Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Maximilian W Schroff Limba Germana Pentru Adulti

    Uploaded by

    George Toma
    1 views99 pages

    Original Title

    138760769 Maximilian W Schroff Limba Germana Pentru Adulti

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    1 views99 pages

    Maximilian W Schroff Limba Germana Pentru Adulti

    Uploaded by

    George Toma

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 99
    MAXIMILIAN W. SCHROFF PROFESOR Df Or a 19 MeV NOUy pentru adulfi EDITURA SCRISUL ROMANESC §&. A. CURS PRACTIC DE LIMBA GERMANA aH mportanja limbii germane peniru Roméni si necesitatea Q invdjarii ei a fost recunoscuid gsi in irecut, dar in mo- mental de faté se simte si mai mult nevoie de ea. Nu numai ca o coniribuire la educafiunea intelectuald, morala -gi sufle~ leascé a omului gi la cunoaslerea poporului german si a cul- lurii germane, dar mai ales peniru motive practice. Intr'adevar, in toate ramurile activitafii, nu numai in comer} si industrie, intelectualul, funcjionarul, chiar si muncitorul se lovesc acum in tot momeniul de nevoia de a cunoaste aceasta limba, iar tindral sau tandra, sau omul matur, in cdutarea unui post, il va gasi mult mai ugor, daca pe langé limba sa maternd va poseda si limba jarii, cu care de acum inainte este strans legati Jara noastra. Ori in gcolile noastre secundare, predarea gi invdjarea limbilor moderne se face din diferite cauze in aga fel, incat rareori un absolvent sau o absolventa stiu sé vorbeasca bine si sd scrie o asifel de limba si mai ales limba germand:; cursu- rile academice nu se ocupa cu partea practic’ a invajarii acestor limbi, gcolile libere sau cursurile de searaé nu pot fine socoteald nici de gradul de cunostinje anterioare, de indivi- dualitatea si de timpul liber al fiecdruia, gi nici cu aga numi- tele’ cursuri rapide de conversafie nu se poate invija in mod mai temeinic o limba strdind, c&ci acesle carfi nu ofera nici © baza solida ci servesc numai pentru trebuinjele momentului, nicidecum pentru invajarea si stépanirea unei limbi. lar vre~ murile grele de astazi permit ‘numai unui numér foarte mic de persoane, s& recurga la serviciile unui profesor particular pentru dobandirea sau complectarea cunostinjelor in acest domeniu. laid ce m'a hoiarit sa alcdtuiesc si s& public un curs practic de limba germand, destinat persoanelor adulte gi com~ pus in aga fel incat oricine, fie cd are sau nu studii anicrioare, 84 poatd invdja aceasta limba cu ugurinjé, fara profesor, in scurt timp $i cu pujind cheltuialé. M’am folosit la alcatuirea acestui curs nu numai de o experienja de 35 ani ca profesor secundar de limbi moderne si autor de numeroase manuale, dar mai ales de faptul, ca in tot timpul acesia am dat si 1 lectiuni particulare, pentru cari meloda trebue sa fie adaptata nevoilor gi timpului disponibil al omului adult, care vrea sa ajunga repede la un rezultal practic gi nu poaie de obiceiu jertfi studiului decat cel mult o ord pe zi. Cursul se compune din 50 cicluri, avand fiecare 5 lectiuni cu_un intreg armonic de idei. Fiecare lecjiune cuprinde patru parfi si anume: 1) Un vocabular, care conjine ioate cuviniele noi, ce se vor intalni in bucata de citire, insofite in primele cicluri si de pronunjarea lor. 2. Bucata de citire, care conjine jn primul ciclu ireptat dela 5-10 propoziliuni cu 5-10 cuvinle noi, in ciclul 2 cdte 10 propozijiuni cu cate 10 cuvinte noi, iar in celelalte 18 cicluri ale primului curs 12-15 propozifiuni cu 12-15 cu- vinte noi. Toate cuvinicle noi cat gi expresiunile, cari se re- Jeré la lamuriri sau la observaliunile gramaticale, sunt liparile in bucaia de citire cu litere mai vizibile si anume cuvintele noi cu aldine gi cuvintele si expresiunile de lamurit cu litere cursive, 3. Conversa}ia, si anume: A. O conversajie practicd asupra bucajii de cilire prin transformarea_tuturor propozi- Hiunilor in inirebari numerotate, réspunsul find propozifiunea cu acelasi numér. B: Conversajiuni uzuale cari vor imbrajisa loale aspeciele vie}ii zilnice, fiecare lecliune avand pairu in- trebari gi patru réspunsuri cu traducerea lor gi la inceput gi cu pronunjarea lor. 4. Gramatica, care este redusd la un minim indispen- sabil gi intoldeauna in legdluré cu bucata de citire, prezen- tandu-se in mod incidental. In primele doud cicluri se afl& si toate observajiunile, necesare peniru o pronunjare corecté a acelor sunele, cari sunt slraine limbii romdne, urmaie apoi si de unele reguli de intonajie. Aidt observajiunile de pronun- fare cat gi regulile de inlonajie sunt concenirate in primele fascicule in doud tablouri. La sjarsitul fiecdrui ciclu se aflé o recapitulare generalaé a iniregii_maierii, irataté in cele cinci lecfiuni, si anume: A. O reiroversiune, in care se reaminteste intregul mate- rial de cuvinte noi al fasciculei. Spre control, retroversiunea este urmata de traducerea ei in limba germand. B. Recapitularea gramaticii din lecfiunile respective, prin intrebari. Rdspunsurile se pot conirola, consultandu-se lec- Hiunile respective, Se ofera asifel acelora cari urmeazé acest curs, 0 auto~ examinare, adicé posibilitatea de a se controla singuri dupa fiecare fasciculé si de a conslala, dacd si-au insusit bine ma- teria celor cinci lecjiuni, spre a putea irece apoi la un ciclu nou. Timpul, in care urmeaza a se invdja conjinutul unui ciclu, este de cel mult doud saépidméni, adicd aproximativ o lecjiune 2 in doua zile. Primele 20 cicluri cuprind cursul propriu zis al limbii gi invdjarea lor aduce cu sine posibililatea, dea susjine 0 conversajie de ioale zilele, de a putea citi un ziar, o revista sau o carte, si de a face o corespondenja ugoaré. Acest curs se poate termina deci cu ugurinja in zece luni si formeazd un ciclu inlreg si de sine stataior. El se adreseaza acelor persoane de orice condifie socialé, cari n'au urmat niciodalé un curs de limba germané, sau cari vor sé reimpros~ pateze cunoslinjele, dobandite la un asifel de curs. El nu presupune niciun fel de studii anierioare. Ciclurile 20—40 conjin complectarea cursului I prin im- bogatirea vocabularului literar, stiinjific $i comercial, in legd- turd iardgi cu hucafi de citire si conversafiuni, cat si un curs de corespondenja comerciaid. $i acest curs, compus tol din cate cinci lectiuni, de gi, continuare formeaza in acelagi limp un ciclu inireg, gi el de sine statator, gi este destinat astfel nu numai acelor persoane, cari au lerminat primul curs si doresc s-si complecteze cunostinjele, dar si acelora, cari au cunog~ linje suficienle, spre a se putea lipsi de cursul I gi sim? nevoie numai de al doilea. Al treilea curs in sfargit, compus din ultimele 10 cicluri cuprinde 0 istorie a culturii_poporului german — literatura, stiinja, industria, comerjul, etc. — presdraté cu fragmenie din opere literare gi stiinjifice, cét gio scurta privire asupra obi- ceiurilor poporului, pentru uzul mai ales al vizitatorilor Germaniei. Aceasté parte se adreseazé persoanelor, cari au lterminat primele doud cursuri si tind la dobéndirea unor cunostinje absolut complecte cu privire la limba gi intreaga viajé culturalé a neamului german gi poate fi utilizaté ca ceva independent si de persoane, cari posed deja cunostinje temeinice gi dorese numai intregirea lor in acest domeniu. Fiecare curs are la sfarsitul ultimului curs un dicfionar complect, confindnd toate cuvintele cari s'au intrebuinjat in acest curs cat gi acelea ale cursului sau cursurilor precedente. Maximilian W. Schroft Profesor Bueuresti — Sir. Romand, 198 Telefon 2.75.94, CONTINUTUL CURSULUI I. CICLURILE 1—20. LECTIUNEA 1—100. 14, Casa, curlea gi grédina. 2. Locuinja oamenilor; odaile gi mobilele. 3, Familia, Ocupajiunea oamenilor. Varsta. 4. Corpul omului. Imbracdmintes 5. Imp&r}irea timpului. Partile zilei. 6, Scularea gi culcarea. Toaleta. Baia, 7. Anotimpurile. 8; Hrona oamenilor. Serviciul de mas& 9. Oragul gi salul. Padurea gi campia. 10, Animelele si plantele. 11, Fenomenele naturii. Vremea. 12. Masurile de greutate side Iungime. Monedele. 13. 14. Megtegugarii gi munca lor. 15, Pogta gi Caile ferate. Cum se face 0 scrisoare. Modele de scrisori mici. 16, Putiné Geografie. Romania, 17, O c&latorie prin Romania, 18. O plimbare prin Bucuresti. Mijloace de locomojiune in orag 19. O calatorie in Germania. 20, Din istoria Romanilor gi Germanilor. CONTINUTUL CONVERSATIUNEI UZUALE. I, Locujiunilecele mai uzuale 21. In tramvai. I. c&latorie la Berlin, 22 Le restaurant. 4, Spre gard. 23. La ‘magazin universal. 2. La gard. 24. La cismar. 3. Spre port. 25. La croitor. 4, In port. 26. La librarie. 5. In tren. 27. La ceasornicar. 6. Pe vapor. 28. La piala 7. In calatorie. 29. La 8. In vagonul-restaurant. 30. La 9. In vagonul de dormit. 31. La teatru. 10. In cabin’. 32, La cinematogral. 11. Reviziunea vamala. 33. Excursiuni in jurul Berlinului. 12, Sosirea la Berlin, 34. Plecarea la Bucuresti in tovi~ 13. La hotel. r&gia unui German. 14. O baie. 35, Romanul araté Germanului ce 15. Prima plimbare. este demn de vazut in Bucuresti. 16. La frizer. 36, Imprejurimile Bucuregtilor. 17. La tutungerie. 37. O excursie la Conslanla. 18. La cafenea. 38. O excursie in valea Prahovei. 19. La posta. | 3%. 9 exeursie tn, Moldova. 20. La telefon. 40. O excursie la Curtea de Arges. i ABREVIATIUNI. A, ac. . acuzativ, £ a. . adjectiy, ado. . adverb. art. . . articol. comp. comparatiy. gen. : ZL. . . lectiunea m, . -masculin, N. . . nominativ. conj, . conjunctiune, a... neutru. D. dat. dat ex. . . de exemplu. Obs. - obseryatiune. pag.» pagina. pers. . persoana. pl. . . plural. pt. » . pronunta. prep. . prepozitiune. pret. . preterit. pron. . pronume. pt. . - participiul trecut. sup. . superlativ. V. o. . vezi, a se vedea. on. . . verb neregulat. or, . . verb regulat. pup. «verb unipersonal. ox, . verb auxiliar. oxm. . verb auxili dificatiy. | | | | | nam. - numeral. 1 REGUL] DE PRONUNTARE. 1. Vocale. a, i, O gi U se citesc ca si in limba romani; ex. kam, Linde, Lob, trag. e in mijlocul sila sfargitul unui cuvant se citeste tot ca in limba romana; ex. /ese, pronunta /eze; dar cand face parte ultima silaba a’ unui cuvant, se citeste d; ex: lesen, unten; pr. lezén, untan. j se citeste ca ¢ in fepure; ex. ja, jeder; pr. ta, tedar. fe se citeste 4 pronuntat lung; ex. sie, lebe; pr. st, [Tbe. ei se citeste af; ex. Seite, breit; pr. zaite, brait. se citeste ca un eé foarte deschis, de pildi ca in verde sau in cuvantul frances pére; ex. Banke, Lérm. & se citeste ca un € foarte inchis, de pilda cain articolul fe din limba franceza; ex. bdse. it se citeste ca a din limba francezd; ex. mide. du gi eu se citesc aproape ca of; ex. Béume, Leute; pr. boime, loite. If, Consonante, 5 ge si gi se citesc ghe si ghi; ex. Geld, giftig, pr. gheld, ittig. ew i in millocal exvintelor_ simple nu se aude; se_lungeste ined yocala, precedenté; ex. Mahl, Lehrer; pr. mat, @rér. h la inceputul cuvintelor sau in mijlocul unui cuvant Comipiaiee laudlelealie’ euvaiital srombtiescs Aahar,lfextihabers Schuttof; pr. habaa, sulhor Givare cand. un eunéél-palatel aspirat, ca in ’nicht, cind 5 un sunet mai aspru, ca de pilda 4 in cuvantul romanesc Arand ; ex. Buch, Tuch. dt si ck se citesc ca ¢ gi c; ex. Stadé, nackt; pr. stat, nact. s) urmat de 0 vocala, se citeste z; ex. sie, lesen, pr. zi, lezén. SS se citeste 5; ex. Klasse; pr. clase. De altfel toate con- sonantele duble, ca gi yocalele duble, se citesc ca cele simple. sch se citeste 5; ex. Schule, Mensch; pr. sule, mens. st si sp se citesc st si sp, cand stau la inceputul cuvin- telor sau in mijlocul unui cavant compus, ex. Sto, Spiel, Lesestiick ; pr. stol, spit, lesestiic. V se citeste 4 ex. Vater, vier; pr. fatér, fir. W se citeste 0; ex. Wald, wean; pr. oald, ven. Z si tz se citesc f; ex. Zimmer, jetzt, sitzen; pr. fimar, ieft, sifan. Vocalele si consonantele care nu sunt mentionate in acest tablou, se citesc ca in limba romana. Observatie: A se consulta si regulile de pronungare, date in pri- mele zece lecjiuni. REGULI DE INTONATIE. I, Regula generala. In limba germana, silaba intonata (adicd care se pronuntai mai tare) este de obicei prima; ex. Vater, pr. fatar; geben, pr. géhban; oder, pr. ddar. Tot astfel si in cuvintele compuse: ex. Schlafcimmer, pr. slaftimir; abschreiben, pr. dbsraiban. MI, Exceptiuni. 1. Verbele cari incep cu un prefix neseparabil, ca be, er, g@ der, etc. au accentul tonic pe silaba care urmeazi dupa acest prefix; ex. beginnen, pr. beghirin; erlauben, pr. erldubain; getrieren, pr. ghefriran. 2. Substantivele si adjectivele cari incep si ele cu un astfel de prefix, au aceiagi intonafie; ex. Bezitztum, pr. bezittum; Gewehr, pr. ghevér; bekanat, pr. hecint ; gesund, pr. ghezind. 3. Substantivele, luate din limbi streine, au de obiceiu accentul tonic pe ultima silaba; Le&sion, pr. lectién; Student, pr. studént; Soldat, pr. zoldat; Religion, pr. relighién; Palast, pr. paldst; Offizier, pr. ofitir. 4. Tot pe ultima silaba au accentul tonic si verbele ter- minate in /eren, ex. spazieren, pr. spatiren. CICLUL I. DAS HAUS DER HOF DER GARTEN Casa Curtea Grédina Zecttunea | = Das Haus 1, —_Lecftunea Il] = Der Hof 1. Zectiunea Il = Das Haus 2. Lecttunea IV = Der Hof 2, Lecfiunea V = Der Garten. 6 1. DAS HAUS (Partea 1). CUVINTE. was ist das? pronunfa: vas ist das ce este aceasta ? das ist das ist aceasta este das Haus das haus casa ein Haus ain haus © casa gross grds mare klein clain mic oder édar sau mein main meu, mea dein dain tau, ta ja ia da nein nain nu rie vi cum ; ca REGULI DE PRONUNTARE. 1, Semnul - deasupra unei vocale la rubrica ,pronunfare" fnseamna ci aceasta vocala se pronunfa lung; ex. gross, pr. gr0s; mie, pr. vi. 2. Accentul " deasupra unei vocale la rubrica ,pronunfare* inseamna ca silaba in care se afla aceasta vocala este intonata ; ex. oder, pr. odar. 3. Consoana wW se citeste ca 0 romanesc; ex. as, pr. vas. 4. Consoana h la inceputul unui cuvant se citeste si se aude ca in cuvantul romanesc Aaind; ex. Haus, pr. haus. 5. Diftongul ef se citeste af; ex. ein, klein, mein, dein, nein, pr. ain, clain, main, dain, nain. 6. Vocala e din ultima silaba neintonatd, urmata de o consoana, nu se pronunfa plin, ci aproape ca 4 romanesc; ex. oder, pr. ddar. 7, Consoana dubla ss se citeste s; ex. gross, pr. gros. 8. J se citeste ca fin fepure; ex. fa, pr. ia. 9, ie, adica ¢ urmat de ese citeste 4 pronuntat lung; ex. role, pr. vi. BUCATA DE CITIRE. 1. Das ist ein Haus. 2. Das Haus ist klein, 3. Das Haus ist gross. 4. Das Haus ist klein oder gross. 5, Mein Haus.ist gross. CONVERSATIE. A. Obs. Raspunsul la intrebirile din Conversajia A este intotdeauna propozifiunea cu numirul corespunzitor din bucata de citire. Pentra aceasta lecfiune s’a dat si intrebarea si rispunsul, dar in lectiunile viitoare se va da numai intrebarea. Was ist das? Das ist ein Haus. Ist das Haus klein ? Ja, das Haus ist klein. Ist das Haus gross? Nein, das Haus ist klein. Wie ist das Haus? Das Haus ist klein oder gross. Wie ist dein Haus? Mein Haus ist klein. B. Obs. Conversafia B. va confine la inceput unele locufiuni uzuale. Apoi va urma calatoria unui Romdn la Berlin. Guten Morgen gutan morghan | Buna diminiata Guten Tag gutan tag | Buna ziua Guten Abend | gutdn aband | Buna seara Gute Nacht | gute naht | Noapte buna Obs. Cu privire la pronunjarea lut ,Nacht* a se vedea Lecjiunea 2, Reguli de pronunare, al. 4, observandu-se ci ch din Nacht are un sunet mai aspru, ca in cuvantul romanesc hrand. GRAMATICA. 1. Limba germana are trei genuri: genul masculin, genul feminin, si genul neutra, si doua feluri de articole: articolul Aotarit si articolul nehotdrit. Genul unui substantiv se cunoaste dupa articolul hotérit care este pus inaintea lui. Inaintea substantivelor masculine se pune articolul hotarit der; ex, der Keller, (pr. der chelar), pivnita; der Boden, (pr. hédan), podul. Inaintea substantivelor feminine se punc articolul hotarit die ex, die Bank, (pr. di banc), banca; die Wand, (pr. vand), peretele. Inaintea substantivelor neutre se pune articolul hotarit das; ex. das Haus, das Zimmer, (pr. timar), odaia. 2. Toate substantivele germane se scriu cu litera mare; ex. Haus, Keller, Boden, Wand, Zimmer. 3, Genul substantivelor germane nu corespunde cu genul substantivelor romane; asa de pilda Haus, casa, este neutru in 8 limba germana gi feminin in limba romana. De aceea substan- tivele germane se vor invafa intotdeauna impreuna cu articolul care le insoteste. ——

    You might also like