Voltmetre electronice analogice Desi in prezent voltmetrele electronice analogice (cu ac indicator) nu se mai fabric, locul lor fiind luat aproape complet de ctre voltmetrele numerice [1], acestea (VE) se gisesc inc& in numar mare atat in tehnica de laborator [7, 10] cat gi in instrumentatia industriala [3, 9]. in plus, o bund parte din circuitele de masura ale voltmetrelor analogice este utilizata si in voltmetrele numerice, de unde si justificarea acestui capitol. 7.1. Caracteristici de baza ale voltmetrelor electronice Voltmetrele electronice au sensibilitatea mult mai mare decat cele electromecanice, dar sunt mai complicate si mai vulnerabile la perturbatii electromagnetice (cap. 6). in literatura de prospect, caracteristicile voltmetrelor electronice sunt prezentate in clasificarea: caracteristici de intrare, de transfer, de iesire si generale. 7.1.1, Caracteristici de intrare a) Rejectia semnalelor parazite Tensiunile parazite de mod comun (V,,,) se combat prin mijloace de intrerupere a buclei de masa (§ 6.6.2), sau prin utilizarea,de intrari diferentiale, iar eficacitatea acestor precautii este exprimata cantitativ prin parametrul RMC definit de (6.60). Tensiunile parazite de mod serie (Vp) se combat prin micsorarea la maximum a cuplajelor parazite (§ 6.6.1) — inductive, capacitive — si filtrare, iar eficacitatea acestor msuri se exprima prin RMS (6.59). Tensiunile parazite captate prin blocul de alimentare. Se datoresc diverselor schimbari in regimul refelei de forja (porniri de motoare, cuptoare electrice cu arc, actionari cu tiristoare etc.) precum si efectului de antend al refelei aeriene (captare de perturbatii electromagnetice) si patrund in interiorul AM prin cordonul de retea. Se combat prin filtru de refea (§ 6.5.2), transformator de alimentare ecranat (§ 6.5.3) si decuplari (§ 6.5.4.2). fn prezent, se fac incerc&ri de stabilire a unui factor de rejectie a acestor semnale parazite, similar cu RMC si RMS. b) Tipuri de intrari la VE alimentate la retea. Dupa pozitia electric’ a carcasei AM (ecran exterior) cum si a altor ecrane interioare fat de bornele intre care se aplic& U,, exist intrari cu 2, 3 sau 4 borne, fiecare cu avantajele si inconvenientele lor. Scanned with CamScanner322 Masurari electronice Intrarea cu 2 borne (fig. 7.1). Este cel mai simplu si economic tip de intar, ing nu permite masuriri flotante (adic misurari pe obiecte ce nu au punct de mas8, cum exe cazul mAsurBri tensiunii de colector la tranzistoare, a tensiunii de dezechilibru la o pune etc.) si nu asigur& rejectarea tensiunilor parazite de mod comun. Cu toate acestea, intare, cu2 bome este mult utiliza la.VE de c.a (mai ales in RF), la osciloscoape gi la generatoar, desemnal., OM. pMceo AM 3 a VvoM oc. i 25 IM, Ve Resico! de scurtcircuit gate Na at la 220 V = 3) b) = Fig. 7.1 Observatie. Un VE (sau OC) cu 2 borne (si alimentare la retea) nu poate fi utiliza Ja mAsurarea tensiunii refelei (sau pe iesirea unui autotransformator conectat la re{ea), decit dac& se cunoaste exact conductorul de fazi (F); in caz contrar, exist’ pericolu! unui ‘scurtcircuit direct: conectarea intrarii de mas (M) a voltmetrului la faza (firul de tensiune) refelei respective (fig, 7.1. b). Intrarea cu 3 borne. La aceasta (fig. 7.2.a) bornele de legatura sunt flotante, adica ambele borne de intrare pentru U, sunt izolate (R,.) fata de carcasa (CM) care este legatd la pamint. Borna calda de semnal este notata de regula cu H (High), iar cea rece (adica cea de Intoarcere de semnal,legata la ecranul interior, E) cu L (Low); borna de masa (adici cea legatf la carcas8) este notati cu M sau G (Ground). Acest tip de intrare, numit si inirare Slotanta, permite masurarea tensiunilor pe obiecte de masura (OM) ce nu au iegire la mas, fara a forma o bucl& de mas (bucla de masa este intrerupta de catre R,.). Intrarea flotanté se intalneste la toate multimetrele numerice alimentate la refed, la indicatoarele de nul (electronice) pentru punfi, la unele,milivoltmetre analogice de mare Sensibilitate, la unele OC, la unele generatoare de AF si la unele inregistratoare. Parametrul de calitate al unei intrari cu 3 borne este rejectia tensiunilor parazite de mod comun: RMC= 2olog +a) ap unde Ry reprezint& rezistenta de izolatie a izolatiei electrice (de regula teflon) dintre cele dout ecrane ale VE, iar r — rezistenta conductorului de semnal dintre OM si VE. Valori tipice 80 - 100-4B in cc. $i 60 - 80 dB in c.a. Relatia (7.1) deriva direct din (6.60). Observarie. La'AM cu 3 borne exist de regula si o mic& bridd cu ajutorul crea se poate lega bona L la M. Insi o asemenea scurtcircuitare anuleazA cele doua calittti de baz& ale aparatului: posibilitatea efectuarii de masur&ri flotante $i rejectarea tensiunilor de Voltmetre electronice analogice 323 mod comun (V,,.). Aceasta legatura este necesara numai in cazul in care boma rece a OM nu este legaté la pamént (surse de semnal flotante sau alimentate la baterii), deoarece ecranul electric al intregului sistem (OM:- AM) trebuie ~ obligatoriu = s& fie conectat la uint, din motive de protectie, iar aceast conectare se realizeazA prin firul de protectie (FP) al voltmetrului respectiv. Fig. 7.2 Intrarea diferentialé (fig. 7.2. b). Este tot 0 intrare cu 3 bone, la care, ins’, rejectared lui Vne Se face prin scddere (si nu prin intreruperea buclei de masé, cu un R,): Uy = Ay[Uia + Vue) — Ui +¥u)]= AO -Uu)= AU (02) Dar, pentru ca RMC si fie acceptabild (80 — 100 dB) este necesar ca OM s& aiba iesirea simetrica, sau s& aiba impedanta de iesire mic& in comparatie cu Z;. De aceea, acest tip de intrare nu este potrivit pentru VE de laborator (unde Varietatea OM este mare) , ins& este bun pentru indicatoarele de nul si mai ales pentru AM din instrumentatia industrial unde, de regula, un AM lucreaz& numai cu un singur OM (acolo odat& simetrizarea realizat’ ramane valabila pentru tot timpul c&t AM este operativ). {In functie de gradul de simetrizare sau de indeplinire a conditiei Zi >>Z, RMC la acest tip de intrare este comparabil cu cel al intrarii flotante (80 — 120 dB). Fata de intrarea flotanta, intrarea diferential& este mai simpla $i mai ieftind (nu este necesar ecranul interior E si nici izolatia de inaltd calitate R,) si de aceea, mai preferatd in instrumentagia industrial’, Intrarea cu 4 borne, sau intrarea cu borna de garda (fig. 7.11). La aceasta, in afara de bornele H si L exist’ gi o a treia bornd izolata — borna de gard (G). Configuratia cu 4 bore prezint& avantajul c& dispune de doud etaje de intrerupere (Rey Re’) a buclei de mast, ceea ce permite asigurarea unei rejectii(r,r’-rezistentele aductilor pentru L $i G): AMC = 20109, 3) sensibil mai bune (tipic 120 — 160 dB) decét la intrarea cu 3 borne. In plus, prezenta bornei de garda (G) permite si masurari pe OM cu circuit de garda (electrometrie, rezistenfe foarte mari, probe pentru determinarea py etc.). Ins& intrarea cu 4 borne creste foarte mult preful de cost (2 ecrane interioare — E, EG — si doua etaje de izolatie de tnaltd calitate, cablu de Scanned with CamScanner324 Masurari electronice conexiuni triaxial (fig, 7.11b) i de aceea, asemenea intrare se utilizeaz4 numai ta 4y speciale, ca electrometre de mare sensibilitate, mVE de inalt precizie, precum $i la ung), ‘AM din instrumentatia industrial& sau din radiocomunicatii, care lucreaz4 fn zone putemie perturbate, ¢) Tensiuni nominale (game) Ca sila multimetrele pasive (§ 4.4.4.) tensiunile nominale sunt in succesiunea 1,3, 10... , adic& din 10 in 10 dB (mai rar in seria 1; 2,5; 5; 10). d) Impedanta de intrare Spre deosebire de multimetrele pasive, la VE impedanta de intrare este constani (au depinde de gama) si este mult mai mare: tipic 10 -100 MQ in c.c. $i 10 M&Q/30pF inca. 7.1.2. Caracteristici de transfer Din réndul acestora vom examina sensibilitatea, rezolutia, precizia si banda de frecvente. a) Sensibilitatea {n ultimii ani, conginutul acestei notiuni a trecut de la sensul initial: S=da/dX, lacel de treaptd de sensibilitate (gama) pentru ca in literatura actuala de prospect s& capete sensul de cea mai mic& valoare mAsurabil& pe treapta cea mai sensibild (adic& ceva vecin cu pragul de sensiblitate), De ex. dac& in prospectul unui milivoltmetru este scris “sensibilitate” 10 HV inseamn’ ci pe treapta cea mai sensibilé a comutatorului de game, la aplicarea unei tensiuni de 10 pV se obtine o deviatie perceptibila a indicatorului. b) Rezolutia Reprezint4 cea mai mic& fractiune de masurat care poate fi afigat’ pe scara gradatl la un AM. Ca parametru cantitativ (de catalog), rezolufia se defineste nusmal pentra AM ct afisare discreta, cum sunt afigarea numericd si afisarea analogic& cu LED — uri (§ 7.1.3.4: Rezolutia se exprim& in % din lungimea sc&rii gradate (cs). Evident, precizia unui AM nu Poate fi mai buna ca rezolutia. La AM cu indicator, rezolutia are numai un sens calitativ, sens care este apropiat de cel al erorii de citire (adica R depinde de finetea scdrii, de abilitatea operatorului etc.). c) Precizia In prezent, precizia multimetrelor electronice se exprim& prin doi termeni dé eroare: a% din citire (ct)+b% din cap de scar (cs), adic (€, = eroare tolerata): Sect + bfoes (74) ‘exprimare ce pare mai adecvatd decdt cea bazat pe un indice de clas& unic (care, de regull, subestimeaz precizia aparatului respectiv, deoarece este stabilit raportdnd la cap de scart eroarea absolutd totald, ce poate confine si erori sistematice). -e— Voltmetre electronice analogice 325 Termenul a% ct provine din erort sistematice ca neconcordanta dintre treptele de sensibilitate (cauzate de tolerantele rezistentelor din divizorul de tensiune), modificarea amplificdrii (cauzata de’ tolerdntele tezistenfelor din circuitul de reactie), ‘toleranj’ la montarea scarii gradate etc. Acestea se raporteazA la valoarea mAsuratd (cf) si nu fa limita superioara de masura (cs) - si reprezint& componenta de justefe a erorii de baz& @ aparatului. ‘Aceasta coRpONEs TS riméne constant oricare ar fi pozitia acului indicator (fig. 7.3.2). 2% AU/U (%) (1) Precizie 1%ct+1%cs 0s 1 02 04 06 b) . Fig. 73 Termenul b% cs provine din erort intdémplatoare si eror! maximale ca: frecarea in lagire la instrumental de iesire, deriva termicd, curentii de decalaj, 2gomote intrinseci si exterioare etc. Aceste erori nu pot fi evaluate decdt prin limita lor superioard si de aceea se raporteazA la tensiunea nominal (U,). Componenta b% cs reprezint, in principal, eroarea de fidelitate a VE i creste la scAderea lui U, (fig. 73.2). Prin urmare, (7.4) poate fi transcrisd in formele (a, U — valori citite pe card; Gy Uy cap de scard): e, stamsonde, a =ta%tbioe (5) Avantajul unui asemenea mod de exprimare este c& evidentiaz8 mai corect precizia real a aparatului respectiv. In fig, 7.3. b se arata curba erorilor de masurare (curba 1) la un VE ce are precizia +1% ct + 1% cs. Se observa, de ex. cA eroarea de misurare se dubleaza cind acu! coboari la a/a,, =03 si nu la a/a, =0,5 ca In cazul exprimarii printr-un indice de clas& unic, 2% (curba 2). Acest aspect (dublarea erorii de masurare la a/a, = 0,3 ) arata si utilitatea gamelor din seria 1, 3, 10 ... si anume c&, dacd acul este la capit de scard si se comutt pe gama urmatoare, eroarea de masurare nu depaseste dublul erorii tolerate, Evident, cifrele celor doud componente ale lui ¢, sunt valabile numai pentru conditiile de referinta:(de exemplu, temperatura ambiantd 20°C + 1°C, frecvenfa 1 kHz Cand aparatul lucreazA in alte conditii mai trebuie de adiugat si erorile suplimentare; pentru calculul acestora sunt date de c&tre constructor in prospectul AM. Scanned with CamScanner326 Masurari electronice ee 7.1.3. Caracteristici de iesire Din randul acestor caracteristici vor fi examinate tipul de afisaj si iesirea dy semnal, a) Tipuri de afigare analogica ‘Afisarea analogic’ (deplasarea unui ac indicator in fata unei sc&ri gradate) ae avantajul c& permite operatorului s8-si dea seama rapid de tendinta de evolutie a marimii de misurare (U;) si daca aceasta se afla in limitele normale (sau nu) pentru procesul control, lucru important mai ale$ cand este vorba de instalatii de masura si control (din industs, comunicatii, vapoare, avioane etc.). in plus, afisarea analogica permite realizarea de AM cy scari neliniar’ ca, de exemplu, scara in dB mult utilizati in telecomunicatii si in electroacustica. fnsa afisarea analogic& oblig’ pe operator s& interpoleze, ceea ce duce la aparitia unei erori de citire si, de aceea, nu este potrivita pentru masuratori de precizie. In plus, in cazul multimetrelor (mai multe sc&ri pe acelasi cadran) apare gi riscul citirii marimii misurate pe o alt scara decat cea corespunzatoare. Performange $i limite la afisarea cu ac indicator. Acest tip de afigare este foarte simplu (cel mai simplu si cel mai vechi), are consum foarte redus (sub 1 mA), ins& prezin erori de paralax’, este perturbat electrostatic (acul), iar instrumentul respectiv nu poate functiona decat intr-o singuri pozitie (vertical, orizontala etc.) stabil& si are robustele redusd la socuri mecanice si vibrafii. Afisarea cu LED-uri. Este de dat& mai recentd si, fat de cea cu ac, prezintd unele avantaje importante: nu are parte mecanic& mobil&, are geometric rectilinie (si deci ocups loc putin pe panou), nu depinde de pozitia de functionare si nici de socuri mecanice si vibrafii, nu este perturbatd electrostatic, este lipsit4 de erori de paralaxa, are vitezi mare de raspuns si dimensiuni totale mult mai reduse decat la afisarea cu ac, ins& este mai scump3, are consum propriu (curentul pentru aprinderea LED-urilor) mult mai mare (zeci de mA), iar “mecanismul” de masurd este mai complicat (CI de comands specializate, sau chiar convertor analog numeric) si— adesea - mai scump. Cu toate acestea patrunde rapid, mai ales acolo unde este necesara rezistenta la socuri mecanice si vibratii (cum este aparatura de bord de pe autovehicule, vapoare, avioane, echipamente Hi — Fi etc.), iar precizia de misurare — mai bine zis rezolufia — poate trece pe planul al doilea. Ca mod de afigare poate fide tip “bargraf” (panglic& luminoas&, fig, 7.4), sau cu punct luminos mobil (ig. 7.5). Primul mod este mai comod gi mai intuitiv pentru operator, ins& are consum mult mai mare decét cel cu punct luminos. Ca mod de alcdtuire, acest tip de afigaj, poate fi vd LED-uri discrete’ sau cu matrice de LED-uri in circuit integrat. in fine, in ultimul timp st observa si tendinfa de trecere la matrice cu cristale lichide (la care consumul este mult mé! Tedus), mai ales la multimetrele cu alimentare la baterii. Indiferent de modul ce afisatt comanda “aprinderii” LED-urilor se face (de regula) cu circuite integrate specializate, © “Microcletronnu , Catalog 1985, pag.330 Voltmetre electronice analogice 327 comand’ in rampa’- cum este Cl-ul:romanesc tip BL100? - sau comand’ secventiala (§10.6.2.b). 4 Afisare bargraf Afisare punct mobil +%_,¥ LED Fig. 7.4 Fig. 7.5 Observajie, Un parametru specific al afisajului cu’ LED-uri este rezolufla (§7.1.2b). Evident, cu cat numarul de LED-uri (N) este mai mare, cu atét rezolutia: (76) este mai buna. Un afisaj cu 10 LED-uri (tipic pentru AM de bord la autovehicule) va avea R,=10%, iar unul cu $0 (tipic pentru AM de panou), R, = 2% b) lesirea de semnal. lesirea de semnal (/S, fig. 6.1.a) la voltmetrele electronice permite conectarea simultan’ a unui inregistrator (sau OC) sau utilizarea VE numai ca amplificator, adicd extinderea posibilitatilor de utilizare a unui VE. Tensiunea pe bora IS (tipicd 100 mV) se specifica in prospectul aparatului respectiv. De exemplu, la multimetrul romanesc E 0402 exist dou iesiri de semnal: una de c.a: 100 mV/S0Q (impedanta de iesire) si alta de ¢.c: 1 V/L0KQ. 7.2. Voltmetre electronice de c.c. 7.2.1, Scurt istoric Voltmetrele electronice de curent continuu (VEC) construite pind in anii 1970 sunt de tipul punte, cu triode sau cu tranzistoare cu efect de camp (TEC). Ambele variante, desi ofera o rezistenta de intrare (R,) suficient de bund (zeci de MQ), necesita reglaj de zero gi au sensibilitate redus& (1V cs); de aceea au fost parasite complet (aprox, 1975) in favoarea celor cu amplificatoare operationale (AO) integrate. Acestea din urma asigura o R, la fel de buna si in plus au o sensibilitate mult mai mare (mV) cum si o precizie mai bund (tipic 1 - 1,5%). z Dar chiar si in varianta cu AO, interesul pentru VEC analogice a inceput s scada rapid (mai ales dupa 1980) datorita concurentei putemice a voltmetrelor numerice, aparate * Bodea M., 5.a. « Circuite integrate liniare, vol.4, Bucuresti (ET), 1985, Cap.6 Scanned with CamScanner328 °) SMasurari electronice care, la egal consum si gabartoferd precizie mult mai bund (tipic 0, 02 —0,2%cs), precum simai mare robustefe la socuri mecanice. De aceea, VEC analogice vor fi tratate mai sumar, {ns& nu le putem omite complet deoarece, pe de o parte le intalnim inca in laboratoarele Noastre, iar pe de alta, configuratia de VEC cu AO este utilizata ca bloc de intrare (bloc analogic) la voltmetrele numerice de c.c. Dupa sensibilitate, VEC se impart in milivoltmetre, microvoltmetre si electrometre. - 7.2.2. Milivoltmetre electronice de c.c. Sunt aledtuite pe baza unuia sau mai multor AO conectate in asa fel incét si permitd atét amplificarea lui U,, cét si realizarea unei impedante de intrare. a) Milivottmetrul elementar Schema de principiu a unui milivoltmetru elementar cu AO este aratata in fig. 7.6. Filtrl trece-jos Ry-C serveste la eliminarea influenfei tensiunilor parazite alternative, iat ‘comutatorul K — la schimbarea gamelor (tensiuni nominale). Din schema rezulta ecuatia de funetionare (§ 3.4.2.1.b2): a=SU,; 2 SlRth) 7) RX in care $ reprezintt sensibilitatea MVE, modificabila prin K, iar $, - sensibilitatea voltmetrului magnetoelectric de iesire (V). Parametri de calitate Rezistenga de intrare tipica: 10 MQ (4A 741), sau 1000 M2 (uA 740). Game (tensiuni nominale) obignuite: 3; 10; 30 mV... 1; 3V. Gama minima (3 mV) este impusd de c&tre tensiunea de zgomot (cap. 6) care la 741 poate atinge (AO-rejeaua de reacfie) 10 - 20 pV, cea ce inseamnd o eroare (de zgomot) de 0,3 ~ 0,7%. Din acest motiv U,, de regul, nu coboara sub 10 mV (valori la care eroarea de zgomot devine tolerabils). Eroarea de baz. Din (7.7) rezultd c& eroarea de baz a milivoltmetrului este de forma: Voltmetre electronice analogice 329 } 8) ™ mR +R, x — 1% reprezinta eroarea de baz8 a voltmetrului de iesire (V), iar Am/m cea a divizorului de reactie. Dacd AR, /R, = AR;/Ry = 0,2 % (rezistoare in el 0,2) rezults Anim $ 0,8% si deci: AS,/S,+Am /m.S 0,9 ~ 1,4 %, La aceasta inst mai trebuie de adtugat sicroarea neconcordantei (é, ) dintre game (prescrise prin K) si eare provine din faptul c& rezistentele R; si Re (fig. 7.6) sunt obtinute prin tnserierea mai multor rezistoare (care au fiecare o anumit& tolerant’). Orientativ, daca rezistenta de izolate a suportuluie sufcient de bund, eS toleranta cea mai mare; in cazul analizat,toleranfa fiind de 0, 2% rezult c& @ S 02% si deci ASS < 1 - 1,5% adic& milivoltmetral prezentat se poate incadra fn cl.1 sau 1,5. b) Milivoltmetrul complet Pentru extinderea limitei superioare de masura se atageazA la intrare un divizor de tensiune (fig. 7.7) avand rezistenta totald (tipic) R, = 10 MQ. Rezistenja Ry (1 MQ), in asociere cu diodele Zener D, gi Dz (1,5 V) serveste la protectia intririi AO fata de supratensiunile provenite din manevrele gresite asupra comutatorului de game Ky — Ky. ‘Aceeagi rezistentd (Rj), in asociere cu condensatorul C (1 nF), formeaza un filtratrece-jos pentru rejectarea (scurcircuitarea la masd) tensiunile parazite alternative, Existd si alte scheme de comutare a gamelor de m&sur8. V3 10 30 100 300 1000 Fig. 7.7 milivoltmetra (fig. 7.7) este practic egal cu cea a celui elementar (fig. 7.6), Explicatia: pe gamele 10 mV ~ 1 V, aparatul este identi cu cel din fig. 76, iar pe gamele 3...1000V, AO lucreaza ca repetor de tensiune si deci eroarea Am/m introdusa de ltre rezistentele circuitului de reactie dispare, iar eroarea introdust de citre rezistentele divizorului de tensiune este aproximativ egal8 cu cea a “divizorului” din circuitul de reactie (la aceleasi tolerante ale rezistoarelor respective). Observatie. De regula milivoltmetral electronic de c.c este previzut si cu 2 functionalitati suplimentare: de miliampermetru dupd legea lui Ohm (fig. 5.2c) sau pe principiul convertorului curent-tensiune (fig. 3.33¢) si de ohmmetru ~ dupa schema din fig, $.43a, adic& este un multimetru [5]. Scanned with CamScanner330 Masuréri electronice 7.2.3, Microvoltmetre de c.c. a) Schema si functionare: La acestea amplificatorul A (fig. 6.1a) este de tipul cu modulare — demodulare (§ 3.4.2.2), solutie ce permite o reducere important a influentei zgomotelor (mai ales a celor de tip V,) cum si micsorarea derivei si deci — masurarea tensiunilor foarte mici (zeci de mV, HY). ‘Schema de principiu a unui microvoltmetru este arltati in fig. 7.8. Tensiunea de masurat (U,), dupa conditionare in blocul DT/PA (divizor de tensiune/preamplificator) este ‘modulat& (M) si apoi amplificat’ (A,), dupa care este aplicat unui redresor liniar (format pe Az), obfindndu-se Ia iesre (11A) 0 deviatie proportional cu U,. Polaritatea lui U, (+ sau~ )este semnalizata cu LED-urile Li si La, comandate de c&tre un detector sincron (DS), prin intermediul tranzistoarelor T; $i T2. Observatil. 1. De regula, microvoltmetrul (ca si milivoltmetrul) este inclus intr-o schema de multimetru (V, A, 2), 2. In literatura de prospect, microvoltmetrul mai este denumit si nanovoltmetru. 3, Microvoltmetrul din fig. 7.8 este 0 constructie veche si a fost prezentat mai mult din ratiuni didactice (a fost produs de c&tre IEMI — Bucuresti intre anii 1980 ~ 1990 sist afld in numar mare in laboratoarele de Ia noi). O solutie mai evoluat’ const in utilizaret unui amplificator cu MODEM integrat cum este de exemplu amplificatorul BB3420 (§7.242.). Cu toate calittile remarcabile ale lui 3420, acesta a inceput a fi inlocuit cu un amplificator de tip AO cum este, de exemplu, OPA 128 [4] care are calitti aproape la fel de bune cu cele ale lui 3420 si este mai simplu (nu are modulare) si mai ieftin. Principalele caracteristici ale ui OPA 128 sunt: = curentul de intrare: 0,05 pA; = impedanyi de intrare diferentiala 10" © /1pF; = impedanfa pe modul comun: 10'° © /2pF; tensiunea de zgomot: 90 nV//Hz . Voltmetre eléctronice analogice 331 b) Exemple de utilizare') Dintre situatiile de’ mAsurare @ tensiunilor foarte mici intilnite tn practicd mai fiéeveht ntlnité sunt: verificarea etaloanelor Weston si microcalorimetria. Verificarea etaloanelor-Weston prii comparatie. Operatia se face dup& Schema din fig. 5,13 cu deosebireaca diferenfa dintre elementul luat,ca referinf& (Ep si cel de verificat (E, ) si cate este de ordinul nV - pV, se misoara cu in microvoltmetr si nu eu potentiometrul Lindek-Rothe (aparatul se foloseste foarte rar decarece nu se mai fabrica). | Masurarea temperaturii in .microcalorimetrie. Microcalorimetrele. sunt ‘mult utilizate in'termotehnicd) la determinarea energiei.calorice a combustbililor utilizand cantitati foarte mici combustibilul de masurat, Aceast’ energie se masoara/ prin intermediul ' temperaturii care la rando-i este mésurat& cel_mai adesea_cu ajutorul termocuplului (§ 4.5.1), Laastfel de masurari e necesar de detectat, adesea; variatii de temperatura de ordinul a 100 de micrograde'®C. Dac, de exemplu, se utilizeaz un termocuplu cu sensibilitate de 5 mV/100 °C rezult® c& variatia de temperaturd mAsurat& genereazA o variatie de tensiune de SnV; O astfel de variate de tensiune este sesizabila si cu un microvoltmetru. 7.2.4, Electrometre electronice , 7.2.4.1. Privire generala Definitie si scop. Electrometrele electronicé (EE) sunt AM pentru'mAsurarea curentilor foarte mici (pA) pe obiecte de mAsurd cu rezistenta interioaré foarte mare (GQ), on ‘10" "6 A), sau celulele pentru mAsurarea’ pH-ului la ic8. La asemenea celule (doi electrozi int-un vas cu solutie, dine care unul din electrozi este acoperit cu 9 peliculd de sticl8) rezistenta interioard este 1 10? Q, iar tensiunea dintte electrozi Varia de lacativa mV la aproape 1 V, curentul debitat fiind in limitele 10° -,10""A. in afara de dozimetre si pH-metre, EE se utilizeaza Masurarea rezistentelor, foarte ‘mari (10 - 10"° Q) precum si la masurarea sarcinilor clectrice (10° — 10° C), in trecut, curentii foarte mici (si sarcinile electrice foarte mici) se misurau cu electrometrul cu cadrane (Thomson), de unde si denumirea de electrometru. in literatura de prospect electrometrele sunt denuimite, uneori, picoampermetre [8] 7.2.4.2: Tipuri de electrometre electronice::» Dupa schema de principiu EE pot fi dupa legea lui Ohm (fig. 2.3) sau pe convertor curent -tensiune (fig, 3.33c). , gallon a) Electrometre dupa legea lui Ohm Sunt cunoscute si sub denumirea de electrometre sunt [8) stn prezent se glsesc tn q variante: cu yoltmetru electroni ‘sau ‘cu amplificator electrometric. Electrometrul cu voltmetru electronic. Este cel mai vechi tip de electrometru clectronic. in principiu este un milivoltmetra electronic cu rezistent& de intrare extrem de Scanned with CamScannerese Masur eléctronice |o\ mare (tipic 10"? —'10'* 0), care masoard curentul necunoscut (1;)iprinicaderealde:tensiung produs& pe o rezistenta calibrata Ro de valoare foarte mare (10% = 10! 9), asa cum se arayy in’fig: 7.9.a) Rezistenta de intrare a VE (Ry) trebuie si fie cu jr, ordine, de marime mai Bare decht Re pentru a limita eroarea de efect de sarcina (5.2). aN 9 ote eae! ] > Fig. 7.9 ! : i Ecuafla de functionare $f parainetrit de caltate. Din fig. 7.9.a se obj ecuatia de functionare (S, = sensibilitatea VE): a=S,Rol, ine , Cum Rp fey = 10 — 1000 mY, rezulté c& pentru curentii nominali fy si Rol, = 100 mV, de exemplu, Ro trebuie s& fie 10° — 107.2. ai ‘Schimbarea limitelor de masura se face prin modificarea wi Rp (fig. 7.9.2), prin ‘modificarea sensibilitajii VE sau pe ambele cai. «). , Preclala electrometrulul (tipic 3 ~10%) este mult mai redus& decdt {a 'VEC, datorit ait voltmetrului de isire (1 - 2%), e&t mai ales, senzorului de curent R (3 ~ 5%) fn functie de marimea acestuia, , Electrometre cu amplificator electrometric (fig. 7.9b). Fata de primele (fig. 7.92), care aparfin unei generatii mai vechi, electrometrul cu amplificator (AB) prezint& avantajul 4 Ro poate fi mai micd (deci mai precisa), pe seama amplificrii (Ry+Rz)/Rz a lui AE (care Poate atinge 60 dB). Una din schemele utilizate la acest tip de EE este prezentata in fig. 7.9%, in care G este circuitul de gard’, Eroarea initrodust de catre Ro se datoreste, in principal, tensianit de zgomot orl (yo) a acesteia: La Ro =10" si B = 1 KHz, din (6.63) rezult’ Vi = 40 WV, iat = 10" Q, Vyo=4 mV. Daca de exemplu, VE este pe gama de 100 mV iar Re'pe:l0" 2 feet de zgomot (é) introdusd de cBtre Ro este de 4 % cs (jar dacd VE este pe 10 m¥s &m = 40%). In serie, la eroarea de zgomot Ex mai trebuie de adaugat si instabilitatea tn timp # lui Ro (1 -3 % in functie de m&rimea acesteia). Aceste date justificd marimea erorii de bazb 3 - 10%) mengionatd mai inainte, Amplificatorul electrometric, La electrometrele ceva mai vechi (anii 80) ntalneste amplificatorul BB3430°. Acesta are urm&toarele ¢aracteristici de’baza: curent 9), ny i > uigivang nl “: tm-Brown = Catalog general 1979 Voltmetre electronice analogice 333 intrare, maxim 0, O1 pA, curent de zgomot; max. 0, 001:pAv-y (var-vir), impedanta de intrare: 10“. Este de tipul cu modulare-demodulare (MODEM) si este mai complicat si mai scump dect OPA120 mentionat mai inainte (§7.2.3). Ecuatia de functionare a electrometrului cu AE este de forma ( y, adic’: a=SI,; s =5.n(1+8] ato) in care S este sensibilitatea acestuia iar S, este sensibilitatea instrumentului de iesire. Se observ c& Ro paate fi micsorat pe seama cresterii amplificarii lui AE (care la 128 poate atinge 1000). b) Electrometru utilizand convertor curent-tensiune. Schema de principiu a acestuia este prezentat’ in fig. 10.9.2; unde AE este un amplificator electrometric’ iar ‘V-(magnetoelectric) — instrumentul de iesire. Din schema decurge ecuatia de functionare (ot deviatia lui V): a=S,RI, (7.1) similara cu cea a electrometrului din fig. 7.9.25 deci prezinta acelasi dézavanta in priviga lui Ro. Fig. 7.10 Pentru eliminarea acestui neajuns se recurge la o combinafie convertor - amplificator ca in fig. 7.10b. Din schema rezulta ecuatia de functionare: a= s,a(ie2} (7.12) ; : similar cu (7.10) si deci’schema se bucurd de aceleagi avantaje in privinta lui Ro ca si schema din fig. 7.9b. j Exemplu de electrometru cu AE. Electrometrul analogle '610C (Keithley). Performante: curenti: 24 game intre 10°“A si 300 mA, precizie: 24%, tensiuni: 11 game intre 1 mV si 100 V, rezistenta: 25 de game intre 100.9 si 10"*Q. Scanned with CamScanner334 Masurari electronice ¢) Precaufil !a masurari cu electrometrul Fiind vorba de masurarea unor curenti foarte mici se impune eliminarea curentiloy de fuga (gardare), precum si a sarcinilor electrice parazite (ecranare). De asemenea, ¢ necesara si o igiend deosebitS a instalatiei de mAsur precum si a incintei fn care se face mi&surarea (ideal, camera ecranati), O atentie deosebita trebuie acordat’ cablului de conexiune OM — electrometry; trebuie ferit de torsodari, indoiri sau compriméri mecanice deoarece toate acestea (precum si activarea luminii puternice) cauzeaz aparitia unor sarcini electrice parazite in izolatia acestuia (polietilend) care pot falsifica sau chiar face imposibile m&surarea. Se recomandy ca inainte de a incepe masurarea, terminalele cablului s& fie spalate cu alcool, operatie ce provoac& descdrcarea acestuia, Re RMC = 20log—2—- rr Polietilena 1 ml 6 b) L Fig.7.11 Muti Electrometru E, triaxial iL De obicei, cablul de conexiune este coaxial, de microfon cu firele torsodate (fis 6.71.b) sau triaxial (fig. 6.11c). in primul caz electrometrul trebuie si aib& intrarea cu? bore (fig. 7.1.) iar in al doilea si al treilea caz — intrare cu 4 borne (fig. 6.71.) constructie prevazuti cu ecran de garda (E,). fn fig. 7.11.a se arati modul de conectare a obiectului de misuri (OM) Ia ut electrometru, cu ajutorul unui triaxial. Se observa ci bornele H si L ale electrometrului se Jeaga la firul central (1) si respectiv, la primul ecran (2), iar ecranul de garda (3) se leagi a G. Aceste trei legaturi se fac cu o muf& triaxiala (fig. 7.11.b) similar cu mufa BNC (fig 6.39.b). De asemenea, se observa c& bucla de masé este intrerupta cu 2 etaje de rezistenlt (Ri si R's), ceea ce asigura o rezolutie de mod comun de forma (7.3) adica foarte bunt (120=140dB). 7.2.4.3. Exemple de masurari cu electrometrul {In afard de curengi forte mici (1,), electrometrele permit si m&surarea tensiunilo™ foarte mici (U,), a rezistenjelor foarte mari (R,) gi a sarcinilor electrice (Q,). adicd su" aparate de tip I, U, R, Q. Voltmetre electronice analogice 335 a) Masurarea tensiunilor mici pe OM cu rezistenté interioara mare. a, Erori specifice. in § 5.1.1’ s-a aratat c& la masurarea unei tensiuni pe un obiect de masur’ (OM) cu rezistenta interioara R,, trebuie indeplinit& conditia: R, >>Re; (Ry 2 100 Re), (7.13) in care R, este rezistenta de intrare la AM.’Sub acest aspect electrometrul electronic (EE) este cel mai adecvat pentru masurarea tensiunilor (U,) pe OM cu R, foarte mare deoarece are R, de ordinul 10"? — 10'¢ Q. Milivoltmetrul si microvoltmetrele electronice au rezistenja interioara (R,): 10 — 1000 MQ si ca urmare pot fi utilizate la masurari pe OM cu R, sub 0, 1 ~10 MQ. Neindeplinirea conditiei (7.13) conduce la aparitia unei erori sistematice, eroare de efect de sarcind (5.2). Vr, r Eroarea de zgomot Zon’ accesibili (limita teoretica) Milivoltmetru Y, Zon’ semiaccesibila VILLIILLLISES Ny rorkwaccstin YY din cauza zgomotului termic 10 10° 10? RQ) Fig. 7.12 © alta eroare ce apare la masurarea lui Ux pe OM cu Rg foarte mare 0 constituie eroarea de zgomot provocati de cAtre tensiunea de zgomot termic (Vp) generat de c&tre R.. In fig. 7.12 se araté dependenta lui Vee de rezistenta R, a sursei de masurat. Graficul Tespectiv reprezinta limita inferioard a posibilitatilor de masurare a lui U,. Se observa c& exist 0 zona inaccesibila deoarece Vee devine mai mare decdt tensiunea de masurat (U,). De asemenea se observa ci pentru masurarea tensiunilor pe OM la care R.S10°-10' Q este mai avantajos microvoltmetrul (si milivoltmetrul) decat electrometrul. In schimb, acesta din urma devine de neinlocuit pentru masurari pe OM cu R.210°Q. ay Exemplu de masurare. Dintre masurarile de tensiune pe OM cu R, foarte mare (pH-meire, dozimetre etc.) pentru inginerul electronist. un interes \particular prezint& ‘masurarea absorbtiei in dielectrici. Masurarea absorbyiel in dielectric la condensatoare : Importanja problemet. Condensatorul este o component’ intalnité in aproape toate circuitele electronice, la cuplari $i decuplari, la filtre analogice, la circuite rezonante, la Scanned with CamScanner336 Masurdri electronice temporizatoare, la integratoare, la‘ CAN cu transfer de sarcin’ etc. Ultimele 4 circuite sun, cu rol metrologic si de aceea, in afari de parametrii obisnuiti: C, tg6, coeficientul termic a lui C, mai e necesar de masurat inc& 2: absorbtia tn dielectric si rezistenta de izolatie (R,) Aceasta din urma va fi prezentat in paragraful urmator. Absorbtia in dielectricul condensatorulul, sau tensiunea reziduald, constituie o important cauzi de erori la circuitele cu destinatie metrologicd si de aceea trebuie cunoscutd pentru a putea fi compensatd. Ca fenomen fizic absorbtia se datoreste curentulyi de polarizare (I,, fig. 5.41.b) in dielectric si se manifesta prin aceea c& dup& descarcarea condensatorului, pe terminalele acestuia mai ramane o tensiune, tensiunea reziduala (U,.), Ure este mai mare la dielectricii polari (hértie, poliesteri) si mai redus& la cei nepolar (Polistiren, polietilend), foarte redus& la cei ionici (mica, ceramica de RF) si zero by condensatoarele cu aer. Ca parametru de calitate pentru aprecierea acestui fenomen s¢_utilizears coeficientul de absorbtie in dielectric (AD) definit de expresia: Ap =-100% (1.14) unde U, reprezintd tensiunea de incdrcare a condensatorului (egal cu cea de lucru), iar Up tensiunea reziduald masurat& pe terminale dup’ timpul t; (tipic 1 — 2 minute) scurs de descurtcircuitarea acestora. Diagrama de timp (standard) a operatiei de m&surare a lui Ure: este prezentat in fig. 7.13.2, iar schema circuitului de masura - in fig. 7.13.b. Mésurarea lui Ure, Dup’ reglarea sursei la tensiunea U,, se inchide K, pe duratat, (1-2 minute, in fianctie de marimea lui C,), timp in care C, se incarca la tensiunea U, (fig 7.13.2). Dup§ aceea se deschide K, si se inchide Kz pe durata t,, timp in care C, se descard prin Rp. Dup& consumarea lui t; se deschide si Kz; ca urmare tensiunea la bornele lui G Incepe s& creasca, iar dup consumarea timpului t; (2-3 minute) se masoari UrUsn & ajutorul electrometrului EE. Acesta indeplineste conditia (7.13) adic& Re >> Riz (rezistenit de izolatie a lui C,) si este singurul tip de aparat ce permite masurarea Iui Ure f8r8 cons" de sarcina de la C,. Inc. .Desc.:. Revenire ee) b) Fig. 7.13 Voltmetre electronice analogice 337 b) Masurarea curenfilor foarte mici Din aceast& categorie de masurari pentru inginerul electronist o mare important o rezinta: Wiasurarea rezistentel de izolafie (Ry) la condensatoare Importanta parametrulut, Pentru a pistra sarcina electric’ Q pe o duratd cét mai mare (lucru important cand C, este utilizat la temporizatoare si la integratoare) ¢ necesar ca» R,, Si fie cat mai mare, deoarece la desc&rcare constanta de timp este C,Riz Cu alte cuvinte R,, este © misura a puterii de memorare a condensatorului respectiv si constituie-un parametru de catalog. La condensatoarele cu hartie, de exemplu, Ri > 100 "300 MQ, la cele cu poliester, Ri, > 500 - 1 000 MQ, iar la cele cu polistiren, R.> 10 000 MQ. . Masurarea lui Ry, Deoarece Riz trebuie masurat’ la tensiune (U) constanta (fig. 7.14a) nu e recomandabil megohmmetrul (§ 5.4.4.b), ci Ri, trebuie masurat4 dupa legea lui ‘Ohm (fig. 5.41.a), utilizind un electrometru (EE) in locul lui pA K R, & T=25°C=const. % uU ») Fig. 7.14 ‘Schema de mitsurd este prezentata in fig. 7.14.b. Rezistorul R, are rol dublu: si protejeze sursa de tensiune in caz de scurtcircuitare pe Cy i st limiteze curentul de incircare a lui C, pentru a nu deteriora electrometrul. ‘Masurarea lui R,, decurge in felul urmator: se tnchide K si se misoar& U. Apoi se asteapti 1 - 2 minute (pentru stingerea curentului de polarizare, I,, fig. 5.41b) dup& care se comuta electrometrul de pe voltmetru pe ampermetru $i se mAsoara curentul de conductie (le, fig. 5.41.b. Cu valorile lui U i I, astfel masurate se determin’: (2.15) Observatit. 1, Pentru a fine seama de faptul c& Ry depinde de mérimea lui C,, tn virtutea rel Re Bs (in care p, este rezistivitatea dielectricului, g — grosimea acestuia, iar S suprafata unei armaturi), ce arat& c& Ri, scade la cresterea lui C, (care este proportional cu S), unii onstructori dau in foaia de catalog o rezistentA de izolatie specific&: R, Re Ma) uF) (7.16) Scanned with CamScannerasurari electronice ‘ 338 exprimaté in megohmi/microfarad si care este parametrul.ce caracterizeaza mai bine tery de memorare a lui C, (arat& cA pentru memorare trebuie utilizate condensatoare de Valoare mic& pF-nF). Exemple de exprimare in Ry 1, Condensatoare cu poliester metalizat: R,>5000 MQ /uF, la cele cu polistire, i la cele cu policarbonat, R, > 10 000 MQ /AF. 2. Cu scopul de a simplifica operatiile de masurare unele electrometre moderne, cum este si electrometrul 617 Keithey (catalog ‘96) sunt prevazute si cu surse de tensiune, 3. Cam toate electrometrele moderne au si iesire de semnal (IS, fig. 6.1.a), ceca ce permite utilizarea aparatului si ca amplificator cu foarte mare rezistenta de intrare si q amplificare deosebit de mare (80-100 dB). 4. Riz se masoaré la temperatura constant’ deoarece scade exponential cy temperatura; standard se considera‘T = 25°C, ¢) Masurarea rezistentelor foarte mari in prezent, masurarea rezistentelor de volum (R,) si de suprafati (R) bk electroizolanti, in vederea determinarii parametrilor py si respectiv p, se face tot schemele si precautiile din fig. 5.39 si 5.40, ins utilizind un EE in locul lui pA, deoarece EE are sensibilitate mult mai buna (10"'-10"'S A) decat WA. Miasurarea rezistoarelor cu rezistenfe (R,) foarte mari (GQ, TQ) se face dup legea lui Ohm, masurand curentul prin necunoscut& cu ajutorul unui electrometru. Atit in cazul masurarii Iui Ry si R,, ct si in cazul lui Ry, obiectul de masura se prepard in configuratie cu trei terminale (fig, 5.36), adica se utilizeazi gardarea. d) Masurarea sarcinilor electrice Electrometrele avand rezistenta de intrare (R, ) foarte mare (10'4 — 10'% Q) pofi + utilizate si la masurarea sarcinii electrice (Q,), dupa relatia cunoscut&: D=C, Us, (Ri? >Re) fn care C, este capacitatea obiectului de m&sura respectiv, iar U, este tensiunea la bore acestuia masurat& cu electrometrul ce satisface conditia (7.13). O astfel de functionalitate 6 electrometru se cheam4 coulombmetru, iar pentru aceasta se utilizeazi dou& scheme d baza: sunt si cu reactie. Schema sunt (Shunt Coulombmeter) este prezentata in fig. 7.15.a. La incept! sarcina (Q,) stocata sau generat in obiectul de masura (C,) este transferatd inti condensator cunoscut (C;), golit de sarcina, prin inchiderea lui K, iar tensiunea (Us) bornele lui Co este mAsurat& cu un electrometru (R, >> Riz )- Cum Cy si Cy sunt in parle! rezult& c& U,=Up si deci: C, ee (7.17) 2-0, Voltmetre electronice analogice 339 Observatie. Pentru ca Q, s& se poata transfera integral in Cp este necesar ca Cy >>C,, conditie care pentru erori uzuale devine: Co2100C,. ck. “ale of Qo [o Peneuel Schema cu reacfie (fig. 7.15.b). Nu este altceva decét un amplificator de sarcing (fig. 3.34.b) si deci satisface ecuatia de functionare (3.41), adica: = 1 v,|= c 27’) Fig. 7.15 expresie in care U, poate fi m&surata cu electrometrul. Insa in acest caz U; poate fi mAsurat si cu un milivoltmetru electronic obisnuit, deoarece (in acest caz) rezistenfa pe care 0 “vede” aparatul de masur nu este Rj, a lui C,, ci rezistenta de iesire a lui OA (care este de ordinul ohmilor), ceea ce constituie un avantaj fati de schema sunt. In plus, conditia Cy >>C, nu mai e necesara deoarece transferul total al lui Q, in Cp este asigurat de catre efectul de integrator al circuitului de masura respectiv..De asemenea, nu maj e necesaré cunoasterea lui C,. 7. Unele concluzii cu privire la masurarea tensiunilor si curentilor foarte mici a) Cu privire la masurarea tensiunilor foarte mici. 1, Pentru limitarea erorii de sarcind\(consum de la obiectul de masura) la masurarea tensiunii este necesar ca rezistenta voltmetrului (R,) s& fie mult mai mare decét rezistenta de iesire (R.) a obiectului de masura (OM). La voltmetrele analogice (precizie 1,5-3%) € suficient dacd R, > 100 Ry (eroare de sarcina sub 1%), iar la voltmetrele numerice (precizie de baz& de 0,1%) suficient daca R,>1000R.. in consecinf&, pentru masurarea tensiunilor mici si foarte mici pe OM cu Re <1 MQ se pot utiliza mili si microvoltmetre electronice la care Ry > 10-1000MQ, iar pentru OM cu R, > 10MQ trebuie de utilizat functionalitatea de voltmetru din electrometru (R,>10'?-10'5 Q). : 2. La m&surarea tensiunilor U< 1,V o' important’ cauzA de eroare este tensiunea termoelectromotoare de contact (TEMC) care poate fi chiar mai mare decdt U,. Pentru » limitarea acestei erori e necesar ca: © toate conexiunile s& fie Cu / Cu (TEMC $0, 2 pV°C) si bine curdjate de oxizi deoarece CwCu oxid atinge 1000 pV/°C; Scanned with CamScanner340 Masurari electronice © toate conexiunile si fie la aceeasi temperatura © 88 se fact dou’ masurtiri (Uy: si U,2) cu inversarea conexiunilor la calea de semnal oy, ‘AM (in felul acesta TEMC fi schimba polaritatea) si s& se ia drept U, media celor dou it tuatie in care eventuala TEMC se elimina, conform cu relatia evidenta: Uy +TEMC+U,,-TEMC _Uy+Uy _y 2 eed * 3) La U, < Ij.V devin importante si tensiunile parazite (V,) de tipul (6.21). Pen, atenuarea acestora este necesar a se utiliza conexiunile cu sérme torsadate (fig. 6.71.b), ig dac& perturbatiile magnetice sunt importante, aceast4 precautie trebuie suplimentats plasarea instalatiei de masura intr-o incintd ecranata magnetic (bobina din tabla de fier), b) Cu privire la masurarea curentilor foarte mici 1. La m&surarea curentilor f. mici (sub 10° — 10% A) trebuie de utili electrometre electronice (EE). Dintre tipurile de EE, sunt sau cu convertor curent-tensiuy, trebuie de preferat ultimul (fig. 7.10.b) deoarece necesita un senzor de curent (R,) ev rezistenf4 de 100-1000 ori mai mica si deci permite o reducere a tensiunii de zgomot temic (6.63). fn plus, mai trebuie de luat si urmatoarele precautii de baza: 2. Pentru limitarea curentilor de scurgere prin izolatie trebuie utilizat cablu triaxial, sau de microfon, care permit gardarea si in plus, s& se curefe bine (spalare cu alcoo) izolatia dintre bornele de iesire de la OM si cele de intrare la EE. 3, Pentru evitarea cuplajelor electrostatice trebuie s4 se evite sursele de inal tensiune din preajma instalatiei de masura, iar cand acest Iucru nu e posibil, misurara trebuie efectuata intr-o incinta sau camera Faraday. 4. Pentru’ minimizarea influentelor solicitarilor mecanice (deformari)’ asupa cablului de conexiune OM - EE (“zgomot de cablu”) e necesar ca acesta sa fie de tipul a “zgomot” redus [8], adic& tratat antistatic. 7.3, Voltmetre electronice de c.a. 7.3.1. Unele particularitati Spre deosebire de voltmetrele electromecanice de c.a. (feromagnetitt electrodinamice si electrostatice) care raspund la valoarea efectiva (U) a tensiunii & misurat (U,), voltmetrele electronice de c.a. sunt “specializate” pe unul din cei tei parametri de baz ai lui U,: valoarea de varf (Uy), valoarea medie (Umea) si valoat? efectiva (fig. 7.16), iar voltmetrele respective se numese: de varf (VEV), de medie (VEM) side valoare efectiva (VEF). Indiferent de tip, toate aceste VE au scara gradati in valot efective ale regimului sinusoidal, scalarea facndu-se prin intermediul relatiilor cunoscute: U,=s2U USL, 0: inleoiygat) Voltmetre electronice analogice 341 Fig. 7.17 O alta particularitate, banda de frecvenfil. Spre deosebire de amplificatoare, la care acest parametru se defineste pe baza ciderii raspunsului la 34B (§ 3.5.1.2), la AME banda se defineste pe baza erorii suplimentare: cauzata de frecvenf4 i anume: limita superioara a benzii (Hz) reprezinta frecventa la care indicafia aparatului (a) scade cu 0 fractiune cel mult egal cu eroarea absolut& toleratd (§1.4.2.a), asa cum se arat8 in fig. 7.17: ca, 0 (7.19) La fel se defineste si limita inferioaré a benzil (f, fig. 7.17). Comparand curbele din fig. 3.51 si 7.17 rezult& c4 banda unui aparat de masura este mai ingust4 decét banda amplificatorului ce st& la baza aparatului respectiv. La VE limita ‘inferioara (fj) este, tipic, 10 - 20 Hz si ¢ impusa de conditia de memorare (VEV) sau de conditia de integrare mecanica pe instrumentul magnetoelectric (voltmetre de valoare medie si de valoare efectiva), iar limita superioara (f,) atinge ordinul MHz (VEM si VEF) sau al sutelor de MHz (VEV) fiind impusd, de regula, de catre capacitatea de intrare la aparatul respectiv (cablul coaxial sau detector de varf). Aa 7.3.2. Voltmetre electronice de varf Voltmetrul electronic de varf (VEV) percepe valoarea de varf (U,) a tensiunii de misurat (U,), ins& este gradat in valori efective ale regimului sinusoidal, adic& pe scara acestuia se citeste: U, /V2 . Cunoasterea valorii de varf intereseaza la mAsuriri pe elemente de circuit susceptibile de a fi stripunse (condensatoare, diode, tranzistoare ete.) precum si in tehnica impulsurilor. insi VEV prezint& importanfa si la'masurari cu semnal sinusoidal, deoarece permite a se merge pan la sute de MHz cu pastrarea unei impedanje de intrare acceptabila (0, 1 — | MQ). ; 7.3.2.1. Voltmetre de varf a) Schema de principiu a VEV Posibilitatea acestui voltmetru de a merge pind la frecvente foarte inalte deriv8 din Particularitatea de schema (fig. 7.18): Ux este convertitt intr-o tensiune continua (cu Scanned with CamScannerMasurari electronice la bomele obiectului de masurat (OM), ceea ce permite ca pe coaxialul care duce la voltmetrul electronic de c.¢ (VEC) st circule curent continuu si nu altematly. Datorita acestui fapt, cablul coaxial (a c&rui capacitate proprie este de 50 ~ gp pF) nu afecteazd impedanta de intrare (vazuta de pe OM) a VEV-ului, ceea ce permite Tucrul pnd ta sute de MHz, limitt impusd de capacitatea dintre palpatorit de°contact a detectorului, care este sub | -2 pF. om a=sU,/J2 VEC 1-1000 MHz E: b) Detectoare de vart Detectoarele utilizate la VEV pot fi de tip serie sau derivatie si se realizeaz§ cu diode semiconductoare rapide (t, $ 500 ps). Exista $i modele ce folosesc diod& cu vid. Detectorul serie (fig. 7.19a) este simplu, dar nu permite separarea galvanic fd ‘de OM. Conditia de memorare a valorii de varf pe condensatorul de bund calitate C este: RC>>T,( practic RC2 107) 2) | unde T reprezints perioada lui U, (fig. 7.19.b), iar R — rezistenja de sarcina a detectorului (3 +10 MQ). ita Tensiune continu’ Fig. 718 1 => vec Ug=U, Fig. 7.19 Rezistenja de intrare a detectorului (R) se calculeazA teoretic si se verificd | experimental (prin metoda injumatiirii deviatiei, § 5.3.4.2). Calculul teoretic se face p* bbaza bilanqului puterior: puterea la intrare este egali cu puterea disipata pe R, adic&: | uy i2) ys | (v.12)! avis (721) x R | relate din care se deduce Rj =R/2. Cum R=3-10MQ rezulta c& Rj =1, 5-5 MQ, Detectorul derivafe. Schema acestuia este dat tn fig. 7.20a; se observa chC | serveste atit la memorarea lui Uy cit si la separarea galvanicd fatA de obiectul de misur, ‘Inst, prezint& inconvenientul c& ta iesirea din detector este prezent& gi components | al Voltmetre electronice analogice 343 “emativa (fig, 7.200). Pentru eliminarea acesteia se inseriazA un fila trece-jos (fig. 7.21), iar inireg ansamblul detector se monteazi intr-o sond& metalicd (ecran), ca tn fig. 722. LUc=U,,! Fig. 7.20 Acest tip de detector este mai frecvent utilizat in practica decat cel serie. La montarea componentelor fn sond3, o atentie deosebiti trebuie acordat& scurtimii conexiunilor pe traseul de intrare a lui U, (portiunea a - b - ¢ -d - €). Aici fiecare milimetru seamna o pierdere de banda de aprox. 10 MHz, din cauza inductivitati acestor ¢) Ecuafia de functionare lesirea din detectorul de varf (fig. 7.22) se face pe un divizor (Ry - Ry) ce permite scalarea lui U, in valoare efectiva a regimului sinusoidal, adica: R ele 8 et pat R+R,+ ri pa si deci ecuatia de functionare a VEV-ului (fig. 7.18) poate fi scrist sub forma (S - sensibilitatea VEC-utui): U, asus meee -zult& c& pe scara acestuia se citeste valoarea de varf Imptritt la V2, valoare regim sinusoidal coincide cu valoarea efectiva. (7.22) (7.23) din care care numa 1) Erori specifice Erorile ce apar la VEV, in plus fata de VEC, sunt cele ale detectorului de varf gi care se datoreaz& variatiei frecventei si (partial) formei de unda. Scanned with CamScanner344 Masurri electronice b) hg i @) Fig. 723, * — Variatia frecventei provoacd erori numai la extremitatile benzii (tipic 20 Hz - 309 MHz). La limita inferioara a acesteia, erorile apar datorita neindeplinirii conditiei (7.20), iar limita superioara (fy , fig. 7.17) - din cauza inductivitatii conexiunilor $i capacit&tii proprii a diodei detectoare (D). Influenja curbei lui U, Forma curbei lui U, nu constituie o cauz’, dacd este simetricd in raport cu axa timpului (fig. 7.23.a, b, c), sau dac& este sub forma de impulsuri unidirectionale cu factor de umplere bun (fig..7. 23.4). in cazul impulsurilor scurte (sub 10 %) pot aparea erori in indicatia VEV-uli, datorit’ faptului c& pe durata impulsului (8, fig. 7.24), condensatorul C (fig. 7.25) nu are timp s& se incarce complet la valoarea de varf (Uy). Ca urmare, tensiunea la bornele lui C se stabileste la 0 valoare de echilibru (U, < Uy) la care sarcina (Aq) primita la incdrcare devine egal cu sarcina (Aq’) pierdut pe durata pauzei (T-9), ceea ce face ca in indicatia aparatului s& apar& eroarea (vezi si relatia 1.7): (7.24) Fig. 7.24 Fig. 7.25 Considerind c& rezistenta inverst a diodei este R; > R, din fig. 7.20 decus relatile: — ip Wen U8 (725) ‘tn il= R+R ro) = Z=(T-6) (2) R Voltmetre electronice analogice 345 quajutorul c&rora (7.24) poate fi transcris& in forma (Aq = Aq’): yaaa il R @ tncare R, reprezint rezistenta de iesire a generatorului de impulsuri, iar Ry — rezistenta in conductie direct a diodei. Considerand, de exemplu, R = 1 MQ, R, = 600.0, Ry = 400 0, QT = 0,1 se obtine €, = 1%, valoarea acceptabild. Insa @/T = 0,02 (impulsuri radar), € = 59%. valoare exagerat de mare. Pentru micsorarea lui €,, dupa cum rezultd din (7.27) trebuie créscut R, cerinté care conduce la un R; foarte mare (R; >> R), conditie ce o indeplinesc mai usor diodele cu vid (R; 2 1000 MQ) decat cele semiconductoare. in fine, o alt& cauz4 de erori o constituie neliniaritatea caracteristicii (V-A)a diodei detectoare. Din acest motiv tensiuned nominala, minima la VEV, de reguli nu coboara sub 1 V. in concluzie, in conditii standard eroarea de bazi a detectorului de varf nu depiseste 0, 5 — 1, 5% si deci VEV-ul poate atinge precizia 1,5 3% cs. Observasit. 1, Voltmetrul de varf poate masura, fie numai semialternanta pozitiva, fie numai pe cea negativa, adic masurarea e corect& numai daca forma de unda este simetric& fafh de axa 1. [In caz contrar trebuie de apelat la un OC (cap. 8). 2, fn prezent, VEC-ul analogic este fnlocuit cu un VEC numeric (cap. 11), asa incat VEV-ul actual este o sonda atasabila unui multimetru numeric. 7.3.2.2. Milivoltmetre de varf Mai inainte s-a ardtat cA tensiunea nominala la VEV nu coboara sub I V, din cauza erorii provocate de neliniaritatea caracteristicii volt-amper a diodei detectoare (portiunea OA, fig. 7.26a). Aceast4 eroare provine din “faptul ¢&, curentul (I) de incdrcare a condensatorului de memorare (C) depinde neliniar de U, , ceea ce face ca tensiunea la bomele lui C sa nu fie proportional cu amplitudinea tensiunii U,. Pentru eliminarea acestei erori este necesara, fie 0 scar separatd (neliniard si care trebuie schimbatd la inlocuirea diodei, deoarece imprastierea caracteristicilor e mare), fie schimbarea metodei de masura, cale utilizata in prezent: 100%, (127) Scanned with CamScanner346. Masurdri electronice * ‘Schema de principiu. in fig. 7.26b se arati'schema unui milivoltmetru de vir, bazat pe metoda opozitiei. Tensiunea de iesire (Uzi ) din detectorul (D1 , C; ), alimentat U,, este comparat’ cu o alta (U.2 ) dat de un al doilea detector (Dz , Cz) identic cu prim) (Ci = Cy, Dy si D; bine imperecheate), comparare efectuata la intrarea unui amplificato diferential (AD) avand amplificare foarte mare (A 2 10°). Detectorul D3C; este alimentat cy © fractiune (U’) a unei tensiuni alternative de joast frecvent& U obtinutt prin modularea tensiunii continue U; de la iesirea ui AD, cu ajutorul unui modulator (M) comandat de uy oscilator (O) la 50 kHz (sau' la alt frecventa). fn fine, Uz care e proportional cu U,, dar ‘mult mai mare (ordinul voltilor) este masurat8 cu ajutorul unui VEV obisnuit (D;Cs, VEC) in scopul de a permite masurari la frecvente inalte, detectoarele de varf D,C, 5) D,C; sunt incluse fntr-o sond& (dupa principiul din fig. 7.18). Schimbarea gamelor de ‘m&sura se realizeazA prin divizorul de tensiune R,—R2 (comutatorul K). Ecuatia de functionare. Tensiunea U; este data de relatia U2 = A (Ucr-Ua), din care, tindnd seama c& U3 este de ordinul voltilor, $i c4 A 2 10°, se obtine: Vga 2-0 Ua=Ues (7.28) Inst in faza de echilibru a sistemului (completarea sarcinii pierdute in intervalul dintre doud varfuri) aceste doua tensiuni pot fi exprimate prin relatii de forma: 4 Ug=t : eG G {in care iy gi ip sunt curentii prin diodele D, si respectiv D2. Daca D; si Dz sunt identice, ambii curenfi vor avea aceeasi dependent’, adica i, = kU! ,i, = kU" (fig.'7.26), de unde findnd seama de (7.28) se obtine ecuatia de transfer: U,sU', fn care Uyg $i Uy? reprezinta valorile de varf ale lui U, si respectiv U'. Plec&nd de la (7.30) si finnd cont de relatile (S — sensibilitatea VEC): (729) (7.30) = @=SUy,; uy, FaVae (731) mi R+R, ce decurg din schema, se obtine ecuatia de functionare a milivoltmetrului de varf « *h)y = su,; B= hth © (732) R, Daca e necesars ena in valori efective ale regimului sinusoidal (ceea ce se fat? aproape intotdeauna) atunci la intrarea in VEC se pune un divizor de tensiune cu raportul 1/2, situatie in care (7. 32) devine: “! anseo, Us oe (733) Voltmetre electronice analogice 347 ecuatie similara cu (7.23) si care trebuie intérpretata in acelasi mod. Limitele de méisurd sunt prescrise cu divizorul R,-R, (eventual si cu un divizor suplimentar) si obisnuit — sunt: 10 mV— 10 V (cs). Precizie, Precizia milivoltmetrului de varf este sensibil mai scizuti decit la VEV datorit, in principal, erorilor introduse de blocul de transfer (diferenta dintre caractrisicile diodelor Dy 'si D2, insuficienta amplificare la AD, zgomotul acestuia etc.), eroare'de baza tipicd 5 — 10% cs. Exemplu de milivoltmetru' de’ varf. milivoltmetrul: de’ tnalti frecvent4 din multimetrul analogic romAnesc E 0403 cu performantele: limite de masurd: 100 mV - 10 V (5 citi in secvenfa | - 3 - 10, precizia de baza: 5% (cs) +7.% He, domeniile de frecvente: 0,1- 100 MHz. 7.3.3. Voltmetre electronice de valoare medie Voltmetrele electronice de valoare medie (VEM) raspund la valoarea medie (ky — factorul de forma): Fang vi =— (7.34) Goes = Fra fut K, (734) si sunt gradate in valori efective (U) ale regimului sinusoidal (unde X,=/, 11). Prin urmare, pe scara VEM se citeste 7, 17 Umea care numai in regim sinusoidal coincide cu valoarea efectiva. a) Prezentarea aparatului ‘Schema de principiu a unui VEM este ardtatd in fig. 7.27a. Contine un divizor de tensiune RC compensat in frecvent& (fig. 3.11), DT, un amplificator de banda larga (§ 3.53.1), ABL si un etaj de iesire. O=1,11Upeg__VEM 10Hz-10MHz Coaxial a) Ci.= 40-60pF Fig. 7.27 Etajul de iegire (fig. 7.27.0) este de tip redresor liniar gi are rolul de a elimina influenja neliniaritatii diodelor redresoare (fig. 4.26) asupra formei scirii gradate. Din Schema rezult expresia valorii medii a curentului prin instrument (Usmea= Unei) 1 a Uae zs MY vos (735) 2 REER: SOR Scanned with CamScanner348 Masurari electronice care asociati cu @ =S Ineg conduce la ecuatia de functionare (M — factorul de multiplicary al blocului DT/ABL): (7.36) care arata c& deviatia este proportional cu valoarea medie a lui U, — adica VEM Masoary corect rlumai Une — sic scara acestuia ¢ liniara (principiul liniariz&rii diodei, cu OA). fn fine, cum voltmetrele etalon (electrodinamic, cu termocuplu)_utilizate ty etalonarea (gradarea sc&rii) VEM rispund la valoarea efectiva, U = J, 17 Umea rezultd 4 (7.36) trebuie transcris& tn forma (Sy - sensibilitatea VEM): = SM Was . (737) care araté ci pe scara VEM se citeste valoarea medie a lui U, inmultita cu J, 17 (factorul de forma in sinusoidal) si c& pentru aflarea lui Umea trebuie ca indicatia aparatului s& fie impartita cu I, 11. Aceast& regula e valabil& si pentru voltmetrele cu redresor (§ 4.4.3.) cum este, de exemplu, cel din multimetrul MAVO —35. In concluzie, VEM masoara corect numai valoarea medie a lui U,, ins& are scara gradata in valori efective ale regimului sinusoidal, adic& pe scara acestuia se citeste 1, || Uned (care numai in regim sinusoidal coincide cu valoarea efectiva). Observatii. + 1. Datorita faptului c& au scara gradat& in valori efective ale regimului sinusoidal, VEM sunt numite uneori (impropriu) voltmetre de valoare efectiva, iar voltmetrele care percep valoarea efectiva (cu termocuplu, cu termistoare etc.) sunt numite voltmetre de valoare efectiva adevaratd. Aceast subdivizare poate da loc la unele confuzii si deci pentru voltmetrele cu iesire pe redresor trebuie refinuté numai denumirea de voltmetru de valoare medie. 2. Exist gi situatii cand intereseazA direct valoarea medie a tensiunii masurate (si nu valoarea efectiva) cum este de exemplu, cazul masurarii amplitudinii inductiei (Bn) !2 testarea unui miez magnetic in c.a (§ 26.3.1.b), masurare ce se face prin intermediul tem. dath de infagurarea secundar& cu #, spire, conform cu relatia cunoscut’: snag = 4g f S-B,, (738) in care f reprezinté frecventa. Ins’ dupa cum rezult& din (7.37) pentru aflarea lui Use! trebuie ca valoarea indicaté de VEM sa fie imparfita la 1, 11 (deoarece scara acestuia¢ gradata in valori efective din sinusoidal). . Erori. Principala cauza de erori la etajul de iesire 0 constituie abaterea curbei li U, de la forma sinusoidal&, iar eroarea respectiva (&) are expresia (4.38). Spre deosebire 4 AM pasive cu redresare (§ 4.4.2.c), aici (fig. 7.27.b) erorile datorate variatiei temperatutl (variatie puternic¢ resimfitd de diodele redresoare) precum si variatiei frecventei (resimti de bobina instrumentului) sunt compensate automat datorita plasarii puntii redresoare ft bucla de reactie a amplificatorului final (702). Efectul acestei compensari este concretizat t (7.35) care arath CA Img nu depinde nici de rezistenta diodelor si nici de inductivitat* Voltmetre electronice analogice 349 tobinei 114, ci numai de R, (rezistenta de precizie). Prin urmare, eroarea de baz& a blocului analizat e hotarata, in principal, de c&tre 414A si atinge 1-2% cs, Blocul de intrare (DT/ABL) contribuie cu o eroare proprie tn jur de 0, 5- 1%. Rezulté deci c& precizia de bazd a VEM este tn Jur de 1,5 —'3%, acceptabila tn majoritatea masuratorilor din electronica. Banda de freevengd tipicd este 10 Hz — 10MHz, limita inferioar& fiind impus& de catre 1A (integrare mecanic&), iar cea superioari de c&tre capacitatea de intrare (C, = 20 - 30 pF). Insd, in realitate, limita superioar’ ( fy) nu poate urca la 10 MHz, din cauza capacitatii mari a cablului coaxial (fig. 7.27a)..Pentru atenuarea influentei C,z se utilizeazi sonda reductoare de capacitate (cap. 8.10), situatie in care f poate depasi 10 MHz. De asemenea se poate utiliza garda activa. ° Comportarea VEM la mdsurarea impulsurilor Amplitudinea impulsurilor dreptunghiulare (U,) poate fi masuratd in absenta unui VEV sau OC - si cu un VEM prin intermediul relatiei: ae neg U, =U, (739) dedust din fig. 7.24a, pe baza definitiei (7.34). Cu ajutorul acesteia ecuatia de functionare devine: 8 =S,LUI=U, .40) a=Suieu, (7.40) Relafiile (7.39) si (7.40) arata c& la aceeasi valoare cititd pe scara aparatului (1, 17 Upei), amplitudinea U, este cu atét mai mare cu cét impulsurile sunt mai scurte; de exemplu, pentru 7/6 =10, amplitudinea tensiunii de intrare este 10/11,1 = 9 ori mai mare decat tensiunea citita pe scara aparatului. La o asemenea amplitudine, amplificatoarul de intrare al VEM-ului poate intra in saturatie, iar unele componente (TEC, condensatoare) pot fi strapunse. Pentru prevenirea unor asemenea neajunsuri, se alege gama de masura astfel ca acul s& ating’ cel mult limita primei treimi a scarii gradate. Daca factorul de umplere al tensiunii de masurat este 20-30%, aceasti precautie e suficient’. In concluzie, la masurarea impulsurilor cu VEM amplitudinea tensiunii de intrare este de aprox. T/@ ori mai mare decat indica voltmetrul si deci, 1a impulsuri scurte (T/0 > 3- 10) exist’ pericolul saturarii amplificatorului de intrare si chiar distrugerea acestuia. Exemplu de VEM. Voltmetrul romanesc (IEMI-Bucuresti) cu parametrii de baz: game 100 LV - 300V in secventa 1- 3 - 10, precizie 3 % c.s., band’ 10 Hz— 10 MHz. b) Garda activa Dup& cum s-a aratat mai inainte pentru:reducerea influentei capacit3tii Cy a coaxialului (fig. 7.27.a) se poate utiliza o sond reductoare de capacitate. O solutie moderna si mai eficienta o constituie garda activa; aceasta permite anularea complet a lui Cin, in timp ce sonda A110, de exemplu, mai pastreaz& pe intrare C12/10 = 5 - 10 pF. O schema de gardare activa este prezentatd fn fig. 7.28. Se observa cd montarea a2 Coaxiale este menfinuta la potentialul firului cald (1) cu ajutorul repetorului de tensiune A gi Scanned with CamScanner350 Masur&ri electronice deci, Cj, ramane fird efect deoarece nu are tensiune la borne. in plus, amplificatory, A furnizeaza si curentul de incarcare (Iz3) pentru C23 si, ca urmare, si C23 care formeary sarcina sursei OM, riméne fara efect asupra acestuia din urma. In concluzie, cablul cu garda activa se comport ca o cale de semnal lipsita qe capacitate proprie (Inc&rcarea sursei de semnal este hotrat& numai de c&tre impedana gy intrare (Z;) a VEM-ului), cea ce constituie un mare avantaj la m&surari in RF. Fig, 7.28 Observatit. 1. Circuitul de garda activa cere ca VEM-ul s& aiba intrare cu trei borne, condije indeplinita si de catre multimetrele numerice alimentate la retea (§ 11.4). 2. In unele carti romanesti de compatibilitate electromagnetic’ gardarea activa este numit& (gresit) ecranare activa. Ecranul serveste la atenuarea CEMP, in timp ce gard serveste la intoarcerea la surs& a curentilor de fuga. 3. Schema din fig. 7.28 asigura o rejectie de mod comun in c.c. $i c.a. si schema din fig. 6.92, adic&: RMC = 20log (741) r 1 (741') RMC=20log re expresie in care R;, este izolatia dintre ecranele VEM, Cj, - capacitatea dintre acestea (cat sunteazi pe Rj,), r rezistenta mantalei 3 iar @ pulsatia tensiunii perturbatoare. Expres (7.41’) explicd de ce RMC in c.a. este mai mica decat in c.c. 4, Schema de gardare activa prezentat& pentru VEM poate fi utilizat’ si pentru alt tipuri de voltmetre de c.a ce au intrarea pe cablu, cum sunt, de exemplu voltmetrele a valoare efectiva. 7.3.4. Voltmetre electronice de valoare efectiva (VEF) 7.3.4.1, Probleme generale | Valoarea efectivd a unei tensiuni alternative se defineste cu relafia: Voltmetre electronice analogice 351 (7.42) care arat c& un voltmetru de valoare efectiva trebuie sf aiba un dispozitiv de ridicare la patrat si unul de integrare. La voltmetrele electronice de valoare efectiva, cum sunt cel electrodinamic sau cel electrostatic, ambele operatii sunt efectuate de c&tre mecanismul de masurd, iar la cel cu termocuplu aceste operatii sunt efectuate, de regula de catre termocuplu. De mentionat c& asemenea voltmetre nu sunt adecvate pentru electronica deoarece: voltmetru electrodinamic, desi are o precizie foarte bund (tipic 0, 2%), are banda de frecvent& (0 -1 kHz) si impedanta de intrare (1009/V) prea mici; voltmetru electrostatic, desi are banda partial acceptabila (0 - 5 MHz), nu este suficient de sensibil (tensiune nominal peste 100 V); voltmetru electromecanic cu termocuplu (4,5.3.b), desi are band’ foarte larg’ (0- 300 MH2), are impedanta de intrare prea mic& (100-200 /V). Superioritatea VEF in raport cu celelalte voltmetre electronice (VEV si VEM) consti in aceea c& rspunsul nu ¢ influentat de forma curbei tensiunii,calitate care le face de neinlocuit la masurari in regim nesinusoidal precum si in distorsiometrie. in plus, cunoasterea valorii efective a tensiunii prezinté importanta ori de cate ori se pune problema puterii pe elemente de circuit. Ca principiu, VEF pot fi cu misurare direct& (ca) sau cu misurare prin transfer ca/cc. 7.3.4.2. VEF cu masurare directa a) VEF cu termocuplu Este cel mai vechi tip de VEF, insa se utilizeaz¥ din ce fn ce mai rar din cauza fiabilitaqii scdzute (termocuplu). . ‘Schema de principiu a unui astfel de termocuplu este ardtatd fn fig. 7.29a, unde DT si ABL au semnificatia din fig. 7.27b, iar MVT este un voltmetra cu termocuplu (§ 45.3) cu tensiunea de intrare 0, 5—2V. Ecuatia de functionare. Din schema rezulta relatile (S — sensibilitatea MVT, Ry— rezistenta filamentului): a=SP; ce conduc la ecuatia de functionare: : a= MU; u=sAL (143) care arati c& scara naturalé a VEF este patraticl. Aceastd form& este convenabila la misurarea puterilor prin metoda U'/R, dar incomod4 la mAsurarea,tensiunilor, Pentru Scanned with CamScanner352 Masurdrielectronice liniarizarea scar, schema din fig. 7.29a se completeazA cu un bloc de extragere a radacin; patrate, ca in fig. 7.29b. Game Fig. 7.29 Performanfele VEF cu termocuplu siint similare cu cele ale VEM: banda pina | 10 MHz (impus& de cablul coaxial, fig. 7.27a), precizie 1, 5 — 3%. Comportarea ta masurarea impulsuritor: Conform cu (7.42) valoarea efectivi unei tensiuni impulsionale (fig. 7.24) este: 6 u u,f2 (7.44) ceea ce aratt ci VEF se comport mai bine la m&surarea amplitudinii impulsurilor decit VEM, deoarece supraincaircarea blocului de intrare creste cu 7/0 si nu cu 7/9, ca la VEM, Dup& cum rezulté din (7.44), termenul K,=./7/@ reprezinta factorul dé amplitudine. Acesta este un parametru de catalog gi araté utilizatorului capacitatea de supraincircare a VEF-ului. De exemplu, daca in catalog este inscris K,=10 inseamna ct blocul de intrare suporta tensiuni cu amplitudinea de 10 ori mai mare decét tensiunea nominal& corespunz&toare gamei selectate. Aceasta arat c& se pot masura st tensiuni cu K, = 20 (sau 30) cu conditia ca deviatia acului indicator si nu depaseascd jumatatea scarii (sw prima treime). b) VEF cu multiplicator static integrat Este mai robust si mai fiabil decdt cel cu termocuplu, insa are precizie mai scdzud schema de principiu a unui asemenea VEF este aratata in fig. 7.29b. tensiunea é masurat u, = vw, sin ar este ridicata la p&trat de catre multiplicatorul M; la iesirea cirvia se obfine, conform cu (4.45), tensiunea continua (componenta alternativa e canalizatd h masa prin C); Uy = K,(AU,)? (749) care este aplicatd extractorului de radical AO-M; ce debiteaz pe instrumentul de iesire (VE Din schema blocului AO-M,-V rezult& relatiile: Voltmetre electronice analogice 353 (7.46) (747) unde U, reprezint€ valoarea efectiva a lui U,; Sy - sensibilitatea lui V, iar K, $i K2 - factorii de scara ai multiplicatoarelor M, $i Mo. Din prima relatie (7.47) rezult& cd scara acestui VEF este liniard (avantaj), inst a doua arati ci precizia e sensibil mai sc&zuta'decat la cel cu termocuplu, deoarece in componenta erorii de baz& (AS/S) intra si erorile celor doud multiplicatoare: AKK, gi AKy/K,, a clror sum nu coboara sub 1 — 2%. in plus, banda e mai ingusti (5 — 10 MHz la multiplicatorul XR - 2208 si 2 — 4 MHz la ROB 8095), iar reglajul de aliniere mult mai dificil (My, Mz). Cu toate acestea VEF-ul cu multiplicator se rispandeste rapid in dauna celui cu termocuplu, deoarece e mai robust si mai fiabil. Observatie. VEF-ul de mai sus poate fi realizat si numai cu blocurile DTVABL — M, (fig. 7.29b, voltmetrul V in paralel cu C), insd in acest caz ecuatia de fiinctionare rimdne patratic’: a= KU?; cu dezavantajul mentionat la relatia (7.43). Principalul neajuns la VEF directe il constituie precizia, modesta (1, 5 - 3%), insuficient pentru operatii de calibrare sau verificare a voltmetrelor electronice de ¢.a. Un nivel corespunzitor de precizie pentru astfel de operatii poate fi, asigurat cu ajutorul etaloanelor si voltmetrelor de transfer c.a./c.c. 7.3.4.3. Etaloane de transfer ca/cc Acestea sunt dispozitive de inaltd precizie ce permit definirea unitatii de valoare efectiva (amper, volt) prin transferarea acesteia tn c.c. (unde determinarea se face mai precis), operatie ce se bazeaz& pe compararea efectelor electrodinamice sau termice ale curentului electric. Se utilizeaz4 la etalondri si verificari de inalta precizie de laborator. Datoritt principiului de functionare aceste etaloane se mai numesc si comparatoare, K=K SA (748) a) Comparator electrodinamic/magnetoelectric calc.c. Este cel mai precis dispozitiv de transfer c.a/c.c, ins nu poate fi utilizat decat la frecvenje joase (AF). ‘ a Shah 5 Funcfionare. Curentul alternativ de masurat (I,) este trimis la intrarea unui mecanism de masuri electrodinamic (fig. 7.30), alcatuit dintr-o bobina fixd (1) si una Teas a. ain A A s * PavlatJ. ga. - An astatic AC/DC Comparaiot Wide-Frecquency Range, Communications and Electronics, 1962, $9, pag. 73 Scanned with CamScanner354 Masurari electronice mobilA (2), producdnd un cuplu M, = Kil; acestuia i se opune un cuplt Mz = Kal, creat c&tre un mecanism magnetoeletric, a c&rui bobin& mobila (3) este cuplat mecanic cy, prin intermediu! unui ax (4), intreg ansamblul celor doug bobine fiind suspendate de uy de torsiune (5). La echilibru, controlat cu un spot luminos reflectat de oglind’ (6), cq doud cupluri devin egale si deci Kil,’= Kale, relatie din care se deduce curentul altema, necunoscut: : 12K. K S (7.49) 1 Constanta aparatului (K) se determina experimental: se inseriaz4 mecanismy electrodinamic cu cel magnetoelectric $i se trece un curent continuu Ip care se creste pang |y echilibru cénd are loc egalitatea Kylp’ = Kzle din care rezultd lo = Ka/K, si deci (749) devine: L=yhl (750) relafie ce reprezint& ecuafia de transfer a comparatorului.. Precizie: Curentii 1, si fp sunt masurati cu un multimetru numeric (sa potentiometru) de inalts precizie, cu o schema ca in fig. 2.3 si deci precizia de masurare 2 lui I, poate atinge 0,01% si chiar 0,005%. Aceasta performanta rezulta din relatia: 1, (Aly Al.) Ale . : 7 (t+) 7 Gt) dedus& din (7.50) (prin neglijarea erorii de comparare) si in care Al,/1, reprezint& eroarea de mésurare a lui I, eroare ce poate fi coborét& pana la 0, 002 — 0, 005%. Domeniul de frecvente. Utilizarea tipic& a acestui comparator este la 50 Ha, inst exist variante ce pot merge pana la 15 - 20 kHz fara pierderi importante de precizie. Utilizari: 1, La misurarea foarte precisa a curentului alternativ (etalonari si verificari de ampermere de precizie). 2. Cu un set de rezistente aditionale pe intrarea de c.a poate fi utilizat si la misurarea precisi a tensiunilor (etalondri si verificari de voltmetre de c.a. de precizie), Alimenténd bobina (1) cu un curent alternativ (I) ce strabate o sarcin&, iar bobina mobilé (2) - cu un curent proportional cu tensiunea (U) de la bornele acelei sarcini se poule misura precis puterea Ulcos@ de la bornele acestei sarcini (etalon&ri i verificdri dé wattmetre). 4, Alimentand bobinele (1) si (2) ca mai inainte, dar mentinand constante valorile lui Usi! Se poate mAsura precis defazajul (p) dintre U si I (etalonari si verificari de fazmetre d¢ precizie). i Mecanismele de masur4 magnetoelectric si electrodinamic au fost prezentate in § 4.2.12 respectiv 4.3.2, “In asociere cu un sistem electronic de echilibrare automata similar celui din fig. 5.14b Voltmetre electronice analogice 355 Fig. 7.30 Fig. 7.31 b) Comparator cu termocuple Tensiunea alternativa de masurat (U,) este convertitd intr-un curent proportional, I, K,U,, cu ajutorul unui bloc atenuator-amplificator (AT/A) (fig. 7.31). Curentul 1, trecdnd prin filamentul unui termocuplu (T;) produce o tem. E, = Kl,’; care se aplic& unui amplificator diferential (AD) cu castig foarte mare\(G 2 108) ce debiteaz4 un curent continuu I, = K2U., in filamentul unui al doilea termocuplu (T;), identic cu primul, curent care creste pana cdnd t.e.m., E: = KI,? devine egala cu Ej; in acest moment, cu o eroare sub 3-5 ppm, exista egalitatea I, = I, $i deci: U, =m; (752) relatie ce reprezinta ecuatia de transfer a comparatorului si unde m este o constant’ a acestuia. Tensiunea continua de iesire (U,) poate fi masurat cu un voltmetru numeric (sau comparator) de inalta precizie (0, 005%). Precizie: Dac termocuplele T, , T2 sunt riguros ideitice, iar celelalte componente sunt de inalt& calitate, precizia de masurare a lui U, poate fi mai bund ca 0,1 - 0,01%. Exemplu de realizare: Aparatul 540 B “Thermal Transfer Standard” al_firmei Fluke-Philips (catalog 1991) cu performantele: precizie de baz (far& utilizarea corectilor); 0,01%; game (pentru U,): 0,5 -1000V (14 game); frecvente: 0 -IMHz (cu un comparator special ASS, pana la 50 MHz); impedanta de intrare 1800/V; dimensiuni: 170x420x90 mm. 7.3.4.4. VEF de transfer ca/cc La aceste voltmetre, U, este masurata indirect, prin comparatie cu o tensiune continua (U,), generat cu ajutorul unui sistem de urmirire. De aceea sunt mult mai precise (0,1 1%) decat cele directe. Scanned with CamScanner356 Masurari electronice a) VEF de transfer cu termocuple _» Schema unui asfel de voltmetru este ardtatl tp fig. 7.32a, unde Ty $i T sunt dug termocuple (§ 4.5.1) identice, V - voltmetru cu consum neglijabil, iar AD — un amplitige, diferential cu cAstig foarte mare (G 210° 10°). Fig. 7.32 > Funcfionare, Tensiunea de masurat (U,), devenita dupa amplificare AU,, tinie in filamentul lui T; un curent 1, =AU,/(R,+Rp datorita c&ruia apare o tem. E\=Kjl?, Aceasta din urma ¢ aplicat& la intrarea lui AD ce debiteaza in filamentul lui T; un curen continuu I, = U/(Rx+R,) care creste cand E, =K,I.” devine aproape egala cu E,, adic’: BB =%=0, (U, $1V, G 2108 -10°) (7.53) relatie ce conduce la ecuatia de functionare: U, a fe: 7.54) Ua (7.54) care aratl c& scara acestui VEF este liniaré, ceea ce permite conectarea unui voltmetu numeric la iesire. Erori. Din (7.54) se deduce relatia: AU, AA 7S AU, (755) unde: 15) Teprezint& eroarea proprie a sistemului de urmarire, in care AK/K reprezintd cro ae paritate a termocuplelor, iar SE/E — eroarea de sensibilitate a sistemului de urmarire. Aceasta din urma e data de relatia evidenta: Ue qs) E GE Voltmetre electronice analogice 357 Cum U,SIV si G210° = 10% rezultd cd SES1 - 10,V, cea ce aratd cd pentru ic4): SE/ESO, 02 -0, 2%. Eroarea de paritate a termocuplelor (AK/K), adic& eroarea ce se comite admiyind K, = Kx= K, poate fi redusa sub 0, 02 — 0,1% printr-o aliniere ingrijitd a celor dou TC cu un montaj ca in fig, 7.32b. Se creste curentul de filament (1) pand la valoarea nominala si apoi se regleazi suntul S (suntul se aplic& pe termocuplul cel mai sensibil) pind cind galvanometrul (g) indic& zero; dacd g are constanta sub 10*A/div se poate ajunge la AK/IKS0, 01 —0,1%, fn fine, daca amplificatorul AD este de bund calitate, AA/A < 0,1-0,2%. Prin ummare, precizia acestui tip de VEF este tributara preciziei voltmetrului de iesire V. Daca V este analogic (AU,/U.20,3 -- 0,5%) atunci AU,/U, $0, 5 — 1%, iar daca V este numeric (AUSU.=0,05 — 0,1%): UJU, $0, 1 — 0,2%. Exist si aparate (instalatii) stationare de laborator la care U,/U, poate cobord pana Ia 0,01%’. Exemplu de VEF de transfer portabil: O realizare Hewlett Packard, cu performantele: tensiuni nominale: 1 mV ~ 300 V (12 game in secventa I, 3, 10...), precizie: 1% din gama, banda: 10 Hz — 1 MHz, impedanta de intrare 10 M25 pF. Observatie. VEF-ul de transfer cu termocuple este cel mai precis voltmetru de transfer c.a./c.c, insd are fiabilitate redusa (termocuplele) $i banda relativ cobordta: I-10 MHz (impus& tot de TC). b) VEF de transfer cu termistoare Este mai robust, mai fiabil si are banda’mai larg& (GHz) decat cel cu termocuple, ins este mai putin precis. Se construieste mai ales ca aparat portabil, atét ca VEF independent, ct si ca bloc incorporat in wattmetre de (RF) (vol. 3). Cum marimea de iesire la un termistor (fig. 7.33a si b) este o rezistent’ (Rr) rezult& c& dispozitivul de comparatie trebuie s& fie de tip punte. Schema de principiu a unui asemenea voltmetru este aratata in fig. 7.33c (pentru simplificare s-a omis blocul conditionor DT/ABL), unde T, si T; sunt dou’ termistoare identice (Rjo=Rroo). Rs» Ra ~doud rezistente de precizi, iar E~0 sursd de alimentare. Ry(Q) G>10°-10° 800 ‘ Fig. 7.33 HP Jounal, ian, 1964, An RMSeresponding Voltmeter with high crest factor Scanned with CamScannerMasurari electronice Functionareo in absenta lui U, puntea format din rezistentele Rri Riz, Rs, Ry este in echilibru (eventual dezechilibru se corecteazA din R3 ), adic Uys = 0. CAnd se aplicg Us, prin filamentul lui T; trece un curent I, =U/(Ry + Rr), care provoacd micsorarea lui Ry, (prin incalzire), puntea se dezechilibreazd, iar tensiunea de dezechilibru (Ua ) este aplicata unui AD cu castig foarte mare (G = 10°~ 10°),,ce debiteazi in filamentul lui T un curent 1,-U, (Ry + Rr) care creste pand cAnd puntea ajunge la echilibru si deci: Rri = Rr» (initial, Puntea e aranjat& pentru sensibilitatea maxima, adicd Ryo = Rr2o= Rs = Ra )- Cum T; si T, sunt identice, rezulta c& la rezistente (Rr) egale (fig. 7.33b) corespund puteri egale de filament (I? Re), adic&: RP =R A? 358 (7.58) relatie din care se deduce: U, = U,, cea ce aratt c& voltmetru de iesire (V) poate fi gradat direct in valori efective ale lui U,, intocmai ca cel din fig. 7.32a. Erori. La acest tip de VEF, in afard de erorile (7.55) mai apare si instabilitatea sursei E. in plus, eroarea de paritate este sensibil mai mare, deoarece imprastierea parametrilor la termistoare e mult mai mare decét la-termocuple. Din aceste motive precizia global nu este mai buna ca | - 1,5%. Totusi s-au realizat si voltmetre de inalta precizie cu termistoare (0,02 % - 0,1 %)* care rivalizeazA cu cele cu termocuple. 7.4. Voltmetru vectorial Voltmetrul vectorial este un voltmetru de inalt& frecventa care permite masurarea a doua tensiuni, precum si a defazajului dintre ele. Aceste calitati il fac deosebit de util la misurari pe amplificatoare si filtre RF, la msurarea coeficientului de unda stationard (eflexii), a indicelui de modulatie (MA) etc. ‘A fost elaborat prin 1976 de catre Hewlett Packard si apoi preluat si de alte firme printre care si Tesla (Cehia). 7.4.1, Ceva despre voltmetru cu egantionare om S: 1-1000M) Dispozitiv de esantionare Coaxial Fig. 7.34 {n principiu, un voltmetru cu esantionare (fig. 7.34) este un voltmetru de valoare medie (VEM) asociat cu un bloc de esantionare tip sonda (S) si exploateaz& un principiu de achizitie primard similar cu cel de la VEV (fig. 7.18): U, de inalta freevenga (1 ~-1000MHz) este mai fntai convertitaintr-o tensiune de joasd frecvenfd (tipic 20kHz) in blocul S si numai * Richman P.L. « A New Wideband True RMS - to DC Converter, IEEE Trans. on Instr. and Meas. iunie 1967, pag. 129+ 134 wilt Voltmetre electronice analogice 359 dupt aceea este trimisa prin coaxial la VEM. in felul acesta impedanta de intrare a VEM- lui se mentine constanta si suficient de bund (la f. =20 kHz un coaxial de SOpF, de cexemplu, are impedanta de 318k) indiferent de frecventa lui U,. Esantionarea unui semnal variabil in timp (U,) consta in descompunerea acestuia tn portiuni mici (egantioane) , fie in scopul pregatirii lui U pentru masurarea pe cale rwmeric& (situatie in care pe durata mAsurarii U, trebuie s& fie stafionara), fie in scopul micsorarii frecventei. in al doilea caz, esantionarea poate fi secventiala (prelevarea esantioanelor la intervale regulate de timp) sau aleatoare. La voltmetrul vectorial se uiilizeaz’ esantionarea secventiala. Principiul esantiondrii secvenyiale. Din tensiunea de inalt’ frecventi U,(f) se preleveaz’ esantioane cu durata foarte scurtd (fractiuni de ns), pe baza cérora este apoi recompusé la 0 frecventa mai mic (f= zeci de kHz). Lucrurile se petrec in felul urmator: U, (9 este aplicatd la intrarea unui intrerupator K (fig. 7.35) la iesirea cAruia se afla un condensator de memorare C. inchiderea lui K este comandat8 cu impulsuri foarte scurte. De fiecare dat’ cand K este inchis, C se incarca la valoarea instantanee a lui U, (sau la una proportionala), tensiune pe care o pistreaz3 pan’ la impulsul urmitor; acest impuls-este intdrziat fat& de precedentul. ceea ce permite prelevarea unui esantion la o alti valoare instantanee a lui U,. Ca rezultat, la bornele lui C apare o tensiune U,'(f) ce constituie replica de joasd frecventa a lui U,(A). Restabilirea inalfimii esantioanelor. In scurtul interval de timp (At = zeci de ps) ev K inchis, C nu se poate incarca la valoarea instantanee a lui U, (din cauza temporizarii RC), ci numai la fractiunea: : ns U, =U,(I-e ©) (759) care nu depiseste 10-20% din U, si ca urmare este necesar un amplificator de restabilie a ¢santioanelor (ARE), cu amplificare cel putin 5+10. ary Uy ot (f) a rae eB T Impulsuri de esantionare a 2 7.4.2, Prezentarea unui voltmetru vectorial ‘Schema de constructie a unui VV, in varianta Tesla (BM $32, 1980) este aratatt in fig. 7.36, unde Sq si Sp sunt sonde de egantionare (ca tn fig. 7.34), iar Us si Us = teasinile de masurat. Din motive de claritate au fost omise comutatoarele de game pentru Us) kal Fig. 7.35 Scanned with CamScanner