ran E TC mCE iba las its EET lay ML) |MINISTERUL EDUCATIEI §1 CERCETARII AL REPUBLICII MOLDOVA Zinaida Galben-Panciuc Svetlana Galben Stimte Manual pentru clasa a [-aAcest manual este proprietate publica, edtat din bugetul de stat, sursa Ministerului Educatiei si Cercetari, transmis cu titlu gratuit, Manualul scolar a fost elaborat in conformitate cu prevederile Curriculumului la disciplina, aprobat prin Ordinul ministrului educatiei si cercetari nr 1124 din 20 fue 2018. Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului educates cercetrit nt. 600 din 26.05.2023 ca lurmare a evaluiniicalititi' metodico-stiintilice, (Denumizea inattafiel fe tavayamntay EVIDENTA UTILIZARI MANUALULUL fos Nore premamel elest vata | Tippiate | terearie 1 2 3 a + Dirigintele verifica daca numele si prenumele elevului sunt scrise corect. + Elevii nu vor face niciua fel de insemaniti in manual. + Aspectul manualulu (la primire sila returnare) se va aprecia cu unul dintre urmatoarcle calificative: nou, bun, satsfcdtor, nesatisficaitor, Autori: Zinaida Galben-Panciuc, invititoare, grad didactic superior, PLT Gheorghe Asachi’, Chisindu Svetlana Galben, invatatoare, grad didactic superior, Scoala primara nr. 120, Chisinau Recenzent: Alexei Mindru, profesor, grad didactic I, IPLT ,Onisifor Ghibu’, Chisinau Toate drepturile asupra acestei edit apartin Edituri Prut International. Reproducerea integral sau partial a textulut sau a ilustrailor din acest manual este posibila numai cu acordl seri al edituri, Redactor: Nina Artin, Coperté: Irina Cuzin Machetare computerizaté: Adrian Grosa Imaging: shutterstock com ‘© Zinaida Galben-Panciue, Svetlana Galben, 2023 ‘© Editura Prut International, 2023 Editura Prot International, str. Alba Tog, nr. 23, bl. 1A, Chisinau, MD-2051 ‘Tel: (1373 22) 75 18 74; (9373 22) 7493 18 wwwedituraprut md; e-mal: offce@prutro Descrierea CIP a Camerei Nationale a Cirtii din Republica Moldova Galben-Panciuc, Zinaida Stiinge : Manual pentru clasa a 3-a / Zinaida Galben-Panciuc, Svetlana Galben ; Ministerul Educatiei si Cercetii al Republicii Moldova, ~ [Chisinau] : Prat International, 2023 (Unisoft) - 128 pl color, Eultat din bugetul de stat ISBN 978-9975.54-742-0 502(075.2) es Imprimat la Tipografia UnizoftPrezentarea manualului © Numérullectiei © Titlul lectiei © Experiente trite * Informatii © Observare nol © Lectura imaginilor mean © Tlustratii © Discutie , © Extindere © Fixarea noilor cunostinte: exersare, activitati practice, modelare * Cercetare © Experimentare & © Confruntare rezultate, * Criterii de succes © Atitudine, wt concluzii, informatii noi © Curiozitati actiuni pro mediu inconjurator, extinderea cunostintelor ~ & © Jocuriva » ane . Deserturile reci. Tundr: . Taigaua. Padurile de foioase si 1, AERUL, APA, SOLUL Proiect STRE(A)M: Aerul, apa, solul si viefuitoarele - eco-prieteni.... 8 Conditiile de viata ale lumii vii Aerul. Proprietaitile aerului Apa. Proprietatile apei Starile de agregare.. Circuitul apei in natura Solul. Proprietatile solului . Recapitulare Autoevaluart 3, 2ONELE NATURALE Proiect STRE(A)M: Sd descoperim zonele naturale ale Péméntului! mixt Stepele. Zonele naturale ale Republicii Moldova... Deserturile calde Padurile ecuatoriale. Savana. Recapitulare ... Autoevaluare... & a & . 9 PWN eee &y 2, MEDIILE DE VIATA Proiect STRE(A)M: Natura - casa noastra comuntl. Diversitatea lumi Diversitatea lumii vii. Excursi Mediul de viata terestru-aerian Mediul de viata subteran ... Mediul de viata acvatic Medi de viata ale omului Recapitulare Autoevaluare. Evaluare sumativa (semestrul 1) ....57 4, REPUBLICA MOLDOVA Proiect STRE(A)M: S& fnvatam iubirea de patrie! . Elemente ale orizontului apropiat. Harta Locul Republicii Moldova pe hart Relieful Republicii Moldova... Apele Republicii Moldova Protectia mediului Inconjurator. Resursele naturale Recapitulare ... Autoevaluare .. Evaluare sumativa (semestrul II) invat cu placere la stiinte.MASCOTE 8 DIN EXPERIENTA TA, A OBSERVAM $i DISCUTAM Ep DESCOPERIM $1 EXPLICAM & FOLOSESTE-TI CUNOSTINTELE! pe LUCRU IN PERECHE, ee LucRU in ECHIPA, we INFORMEAZA-TE! & EXPUNE-TI PAREREA! ‘Ss BUCURIA CREATIEL & LECTIILE NATURIL Sg2 actioncaras/ a Ye> AERUL, APA, SOLUL = } = ® LECTURA IMAGINII: Cadranele ooo 1. Ce reprezinta 2. Ce legatur’ existd intre | imaginea din pagina? elementele imaginili? | 3. Ce mesaj desprinzi 4. Ce vrei sa afli despre din imagine? aer, apa, sol? vei observa vei descoperi vei actiona * frumusetea sista- | -*dece aunevoieplan- _* responsabil si constient rea mediului in tele pentru a creste in activitati de protejare si conjurator (aerul, si a se dezvolta; conservare a mediului in= apa, solul, vieui- > proprietatile aerului, conjurator; toarele). ale apei si ale solului. — -* adecvat jn situatii de rise pentru securitatea viet.PROIECT STRE(A)M 2. Te consideri un prieten al naturii? Argumenteaza. 3. Realizati un proiect de grup la tema. Sau * Observati @ solul din localitate (tipul care predomind, ce creste cel mai bine); > starea solulul (Ingrfit/degradat, alunecdiri, eroziuni); (> ce polueaza solul (reziduuri, deseuri etc.). a) Discutati despre importanta solului. b) Organizati o intalnire reala sau Aerul, apa, solul si vietuitoarele - eco-prieteni 1. Ce inseamn, in viziunea ta, un eco-prieten? 0 & ce polueaza aerul (transportul, fabricile, fermele, cazangeriile, benzinérille); © cat de verde este localitatea voastra? a) Discutati despre importanta aerului b) Aflati de pe internet cum se masoara virtuala cu un agricultor. ) Schitati o pista pentru transportul alternativ in localitatea natal’. d) intreprindeti actiuni de ingrijire gi protejare a solului. calitatea aerul ) Stabiliti actiuni de protejare a aerului. ¢) Participati la actiuni de plantare a arborilor in localitatea natala. WIETUIMOARELE + Observati: > plantele si animalele Intdinite tn timpul unei plimbéri prin p8dure/parc. a) Documentati-va pentru a cunoaste plantele si animalele rare sau pe cale de disparitie. b) Discutati real sau virtual cu un padurar despre plantele gi animalele din padure. ©) Construi posturi, cantine pentru pasari si animale. 4) Participati la actiuni de protejare gi ingrijire a plantelor gi animalelor. APA. * Observati: > apele din preajma localitatit (lac, izvor, réu). Aflati legendele lor (de la invatatori, parinti sau bunici); > starea apelor; >> ce polueazi indeosebi apa (reziduuri, scur- geri de petrol, gunoisti, resturi menajere). a) Discutati despre importanta apei. b) Vizitati real sau virtual o statie de epurare a apei. ) Realizati din piese Lego sau din alte mate- riale macheta unei fanténi cu cumpana. 4d) Organizati actiuni de protejare si ingrijire a apei gi executati-le. Produse si actiuni de protectie a mediului: ¥ ecusoane v schite Y actiuni de caritate Y postere v carti digitale —_v colectarea selectiva a gunoiului si ¥ fotocolaje v machete a deseurilor ¥ filmulete Y lapbook-uri v spectacole Y eco-mesaje ¥ adaposturi, cantine pentru animale ¥ actiuni de ingrijire si inverzire etc. © Apreciati produsele conform criteriilor de succes.1. CONDITIILE DE VIATA ALE LUMII VII ¢ ; ; sons Cuvinte-cheie: © lumea vie « lumea nevie © conditii de viata: 1. Care sunt caracteristicile vietuitoarelor? 2. De ce te alimentezi, bei apa, ai nevoie de cdldura? Argumenteaza-ti raspunsul. v ger = = Se v apa Pe aL cee ines y sol asroglaura | ° ObServaimaginile 1-4. Ce reprezinta acestea? Y hang a 1. De ce au nevoie plantele, animalele si omul pentru acreste, a se dezvolta? 2. Ce s-ar intampla dac§ ar lipsi vreuna dintre condi- tile de viata? Informeaza-te! fn mediul tnconju- rator poti vedea mai multe obiecte. Plante- le, animalele si omul formeazé lumea vie (cu viat3) a Pamantu- lui. Aerul, apa, Soarele si solul fac parte din lumea nevie (fara via- ta). Toate elementele naturii se afla intr-o stransa le- gatura. De exemplu, solul, apa si Soarele alimenteaza plantele. Plantele, la randul lor, hranesc o mare parte dintre animale. Datorita acestor conditii, vietuitoarele se nasc, respira, se hranesc, cresc si se dezvolta, se ‘inmultesc, imbatranesc si mor. Pamantul este casa noastré comuna. Acesta ofera tuturor vietuitoarelor care-| populeaza conditii necesare pentru viata. Pentru a trai si a ne dezvolta ‘intr-un mediu verde si curat, trebuie sa-I pastram si sa-l ingrijim. © Aji participat la actiuni de protejare a fae mediului inconjurator? Relateaza.Sted es sae Micul cercetator: Ce nevoi au plantele? © Realizeaza experimentul. necesare: bulbi de ceapa Materiale | 2 ghivece, pamant pentru flori, seminte (fasole, grau) sau ) wna Ce vei face? . Pune paméant in ghivece si uda-I. Preseaza semintele, apoi mai adauga pamént. . Pune un ghiveci pe pervaz, intr-un loc luminos si calduros, udandu-| zilnic. Pe al doilea plaseaza-| la intuneric, fara caldura si fara apa. 4. Observa plantele timp de o séptamana, jnregistrand datele intr-un tabel. . Ce ai | observat? Argumenteaza raspunsul. Ce s-a intamplat cu semintele din cele doua ghivece? Ce descoperim? de anumite condi aceste conditii de viata. ° Citeste schema. Pentru a creste sia se dezvolta, plantele au nevoie : aer, apa, sol, lumina $i cdlduré, hrand. Animalele si omul, de asemenea, au nevoie de AERUL ajuta la respiratie, la producerea hranei. fn aer se formeaza precipitatil, care sunt importante pentru toate vietuitoarele. SOLUL este stratul de la suprafata paman- tului in care plantele igi infig radacinile si de unde absorb apa si hrana. ROLUL CONDITIILOR aera HRAINA ajuta la cresterea si dezvoltarea tuturor vietu- itoarelor. Plantele iau substante hranitoare din apa pe care 0 absorb din sol. Ele servesc drept hrana pentru animalele erbivore si pentru om. La randul lor, animalele erbivore servesc drept hrana pentru animalele carnivore si pentru om. LUMINA SI CALDURA provin de la Soare. Lumina ajuta plantele sa-si pro- duc hrana si s8 creasca. Daca Soarele n-ar incalzi, toate vietuitoarele a gheta. APA este sursa principal de alimentare a plantelor. Fra apa, acestea se ofi- lesc si mor. Omul si anima- lele, de asemenea, nu pot trai far’ apa pe care o iau din natura.Expune-ti pdrerea! daca ar lipsi plan- tele de pe Pamant? Ce s-ar intampla vietuitoarele au nevoie de urmatoarele condi @ 2. coceeecerrcce Compararea compo- nentelor naturii Criterii de succes: 1. Determin deosebirile. 2. Determin asemanarile. 3. Prezint clar si succint informatiile. 4. Utilizez terminologia specifica. Cum sa uzi florile cand mergi in vacanta? Informeaza-te de pe internet cum pot fiingri- jite plantele de camera atunci cand mergi cu familia intr-o vacanta. 1. Completeazé enuntul: Pentru a creste sia se dezvolta, ). a) Stabileste legaturi potrivite, apoi verificd cu co- legul/colega de banca: locul de unde plantele absorb apa si hrana aerul © sor 3 apa * © ajuta la respiratie solule * -SUFSaprincipala de : alimentare a plantelor lumina si cdldura © ajuta plantele si-si producd hrana i si creascd b) Construieste un lant de nutritie intre vietuitoa- rebhe 3. Lucru in echipd. a) Cititi diagrama ala- turatd respectand criteriile de succes. ee b) Notati asemanérile si deosebirile dintre vietuitoare. |. Se da situatia: Codrina si David au sadit plante de camera. Cand s-au intors din vacant, plantele aratau astfel: © Care crezi ca au fost cauzele uscarii uneia dintre plante? Discuta cu colegul/colega ¥ de banca. remmfts. V. ACTIONEAZA! Qn *® Documenteaza-te de pe internet si realizeaza un sistem de irigare prin picurare cu PET-uri.2. AERUL. PROPRIETATILE AERULUI # Cuvinte-cheie: © aer * gaz ° oxigen e dioxid de carbon © azot © proprietati: v incolor ¥ inodor v insipid © Citeste diagrama. Componenta aerului Dioxid de carbon $i alte gaze 1% pee ed amas 1. Ce cunosti despre aer? 2. De ce trebuie sa te afli cat mai mult timp in aer liber? Pai mere Le © Observa imaginile. Descrie-le. 1. Cum crezi, de ce se misc frunzele copacilor, norii, un zmeu lansat? 2. Ce este aerul? La ce foloseste acesta? 3. Aerul poate aduce si pagube? Exemplifica. 4. Ce actiuni ale oamenilor ar proteja aerul? Informeaza-te! Aerul se afla peste tot in natura. Fara aer, viata ar fi imposibila. Aerul este un amestec de gaze: azot, oxigen, dioxid de carbon s.a. Acesta mai contine vapori de apa, cris- tale de gheata, praf, fum etc. Cel mai raspandit gaz din componenta aerului este azotul. Azotul si dioxidul de carbon nu intretin viata. Oxigenul este cel mai important gaz, deoarece intretine viata. Acesta este produs in na- tura doar de plantele verzi. Pentru prepararea hranei, plantele absorb dioxid de carbon (gaz daunator pentru om si animale) si elimina oxigen. Tn urma activitatilor oamenilor, aerul se polueazé cu gaze toxice, fum, praf. Acesta mai este viciat de fe- nomenele care au loc in natura: incendiile de pddure, eruptiile vulcanice etc. Aerul poluat dauneaza “o tuturor vietuitoarelor. 9 © Cum putem impiedica poluarea aerului? KgseIII. DESCOPERIM SI ae Micul cercetator: Care sunt proprietatile aerului? e& * Lucru in echip4. Realizati aplicatiile in prezenta invatatorului sau a unui adult. ( Materiate a caiet, baloane cu forme diferite, un vas cu ap, un pahar, ) necesare: 0 |umanare, o farfurie XS > S Ce veti face? 1. a) Trageti aer in piept. intrerupeti 2. Folositi caietul ca pe un evantai. respiratia si numérati in gand. © Ce simtiti? * Ce ati simtit? Ce culoare are aerul? © CGt timp ati rezistat? Miroase? Are gust? b) Respirati de cdteva ori mai adanc. ° Puteti afirma cd vantul este © Cese va intémpla cu cosul pieptului? —_—_miscarea aerului? Explicati. 3. a) Umflati cate un balon. 4. a) Introduceti un pahar cu © Ce forme au cépatat baloanele? gura in jos intr-un vas cu apa. = © Cum credeti, de ce baloanele si-au b) inclinati apoi paharul si b- a modificat formele? ‘incercati din nou. b) Dezumflati baloanele. _ © Ce credeti cd a impiedicat patrun- © Concluzionati. derea apei in pahar? Ce ati simtit? * Ce sunt bulele iesite din pahar? 5. Aprindeti o lumanare, apoi acoperiti-o 6. Aprindeti lumAnarea. Tineti o farfurie ’ cu un pahar. - deasupra flacarii cdteva secunde. Gases * Acontinuat sé © Ce se va intémpla? Ce ati observat ardé luménarea? pe suprafata farfuriei? Ce urméri Oare de ce? pot avea arderile produse fn natura? | Ce ati observat? © Ce proprietati ale aerului ati desprins din aplicatiile efectuate?) Ce descoperim? ‘intretine viata a) Verificé concluziile in urma realizarii aplicatiilor. ia forma vasului | a cocupa tot spatiul tn WwW Bare) care se afla insipid (fara gust) | <> FNa ARO 5 Z, ~ Se poate misca inodor (fara miros) wy b) Lace ti-ar folosi cunoasterea proprietatilor aerului? incolor (fara culoare) * Ce fac unei furtuni? cazul dezlantuIV. FOLOSESTE. Afla mai mult! Ozonul, un alt gaz din aer, ne protejeazs: de radiatiile ultravio- lete emise de Soare. Fisd de observatie a) Observa timp de o sdptamana starea vremii. Noteaza datele ‘intr-un tabel. Cerul Precipitatii Temperatura Vantul b) La ce ti-au folosit aceste date? ¢) Prezinta fisa. reiddceerercdcce Completarea unei fise —————— Criterii de succes: 1. Stabilesc informatia obtinut prin observare. 2. Scriu datele in fisa. 3. Prezint datele. 4. Folosesc terminologia potrivita. 1. _D& exemple de utilitati ale aerului in baza propri- etStilor acestuia. 2. Compara mediul din oras cu cel din sat. Unde este mai curat aerul? De ce? ae 3.Lucru in pereche a) Ce legatura exista intre cn ratura “a obiectele din imagini? ae F a i) q b) Formulati reguli de securitate la i) folosirea acestor obiecte. 4. Ce fel de vant a suflat recent in localitatea ta: vant calm, vant potrivit, vant puternic sau vant foarte puternic? Descrie-l. 5. Lucru in echipa. Discutati pe baza . afirmatiei: Vantul - prieten, dar si dusman al omului. 7. Plimbare de studiu a) Organizati o plimbare de studiu prin localitate. b) Identificati sursele de poluare a aerului. c) Concluzionati. Luati atitudine. 6. Bucuria creatiei. Improvizati un dialog dintre oxigen $i dioxidul de carbon. ACTIONEAZ) © incepe chiar de astazi... ¥ sa alegi modalitati nepoluante de deplasare (pe jos, cu bicicleta); v sa aerisesti cat mai des clasa, locuinta; Y s& ocrotesti spatiile verzi.3. APA. PROPRIETATILE APEI # Cuvinte-cheie: © apa potabild © incolor © insipid * inodor © transparent ° dizolvare * Citeste diagrama. Apa si uscatul pe glob pe ed a eas S 1. Ce este apa? Ce cunosti despre aceasta? 2. La ce-ti foloseste apa? 3. Cat de important este ca apa sa fie curata? Argumenteaza. Pea cL © Observa imaginile si raspunde la intrebari. 1. Unde se afla copiii din imaginea @? Ce fac ei? De ce au nevoie si bea apa? 2. Ce fac bunicul si nepotelul? Ce vietuitoare stii ca traiesc in lac @? 3. Ce cunosti despre raul Nistru @? 4. Ce reprezinta imaginea @? La ce se foloseste apa de ploaie colectata? Informeaza-te! Apa este o conditie esentiala pentru viata plante- lor, animalelor si a omului. Ea se gaseste peste tot in natura: la suprafata solului, in sol, in aer si in corpul vietuitoarelor. Cea mai mare parte din suprafata Pa- méantului este acoperita cu apa. Oceanele si marile sunt cele mai mari ape. Apa acestora nu este buna de baut pentru ca este foarte sarata. Raurile, lacurile, izvoarele si ghetarii contin apa dulce. Daca nu este filtrata, ea poate fi daunatoare. Apa consumata de om pentru baut si prepararea alimentelor se numeste apd potabild. Rezervele de apa potabila de pe Terra sunt limitate, de aceea apa trebuie economisita. © Cum economisiti apa in familie?Micul cercetator: Care sunt proprietitile apei? © Lucru in echipa. Realizati aplicatiile in prezenta invatatorului sau a unui adult. és Materiale | necesare: apa, lapte, ulei, otet, zahar, sare, o lmaie, fa vase de diferite forme, pahare, lingurite nisip, Ce veti face? 4. a) Turnati apa dintr-un 2. Turnati apa in vase a pahar in altul. =! cu forme diferite. b) Incercati sa tineti © Ce forme a luat apa? apa in mana. Argumentati. © Ce se va intampla? 3. Introduceti o linguri 4. Turnati cu apa si alta intr-un pahar cu lapte. Priviti linguritele din pahare. De ce numai intr-un pahar se vede lingurita? Explicati. . ap§, iar in altul otet. Mirositi apa, apoi otetul. Ce miros au lichidele? w . Luati 4 pahare cu apa. in primul pahar adaugati o lingurita de zahar, jn al doilea - 0 lingurita de sare, iar in al treilea — suc de laméie. Amestecati, apoi gustati atent din toate cele 4 pahare. Ce gust are apa din fiecare pahar? Luati 4 pahare cu apa. in primul pahar adéugati o lingurita de sare, ‘nal doilea - 0 lingurité de faina, in al treilea — 0 lingurita de ulei, iar in al patrulea — putin nisip. Amestecati. Care s-a dizolvat si care nu? Concluzionati. (ce ati observat? ) ( Ce proprietati ale apei ati desprins din aplicatiile efectuate? Ce descoperim? © Verifica concluziile trase in urma efectuarii experimentelor. apa este un lichid (curge) fara forma proprie, incolor (fr culoare), transparent, insipid (fara gust) si inodor (fara miros) _ aaa. yaa t este fluida, curgatoare (raurile) este un bun dizol- vant; insa uleiul, grasimile, nisipul, ceara nu se dizolvé in apaIV. FOLOSESTE-TI CUNOSTINTELE! © Citeste diagrama. 1. a) Adevarat sau fals? Apa pe glob > Viata este > Apa are culoare, miros Api dulce imposibila fra apa. si gust. 3% > Apaesteunbun —_» Omul nu este vinovat dizolvant. de poluarea apei. b) Corecteaza afirmatiile false. 2. a) Care dintre alimentele enumerate se dizolva in apa: uleiul, cacaua, laptele, mierea? b) Compara apa cu uleiul. 0 ery 97% 3. Exemplifica situatii care necesita cunoasterea proprietatilor apei. Lucru in pereche 80% a) Interpretati imaginile 1-2. b) Cum poti afla cantitatea deapadin Sanatatea ta © Consuma zilnic pana la doi litri de apa. Testul apel corpul tau? imparte greutatea ta = = . a) Situatie-problema: Ai sosit acasi dupa scoala. Op \2/B | Wreis’ prepari ochiuri, dar nu stii dac’ oudile sunt proaspat deo s8ptdmn& proaspete. Ce vei face? (poate fi baut) —_(omletd/ochiuri) de 2-3 saptamani —_expirat (copturi) (de aruncat) b) Aplica testul apei: Pune oul intr-un vas cu apa. Observa pozita luith apa. Gasestein dese- yw , nul alaturat informatia potrivita. Vei manca Aga acum ochiuri? Argumenteaza. 6. Ce reguli de securitate respecti atunci cand te afli in preajma unui rau/lac/mare? 7. Lucru in echip4. Formati dou echipe. Aduceti argumente pro si contra in dezbaterea subiectului Apa - prieten sau dusman? ee 9 ag invata si economisesti! arenas a) Organizeaz’ cu vecinii, rudele, colegii de clas ac- tiuni de curatare a zonelor din apropierea apelor. b) Anunta autoritatile daca ai observat cazuri de poluare a apelor (rau, izvor, fantand). c) Realizeaza un fluturas prin care s4indemni oame- nii din comunitatea ta s economiseasca apa. a)Analizeaza facturile de plata a consumului de apa in familia ta din ultimele 3-6 luni. Concluzioneaza. b)Ce actiuni ar reduce consumul de apa?4, STARILE DE AGREGARE ? Cuvinte-cheie: stri de agregare: v solidé v lichidé ¥ gazoasa pee i amas = 1. Care sunt proprietatile apei? 2. Enumera situatii in care ai folosit azi apa. Ea Senco Le © Observa imaginile 1-3. Recunoaste si numeste obiectele. 1. Care dintre acestea este tare? Dar care curge? 2. Ce ai observat ca iese din ceainic cand fierbe apa? 3. Ce obiecte stii ca isi schimba forma la incalzire/ racire? Concluzioneaza. Informeaza-te! in fiecare zi avem nevoie de apa in diferite situatii: pentru baut, in activitatile casnice (spalat, calcat, gatit, irigare, ad4patul animalelor), in constructii, in medicina etc. Pentru toate acestea omul foloseste apa din natura. Apa se intalneste in trei forme diferite: lichida, solida si gazoasa. Acestea se numesc stari de agregare. Apa in stare lichida ocupa un anumit loc in spatiu si nu are forma proprie. Se intalneste sub forma de ploaie, in fantani, lacuri, rauri, mari, oceane etc. Ghea- ta si zapada reprezinta apa in stare solidd. Acestea au forma proprie, gheata find tare la pipait. fn nori, apa se afld sub forma de picaturi foarte mici. fn aer, apa se gaseste in stare gazoasd. Neavand forma proprie, aceasta se raspAndeste pretutindeni. Vaporii de apa re- prezinta starea gazoasa a apei. Toate obiectele care ne fnconjoara se afla in una din aceste stari de agregare. . ste schema. lichida solida gazoasa v laptele vy masa v heliul ¥ sucul v cartea ¥ vaporii v mierea v perna v siropul r : |v televizorul |III, DESCOPERIM SI EX! Micul cercetator: Cum temperatura transformé apa in cele trei stéri? ee © Lucru in echipa. Realizati experimentele in prezenta invatatorului sau a unui adult. un ceainic electric, inghetata, un balon, un uscator Materiale necesare: de par, 0 lumAnare, o farfurie, o lingura, chibrituri, ap, un capac de metal, un pahar, ata Ce veti face? >) 1.) Puneti ap la fiert intr-un ceainic b) in timpul fierberii, electric. Ce credeti cd se va intampla? puneti un capac rece © Ce observati odatd cu incéizirea apei? deasupra apei. b © Ce se intémpld cu apa la temperaturé * Cea apérut pe capac? inalta? Incercati sé explicati. b) Lasati pentru un timp balonul cu apa iinghetata la tempe- ratura camerei. © Ce s-a intémplat? 2. a) Turnati un pahar cu apa intr-un balon. Legati-| bine cu at si puneti-I in congelator pe cateva ore. Observati volumul balonului pané a fi pus in congelator si dupa. © Descrieti cele observate. Ce s-a intamplat cu apa in ambele cazuri? 3. Aprindeti o lumanare si 4. Puneti o lingurd de inghetata lasati-o si ard& 3-5 minute. r\ \) in farfurie. Porniti uscatorul Ha © Ce ati observat? de par indreptand bs, w Concluzionati. caldura spre mee > © Luménarea isi va recdpéta * Ce se va intémpla cu forma initiala? inghetata? Ce ati observat? »\( + care sunt stirile de agregare ale apei? Ce descoperim? Realizand experimentele, ai confirmat faptul cé apa se poate afla in diferite stari de agregare: lichida, soli si gazoasa. Cand trece dintr-o stare in alta, aceasta: schimbé forma si volumul sub influenta temperaturl. Apa trece usor dintr-o stare de agregare in alta. in familia ta, in ce situatii folositi apa in cele trei© Citeste tabelul. EVAPORARE. Trecerea apei din stare lichida in stare gazoasa. Aceasta se intmpla doar la suprafata lichidului. FIERBERE. Trecerea apei din stare lichida in stare gazoasa (in jntregul volum al lichidului). Aceasta se intampla la temperatura de 100°C. CONDENSARE. Trecerea apei din stare gazoasa in stare lichida. Aceasta se intampla cand vaporii ating un obiect rece. INGHETARE. Trecerea apei din stare lichida in stare solida. Aceasta se intampla la temperatura de 0°C. La inghetare, apa se dilata (isi mareste volumul). TOPIRE. Trecerea apei din stare solida in stare lichida. Aceasta se intampla la caldura. ° Cefenomendinceledescriseintabel Schimbandu-se, unele revin la starea ai observat recent in localitatea ta? initialé (ceara, fierul etc.), altele - nu Datorita caldurii sau frigului, multe — (produsele alterate, fierul ruginit, hartia obiecte pot trece dintr-o stare in alta _arsd etc.). (luménarea, inghetata). Unele se trans- » Cum preveniti acas& unele efecte forma cu usurinta, altele - mai greu. negative ale acestor transformari? IV. FOLOSESTE-TI CUNOSTINTELE! * Acceseaza aplicatia | 1. Completeaza potrivit enunturile: LearningApps pen- a) fn natura, apa se intalneste in toate cele 3 stari tru a-ti autoevalua de agregare: (...), (...) si(...). cunostintsle la tema b) Apa fn stare lichida (...) forma proprie. lectie c) Gheata reprezinta apa in stare (...). Cuvinte-cheie: apa, d) fn nori, apa se afla in stare (...). starile de agregare ale apei, proprietatile | 2. Compara: apei. a) apa cu gheata; —_b) apa cu vapori.Probleme calde si reci . De ce aburesc geamu- rile? 2. De ce observam iarna picturi din cristale de gheata pe geamuri? . Ai pus ceainicul cu apa pe aragaz si te-ai dus jn camera ta. Cand ai revenit, apa disparuse. Este vorba de vreun miracol? Explica. 4. Toata noaptea a nins. Mama nu are apa. Dru- mul spre fantana este ‘Introienit. Cum ai rezolva tu aceasta problema? 5. Cand, cum si unde poti face un derdelus? . Bunica vrea s& aprindd candela in care a ramas putin ulei. Cum a aprins candela, daca in casa nu mai are ulei? w a Micul cercetator © Verificd, apoi argumen- teazi. a) Poti turna apa dintr-o ceasca patrata intr-un pahar rotund? b) Poti pune o inghetata ‘intr-un PET? ¢) Ce s-ar intampla dacd obiectele din jurul nos- tru s-ar afla in aceeasi stare de agregare? 3. a) Stabileste ce au in comun imaginile: Gq @ py b) Prin ce se deosebesc acestea? 4, Completeazi si interpreteaza schema: BRM, —gsMfierder, PIM Ticire sim Ingheta,, —, Se gheata gheata 5. Lucru fn pereche. Descrietiunele propri hf etati ale obiectelor din imaginile 1-3. 6. Lucru in echipa. Realizati un colaj/ poster/pliant/lapbook/carte digitalé cu titlul Starile de agregare ale apei. 7. Matematica in stiinte. Calculeaza si conclu- zioneaza. in 10 secunde se pierd 10 picaturi de ap§. Din cauza cd robinetul picura, se pierd zilnic circa 15 litri de apd. Cat apa se pierde intr-o sptamana? 9 og V. ACTIONEAZA! a) De ce, cata gi ce fel de apa trebuie si bem? b) Informeaza-te de pe internet despre importanta lichidelor pentru sanatate.5. CIRCUITUL APE! IN NATURA z Cuvinte-cheie: © circuitul apei * evaporare condensare I. DIN EXPERIENTATA 1. Care sunt starile de agregare ale apei in natura? 2. Ce fenomene ale naturii ilustreaza starile de agre- gare ale apei? ee aN LL © Citeste povestirea. Discutati pe baza acesteia si a imaginii din pagin Calatoria Picutei Picuta este... ai ghicit! ~ 0 picdturd de api. O picdturdi de apa neastampiirata si foarte curioasa. Ca sa vezi ce gand ti veni fntr-o zi de vara! Sa porneasca intr-o ca- latorie: sé vada gi sd cunoascé lumea. Nici nu izbuti sd-si ducd la bun sfarsit gandul, ci simti o céldurd de si te topesti, nualt Se f&cu deodatd usoara ca un balon si, leg nandu-se, se desprinse de suprafata apei. Un timp pluti prin vazduh. Apoi simti ca este stransi ca tntr-o capcand, de nu mai putea si respire. Se dezlipiin cele din urma de nor si, impreuna cu alte surate, porni cu viteza%n jos. Cu ct bucurie le intampinard oamenii, animalele, plantele! Informeaza-te! in cAlatoria sa, Picuta s-a transfor- mat de cteva ori. La inceput, era apa (stare lichida). Ziua, datorita cldurii, a trecut in stare gazoasa (vapor). Vaporii, ridicdndu-se in aer, au format norii. Cand au dat de straturi reci ale aerului, vaporii au devenit din nou picd- turi (de ploaie). Prin intermediul acestor fenomene, apa circula in atmosfera. © Ce crezi cd s-a intamplat de fapt cu Picuta? * Dece au fostintampinate cu bucurie picutele? Miscarea apei la suprafata paman- tului, in atmosfera si sub pamant se numeste circuitul apei in natura. in migcarea sa, ea poate trece prin cele trei stari de agregare. Apa circula con- stant dintr-un loc in altul prin evaporare, condensare, precipitatii sau colectare. Soarele este o sursd de energie care determina acest circuit.III. DESCOPERIM SI EX! Micul cercetato: : Cum are loc circuitul apei in naturé? © Lucru in echipa. a) Analizati cu atentie imaginile. Ce reprezinta fiecare dintre acestea? b) Folosindu-va cunostintele de la lectiile anterioare, descrieti fenomenele din imagini. ¢) Redactati in baza imaginilor un text sti- intific cu titlul Circuitul apei in natura. Repere: caldura, evaporare, condensare, precipitatii, scurgere (rauri, lacuri, mari, oceane; scoarta terestra), circuit. $tiai ca...? Ce descoperim? O picatura de ploaie © Comparatitextul creat de voi cu cel dat. ajunge din nou pe su- prafata Pamantului in circa 45 de zile. Soarele incdlzeste apa de la suprafata raurilor, lacurilor, oceanelor si aceasta se evapora. Vaporii se ridicd in atmosfera, unde se condenseaza, formand ty nori. Purtati de vant, norii intalnesc straturi de aer Yrs rece, care transforma vaporii iarasi in picdturi de apa. Aceste picaturi cad pe Pamant sub forma de precipitatii: ploaie, ninsoare, lapovité sau grindind. O parte din pre- cipitatii se scurge in rauri, lacuri, mari, oceane. Alta parte patrunde in scoarta terestra. Apoi totul incepe din nou. Circuitul apei se repeta de circa 40 de ori pe an. El este continu. © C&t de important crezi cd este circuitul apei in natura? quit apeiin na, N / Yi precipitatiiAfla mai mult! a) Circuitul apeiin natu- rd influenteazaé starea vremii. Vremea este starea atmosferei in- tr-un anumit loc si la un moment dat. Aceasta se schimba mereu de-a lungul orelor, zilelor, lunilor. b) Pe baza datelor des- pre temperatura ae- rului sia apei, direc- tiei vantului, cantitatii de precipitatii, me- teorologii alcdtuiesc buletine meteo. © De ce este impor- tant sa stim starea vremii? An ck i ee ee 1. Alc&tuieste propozitii cu termenii-cheie (p. 22). 2. a) Stabileste corespondente potrivite: © ploaie . © grindina © lapovita lichid © © zapada solid © © pole gazos © © roua © ceata © bruma © vapori de apa b) Identificd cuvantul generalizator pentru fiecare coloana. 3. Lucru in pereche. Comparati: a) gheata cu zépada; b) 0 picdturd de apa cu un fulg de nea. 4, Relateazd despre cum are loc circuitul apei in na- tur’. Respect criteriile de succes din pagina. 5. Lucru in echipa. Alcatuiti o povestioara et pe baza imaginilor si a cunostintelor noi © vara © toamna ° iarna © primavara ceodddéctreeddce Descrierea unui fenomen Criterii de succes: 1. Numesc etapele. 2. Stabilesc succesiunea etapelor. 3. Prezint etapele ordonate. 4. Utilizez terminologia specifica. VA a ECs ee ae © Discutati in familie despre comportamentul in caz de ploi torentiale cu grindina si descarcari electrice. ATENTIE! in cazuri exceptionale, sund la 112!6. SOLUL. PROPRIETATILE SOLULUI a Cuvinte-cheie: 1. Ce stii cd este solul? * sol 2. Care este importanta solului pentru vietuitoare? humus * permeabil Pa Eee UL © fertil © Observa imaginea din pagina. Ce reprezint&? 1. Ce observi pe suprafata solului? en > POLUAREA 2 Pe cine gazduieste solu , ' SOLULUI . Care crezi cd este rolul vietuitoarelor pentru sol? Informeaza-te! Solul reprezinta stratul afanat de la suprafata pa- ploi acide mantului. Acesta asigura conditiile prielnice pentru viata plantelor si a animalelor subterane. Astfel, solul gGzduieste mai multe vietuitoare: viermi, insecte, ani- euberanrerchimicel male sdpatoare (cArtita, popandaul, orbetele, coro- : pisnita). Acestea afaneaza solul, iar ramésitele lor @l imbogatesc, facdndu- mai fertil (mai roditor). gunoaie menajere Omul foloseste solul pentru a produce hrana. Din (din gospodarie) acest motiv, de multe ori el despadureste terenuri, practic exagerat pasunatul, provoaca incendii. Aceste actiuni duc la distrugerea solului, destabilizarea supra- fetelor naturale (eroziuni, alunecri de teren, prabusiri), remodelarea acestora etc. Ingrijoreazd si poluarea in- tensa a solului. ‘Angrsiminte * Citeste schema alaturata. Ce potiface tu pentrua chimice proteja solul? deseuri de la fabrici, uzine etc.Boe eel ts ie a Micul cercetator: Care sunt proprietégile solului? ¢ Lucru in echipa. Realizati experimentele impreuna cu invatatorul sau cu un adult. ( Materiale (_necesare: bulgarasi de pamAnt negru, nisip, argilé, 3 pAlnii, 4 pahare, o eprubeti, lampa de spirt, chibrituri, apa, o lupa, un betisor . nisipos si unul argilos. Ce culori au? Din ce sunt compuse aceste soluri? Cum sunt: tari, moi sau sfGrdmicioase? . w - . Introduceti intr-o eprubetd cativa bulgarasi de pamént. Incalziti eprubeta folosind lampa de spirt @. Ce observati? / Ce veti face? >) 1. Examinati cu lupa un bulgare 2. Puneti intr-un pahar cu apa bulgarasi de pa- de pamant negru, un bulgare mént negru si amestecati cu un betisor @. Ce se intampla cu bulgdrasii? Ce se ridicd la suprafata apei? Puneti palnii in trei pahare. in primul pahar introduceti pamant negru, in al doilea — nisip, iar in al treilea - argild. Turnati apa in fiecare pahar @. Ce ati constatat? © Cum este solul? . Ce ati © Ce s-a intamplat c& observat? voastra? © Apaa trecut la fel d Oare de ce? Ce sunt bulele care s-au ridicat la suprafata apei? Concluzionati. ind ati incalzit solul? Care este concluzia je usor prin solurile din cele trei pahare? Ce descoperim? © Verificd concluziile trase in urma are mai multe nuante neagrd, neagré-brund, rosiaticd, gdlbuie, maro efectuarii experimentelor. poate fi permeabil (apa si aerul trec usor prin el), dar si impermeabil este alcatuit din pietris, nisip, argila, resturi de plante si animale, apd si aer |) poate fi uscat sau umed, fin sau aspru, zgrunturos, tare sau moale, sfardmicios© Citeste tabelul. TIPURI DE SOLURT nisipoase Y se incalzesc repede Y se usucd repede Y sunt permeabile of argiloase Y sunt putin fertile negre (cernoziomuri) Y au culoare inchisa Y sunt permeabile Y sunt putin fertile =~. Y au culoare galbend ¥ sunt impermeabile © v sunt cele mai fertile in Republica Moldova se intalnesc 3 tipuri de sol: cernoziom, sol nisipos si sol argilos. Cea mai mare parte o constituie cernoziomurile — soluri bo- gate in humus (amestec de resturi ale plantelor si animalelor descompuse), foarte fertile. Solul este principala bogitie naturala a tarii noastre. Solul bogat in substante hranitoare se nu- meste sol ferti!. Daca lucrarile agricole sunt efectuate corect sila timp, solul devine mai fertil. De asemenea, se re- comand rotatia culturilor si utilizarea ingrasdmintelor bio (bdligar, turbd, cenusé etc.). © Ce creste mai bine in fiecare tip de sol? Relateaza folosind informatia din tabel. cernoziomice nisipoase argiloase v legume vfructe | vpomi —-v vité-de-vie | v trandafiri — v coacazi v cereale vin v pepeni— tutun v salata verde ~ sfecl v floarea-soarelui v ceapa, morcovi v fasole verde IV. FOLOSESTE-TI CUNOSTINTELE! 1. a) Alc&tuieste propo- zitii cu termenii-cheie (pagina 25). b) Formuleaza pro- pozitii in care cuvai tul so/ sa aiba diferite sensuri. cernoziom Coe) 3. Alcatuieste triade: putin fertile © cernoziom ° nefertile © solargilos * fertile © solnisipos © 2. Realizeaza corespondente potrivite: sol nisipos ¢ fasole verde, trandafiri, coacazi © pomi, viti-de-vie © morcovi © legume, fructe, cerealeFigé de observatie a solului Data: Y Tipul solului: v Ce cregte cel mai bine in acest sol? ¥ Actiuni ale oamenilor pentru a spori recolta: ¥ Activitati de protejare a solului: redddéctreddcce Completarea unei fise Criterii de succes: 1. Stabilesc informatia obtinuté prin explora- re/investigare. 2. Prezint fisa completata. 3. Utilizez terminologia specific’. Sandtatea ta © Stiai cd mersul descult este foarte sanatos? * Documenteaza-te pe internet despre bene- ficiile mersului descult prin iarba, pe nisip, prin apa/zapada. 4. a) Observa solul din localitatea ta si completeazd o figd de observatie asemanatoare cu cea din pagina. b) Prezinta fisa completata dupa criteriile de succes date. 5. Depisteazaintrusul: 2 a) fertil, permeabil, transparent, impermeabil; b) orbete, coropisnita, cartita, vulpe. 6. Lucru in echipa. Desprindeti impor- tanta solului din fiecare imagine. 7. Lucru in pereche. a) Enumerati actiuni ale omului care polueaza solul. b) Documentati-va si aflati ce masuri de protectie a solului pot fi intreprinse. 8. Bucuria creatiei. Ilustreaza straturile solurilor pictand chiar cu soluri: cerno- ziom, nisip, argild. NA a tC zars ees ae a) Organizati o plimbare de studiu prin localitate, la un izvor, o fantana sau un rau pentru a identifica unele probleme cu referire la sol. b) Eco-companie: Noud ne pasa - ocrotim solul! Scrieti mesaje ecologice, intreprindeti actiuni de curatare, amenajare, inverzire a localitatii.7, RECAPITULARE Calatorim in siguranta pe pamant, pe apa, prin aer! Motto: Viata are prioritate. © $a discutam impreuna! a) Comentati mottoul lectiei. b) Pe unde v-au purtat cararile vacantei de vara? c) Cu ce mijloace de transport ati calatorit? Cum a fost? Ce emotii ati trait? d) Ce reguli de sigurantd ati respectat pentru a cAlatori in siguran 1. Argumentati importanta { conditiilor de viata pentru lumea vie. 2. Ce s-ar intampla dac& ar lipsi de pe Terra vreuna dintre conditiile de viat 3. Ce fac oamenii pentru a avea si iarna legume proaspete? .Descrieti aerul any aratand propri- ettile acestuia. .Relatati despre beneficiile aerului curat pentru sdnatatea vietuitoa- relor. . Cine polueaza aerul? . Ce ati face daca ati fier? 1. Descrieti solul enumerand proprietatile acestuia. 2. Ce plante cresc cel mai bine in localitatea voastra? De ce? 3. Ce ati cultiva daca ati fi agri- cultori? -Descrieti apa pre- . Ce s-ar intampla cizand proprieta- tile acesteia. daca apa n-ar avea proprietatea de a ingheta? . Ce ati face daca ati fi apd? 1. Realizati un colaj cutema Circuitul apei in naturé. 2. Gasiti o modalitate de a simula circuitul apei in natura. 3. Alcdtuiti un decalog cu reguli de securitate pe timp de ploaie cu grindina si vant puternic . Aduceti exemple prin care si demonstrati necesitatea protejarii aerului, apei, solului. . Realizati un banner la tema. Ce mijloc de transport ar fi mai bine s& folosim prin localitate? De ce? we Lectiile naturii: Ce ati invatat din célatoriile vacantei?(vy AUTOEVALUARE mosuu. Acum stiu si pot... ..S& numesc proprietatile principale ale aerului, apei si solului. ...S stabilesc legatura intre cuvintele din cele doud coloane: apa - * contine aer, are mai multe nuante, este permeabil aerul+ + transparent, fara gust, fara miros, fluid’ solul + + incolor, n-are forma, ocupa tot spatiul a) ...s4 determin daca afirmatiile sunt adevarate sau false. > Solul argilos asigura roade mari. > Coacéizul si fasolea verde cresc mai bine in cernoziom. > Pe solurile nisipoase se cultiva vit-de-vie, pomi fructiferi. & Solul bogat in substante hranitoare este fertil b) ...84 corectez afirmatiile false. 2 argumentez importanta apei pentru vietuitoare in baza intrebarilor: a) Ce este apa? b) Datorit& cror proprietati poate fi fo- losita tn toate domeniile? ...88 rspund la intrebirile: a) Ce cunosti despre aer? b) Care sunt componentele aerului? c) Care este importanta aerului? .--8 ordonez etapele circuitului apei in natura. CLa suprafata apei are loc evaporarea. Cita contactul cu aerul rece, din nori cad precipitatii. C1 vaporii de apa formeaza norii. s& enumér actiuni pe care le-a intreprinde in caz de: Y ploaie cu grindina vant puternic @) ._.s8 formulez 4 propozitii despre importanta circuitului apei in natura. AUTOAPRECIERE# LECTURA IMAGINII: 3de CE 4. CE reprezinta fiecare dintre imaginile date? 2, CE legaturi exist fntre vietuitoare? 3. CE emotii iti trezesc imaginile? Proiect STRE(A)M: Natura - casa noastra comund! © Formati 4 echipe. Alegeti cate un mediu de viata. a) Elaborati harta proiectului. b) Documentati-vé si colectati diverse materiale. ‘¢) Realizati cate o fil de proiect la fiecare tema. 4) Legat} filele proiectului (carte/pliant etc.) si prezenta €) Realizati macheta mediului de viata din materiale reutilizabile. in acest modul: vei observa vei descoperi vei actiona > diversitatea lumii vii; > Cum s8 grupezi plante- |,» aplicand requli de © relatiile care exist intre le si animalele; protejare a vietui- vietuitoare; de ce plutesc/se scu- toarelor; > adaptari ale plantelor gi ani- funda obiectele, > respectand reguli de malelor la mediul de trai. buna convietuire.1. DIVERSITATEA LUMI! VII ¢ Cuvinte-cheie: e diversitate grupuri de plante grupuri de animale © relatii de hranire Afla mai mult! Flora Republicii Mol- dova este diversa si include 5 513 specii de plante. Fauna tarii noastre constituie 15000 de specii de animale, I. DIN EXPERIENTA TA 2 1. Din ce este formata lumea vie? 2. Care sunt conditiile de viata ale lumii vii? 3. Ce cunosti despre plante si animale? Bacon se cL 1. Ce reprezinta imaginile1-4? 2. Care sunt caracteristicile principale ale vietuitoarelor? 3. Ce asemanari si deosebiri exista intre plante si ani- male? 4. Care este importanta plantelor si animalelor pentru natura si om? Sr Informeaza-te! Plantele, animalele si omul fac parte din lumea vie. Pe Terra exist o mare diversitate de plante si anima- le. Ele au forme, dimensiuni si durata a vietii diferite. Toate vietuitoarele au caracteristici comune: se nasc, cresc, se dezvolta, se inmultesc si mor. Ele au nevoie si de aceleasi conditii de viata: aer, apa, sol, lumina, caldura, hrana. Oamenii de stiinté au grupat plantele si animalele dupa insusirile lor comune. © Citeste schemele. aca) arbori ierboase (tulpina subtire, frageda, moale, apoasis, de obicei verde; lalea, gréu (0 singura tulpind, inaltime mare) Cc stejar, cais x lemnoase (tulpind puternic’, |. arbusti lemnoasa) (mai multe tulpini principale, tnaltime medie) coacéz, trandafir Indltime mica)Totusi, atat plantele, cat si CANE AE animalele se deosebesc consi- 7 \ x derabil dupa aspectul exterior ¥ y x Suns - - - - si dup modul de viata. Spre ecb van pearnivacen | Monier s deosebire de ele, omul gandeste, (se hranesc || (se alimenteazé || (folosesc ca hra- = doar cu plante) || numai cualte || ni att plante, vorbeste, munceste, creeaza etc. iepure, niece) eat gi animale) Datorita acestor insusiri, el este elefant bufnité, rechin carici, urs o fiinté superioara, cu ratiune (homo sapiens). bee a eat eee ea fnvata sa inveti! Micul cercetator: Cum sé grupezi animalele? Descrierea unui animal Lucru jn echipa. Realizati sarcinile. a) Denumirea * Recunoasteti animalele din imagini. b) Aspectul exterior é ¢) Prtile corpului " d) Mediul in care traieste e) Modul de hranire f) Modul de deplasare 3 g) Adapostul h) Importanta Sandtatea ta 2. a) Grupati animalele date in serii a cate trei dup& modul de hranire. b)Identificati animalele pe care le cunoasteti bine. c) Documentati-va despre cele pe care le cunoas- teti mai putin. 3.a) Alegeti un animal din cele reprezentate in imagini. Descrieti-I urmand pasii de la rubrica invafé sd inveti! b)Selectati din sirul de animale ramase unul ase- manator cu cel descris. c) Analizati alte insusiri ale acestor animale. in baza lor formati grupuri folosind cuvintele dacd..., atunci.... d) Trageti concluzii. Ce descoperim? Datorita altor insusiri comune (modul de inmultire, modul de hranire, modul de deplasare, mediul in care trdiesc, acoperirea corpului etc.), animalele au fost clasificate in grupuri. * Nu atinge plantele otrdvitoare! Fructele unor plante sunt foar- te toxice. Daca le-ai atins, trebuie sd te speli pe maini imediat. e Unele animale sunt foarte periculoase. Nu te apropia de anima- lele bolnave si nici de cele pe care nu le cu- nosti!© Fa&cunostinta cu principalele grupuri de animale. MAMIFERELE © Cele mai multe au corpul > Unele trdiesc la suprafata acoperit cu par (blana/ pamantului, altele in apa (ana). ori sub paméant. © Nasc pui vii sifihranesc > Se deplaseaza prin mers, cu lapte. not sau zbor. PASARILE > Aucorpul acoperit cu > Majoritatea zboara pene, puf si fulgi. (au doua aripi). > Seinmultesc prin oud. inghit hrana. PESTII © Cele mai multe specii au > Traiesc doar in apa. corpul acoperit cu solzi. > Se deplaseaza prin apa cu © Se inmultesc prin icre. ajutorul inotatoarelor. INSECTELE > Auschelet extern. © Se inmultesc prin oud. > Celemaimulteautrei perechi > Se deplaseaza prin zbor, de picioare, doua antene. tarare, mers, salt ori inot. REPTILELE © Corpulle este acoperit cu > TrAiesc pe uscat sin apa. piele solzoasa sau carapace. > Se deplaseaz cu ajutorul © Seinmultesc prin oud clo- _ membrelor sau prin t€rare. cite la soare. AMFIBIENII > Corpul le este acoperit © Pot trai in apa, dar si pe cu piele subtire, uscat. sensibil’. > Se deplaseaza prin inot/ > Se inmultesc prin oud. tarare/saritura. © Formuleaz enunturi cu inceputul dat: As vrea sé fiu pddurar/ecolog/vete- rinar/prietenul naturii/pictor/compozitor etc. ca sd (...).u s-au stabilit anumi- © 4octombrie - Ziua te relatii. Cele mai Mondiala a Anima- importante sunt re- lelor latiile de hranire. © 3martie— Ziua Fiecare vietuitoare Mondiala a Faunei reprezinta o veriga Salbatice in lantul de hranire. © Alcdtuieste lan- turi de hranire folosind schema alaturats. bret tee aot Disparitia unei verigi din lantul de hranire duce la dereglarea echilibrului in natura. Unele specii de ani- male (balena, delfinul roz, elefantul, rinocerul, broas- ca-testoasé etc.) si de plante (ghiocelul bogat, scorusul etc.) zilInic sunt amenintate cu disparitia. © Cum pot fi protejate vietuitoarele rare sau pe cale de disparitie? pe oe he Came Balin. 1. Continua rationamentele: = coeeceerrrerreece | ~ Lumea vie este alcatuita din animale, plante si oa- Clasificarea compo- meni. Stejarul este o planta. Deci... nentelor naturii Toate corpurile vii se hranesc. Mielul paste. Deci. © Dacé aerul, apa si solu! sunt poluate, atunci ani- Criterii de succes: malele si plantele... 1. Respect criteriulde || 5 grupare/clasificare. . Numeste principalele grupuri de plante gi animale. Exemplificd. 2. Grupez elementele propuse. 3. Clasificd plantele dupa criteriile: ierburi/arbusti/ 3. Denumese grupul obtinut. 4. Demonstreaza ca bufnita, pinguinul, vulturul $i strutul fac parte din acelasi grup de animale.GHicl! 5, Lucru in echipa. CUBUL: Diversitatea lumii vii ee 1.Nue pastire, dar zboaré, a) Descrieti un animal la alegere folosind repe- . * : rele din pagina 33. $i poarta nume de floare. pas 7A (jno01119) b)Comparati: aw 2. Curelusé verd. © 0 planta ierboasa cu una lemnoasa; | $ | | | “Priniatbd co ec 4 dou’ animale din acelasi grup; TY comm | i eee se ie codes) > doua animale din grupuridiferite. 47 "| 3.Vine doct dur © Concluzionati. 4 Vv “Ga fos ros" ai ch secuvel c) Asociati. La ce va gAnditi cand auziti cuvintele: $ crawonusoos) mamifer, pasdre, peste, insectd, reptilé, amfibie? 4c avd strickt ° d)Analizati legaturile care exista intre om, animale .Care gaz stric&itoare si plante. Apare 7n luna mai inate atest iti um j . S face es ba mare e) Aplicati. Alc&tuiti un inventar de probleme din be tip copacit ied lumea vie. Propuneti solutii pentru ele. (insnqpap) f) Argumentati. Sunteti pro sau contra: vanatului, 5. Bland, prietenos cu omul: pescuitului, sacrificarii animalelor, tinerii in Cand 11 intalnesti tn mare, captivitate a acestora? Te tntreci cu ella joacé | 6. Matematica in stiinte. Pentru confectionarea unei $i te urci $i pe spinare. haine din bland se nimicesc: 20 de vulpi sau 55 de (ipuyl2q) nurci, 100-400 de veverite sau 30 de iepuri, 30 de 6. Da gi lapte, ondatre sau 11 bursuci. Concluzioneaza. E gi joc, 7. Sanatatea ta. Imita pozitiile animalelor in efectu- Poti sa tai lemne pe ea area exercitiilor de relaxare. $i-n trasur’i-o poti vedea: Cine-i n’izdréivana? Be (pudog) Cine pe cine mananca? ica 4. sarpe © Cine pe cine manan- fluture broasca pra cu trei iezi de Ion Creangé? fn ce po- | a) Consulta Cartea Rosie a Republicii Moldova pentru vesti ai mai intalnit a afla ce plante si animale din localitatea ta sunt astfel de legaturi? incluse in ea. Cum pot fi protejate acestea? © Citeste cartea Din Iu- | b) Opreste copiii care rup plantele sinecajesc anima- mea celor care nu lele! Explica-le cat de importante sunt animalele, cuvanté de Emil Gar- plantele si cum trebuie sa le protejam. leanu. c) impartageste colegilor aceasta experienta.2. DIVERSITATEA LUMII VII. EXCURSIE Motto: ‘Ai nevoie di Priveste adénc natura. $i apoi vel infelege totul mai bine. Ss Albert Einstein + o agenda pentru notite + un pix, creioane 1. S& gandim Tmpreundl a) Discutati in baza mottoului + markere lectiei. Plan de discutie: + etichete @ Natura —o mare diversitate a lumii vii; + postituri > Natura — un mister; + ocutie pentru colectarea © Natura — frumusete, loc pentru recreere. materialelor b) Natura poate fi considerat o scoala? Argumentati. * termometre de aer side apa | 2. a) Organizati o excursie prin localitatea voastra. + lupa, binoclu b) Formati trei echipe si alegeti una dintre fisele de + aparat de fotografiat lucru date. Realizati sarcinile. BOTANISTII 5. Elaborati un di . Observati si recunoasteti plantele intalnite 2. Identificati grupurile de plante (jerboase/lemnoase; cultivate/ necultivate; medicinale/decorative). 3. Stabiliti plantele necunoscute, rare sau pe cale de disparitie. Foto grafiati-le. Analizati unele caracteristici ale acestora. Echipa 4, Descrieti o planta la alegere. tionar ilustrat al plantelor. - Observati si recunoasteti animalele intalnite. 2. Identificati grupurile de animale (mamifere/pasari/insecte; sedentare/c&latoare; domestice/salbatice) Stabiliti animalele necunoscute, rare sau pe cale de disparitie. Analizati unele caracteristici ale acestora. Fotografiati, filmati aceste animale pentru a afla mai multe despre ele. 4. Elaborati o carte de identitate a unui animal (a se vedea reperele 5 fret mii | it d ile animalelor intainit ee . intocmiti o list cu denumirile animalelor intalnite. pociocr o 4. Observati zona in care va aflati stabilind: a) starea mediului inconjurator (poluat/nepoluat; ingrijit/neingri- furan) jit; amenajat/pustiu); b) sursele de poluare, interventia oamenilor in natura. | 3 2. Fotografiati, filmati locurile frumoase, dar si pe cele cu probleme. ~ Echipa 3. Alcatuiti o lista cu masuri de protectie a mediului din localitatea i - ECOLOGIE natala.