Particularitati ale invatarii specifice varstelor scolare — dezvoltarea psihosociala si morala obiective in cadrul prezentului curs vor fi prezentate doui teorii care surprind doui domenii de dezvoltare a psthicului: dezvoltarea psihosocialt si dezvoltarea moral, Fiecare teorie oferi un program al dezvoltiei surprinzind achizii psthice specifice pentru fiecare varstd. La sfirsital acestui curs vei fi eapabil: Dezvoltarea psihicd are loc in salturi calitative © Sa prezingi achizigile de baz specifice domeniilor psihosocial si sae S4 prerngachrfile de bard spectice domenilor pi si cantitative anterioare. Invatarea este resursa esentiala a dezvottaril umane. Ea permite achizitiiatat in plan © Si recunosti repercle de dezvoltare din cele dow domenii in cazul uunor persoane conerete. cognitiv cat $i moral © Sa realizezi portretul psihic psihosocial si moral al unor clevi de respectiv psihosocial. virste scolare diferite. 29extenso 1. Conceptul de stadiu de dezvoltare. Stadii gi substadii ale dezvoltarii psihice 2, Particularitati ale invayarii prin raportare la dezvoltarea psihosociala (E. Erikson) 3. Particularitati ale dezvoltarii prin raportare la dezvoltarea morala (L. Kohlberg) — formarea caracterului 1. Conceptul de stadiu de dezvoltare. Stadii gi substadii ale dezvoltitii psihice Dezvoltarea, asa cum am definit-o in cursul anterior, reprezintd ansamblul schimbarilor sistematice care au loc in plan fizic sau psihie si care vizeazi o adaptare cat mai bund la realitate a persoanci, Caracteral discontinuu surprinde faptul ci dezvoltarea are loc in salturi. Astfel incat fiecare pas care se face in dezvoltare este diferit de cel ficut anterior. Stadialitatea psihica este un rezultat teoretic ce este direct determinat de caracterul discontinuu al dezvolticii Pornind de la perspectiva discontinua asupra dezvoltarii, s-a putut realiza o reprezentare grafici asupra procesului de dezvoltare care ar putea fi imaginat ca un segment de dreapti care are drept limite cele douk eapete ale dezvoltitii ontogenetice (nasterea si moartea) iar intervalul dintre cele dou capete ale segmentului este, la rindul siu, imparjit in subsegmente — stadille de dezvoltare, Stadiul de dezvoltate este 0 perioada distinct dintr-o secventa de dezvoltare mai larga (,decupaj din dezvoltare”), o perioada caracterizata printr-un set particular de abilitayi, motive, comportamente sau cemofii care formeara impreund o structuri cocrenti. Acumulari ~ cantitative MN Stadiu de dezvoltare Salt |_| calitativ Fig. 5. Reprezentarea stadialitaii psihice Prezentim pentru exemplificare o stadializare a dezvoltarii propusa de psihologul roman A. Chircev: Periodizarea dezvoltarii (dupi A. Chircev): petioada prenatali (conceptic-nastete) perioada sugaruui (0- 12/14 luni) perioada anteprescolara (1 —3 ani) perioada prescolaea (3— 6/7 ani) varsta scolari mic’ (6/7 — 11 ani) virsta scolar mijlocie/pubertatea (11 — 15 ani) ‘varsta scolar mare/adolescenja (15 — 18 ani) adultul tinar (20-40 ani, cu adolescenta intirziata /postadolescenga — 20-25 ani) adultul matur (40 ~ 65 ani) . 10. perioada vaestei a treia (peste 65 de ani) fn cadrul fiecdrai stadiu inviyarea are un rol fundamental, asigurind atat dimensiunea cantitativi eeatguaens (acumuliri de clemente din interiorul accleiasi categorii), cit si dimensiunca calitativa (dezvoltarea de noi structuri psihice, cu un caracter integrator pentru clementele achizitionate) 2, Particularitati ale inva{arii prin raportare la dezvoltatea psihosociali (E. Etikson)‘Teoria propusi de E. Erikson (1950, 1963, 1968) surprinde faptul ci dezvoltarea eului unei persoane este o dezvoltare continua, care nu se opreste la un anumit moment al vie, ei este trait chiar si la vvirsta senectufii, Maturizarea afectiva cunoaste noi valenye pe misura inaintatii in varst& si incitat persoana si valorifice prezentele sociale cu care intra in contact pentru a rezolva tensiuni afective interne. Teoria propusa de E. Erikson include nevoia primara de relationare socialé dezvoltata de teoria atasamentului. Atasamentul este legitura cmotionala de lungi durati cu un anumit individ (Scaffer, 2003, p. 100). Bebelusul isi exprima nevoia puternici de atasament zAmbind oricarci figuri umane (initial chiar si unei figuri desenate pe carton). Prima relatie formati cu mama sau cu substitutul matern in primul an de existengi va servi ca model de relafionare socialA pe tot parcursul viefi. Teza central a teorici lui E. Erikson este ci fiecare individ isi dezvolta abilitati de relagionare sociali pe tot parcursul existengei. ins fiecare etapd este deschis4 unei noi achiziii prin intermediul unei erize de dezvoltare pe care persoana © trlieste, Solufionarea crizei se poate realiza fie pozitiv, fie negativ, urmand ca respeetiva achizisie si marcheze viaga social a persoanei pe parcursul intregii sale vieti ulterioare, ‘Stadiul Principala achizitie Factorli socialt Corolarul (variantele extreme) determinangi axiologic Tinfantil inerede versus | mama sau | speranga (0-1 an) ncinere substitutul matern Zeopilitie mick [autonomie /dependeayi | pixingi voinga (1-3 ani) 3. copilarie mijlocie | inigativa 7 retragere, | mediul familial Tinalitatea acfiunii G-6 ani) vinovatie ‘eopilarie mare | competenji, eficieni 7 | scoala si gropul de | competenga (6-12 ani) inferioritate joaca Sadolescenga (12. | identitate/ confuzie modelcle 3 unitatea 18/20ani) covarstnicii Gxankrul adult intimitate/ izolate prictenii, relajia de | mutualitatea afectiva (20-30/35 ani) cuplu 7 adultul realizare J rutin’ Tania si profesia | responsabilitatea, (B5ani-50/60 ani) devotiunea Bbatranejea Tntegritate/ disperare pensionarea, apusul | injelepeiunea (peste 60 ani) vietii Tabel 6, Stadiile dezvoltirii psihosociale Ancredere versus neincredere Perioada prunciei (0-12/18 luni) este marcati de prezenja mamei care va facilita copilului formarea unci relasii prototip pentru toate relatiile sale sociale ulterioare. Certitudinea prezentei mamei atunci cnd este nevoie ii ofera copilului puterea de a spera in aparisia ci chiar si atunci cdnd ca nu este lang el. La aceasta varsti el invapi si suporte absenta mamei sau alte frustriri proprii varstei in vierutea sperantei pe care imaginea _mamei absente i-o ofera. Adultul care si-a rezolvat pozitiv accastit crizi psihosociala se caracterizeaza prin incredere in ceilalti si in sine insusi, Solutionarea negativi a stadiului duce la dezvoltarea neincrederii manifestate in relapile cu ceilalyi, adaptarea social prin technica ,pasilor inapoi” sau chiar prin reyinete si, eventual, suspiciune in relagia cu celalalt. 31Autonomie versus dependenga Datorit capacitagii psihomotorii si intelectuale dobiindite, copilul are in perioada 1-3/4 ani posibilitatea si experimenteze propria autonomic, Autonomia se refera la capacitatea de autocontrol si de control flexibil al lumii externe, Aceast capacitate se formeaza in functie de tipul relagici cu adultii familia). Daci experiengele teaite in preajma familici presupun impunerca in exces a autoritii acestcia (control permanent, misusi punitive) sau daca familia preia inteutotul chiar si sarcinile pe care acesta le-ar putea realiza (piringii supraprotectivi), capacitatea de autocontrol si de control a lumii externe au se poate forma. in acest caz se interiorizeazi afirmarii de genul ,,Nu sunt in stare si fac singur asta.”, ,,Trebuie si solicit ajutor pentru a lua o decizie.” Aceste afirmagii pot urm: persoana chiar si la v: si se pot man dependent si sentimentul amenin autonomiei, Sentimentul incapacitafii de a supune realitatea personaki si social face ca persoana si fie permanent incordatd, centrati pe dorinfa de a controla tot ce i se intimpla, dar teiind in permanenga sentimentul neputingei. Inigiativa versus vinovigic Nevoia extraordinari de actiune este cca care marcheaza perioada 3-6 ani. Glorificarca adultilor reali (Gi nu a eroilor de povesti) duce la transformarea acestora in modele de actiune. Acesta este motivul pentru care apate fenomenul de adultrism (admiratia neconditionati a adultului). [dentificarea cu parintele de acelasi sex duce la preluarea de comportamente care sunt transformate in inifiative proprii, De atitudinea adultilor fafé de inifiativele comportamentale ale copilului depinde modul in care se solutioneaz criza, Reactia de reprimare, de interdicyie a inigiativelor comportamentale ale copilului duce la interiorizarea vinovatiei. Scopurile copilului sunt anihilate de reacyia adultului. Sentimentele de vinovatie care apar formea un sens al sinelui care functioneaza asemeni unei voci interioare care limiteazi, uneori in mod rigid, tendinga copilului si a viitorului adult spre inigiativa. in acest sens, este important ca piringi si socictatea si ghideze si sd incurajeze inipiativele copilulu Hitnicie (competenga) versus inferioritate Copiliria mijlocie (6-12 ani) este perioada in care copilul isi exprimi afectivitatea (este numit si »stadiul socializarii afectivitigi”). Afectivitatea copilului este directionati spre pitinfi, incercindu-se indeplinirea ceringelor pe care acesta le exprima fari de copil si pe care acesta le percepe ca necesitate de a fi competent. Competenga este definiti de E. Erikson drept capacitatea de a indeplini performant o sarcina. Copiti incearca astfel sa devina similari paringilor si adultilor in general. Ei pot deveni,,competenti” urmind dous cli: prin identficare, vizindu-se si considerindu-se capabili sé devina adulti sau prin recumoasierea dle catre ceilalyi a acestei capacitagi. F. Erikson a numit aceasté perioada perioada crizci ,sirguingi versus inferioritate”, ceca ce subliniaza faptul ci la aceasta virsté copilul se defineste pe sine prin sarguingd sau capacitatea de a face bine ceca ce face. Copii care se conving pe sine si pe ccilalyi ci au aceasti capacitate isi dezvolti un concept de sine pozitiv care implici o atitudine caracterizati prin ,,sirguinfa”. Cei care se afl in situatia contrarii se caracterizeaz: printr-o stimi de sine scdzuta si un sentiment de incompetenta gi jinferioritate”. Implicatile acestei dinamici a dezvoltisii sociale se epercuteaza la nivelul motivatiei activitafii care tinde si se direeyioneze dinspre orientarea spre activitatea de invigare spre performanga invagatii (motivarea de tip extrinsec). Astfel, daca prescolarul si scolarul mic la inceputul stadiului puneau la baza invaiii insusi actul de invigare (inviqau pentru ci yle plicea si inveye”), spre sFirsitul mili geolartay, se dezvoled interesul pentru performangele objinute (Invapi ca si ia note bune asefel incit adult si-i aprecieze ca fiind competengi). Sentimental inferioritatii apare in urma trairii unor esecuri repetate in realizarea unor sarcini. in acest sens este important ca, prin sarcinile educative, clevilor sa li se ofere sansa de a afla care suntdomeniile in care pot objine succes si in care pot fi competenti si nu cele care ii fac s& se simul nepotrivigi. Identitate versus confazia rolurilor Erick Erikson 2 subliniat faptul cX adolescentul trece prin criza psihosociali caracterizata fie prin dobindirea proprici identititi, fie prin confuzia rolurilor. in prim-planul preocuparilor sociale stau fntrebari de genul Cine sunt cu?”, ,Cum ma vad ceilalti?” care operationalizeaz criza in plan concret si cer rezolvare in acelasi plan. Acest lucru este posibil deoarece la accasti varsti, spre sfirsivul perioadei, adolescentul poate fi capabil si-si rezolve pozitiv eriza de identitate prin integrarea armonioasi a tuturor identificitilor sale anterioare (cu diferite grupuri de apartenenga) intr-un tot unitar: identitatea personal, in caz contrar este posibil si apari fenomenul de confuzie a rolurilor, ‘manifestata prin vulnerabilitatea personalitigii si prin lipsa unui sentiment unitar al sinelui. Apar frecvent conflicte intre rolutile pe care adolescentul le joaci si care de multe ofi sunt opuse, ceea ce duce 1a conflicte in propriile opinit sau trisituri. Acest fenomen este normal la aceast4 virstf, adolescenfa confinind, conform aceluiasi autor, o perioada de moratorium, de experimentare a unor diferite rolusi sociale, chiar opuse ({dentitate negativa) Identitatea se nuclearizeaza intre 11 si 13 ani in “ciutarea de sine” (conflict puberal), in perioada dintre 14 si 16 ani prin “afirmarea de sine” (conflict de afirmare) si se constituie “subidentitatea cultural” (17 — 20 ani), odati cu “subidentitatea aspisativa profesionala” prin conflicte de rol si statut. Conturarea deplina a identititii se realizeaza intre si dupa 20-24 ani prin integrarea si exercitarea profesional’ (conflicte de integrare socio-profesionala). Identitatea este un proces deschis, ce se continu si dincolo de varsta adolescentei. Astfel, in ciuda aspectului stu furtunos, adolescenya este cea care realizeaz un nou echilibru necesar urmitoarelor stadi, Aeum are loc © organizare conereti si o modificare eficienté a identitagilor vocational - profesionale, maritale, parentale, ‘Asa cum remarci autorul, solutionarea pozitiva a crizci prin construirea unei identititi stabile duce la dobndirea unci ,puteri” speciale a cului fidelitatea (fata de sine si faté de grupurile de spartenenga), manifestata prin loialitate, acceptare de sine si de ceilali, empatic si tolerangi. Intimitate versus izolare Perioada adultului tanar (20-30/35 ani) aduce posibilitatea experimentrii mutualititii afective. E. Erikson infelege prin aceasta capacitatea persoanei de a-si contopi identitatea cu o alta firi a manifesta sentimentul pietderii propriei identitiyi, Intimitatea se poate manifesta in relagia de cuply, situatie in care partenerii se dovedese capabili st depiseasct simpla apropiere fizied petra a-si descoperi si dezvolta reciproc structuti psihice profunde prin deschidere si disponibititate. Sensul social al intimitagit se referd la capacitatea persoanci de a sc implica in relagii de prictenic sincera sau fn viata unei comunitati ori prin impartisirea proprici cunoasteri in relasia cu discipolii. Izolarea este rezaltatul esecului in dobandirea capacitigii de a iubi. La nivelul viewii de cuplu persoana izolata se manifesta prin incercarea incordata de a-si pistra independenta (de fapt identitatea nestirbita), dorind stergerea sau anularea diferentelor dintre ea si partener. La nivelul relatiei cu un grup izolarea se manifesta prin tendinga de a impune sau a se impune acestuia ca lider absolut. Generare (realizare) versus stagnare (ratina) Maturitatea (35-50 ani) se caracterizeaza prin investirea si manifestarea eului in ceea ce a generat pe parcursul acestei perioade. Grija pentra urmasi sau pentru ideile sau bunurile generate este baza pentru satisfactile specifice acestel perioade. Integritate versus disperareDupi varsta de 50 de ani triirile contradictorii ale eului vizeaz’ polii integritate sau disperare. Integritatea eului presupune prezenga unei inerederi in sensul propriei vieti, acceptarea propriei vieti, constiinya relativitayiistilurilor de viayi, moartea dobandind, in acest context, un caracter fires. inyelepciunea este calitatea de baza pe care cul o dobandeste prin solusionarea pozitiva a conflictului in caz contrar, disperarea se manifesta prin neacceptarea viefii proprii, sentimental neputingei in Faja timpului implacabil si, implicit, teama de moarte. Citeva precizati generale asupra teotiei dezvoltitii psihosociale - faptul ci o criza s-a solugionat nu inscamni ci tendingele opuse nu vor continua sa se manifeste pe parcursul intregii vieti. Achizitia realizati intervine ca premisi esenjiali in rezolvarea tensiunilor din aceeasi categorie cate vor apirea la alt nivel pe parcursul intregii viet - _ Rezolvarea pozitiva a unei crize ereeaz premisele rezolvarii pozitive si a conflictelor din stadiile ulterioare si consolideaza achizitile antetioare; = Solujionatea negativ’ a unei ctize se reflect negativ si asupra achizitillor ultetioare (de exemplu, netrdirea sentimentului propriei competenge poate duce la degenerarea initiativei, autonomiei si inerederii in sine si in ceilali); - Este posibild compensarea ulterioari a orientirii negative a solusionatii crizelor de la varstele copiliriei fie prin rezolvarea pozitiva a unei crize ulterioare (de exemplu intimitatea poate redla persoanei autonomia, increderea), fie prin interventia specialistului (psihoterapic) (cf, C.M. Mecu, 2003, p. 31). 3, Particularitagi ale dezvoltatii prin raportare la dezvoltarea moral (L. Kohlberg) Aga cum a aritat J. Piaget (1973), dezvoltarea morali a copilului este strans legati de capacitatea sa de a judeca in plan moral, El consideri c4 gindirea moral a copilului este heteronon tapi (preia teguli, norme, valori din mediu firi a le trece printr-o analizd intern’ proprie). nsf, dati cu dezvoltarea capacititii cognitive, ea devine din ce in ce mai autonoma (caraeterizat’ prin formarea si interiorizarea propriului sistem de valori si prineipii morale). Urmarind acest aspect al dezvoltarii psihosociale, psihologul J. Piaget a observat diferente in modul {in cace copili si tinerii acyioneaza prin raportare la reguli,identificind dou’ etape: I, Realismul moral Copiii pind la 9 ani tind si utilizeze ceca ce J. Piaget a numit ,moralitate heteronoma” sau smoralitatea constringerii”. in acest mod de gindire copiii privesc regulile ca fiind de neschimbat, xproape sacte, astfel incit le uzmeaza intocmai (au in considerare litera si nu spiritul legi). Vinovaitia cuiva este judecata dup’ efectul actului sivarsit si nu dupa inteng 1. Autonomia morala Citre sfirsitul periondei (10-16/18 ani) copiii se orienteaz’ citre ceea ce J. Piaget numeste »moralitatea autonoma” sav ,moralitatea cooperarit”. f in acest stadiu copilul incepe s& find cont de doringele si intengile celorlalti in derularea actiunilor. Regulile nu mai sunt fixe si sacre, ci pot fi schimbate daci tot grupul este de acord. Copiii chiar se simt responsabili pentru crearea si urmarea deliberati a regulilor care intervin in joc. J. Piaget 2 aritat ci la varsta scolari mica are loc trecerea de la moralitatea heteronoma la moralitatea autonomd datoriti multiplelor neinfelegeri care apar in grup pornind de la respectarea regulilor. Conffictele ii stimuleaza sa priveasci lucrurile si din punctul de vedere al altuia. Astfel, copilul devine mai democratic, mai coopetant in schimbarea regulilor. Continuatorul lui J. Piaget in studiul judecatii morale a fost L. Kohlberg. Acesta a identificat (in 1964) trei niveluri de evolutie a judeciii morale, fiecare cuprinzaind doui niveluri distineteNivel/stadii Specifieal stadiulur Natura stadiului T. Nivelal preconvenfional (4-8/10 ani) 1. heteronomia moral | Erica pedepsei si obediengei Este bine daca sunt urmate regulile impuse de cineva, se poate face tot ccea ce mu este usmat deo pedeapsi. 2. hedonisenul Este bine ceea ce este agreat de instrumental primar cineva care mparte favoruti Erica pieyei sia schimbului floattate pe termen seu) a ul convengional (20/16-18 ani) Etica piretii celorlaly Este bine ceea ce aduce aprobarea din partea grupului de apartenengi 3. conformismul : (prieteni, cole). interpersonal 4. orientarea Este bine ceea ce se conformeazi cricatarea | Exlea legit si ordinii impuse de obieciusilor, regulilor sistemal social sistem social avtoritjlon TH Nivelad postconventional (upd 18 ani sau niciodati) | rieg contractului social sia | Este bine ceea ce se conformeazi 5. stadial contractului | drepturilor individuale procedutilor existente, scopul flind social acela de a evita problemele sociale, stadiul — moraliigii dezordinea. Etieaproprillorprincipii si Este bine ccea ce este conform principillor morale generale ‘Tabel 7. Stadiile evolufiei morale dupa L. Kohlberg, Stadiile incipiente se caracterizea”a printr-o géndire mai egocentric’ decit in stadille mai evoluate. 1. Nivelul preconvengional este caracterizat prin neconstientizarea caracterului conventional al regulilor, Nu exist nuanfe morale: Iucrurile sunt bune sau rele (morala alb-negra) 1.1. in primal stadiu (@l moralitdgif heteronome) copilul nu face distinctia dintre cea ce el crede ci este adevirat si ceca ce i se spune ca este adevarat (accept perspectiva autoritifi). Respectarea regulii este determinati fie de tendinga de evitare a pedepsei, fie de obtinerea unci recompense. 1. 2. Stadiul hedonismului moral se caracterizcaz’ prin faptul ci respectarea regulii este considerati ,monedi de schimb”, Binele ficut cuiva poate aduce foloase ambelor persoane. IL. Nivelul convengional este caracterizat prin injelegerea caracterului conventional al regulilor, incadrindu-se in acest stadiu majoritatea adolescentilor si adultilor. 2.3. Conformismul interpersonal se baveazi pe moralitatea acceptirii de citte grup a ,baiat bun sau fati buna”, Binele si riul sunt definite in funcyie de grupul de apartenenga, putind cexista chiar conteadicyi in judecatea lor in functie de grupul de apartenenta. La acest nivel se regisese de obicei adolescentii care se conformeazi grupusilor de pricteni, inteind in contradictic cu normele morale impuse de paring. insi nonconformismului fart de pring (exogrup) i se opune un conformism extrem fari de grup (se produce o ,,scurteitcuitare” 2 35normelor morale respectate anterior determinati de dorinja de a oferi grupului dorit imaginea pe care acesta 0 cere) 2.4, in stadiul orientarii catre sistemul social persoana tealizeaz’ c& indivizii au puncte de vedere diferite, dar exist anumite conventii pe care toti le accepti. Persoana aflati in acest stadiu este capabil si-si reprezinte caracterul de sistem al societafii. in acest sistem fiecare persoana are un loc si, din aceasta perspectiva, este responsabil pentru sine si pentra ceilalf Simpul onoarci, implinirea datoriilor de cetiean, respectarea legilor sunt aspectcle morale proeminente ale aceste etape. IIL. Nivelul postconventional este specific unui numa restrins de adult, cu virsta de peste 20 de ani, Specificul stadiului consti in faptul c conventiile morale pot {i modificate, astfel inet urmeaz principii morale, 3.5, Stadiul contractului social caracterizeavA persoanele care accept ci fiecare grup sau fiecare societate are propriile reguli sociale, culturale care trebuie respectate. in acest sens aleg si respecte deziderate universale (libertate, fericire) pe care le raporteaza la institutie legale. Aspectul moral si cel legal sunt mai mule sau mai putin integrate, rezultind de multe ori prevalenga unui sistem in defavoarca celuilalt. Doar 13% din subiecgii investigati de L. Kohlberg s-au regisit in acest stadiu. 3.6. Stadiul propeiilor principii morale interiorizate vizeax’ perspectiva conform circia oamenii sunt mai importangi decit legile, astfel incét deciziile morale pot fi luate doar prin raportare la principii morale universale. Persoanele care se afld in acest stadiu interioriz aceste principii ca repere ale propriei lor constiinje morale, Instanta moral’ nu mai este una exterioari (adultul, grupul de prieteni, societatea) ci propria sa constiingd. L. Kohlberg a ajuns la concluzia c& acest stadiu este specific unei elite aledtuite din lideri morali Stadiile de maturitate morala sunt considerate 3 si 4, ajungandu-se aici pe baza achizitiilor realizate in stadiile anterioare. La varsta scolaritigi mici copilul se caracteriacaza de obicci prin etica pieyci si a schimbului (hedonism instrumental) caracteristic celui de-al doilea stadiu. Regulile sunt respectate pentru a obfine o recompensa sau pentru a evita o pedeapsa. in stadiul 3 (orientarea interpersonal) copilul consideri ci o actiune este corecti dae cercul siu de pricteni o considera astfel. Apare un fenomen de conformism fai de grup care poate duce si citre incilearea nor reguli stabilite de adulyi istrugerea unor jucitii sau a altor obiecte). In stadiul 4 (orientarea prin sistemul social) copii tind si-si redirectioneze sistemul de refering moral dinspre grupul de covarstnici catre comunitatea local sau societate in ansamblul situ, Copilul se ,smulge” astfel din tirania ocazionalé a opiniilor prietenilor spre a se orienta spre sistemul mai stabil al societagi Copilul ajunge treptat la o morala obiectiva si constienta tocmai datorita cooperirié niscute in interiorul grupului. Conscrangerea adultului picrde tot mai mult teren in fata sistemului interiorizat de reguli. Astfel, dacd pind la 6 ani copilul consideei ci nu trcbuie si minim fiindcd altfel suntem pedepsiti (regula este cu totul exterioari si oarccum materialA), de la 10 la 18 ani copilul consideri ci nu trebuie si mingim fiinded aceasta este o fapti rea (regula este interiorizati, dar nu emani de la individ). Dupa 18 ani obligagia devine interioari si mand dintr-o necesitate recunoscuti de individul insusi: daca toati lumea ar minfi, nimeni ou ar mai ingelege nimic. Dupi 18 ani se constati o re: sensibilitate moral, forméndu-se convingeri morale carora copilul incearci sk se conformeze benevol. Apartenenta la diferite grupuri si faptal cd in grup copilul se giseste in situatii sociale diferite tl determina si joace roluri diferite. in felul acesta el descopera ci exist mai mult decit o singuri morali ceca ce determina participarca lui la coduri diferite pe baza cirora ulterior isi va construi propriul sistem de reguli, norme si principii morale,Raportind dezvoltarea moral la educatie este necesar si reactualizim rolul cadrului didactic in formarea morald a elevului, Orice profesor trebuie si constientizeze faptul ci rolul siu nu se limiteaza la formarea intelectuala a clevului, Formarea caracterului este latura care confera valoare personalititii elevului, insi, spre deosebire de domeniul intelectual, componenta morali a personal este mult mai sensibila, necesitind o relationare speciala a cadralui didactic cu elevul. In acest sens se poate vorbi de mai multe moduri de a actiona ale cadrului didactic in demersul de formare caracteriali, moduri care se concretizcazi in roluri formative specifice (C. M. Mecu, 2003 cf. Giroux, 1992): Rolurile pe care le Actiuni Felul in care este poate avea profesorul considerat de elevi magia ofera informagi elevilor despre valori, principit sursi a valorilor morale fuilitater fi ajutd pe elevi ssi dezvolte si si-siinfeleaga sursi a valorilor proprile valosi ‘mentor shideaza, sustine prieteneste, oferi repere exempta comportamentale concrete, sursé de ingelepeiune Tabel 8. Rolurile cadrului didactic in dezvoltarea morali a clevului Dincolo de aceste roluri nu trebuie uitat faptul ef, indiferent dle perspectiva aleast, ,forta” din modelul de constiings si conduitd morali pe care il oferi invitatii la reflectie si aplicare 2, Cum sar putea explica anumite comportamente sociale pe care le-ai observat la cei din jur sau la propria persoand prin raportare la teoria dezvoltitii psihosociale propusi de E. Erikson? b. Identificd etichete evaluative pe care le pot utiliza cadrele didactice si care pot avea efecte negative asupra dezvoltiti psihosociale a elevului la diferite varste . Cum ai rispunde la dilema lui Heinz daci ai face parte dintr-un trib din Africa (beneficiind, bineingeles, de modificatile corespunztoare ale dilemei)? . Analizeazi avantajcle si dezavantajele ficciruia dintre cele trci roluri posibile ale formatorului moral (magistru, facilitator, mentor). Care dintre aceste roluti consideri cA s-ar potrivi cel mai bine stilului propriu de a rclationa cu elevii? Ce ar trebui si faci conform acestui rol? resurse recomandate 1, Cosmovici, A. Tacob, L., Psibolegie solani, Politom, Tasi, 1998, pp. 32-52 — prezentarea reperelor psihogenetice in cele trei domenii ale dezvoltitii si a unei descrieri analitice detaliate a varstelor scolate, cu punctarea elementelor critice cate trebuie s& stea in atentia cadrului didactic. 2. Vrabie, D., Stir, C., Paibologia educatei, Fditura Sinteze, Galati, 2003 — 19-37 — abordarea dezvoltacii psihice morale si psihosociale prin raportare la conceptul de maturizare. 3, Mecu, CM, Ex, profesor?! En? ... Profesor! Introducere in psibologia educatiei, Editara Athiepiscopici Romano — Catolice, Bucuresti, 2003, pp. 17-55 — dezvoltarea problematizata si ilustrata prin exemple si cercetiti a teoriilor dezvoltieii psihosociale si morale,