se admite în practică o valoare de 0. se impune condiţia ca presiunea absolută a uleiului la intrarea în pompă să fie superioară contrapresiunii rezultate în urma efectului de echilibru de rotaţie ( contrapresiunea absolută la nivelul razei ri ). Problema se tratează având în vedere teoria echilibrului relativ de rotaţie.4 Evazarea racordului de aspiraţie permite transformarea energiei cinetice în energie de presiune şi deci creşterea presiunii statice la intrarea în golurile dintre dinţi.4 bar la baza dintelui pentru care se consideră o umplere satisfăcătoare a golului dintre dinţi.3…0. 4.3 Influenţa vitezei periferice asupra umplerii pompei cu roţi dinţate [5] Presiunea pe discul în rotaţie în masa de lichid se repartizează parabolic. vi sunt viteze periferice corespunzătoare razelor re şi ri În consecinţă. aceasta nu trebuie să fie mai mică de 0. figura 16.7 bar în valoare absolută. ~ 50 ~ . La unele construcţii se utilizează efectul de difuzor în aspiraţie. Se preferă montarea pompei înecat ( sub nivelul din rezervorul de aspiraţie ). figura 4.5.În ceea ce priveşte presiunea din spaţiul de aspiraţie. Între presiunile p şi p0 corespunzătoare razelor exterioară re şi interioară ri.6. Fig.

v1. 4.6.7.4.proiectare la pompele cu roţi dinţate Datele iniţiale de calcul pentru proiectarea unei pompe cu roţi dinţate sunt: debitul Q [l/min].4 Difuzor la intrarea în pompă [5] Cap.7.p1 v2. ~ 51 ~ .1.p2 Fig. turaţia n [rot/min] şi caracteristicile fluidului (în special vâscozitatea).Probleme de calcul şi proiectare la pompele cu roţi dinţate Cap4.

.. cu aria conturului dinţat proiectat pe planele AP.65 p = 10. condiţii tehnice şi tehnologice Pentru presiuni mici şi moderate. sau fontă FC 25..25 Diametrul primitiv Dp se poate estima în funcţie de debit şi turaţie. Coeficientul C se alege în funcţie de mărimea presiunii de lucru: p< 10 bar C = 1. 0.1 Schema de calcul a forţei care solicită lagărele pompei cu roţi dinţate [5] Materiale.7 De ⋅ b⋅ p = 0. este egală cu produsul presiunii p din camera de refulare.20 bar C = 0.25 bar C = 0.3 Q [mm] n [5] Pentru Q [cm3/min] şi n [rot/min] pentru calculul modulului se utilizează relaţia: m = (0. 0. se utilizează relaţiile 6.65.4.. ~ 52 ~ .În cazul pompelor cu angrenare exterioară.1....08) Dp De = m (z+3) [mm] [5] [5] Diametrul exterior în cazul angrenajului cu profilul dintelui necorijat este: Forţa care solicită lagărele. 0. respectiv laturile pătratului înscris în cercul exterior : F = 0.24. corpul pompei se construieşte din FC 25 sau aliaje din aluminiu.06…0.27 şi 6.. iar pinioanele din oţel carbon netratat termic.. 4.7⋅ Cz ⋅ (z+3) ⋅ m2 ⋅ p [5] Fig.4 p = 20. figura 6.... cu relaţia empirică: D p = 12 .29. în care b se exprimă în funcţie de modulul m (b=C m z). La presiuni mari se folosesc oţeluri OLC 45. oţel aliat cu crom. BP. oţel de cementare aliat cu crom şi tratat la 50…60 HRC..7.

Lagărele de rostogolire se folosesc mai rar şi numai la pompele de mari dimensiuni. în care L este lungimea dintre lagăre. aluminiu.7. din fontă cenuşie.0015· De.Caracteristici statice ale pompelor cu roţi dinţate cu angrenare exterioară În figura 4. Abaterea la distanţa dintre axe este ± 0. bronz. Jocul frontal pinion – capac este de oridinul 0.01 mm. în majoritatea cazurilor sunt de alunecare.02 mm Cap.0001. Jocul radial pinion – carcasă este de ordinul 0.0005…. ~ 53 ~ .M.Lagărele. Arborele pinionului trebuie să îndeplinească condiţia de rigiditate fmax/L = 0.4. practicate direct în carcasă.2 este prezentată gama de pompe fabricate la U.0..Plopeni şi parametrii principali ale acestora.2.6.

20 0.25 2.1.50 0.5 26 150 PRD 025 PRD 05 PRD 1 PRD 3 0 0.32 0.5 26 cm 3 /rot 19 60 Q [l/min] 50 40 11 14 16 30 8 5.6 1 2 3 5 8 11 16 21 26 35 Vg (cm 3/rev) 45 56 56 Fig.75 3. Caracteristicile generale ale pompelor cu roţi dinţate [5] În figura 4.2 sunt prezentate caracteristicile statice Q(n) pentru pompele cu cilindree în 70 2 2 .25 0.63 0.60 0.2.7.75 4.25 5 6 8 19 22.4 0.5 11 4 8 14 16 PRD 2 0.80 1. ~ 54 ~ 70 70 .40 0.25 3.25 1.2.2 0.0 1.5 28 32 200 38 45 63 22.75 2.300 p (bar) 5.5 p = 20bar p = 1p 20 4 10 0 1000 2000 3000 4000 n [ r o t/m in ] cm3/rot şi 26 cm3/rot.25 250 1.7. 4.

7.7. Caracteristica statică Q(n) [5] În figura 4.3.2.CALCULUL UTILAJULUI M [Nm] 18 ~ 55 ~ .2.7.5. 4. 4. Fig. sunt prezentate caracteristicile statice de putere P(n) şi caracteristicile statice de cuplu M(n) pentru o pompă cu cilindreea de 8 cm3/rot.Fig.2.2. Caracteristicile statice P(n) şi M(n) [5] 8 c3 m / r o t ∆ p =5 02 r b a 20 40 P [kW] 16 14 12 10 8 6 4 2 200 bar 30 150 bar 20 1 0 ab r 50 bar ∆ p= 25 200 0 bar ba r bar 150 ar 100 b 50 bar 10 5 0 1 0 0 0 2 0 0 0 3 0 0 04 0 0 0 n [ r o t/m in ] Cap.3.

6) 3.8mm ⇒ m=5 mm conform STAS 822-61 Calculul numarului de dinţi Numărul de dinţi la roata conducătoare se determină cu relaţia [4]: 2A z1 = = 21. Debitul real ( ) .04)A=4.02 ÷ 0.5) [3] 2.33 se adoptă z1 = 22 m( i R + 1) (5.3) Recalcularea raportului de transmitere [4] : i1 = z 2 44 = =2 z1 22 Diametrul de divizare al pinionului [4] : Dd 1 = m × z1 = 110 mm (5.1) (5.Calculul modulului minim [4] m=(0. Calculul debitului teoretic ( ) ~ 56 ~ .02 ÷ 0. Randamentul volumic (5. l/min (5.04)A=4.2) Numărul de dinţi la roata condusă[4] : z 2 = i R × z1 = 44 (5.4) Diametrul de divizare a roţii conduse [4] : Dd 2 = m × z 2 = 220 mm 1.8mm ⇒ m=5 mm conform STAS 822-61 A =160mm conform STAS 6055-82 Calculul modulului minim [4] m=(0.

iar ca material vom folosi C45-UNIEN 10083-1 [www. l/min În constructia pompei vom folosi roti dintate cu dantură dreaptă si butuc. Lătimea rotii „b” ce corespunde modulului m=1 este 15 mm. Pentru functionarea pompei vom utilize un motor cu puterea 0. Vom folosi un motoreductor cilindromelcat care v-a avea turatia la iesire de 32.powerbelt.5 Se adoptă z = 13 dinti z Q este debitul de lichid sau cantitatea care se pompează z π m² b z n (5.73 care are turatia motorului de 1000 rot/min si un raport i=30.70.5 z .ro] Numărul de dinti ce corespunde modulului m=1 variază între 12-70.5 z = 12. l/min 40123. Calculul valorii medie a debitului Q=2 Unde: m – modulul danturii b – lătimea rotii z – numărul de dinti n – turatia rotilor Q= Q = 3061.45 = 3061. 4.4) [3] ~ 57 ~ . m=1 [atlas].37 KW cu randamentul total de 0.powerbelt.(5. [www. acesta o sa îl determinăm prin calcule.ro].5 rot/min.7) . Modulul “m” este standardizat conform STAS 822-61.

Q = 3061. q= Q (5. care se recirculă. l/min si Q reprezintă debitul rămas între roti în zona angrenării q. l/min ~ 58 ~ .5) [3] q = 1527.9 .5 .5 Diferenta dintre 13 Q = 39799.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful