Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Recuperare Medicala

    Uploaded by

    Elena Toader
    30 views25 pages

    Original Title

    164650060-Recuperare-medicala

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    30 views25 pages

    Recuperare Medicala

    Uploaded by

    Elena Toader

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 25
    I i i i i ADRIANA SARAH NICA RECUPERARE MEDICALA grr P ra e a cp ft SARAH NICA Ae gO at u RECUPERARE MEDICALA EDITIE REVIZUITA $I ADAUGITA GH EPITURA UNIVERSITARK ,CAROL DAVILA" Bucuresti 2004 ISBN: 973-7918 Format 1/8 din 70x) Editura Universitars Copyright © 2008 nx februare 2004, Aparut 2004 ” Bucuresti ‘Toate dreptuile sunt rezervate Edituri Universtare “Carol Davila” Bucuret PREFATA Specialtate clinicoterapeutict de tip interdsciplinar, Recuperarea Medical, prin valence functionale, ii glsestelocul Hing’ specialitfi consacrate cum sunt: cardologia, newrologis, reumatoogi ‘ortopedia, si altele, Atenja specilistulu de recuperae este indreptaté fate idenifcarea si ameliorizea aspectelor disfuncjionale legate de fctivitates cotidiand, releionals si profesional, care modifics fomportamental boinavuli, pundndu- In dficultate in grade variable, de la dsfunetie moderat, la handicap. ‘Medicina fiziea este 0 specialitate clinico-terapeuticarelativ nou’ sn lume, eats la no in far, Cercetrile modem clinice gi experimentale de fziologie, neurofiziologie i fiziologie adaptativi, au venit si tonfirme o parte din efetele si mecanismele de afiune ale metodelor si programelor de terapie fizicald yi kineto, utilizate in recuperarca medicals Tn tieratura universitard medicala romineasc8, materiale idactice editate Ia diferite universiiii au fost semnalate sporadic 19 uli 2ece ani pentra speciaitatea de recuperare medicals. fn urm& cu ‘inc! ania apdrut "Compendiu de Medicina Fizica gi Recuperare" prima farte de specialtate, care cuprindea unitar 0 punere tn temé privind lspectele particular, teoretice gi aplicative ale medicine de reciperare gi frupsiclor specifice metodologice de medicink fiz si bualneoclimatologie, Luerarea s-a adresat In primul riad studentilor si rezideniilor, dar a fost de asemenea consulta fecvent de colegi din alte specialisi, cu epuizara rapid a ei. ‘Lucrarea de fafa are la ba28 material prezentat in urm ou cinci ani etualizat, ordonat in special pen nevoile studenilor, inercind ‘dspundi la problematia intedisciplinarh a recuperirii medical Lucrarea este structurté in 13 capitole, preventind echilibrat diteritele-metodologit de terapie fzicala (Cermoterapia, masajul, electroterapi, kinetotrapa, terapia ocupationala), balneoclimateriek si patologile principale, benefciare ale programelor de recupare medicala din fara noast Materalul prezenat tn aceasth Tucrare este rodul unei actvitsi indelungate cu student, medicii secundari colegit din specalitate gi din alte sectoare medicale, Lucrarea are la baz’ acumularea unui material informational atitteoretic, edt gi practic, de eva. 20 de ani, pundnd accentul pe experinta clinic I patl bolnavuli, ‘Aste, lurarea se adreseaza in special studenilr de la facultile de Medicins Generala si a celor de la sectia de Fiziokinetoterapie, rezidenjilor gi eolegilor din specalitate ets din alte speciality, care, dialogal interdisiplingr, ncearci sé. ptrunda semnitictia recupersri medicale “Tin st mulfumese tuturor colegilor, pretenilor i nw in ultimel tind familie’ mele, ce8 mic (mamei i copilor mei) si cea mare, de toate Zilele si din toste coljurle, care m-au spit n gin gi tn fap gi si ‘duc. un omagiu Tnregit echipe de profesori si specialist, care au contribuit la formarea mea. Avroares CUPRINS Denumire Introducere in recuperarea medical Evaluarea pacientului in recuperarea medicala. Principii de diagnostic privind relagia boala - disfunctie Kinetoterapia Hidrokinetoterapia si termoterapia Electroterapia Masajul terapeutic Terapia ocupajionali: ‘posttraumatice Recuperarea medicali:in suferingele neurologice Recuperarea medicalé precoce dupa ‘accident cerebral - Dr. Delia Cintezi Recuperarea medicala in suferintele reumatismale Recuperarea medicali in patologia respiratorie si cardio-vascularis Recuperarea medicala in geriatrie Balneoclimatoterapia Bibliografie CAPITOLUL 1 INTRODUCERE iN RECUPERAREA. MEDICALA Recuperarea este un domenia de acivitate complexd medical ‘educational, social sl profesional prin care se urmiresterestabilirea ‘et mai depliné a capacitiit funcionale pierdute de catre wn individ (adult sou copil) in urma unei boli sau traumatism, preeum si dezvoliarea tanor mecanisme compensator, care sti asigure in vitor posiblitatea de munci sau auto-servre, respectiv 0 viaid independentt economle isan social” 1971-Academia Stinjelor medicale ‘Analizatendinjloractuale,privind frecvenja difertelor caegorit de suferinje tn aria patlogici generale, si a formelor de evolu din punet de vedere funcional aati ‘o deviere din sfera ,acutlui® in sera ,croniului’s + efectul negativ al unor avanaje legate de faciitiile ofeite de gradul civilzayiei actual, care au sunt lipste de efecte secundare, cum ar fi ssindromual de dezadaptae", dezvoliarea unor patologii de_stres (bipertensiune arterial, diabetzahart, sindroame dureroase somatice); it stesul, furatul, modificarile de diet, cit gi soliitarea Szicd efectuoasa au determinat o erestere: Ingrijoratoare & manifestiilor vsculare, rele cu expresie clinico-functionala severd (cardiopatia ischemict, accidentle vasculare cerebale arteriopatileperiferice); + eresleea procentului de populaie varsinicd, care are nevoie de 0 ‘concie fica sufiient si necesard pentru independents scuperane Mata « fren ingrjoritoare « patologilor dezvoltate posttraumatic, mai ales jn rindultinerilor, toate acest date (cat altele neprezenate) mativeaz& programele de ecuperare Definivea specials - Recuperarea medicald este 0 seotiune linico-terapeutict specific, de tip conservator, prin eare se urmaest: intrefinerea sau eresleres nivelulsi functional tn diverse patologi, focalizat in special asupra structurilor de relaie (streturile aparatlui Tocomator)s = realizarea unor mijloace facilitator, compensator, fie intinseci (ale pacientului), fe extinseci-cu ajutoral carora pacientul sins desfigoare tctivitatea edt mai aproape de nivel funjional normal Premisele sefiunl de recuperare medicala se pierd in negurile istorct medicine, primele date find legate de numele lui Hipocrat, dar adevarata onganizare de profil de reeuperare cu circuite bine definite se realizeazi dupa cel de-al doilearizboi mondial. in storia specialiai se ImenfioneazA eiteva nume remareabile prin stinsa legiturd cu istoria recuperiri si dnt acestea notim pe Frank H. Krusen, consierat ca tal medicine fzice si Howard A, Rusk, promotor gi susjindtor al reeuperit ‘medicele in timpul gi dup cel de-al dilearizboi mondial. ‘Aste, Sectinea American’ de Medicind Fzicd a fost stabiita tn 1947 si definirea recuperisi sa adiugat in 1949. Kruzen defines Medicina Fizict gi Recuperarea Medical ca secjuni medicale in care, prin examenul cline si evaluarea functonala, se identified diferite fspecte disfunctionale de tip incapacitate, infirmitate sau invaiditate, care pot ajunge ping la handicap si se apreciszi nevestatea obiectivd a recuperiri, Astfl,se introduce un program terapeuic de tip functional, ‘multifocal, wtiliznd terapia faicala, trap ocupational sau alte forme de teapie, care au scopul de a stimula persoanele deficiente, in vederea objinerit unui nivel funcional satsfcitor sau realizirit unui grad ereseut de independents. ‘Recuperarea impune un program de pregtire activi a pacientul pentru stimularee potenjalului maxim funejional, avind ca finaliate ‘ealizarea unui nivel de ativitte socials profesional satisfBcSto. Aceste imperative dovedese eX programele de recuperare medicala sunt programe active, creative, ‘care necesitt un efortcolectiv al unui larg trup de specialist: specialist de recupear, fizoterapeut, kinetoterapeut, fergoterapeut, logoped, psiholog, asistentt social ele. Pe de alt parte Cap. Nntroducerc ta ocuparcen mealelt implica un efort din parte pacientulul gia fumilii, igi va continua programul de recuperare in fun Suportul oferit de aceasta ‘Seopul recuperii este tit ameliorarea unor deficiene,scderea sradului de dependent a persoanelor handicapate, eit si combaterea factorlor de agravare a unor disfuneti somatice, crend diverse faclit si programe de solicitare, adecvatedifertelor patologi, individualizate la bolnay. Pe seurt, ,fecuperarea medicalé foloseste diverse metode de diagnostic si tralament care sh react disfuncyille si 58 facilteze dezvoltarea niveluli funejional edt mat aproape de normal". fn acest context se stractureazi programe de recuperare pentru pacienitgravi eu ‘iferte patologi de tipul ‘= -sufernje reurologice (de tip priferie su central) + ortopedice sau post-taumatice; = reumatologice, att de tip cronic degenerativ (articular si perarticular), et ide tp erone inflamator; = cardio-vasculare i respirator dismetabolice; situafii complexe de polipatologie eu consecinje disfunctionale {importante locomotor. ‘Aceste categorii de patologie prezint iste particularitaji ale programelor de recuperare pentru sectoral de pediatric gi geratrie, prima ‘rapa find int-o continua devenire spre maturizare clinic i functional fara doua, pe fundalil modificdilr de vars, dezvoltind poipatolgic. ‘Unit dintre acest pacieni interna in diferite sec clinice, dupt perioada de echilibrae hemodinamiea si monitorizare a funtilor vital, {tebuie st beneficieze de program functional etapizat = initial de intrejinere somatic (exemplu: combaterea cfectelor regative ale repausului prlungit I pat), = inroducereaseoventiala de program de soictae, pentru adsptare la ‘vial cotidiana. Ca etape principale se pot enumer ° ‘+ mobiizara in pt; smobilizarea din pat n gezat si vertcalizarea; smersul in diverse situa, prohensiunea; * mersul; ‘gestualitateacotdians; = adaparea cardio-vascular la diverse solicit. ©) unele aspect deterapiefziclt pot s fie folosite ea forme terapeutice alternative, cum sunt apicaile fizicale pentru ,terapia dureri, arup terapeutic specific care nu este de neglijt, mai ales in condfile polipragmazici, a efecielor secundare sau complicailor date de terapia ‘medicementoass analgetca (atlizaid in sindroamele durerosse subacute sau eronice), Recuperarea are nevoie de o viziune unital asupra aspectelor funcjionale gi de un sistem coerent de informafii pentru urmitoarele obiective: 1. organizarea prevenitiiprimare a bolilor de tp: accident si anomali sgenetice; 2. tatarealezunilr gia secheleor in ditferitepstologi 3, ameliorrea_privind metodologile de recuperare, prin prisma ‘consecinjelr sociale. Pentru realizarea acest obiective se impune: crearea de profile fancjionale pentru fiecare categorie de patlogie si evaluarea programelor individuale de recuperae Din punct de vedere taxonomic si functional se discuth despre rei categori de afectare: infirmitatea, incapactatea si handicapal. La baza interpretirit in clasiticarea internajionald a diversclor categorit de deteriorri funcional sta a. Infirmitatea (impsirment- defect, anomalic, deficit, sechel8) corespunde unor alter strtuale sau funcjonae, in plan psikologic, Fiziologic sau anatomic, care permit ins desfigurarea actviail (ex redoarea articulard, modifcdri de vedere compensati cu ochelari, deficient auitva componsatf cv aparat, defect de limbal). Deficienja se defines la nivel de organ sau sisteme, poate fi temporarh sau definitivs, noténd consecinja functionald localé firs ecou important in planul activi profesionale . Incapacitatea, ( disability - restricje de activitate sau funcfe), se defineste ex redcere partial sau totala a capaciiit de dezvoltare a nei ctvitii, de © manier8 sau in limitele considerate normale, Ineapuctaea (Capt Itrodocere i ecuperaren medical ‘unmareste consceinjee infimitailor in plan medical, psihologc si social, “afectnd performanfle si disponibilitiile dea dezvolta diferiteactivitii (citiulaji de autoinrice, de locomofe). Unele forme pot fi prevenite, corectte (ex: tratamentl chirurgieal) sau ameliorate. ¢- Handicapul reprint dezavantajul social In urma une infrmitai sau incepacitj, care limiteazA sau interzice desflgurarea viel normal. Pacientul devine dependent social si profesional, dezvoltind diferite categorii de handicap, de exemplu handicap de orientare in mediv, ‘educajional (de instruire), de integrate social, te Prezentind acese categori disfunefionale, se remarc faptl ci infirmittea se dezvolt ca o consecin(3 loala pe un organ/sistem afectat Incapacitates este rezultatu infirmitiii in disponibiitatea de a realiza diferite activity (exemplu: capaciatea de comuniare). Existé relayie ‘univocd, respectivinfimitatea poate determina sau nu incapacitate gi la ‘baza une incapactii so infimitte. in aelas timp trebuie precizat cb ‘na orice infiritate cu invaliditate determina handicap, Eis ined dispute legate de notiunile de handicap si invalid Nofiunea de invalid este stins legas de reduceres pariall sau total8 @ capacitfi de muned, eauzata de boa seu accident, uma de redueerea veniturlor -aspecte reversible, sax nu. In fara noastra, citerile de apreciere au fost urmate de incadrarea in tei grade de invalidate, in finefie de intensitates si tipurile disfunejionale,ceea ce justfica prezenja resorturlor distinete medicale atit de Recuperare Medical cit si de Expertiza a Capactiii de Mune8, Cele mai importante categorii patologice cu determindri fanctionate ~ sistemul musculo-scheletal: afefiuni ortopedico-traumatice, neurolo- ice, reumatologice; sistemel cardio-vascular: afectiuni coronariene, HTA, arteriopati periferce, insuficienta veno-Limfaticd; . PM steml nervos:afeciuni neuologice periferice sau centrale, * sistemul respirator: distunetii respirator de ordin obstructiv sau restrictive; alte manifests: psihice,senzariale, endocrino-metabolee, cancer into unalizt mai veche afetarea functiei de relafie, im grade Aiferite, stn difeta polo, poate 8 duc la: “Timitarea activi, delersindnd aspece disfuncjionale in grade variate ‘de ia incapacitate and la Involiditae, sau handicap; ‘Adriana Sarah Nick Recuperare Medialt ~ spitalizare uni sau peta; = deces. (Cel mai fidel parametr al valoriéprogramului de recuperate este cel care misoargradul de ealizare motorie, functionals alitatea viet pacientului, Acesea fi oferS pacientului mai multe zie de vias, dar pe ‘cates le tdiased in condi ft mai aproape de normal (in acest moment fexisth programe de recuperare si pent pacientul cu cancer, chiar in stadiol terminal) {in functie de gradu afectiii un pacient disfunctional somatic are ‘mai multe sltemative: + dependent de pat; + parial dependent, independent la domiciiv; integra socio-profesional De aici si nevoia de scald pentru aprecierea_ posiilitior, adaptarea ta efort — aprecierea disponibiliait paclemulul pentru mobilizare, tncdrcare ~ ‘mobilizarea in pat, la margineapatuli,posibilitatea de vericalizare, rmersul in diverse situafi-pe tren plat, accidentat,ureatu/cobortul scfiilor,solicitiri diverse carota i tendinfa la dezechlibrare etc; ~ niveluleducaonal ~ posible de comunicare (wiburiti de vorbire, comunicare, auz, viz et). 13.5. Modaltii de efectuare a programelor de kinetoterapie 3.51 In cadral programelor de kinetoterapi se stabilese diverse seovenfe,incluzindtipuri de exerci fzie staice sau dinamice, care se Pot realiza sub controlul gi cu ajutorul kinetoterapeutului, wilizind gi sistemele modeme de mecano i scripeto-erapie, Ele se desfigoard atin sill special amenajate pentru kinetoterape ct situ bazine de ino, unde ss realizeaza programe de hidrokinetoterapie (HK), beneficiind in acest fl side efectelefacitatri de tip termic gi mecanic ale apei, Tot in acest grupa) terapeutic intr si tractunile si manipularil,tehnici specitice de intindere sau de mobilizare in fori, care au anumite indicai, bine definite si webuie efeetuate de persoane eu o bund pregtire teoretic’ §1 practic. tipurilor de 2 35.2. Clasificarea programelor de kinetoterapie ‘Kinctoierapa se poate casifica dupa dfert rite de flu 1. Dupt modelul de apreciere,anlitic i sintetie se deseriu 1) metode analitice de atvare, care sunt segmentar,speciice; ib) metode de sntea, de active global gi sinergicd. 1H, Clasticare in funcje de participarea activ gi voluntad a pacientului 1) kinetoterapie pasivd, cind programl este realizatprintr-o actvitate exteroari ex ajtonul kineoterapeutului sau prin mijloace de tip Imecanoterapie. Kinetoteraia pasivd poate fi de tp static sau dinamic gi lumireste, in principel, atit_combaterea efecielor secundare ale repausului prelungit le pat (prin terapie posturli) e&t si a efectelor secundare si complicailor somatic legate de diferite patologi (de tip wt traumatic, reumatismal sau neurologic) in care nu se poate aplica un rogram activ. 3b) Kinetoterapie activa, cind activitatea este comandatt si control de kinctoterapeut si efectuats activ de eatre pacient. In acest categorie ‘ale cuprinsd © pale larg de solicit, de la exeriit de mobilizare simpli la exert ew rezsten& (knetoterapie activa rezistiva), cele doud ‘odaliti rispunzind unor biectve difeitesomaice. UL Din punet de vedere al solicits articulae exist programe: akinetice sikinetice. 1) Programele akinetice au ca principale biectve: punerea in repausa sstemelor de migcare; rotejarea arcuayilor sa stueturilorperanticulare; prevenireseparifei unor migcii anormale; ‘orectaea deformailor sau a tendinjet de deformare pe structurile somatie ‘Aceastl teapie este o terapie de imobilizare in care poate fi implicat inreg. organismal sau o seofiune topografcd restrénsé, un segment somatic eu ecou funjiona asupra unui lan} intreg cinematic. tn acest condi de imobilizare, rebuie respectate cdteve reul: 4) imobilizarea nu tebuie sf compromita vascularizafia gi sh favorizeze talburicle tice; : 1) imobilizarea nu trebuie si favorizeze deprecieriartculare vecinatate si deforma sau deviafi prin adoptarea unor posturi sau poriti vicioase; in acest scop imobilizarea se va face in porfie 3 Sancti anicular). “Terapia deimobilizare are multiple efcte negative: 1. steoporoza de insctivtate; 2. hipotona,hipotrofia, pnd la atrofie muscular de inactvitate; 3. pierdereaelasticiti fesutuilor moi gi organizarea fibroasd acting ‘tructri somatice (capsule, tendoane, faci, ligament), (aponevroza) 4, contractur-etracturi museulo-tendinoase; 5. organizareaunoe pozitivicioase; 6 alterreaschemei corporal i sierarea muscularis 7. tulburér circulator de tip staza venoasi, rise de romboflebitt, hipotensune ortostateg; 8. sciderea adaptii la efor, 9. eulburii respirator: staza pulmonar, rise de infecie pulmonar; 10, tulburiri nerologice, prin compresie exterioar8 sau orpanizare fibroasts ‘1 tulburti urinre: staza urinari, rise de infectie urinard si de nicrlitid; 12 tulburti digestive: cu sta g tendine la constipaie; 13-tulburii trofice (eutanate sau de fesut subcutanal) escare, infeeii ceutanate; 14. tubude psibice; 15, ale manifestri~ exp organiza de tip microcaeificri periartiulare. Prinipi generale de aplicare 1. Cunoagteea elementelor de biomecanick normali, a schemelor de migare gia engramelor motori, 2. Cunoaserea stiri fiziologice si aprecierea tuturor _elementelor fizioptologice pariculare ale bolnavulu, specficind gi cuantificdnd durerea, fenomenele inlamatori, redoares si gradul de limitae al misesilor, defcital muscular si contextual etiologic, corelate eu | nivelul functional si metabolic. Pe baza acestor element, bilanjate in echipa de recuperare, kinetoterapeutul realizeaza teoretic gi practi obiective bazate pe nevoile si posibilitatile pacentului. El inijiaa retexaea si acomodarea, urmate oe: programe de solsitarepasiva articular; programe de intindere gi soictare a pirtlor mo perianticulare; lk (vesi Iucrvile practice - seciunew de biomeeanicd uM programe de efectuare pasiva a engramelor de migeare, pentru a {ntrefneinZormaia corect cortical Una dintre metodele frecvent folosite este metoda de intindere (sree), «Sireching-u" repezinté metoda de baz tn knetoterapia de recuperare a lieficituiui de mobifitate articular, deteminat de surtri adaptative ale {esutuli mole. ‘De menfionat beneficial uiiirii unor procedur fizicale de tip rmusaj, termoterapie sau electroterapic, pentru ameliorarea fenomencle Fiiopaologice locale, care pregiese structuile somatice pentru wograml de kinetoterapie 2) Programe kinetice cu solicitarediferti: 4) Kinetoterapia activa liber se refer la programe de exer Vice de solicitare medic, cfind subiectul poste mobiliza diverse segmente, objindndu-se migeii simple repetitive, urmdrindu-se 91 Solicitareaantgravitaional. {naceast situate se realizes ‘mobilizarea activa articular cu tending de crestere @ unghiului de rigcare, end sunt interesate structure periartculare; = fntejinerea tonusalué si fei muscular, plecind de ta soictare antgravitatie gi rezistnj& moderat; = refacerea schemelor de migcare de o maniett activi, in care se ‘urmiresle concomitent si efacereacoordonii. (Ca i in primul caz, siructurile somatice pot beneficia de 0 rear prealabilé cu proceduri fiicale pentru controlul fenomenviui lureros, @ amelioricit circulaje- locale si @ crestecii unor alti fantionale ale esutlui conjunetv, de tip elatctate gi exbilitate, Este cde menjonat cin unele situa patologce (afectiri neuologice de tip ‘ental sau perfec, secele postraumatce, suferinfereumatismale ee.) sunt necesare mijlogcetehnice ajutitoare de tip protez8 sau ortez, care faciliteazArealizarea unor solicit mecanie apropiate de normal 'b) Kinetoterapia activ asstatS {in condifile sedderi forjei de contratie muscular, mobilizarea segmentului dependent de grupul muscular respectiv se realizeaza prin Kinctotrapi activi asisttA cae este o forma partculard a kinetoterapici sctive, secfiune in care activtatea segmentului se desCigoard ajutat sau facta prin: jor manual al kinetoterapeutaluis 35 = scheme mecenice facilitator: scripetoterapie gi hidrokinetoterapie. ‘Obicetveleacesci asst sunt 1) deseéearea articular, cind mobilizare este indeaté prin desedrare articular; 2) activarea musculturii_ insuficiente, care muy poate si realizeze

    You might also like