UNIUNEA EUROPEANA evan acetal Contractul de finanfare nr. POCU/726/6/12/136298 pentru proiectul ,Promovare prin formare!” Cod proiect: 136298 POCU/_POCU/726/6/12/Cresterea participaiii la programele de formare profesional continua, cu accent pe acei adulti, cu un nivel scizut de calificare si persoanele cu varsta de peste 40 ani, din zone rurale defavorizate, inclusiv prin recunoasterea si certificarea rezultatelor invari dobandite in contexte non-formale si informale/12/Cresterea participarii 1a programele de formare profesional’ continua, cu accent pe acei adulfi, cu un nivel scazut de calificare si persoanele cu varsta de peste 40 ani, din zone rurale defavorizate, inclusiv prin recunoasterea si certificarea rezultatelor inva{arii dobandite in contexte non-formale i informale Curs de specializare Competente sociale si civice Project lucrare practica Formator: intocmit; Balan Sandica Tamara Giurgiu Organizator: Asociatia Social Alert yy Nt beni & Expert Business Cente Social AlertCOMUNICAREA Argument Comunii wea ~ termen ce provine din cuvantul latin communis (comun). Deci, putem spune ci “a comunica” este echivalent cu “a face ceva comun” sau “a face cunoscut”. Conceptul de comunicare a fost abordat, in timp, din multiple perspective, iar acest ueru a determinat proliferare spectaculoasi a definifiilor. Atunci cand ne referim la comunicare, majoritatea ne géndim la ”a aduce la cunos{inj” sau la “a informa”. Dac ne vom uit intr-un dictionar explicativ vom gasi mentionate trei_ semnificafii ale cuvantul ‘comunicare. Este vorba despre: instiintare sau aducere la cunostinta, contact verbal in interiorul unui grup, prezentare sau ocazie care favorizeaza schimbul de idei saw relafii spirituala. Actul de a face anumite Iucruri comune se realizeazi prin schimbul de ginduri, si idei sentimente, Asadar, comunicarea schimbului — dai si primesti. Este un proces bidirectional la care iau parte atat vorbitorul cat si ascultétorul. Participatii la procesul de comunicare trebuie si aiba o infelegere comund a sensului cuvintelor si al sunetelor, al gesturilor, expresiilor, simbolurilor si contextului folosit in comunicare. este reprezentata de existen{a unei infelegeri comune a intentiei gi Comunicarea eficient’ sensului. Atat cel care transmite cat si cel care recepteazi au 0 infelegere comuna a scopului sensului si semnificafiei mesajului, Unul dintre cele mai cunoscute modele de comunicare este cel preluat din teorie informationale. Astfel, un proces de comunicare sunt urmitoarele _clemente: sursi/emitentul/expeditorul care codific& mesajul sil transmite printr-un anume canal (sau mai multe) destinatarului/receptorului/primitorului, care la rindul lui decodific& mesajul primit i raspunde intr-un anume fel, Transmiterea mesajului poate fi distorsionata de diversi factori, denumiti generic zgomot. Codificarea este operatia prin care sursi transforma ideile intr-un limbaj (set de simboluri). Aceste simboluri contin, de fapt, mesajul sau informatia. Prin decodificare se realizeaza interpretarea mesajului de catre destinatar. Feedback-ul incheie un episod de comunicare, Datorita lui, sursé poate evalua cat de eficienta a fost comunicareaPrincipalele clemente ale comunicarii orale cum ar fi: Emitatorul definindu-1 ca imitatorul comunicarii;Receptorul-beneficiarul mesajului;Mesajul-este informatia pornita de la emitator ccu scopul de a ajunge la receptor;Canalul de comunicare reprezinta drumul parcurs de catre mesaj dintre emitator spre receptor;Contextul-este foarte important deoarece aceleasi cuvinte pot reprezenta altceva daca sunt rostite intr-un birou decat daca ar fi rostite pe strada,Datorita faptului ca in comunicarea orala pot fi indentificati o serie de stimuli care impugn acestui act specific uman un character individual am considerat ca este important sa prezint si acesti stimuli,acestia fiind: De natura interna: © Experientele personale,medicale, fizice,psihologice si semantic, istoria”fiecaruia’ © Atitudinile personale datorate educatiei si instructiei fiecaruia,nivelului si pozitiei sociale,profesiei; © Perceptia si conceptia noastra despre lume,despre noi insine,despre interlocutori; © Propriile deprinderi de comunicatori si nivelul de comunicare al interlocutorului. De natura extema: © Tendinta de abstractizare-operatie a gandirii prin care se urmareste desprinderea si retinerea doar a unei insusiri si a unor relatii proprii unui fapt; Tendinta deductive-tendinta de a aseza faptele sau enunturile intr-un rationament care impune concluzii ce rezulta din propuneri si elemente evidente, © Tendinta evaluarii-tendinta de a face aprecieri prin raportare a propriului system de valori , la alte sisteme, la alte persoane; Pe langa acestea era necesar a prezenta si formele comunicarii orale acestea imbracand un numar mare de forme, dupa cum urmeaza: Tendinta de abstractizare-operatie a gandirii prin care se urmareste desprinderea si retinerea doar a unei insusiri si a unor relatii proprii unui fact; © Tendinta deductiv: -tendinta de a aseza faptele sau enunturile intr-un rationament care impune concluzii ce rezulta din propuneri si elemente evidente; ¢ Tendinta evaluarii:tendinta de a face aprecieri prin raportarea la propriu sistem de valori,la alte sisteme,la alte persoane. La elaborarea lucrari au fost utilizate surse bibliografice din literatura de specialitate din tara noastra,“Exista vorbitori care ne fascineaza. lar fascinatia nu vine numai din cea ce se comunicaci,mai ales,din felul in care se comunica.In astfel de situatii suntem in prezenta a"doua limbaje”,spune Paul Watzlawick, intr-un eseu care poarta chiar acest titlu,Unul dintre ele poate fi transpus in reguli ,i se pot identifica clementele constitutive: este limbajul rational, cuantificabil in frazc, judecati, propozitii, cuvinte, silabe, sunete. Celalalt este metaforic,figurat, opereaza, nu cu semne, ci cu simboluri \baj si comunicare,primullimbaj este atribuit unor Din punctul de vedere al analizelor de Ii fenomene de gandire dirijata,celalalt unor fenomene de gandire neditijat.Limbajul datorat fenomenclor de gandire dirijata urmeaza legile limgvistice,se supune regulilor gramaticale,ale sintaxei si semanticii. Limbajul datorat fenomenelor de gandire nedirijata constituie o tesatura in care sunt prinse reprezentarile,experimentele, _gesturile,atitudinile, trasaturile de personalitate,"farmecul” vorbitorului. Formele gandirii neglijate se dovedese a avea un caracter pronuntat individual si sunt mai putin susceptibile de normare in vederea constituirii unei discipline de studiu.Formele gandi dirijate, care nu au un specific individual accentuat, ci unul general au fost ansamblate intr-o disciplina, intr-o teorie a limbajului.De aceea doar acestea pot fi studiate cu pertinenta si in mod sistematic.La acest limbaj ne vom referii in continuare.CONCLUZII Viata si activitatile desfasurate de oame nu pot fi concepute in lipsa comunicari Coordonarea actiunilor unui individ cu actiuni altor indivizi, ale unui grup sau ale soci posibila doar printr-un transfer de informatii, transmiterea si receptarea de mesaje. Orice comunicare aduce negresit informatii. Situajia limit a transmiterii telegraficede informatii, preluare de teoria informatiei, prin modelul sau Emitator — Receptor, reaminteste aceasta evident fundamentala: a comunica si a informa. Comunicarea este cu siguranta, in Parte, transmitere de informatie. Aceasta este prima sa mod de existent. ins comunicarea nu poate fi doar o modalitate de informare. Ea este un proces mult mai complex decat un simplu schimb de informatii Actul de comunicare este intotdeauna si o tentativa "de influenjare" a celuilalt.intr-adevar, doar propunandu-i celuilalt 0 definitie a mea (despre ce gandese, ce vreau si fac), cu lansez.in lume 0 informatie raport cu care el va trebui atunci neaparat si sepozitioneze. Comunicarea este deci un fenomen global din dou motive. Mai intai, pentru ¢ Atotce ¢ exprimat de individ face parte din comunicarea sa, Comunicarea integreaza astfel vorbele, comportamentele, atitudinile si toate para limbajele. Apoi, pentru comunicarea este jesuta dintr-un ansamblu complex de mize. ,Orice comunicare s& incerce sa influenteze, in grade diverse, informatia semenilor nostri, pozitionarea individuala, mobilizare celuilalt, precum si s& specifice normele de referinfa ale situatiei de schimb." (AlexMucchielli). Ca o concluzie general, Alex Mucchielli defineste comunicarea ca fiind ,uninstrument al actiunilor umane. Oamenii se servesc de ea pentru a actiune asupra semenilor gi situatiilor. O comunicare umana autenticd se intemeiaza pe doud sentimente de baz, strns legat intre ele: increderea gi sentimentul c& este recunoscut valoarea."BIBLIOGRAFIE, https://www.academia,edu/4240282 1/Conceptul_comunicarii_referat hup://www politicipublice.ro/uploads/dezvoltare_comunitara.pdf hitps://bil teoretice-si-practice-]29330.htm!| lioteca.regielive.ro/referate/stiinta-administratiei/dezvoltare-comutEGALITATE DE $ANSE, NED! SCRIMINARE, Argument Egalitatea de sanse are la baza asigurarea participarii depline a fiecarei persoane la viata economica si sociala, fara deosebire de origine etnica, sex, religie, varsta, dizabilitati sau orientare sexuala. Promovarea egalitatii de sanse poate contribui la coeziunea sociala atat la nivelul regiunilor de dezvoltare, cat si la nivel national. Dezvoltarea unei culturi a oportunitatilor egale presupune implicarea directa a tuturor actorilor sociali din sectorul public si privat, inclusiv societatea civila. Protectia sociala si incluziunea sociala pot fi promovate prin actiuni de combatere a tatii de sanse si integrarea in societate a grupurilor vulnerabile discriminarii, promovarea ega care se confrunta cu riscul de marginalizare sociala. Uniunea Europeana promoveaza drepturile fundamentale, nediscriminarea si egalitatea de sanse pentru toti. Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene au declarat anul 2007 ca fiind Anul European al egalitatii de sanse pentru toti, in vederea asigurarii unei participari depline a fiecarei persoane la viata economica si sociala, fara deosebire de origine etnica, sex, religie, varsta, dizabilitati sau orientare sexuala. Participarea echilibrata a femeilor si barbatilor in toate domeniile vietii sociale, politice si economice este mai mult decat necesara pentru a atinge 0 competitivitate si o dezvoltare durabila precum si pentru a obitine si consolida 0 democratie reala. In pofida progreselor inregistrate, in special in domeniul educatiei si al ocuparii, femeile inca ‘mai intampina multe obstacole in atingerea unei egalitati reale, inclusiv in ceea ce priveste concilierea vietii de familie cu viata profesionala. Pentru ca egalitatea reala sa fie un fapt implinit, este nevoie nunumai de o imbunatatire a legislatiei in sensul integrarii principiului egalitatii ci si, mai ales, de o schimbare a atitudinilor: comportamentelor, a stilurilor de viata si a structurilor sociale care le impiedica pe femei sa-si dezvolte in mod liber personalitatea si participarea activa in toate domeniile vietii: economie, cultura, politica, ete. Este ingrijorator ca principalele tendinte in ceca ce priveste situatia femeilor si barbatilor din indica o alarmanta involutie datorita insuficientelor actiuni la nivel guvernamental, cu Rom: toate eforturile depuse de reprezentantii societatii civile.Datele recente arata ca societatea romaneasca contemporana, in lipsa unor modele pregresiste, {inde sa se orienteze in construirea relatiilor dintre femei si barbati, atat in familie cat si in viata Publica, catre un model patriarhal. Grefat pe fondul saraciei si al evoulutiilor sociale negative ale tranzitiei romanesti, acest model cultural este generator de comportamente si practici sociale retrograde si discriminatorii. El induce odeea inferioritati/superioritatii unui sex si permite, in practica, tratarea diferentiata a persoanelor in conformitate eu acest criteriu, ceea ce contravine Principiilor elementare ale democratici Eliminarea discriminarilor dupa criteriul de sex, vizibile sau discrete, este una dintre conditiile necesare pentru construirea ueni societati echitabile si pentru evolutia spre progres, aceastra presupunad implicarea efectiva a autoritailor statului sia fiecarui om politic in parte. In plus, in conditiile extinderii Uniunii Europene, romania are de ales intre a ramane o insula arhaic-traditionala, cu modele culturale si relatii de productie pe masura, sau de a se integra intr-un spatiu reglementat de standardele democratiei si civilizatici occidentale, cu optiuni culturale si relatii de productie progresiste, Daca alegerea se indreapta spre evolutie catre modelul social european, factorii de decizie politica nu mai pot ingora problemele legate de tente intre situatia femeilor si a barbatilor si nici consecintelor economice si dicrepantele e: sociale generate de acestea,Egalitatea de sanse Egalitatea de sanse a evoluat in ultima perioada devenind un concept mai larg care se refra nu doar la femei si barbati, dar si la relatia cu alte grupuri dezavantajate dintr-o societate, In timp ce egalitatea de sanse si de tratemente semnifica nivelul egal de vizibilitate, autonomie, Tesponsabilitate si participare a majoritatii si a minoritatii dezavantajate a si in toate sferele vietii publice, discriminarea reprezinta tratamentul diferentiat aplicat ueni persoane in virtutea apartenentei, reale sau presupuse a acesteia la un anumit grup social. Astfel se poate vorbi de discriminare, atunci cand o persoana este tratata mai putin favorabil decat o alta persoana in aceeasi situatie. Exemple: ¢ Acordarea unui salariu mai mic unei persoane de sex feminin fata de o persoana de sex masculin, desi desfasoara acelasi tip de activitate si in aceleasi conditii, incaleandu-se principiul la munca egala, salariu egal”, * Refuzul de a angaja o persoane de sex feminin pe motiv ca este insarcinata sau are in ingrijire un copil, ¢ Imposibilitatea unei persoane in scaun cu rotile de a intra intr-un imobil, deoarece nut sunt realizate amenajari corespunzatoare pentru accesul persoanelor cu handicap (de exemplu: scari prevazute cu elemente de siguranta, rampe, usi care sa_permita ‘manevrarea fotoliului rulant, cu manere care se apuca usor si care sunt amplasate la 0 inaltime accesibila, dispozitive si echipamente de deplasare), ‘© Interdictia aplicata persoanelor de etnie rroma, de a ocupa un loc de munca sau de a intra in anumite spatii publice: scoli, spitale, biserici, etc. © Hartuirea este considerata 0 forma de discriminare, atunci cand se manifesta un conportament indezirabil cu privire la motivele mentionate (apartententa religioasa sau convingeri, handicap, varsta sau orientare sexuala, nationalitate, categorie sociala), care are ca obiectiv sau ca efect lezarea demnitatii unei persoane si erearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau ofensi Cetatenii Uniunii Europene au dreptul la tratament egal indiferent de sex, etnie, religie, dizabilitati, varsta si orientare sexuala,Problematica promovarii egalitatii sanselor in viala sociala pentru amele sexe, constituie o cerinta esentiala pentru societatea romaneasca, fiind considerata 0 componenta de baza a Preocuparii pentru respectarea drepturilor fundamentale ale oamenilor. De aceea, stimularea in egaka masura a contributiei femeilor si barbatilor la dezvoltarea durabila si la progresul societatii a capatat o importanta crescanda in Romania. Trebuie precizat insa faptul ca impactul transformarilor economice, politice si sociale care au avut loc in Romania in anii 90 a afectat in mod diferit situatia femeilor si cea a barbatilor. Legislatia Romaniei garanteaza drepturile egale ale cetatenilor de a participa la viata economica si sociala, de a se pregati si forma intr-o anumita profesie, de a se angaja, promova si participa la distibuirea beneficiilor, de a se bucura de protectie sociala in anumite situatii, Cu toate acestea, segregarea profesionala a femeilor persista inca si este demonstrata prin existenta modelelor de ocupare diferentiate pe sexe, cea ce determina disparitatile intre venituri, chiar daca principiul ,,la munca egala, salariu egal” este consacrat juridic Pornind de la principiul egalitatii de sanse intre femei si barbati, este esential pentru Romania ca femeilor sa li se asigure in mod real egalitatea de sanse in ceea ce priveste accesul la educatie, Ja formare si al un loc de munca, la intemeierea unei familii si la participarea la luarea de decizii publice si politice, trasatura ce caracterizeaza societatile democratice si dezvoltate. Nediscriminarea Una dintre clasificarile termenului de discriminare, imparte aceasta in 2 mari categorii, si area directa, prin care se intelege situatia in care 0 persoana este tratata mai putin favorabil, pe criterii de gen, rasa, nationalitate, categorie sociala, handicap, boala cronica, etc., decat este, a fost sau ar fi tratata alta persoana intr-o situatie comparabila. ‘© Discriminarea indirecta, se intelege situatia in care o dispozitie, un criteriu sau 0 practica, aparent neutra, ar dezavantaja in special persoanele apartinand unui grup defavorizat in raport cu prsoanele majoritare, cu exceptia cazului in care aceasta dispozitie, acest criteriu sau aceasta practica este justificata obiectiv de un scop legit iar mijloaccle de atingere a acestui scop sunt corespunzatoare si necesare, Conform art.1, alin.2 din Legea nr. 202/19.04.2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati, republicata in Monitorul Oficial, Partea | nr.150 din 01.03.2007, prinegalitate de sanse si de tratament intre femei si barbati se intelege uarea in considerare a capacitatilor, nevoilor si aspirator diferite ale persoanelor de sex masculin si, respectiv, femenin si tratamentul egal al acestora. Conform art.2, punctul b) si c) din Ordonanta de Urgenta nr, 67/27.06.2007, prin principiul egalitatii de tratament, se intelege lipsa oricariu tratament discriminatoriu, direct sau indirect, e criteriul de sex, in special prin referirea la starea civila sau familiala, Prin tratament discriminatoriu se intelege orice excludere, restrictie ori diferenta de tratament, direct sau indirect, intre femei si barbati.Coneluzie Promovarea egalitatii de sanse va contribui la coeziunea sociala, atat la nivelul regiunilor de dezvoltare, cat si la nivel national, Dezvoltarea unei culturi a oportunitatilor egale presupune implicarea directa a tuturor actorilor sociali din sectoral public si privat, inclusiv societatea ivila, Protectia sociala si incluziunea sociala pot fi promovate prin actiuni de combatere a discriminarii, promovarea egalitatii de sanse si integrarea in societate a grupurilor vulnerabile care se confrunta cu riscul de marginalizare sociala.Bibliografie *** Egalitatea de sanse si nediscriminarea, Indrumar ~ publicatie editata de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, iunie 2009 Directiva 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general in favoarea tratamentului egal privind ocuparea fortei de munca si conditiile de munca