Bdifia a X-a a fost revizuta si addugit dupa cum urmeazi: Partea intai - “Introducere in dreptul civil” ~ conf. univ. dr. Petricd Trusca Partea a dowa - “Subiectele dreptului civil” - lector univ, dr. ‘Marian Nicolae Pentru aducerea ei la zi s-a folosit jiteratura de specialitate, Prof. univ. dr. GHEORGHE BELEIU DREPT CIVIL ROMAN INTRODUCERE IN DREPTUL CIVIL SUBIECTELE DREPTULUI CIVIL EDITIA AXA. REVAZUTA $1 ADAUGITA de: LLector univ. dr. MARIAN NICOLAE gi Conf. univ, dt, PETRICA TRUSCA Universul Juridic BuourestiBditat de 8.C. Universul Juridie SRL. Copyright © 2001, 2003, 2004, 2005 S.C. Universul Juridie S.R.L. ‘Toate drepturite asupra acestei editit aparjin §.C. Universul JuridieS.R.L. Nici o parte din acest volum nu poate fi copieté fird permisiunen scrisf a 8.C. Universul Juridic SRL. NICI_UN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA FI COMERCIALIZAT DECAT INSOTIT DE SEMNATURA MOSTENITORULUI_DREPTURILOR DE AUTOR SI STAMPILA_EDITORULUI, APLIGATE PE INTERIORUL ULTIME! COPERTE, [Deserierea CIP a Bibliotect Nationale » Roméniel BELEIU, GHEORGHE Drept civil romén :introducere in deptul ibectele repel eivit/ pro. univ. de. Gheoeghe eleiu. Eda la, rev. gi adaug./ lector univ. de. Marian icolse, cont. univ. de. Ptrica Truge8. ~ Buciest iniversul Judie, 2005, ISBN 973-8446-70.8 Divecibupie Pein SC. ROLCRIS IMPEXSRL., Bd. Ad.Cuza ac50, sector, Bucur ‘Tel /Fox021) 2222223 Email oles cxe@yahoo com CUVANT INAINTE tn noaptéa de 10-11 octombrie 1997, a incetat din viagii Profesorul univ, dr. GHEORGHE BELEIU, unul dintre cei mai Strilucifi civilist romani. : Nu am putea evoca mai bine personalitatea marelui displirut decét reproduciind o parte din calitiyile sale personale ~ inteligentié selipitoare, minte iscoditoare, neconformism, 0 capacitate remarcabilé de analizi si sinterd, dar si o putere de. muncti neobisnuité + ealititi care lau propulsat ca un reper tn domeniul juridic. Tofi cei care au avut privilegiul de a-i fi apropiati si colaboratori au prefuit nu numei Profesorul, dar si Omul Gheorghe Beleiu. Conseevent cu el insusi, si-a pastrat umorul si optinismul, starea de spirit si puterea creatoare pénit in ultimul moment. La plecarea pretaturd dintre noi a celui care a fost omul si dascitlul Gheorghe Beleiu, resimtim o grea si nedreaptit pierdere pentru stiinfa dreptului, cit si pentru inviqtimdantul juridic superior din fara noastr. Jn activitatea stiintified a elaborat o serie de lucriiri - studi, articole, comentarit de jurisprudentt si recencii in reviste de specialitate - precum si cursurt untversitare, din care se desprine “Drept civil roman, Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil”, edigiile 1992, 1993, 1994, 1995, iar cea din 1997 urma si fie actualizata pané (a sfarsiual anului, dar, din nefericire, timpul a intrerupt o viatii tn plind activitate creatoare, Mirturisim ci rafiunea pentru care am acceptat actualizarea prezentei lucréri a stat in imensa datorie moralé pe care 0 aven - aliuri de atétea promofii de juristi - fata de cel care a fost marele om $i profesor GHEORGHE BELEI ! MARIAN NICOLAE PETRICA TRUSCAAUB. BULCSI Bot ca. cp. CDE-Ce ceiv, Cecom. Glam, Cam Chen, Chev, Coepen csr of rept Deer Dec. stu dec Bu. HG. Suviiea PR RIN. 3 Mot ope 0G. ou, PD-CS1. RDS RRD. Seiv Sper Sea, scu. SDR jut CAD. Ci ABREVIERI - Anaele Univestii: Bucurest- seria “Drept™ * BuletinelJurispradenei Curt Supreme de Jstiie a Romine’ (1993-1999) = Buletnul Oia = Cusreade Apel Galegere de deci le Tribunaului Suprem * Galegee de decal gihotardr ale Curt Constitutional a ‘Rominei (1992-1993, 1994-1999) = Cool etl Cadul comercial Col familie Cos munei Cod penal * Codul de procedur civil + Codul de proceduré penal * Curtea Suprems de Jsife « Roméniei “ase compara {Revista "Drepll™ serie nou *Deeret, “Decisie itirs * Hotdrrea Guvernulul Reméniet Revit “Juridica” * Reviatn “Pandectleromiae" - serie nous Revista Justia Nout Lege “Monitor fii of Romi, Partea 1 ota autorulu nota noase (a autora) “opera ct * Ordonanja Guveraulsi Rom dni *Odonanta de urgené a Guvernulut Romani “Probleme de drept dn decizile Cunt Supreme de Justitie 1990-1992) Revista de drept comercial - serie now = Revista romana de dept + Secfa vila + Secta penal “sella de contencos ainistativ + Revista “Studi gi eretil juriice”™ Revista “Sti de ep rminese™ = sblinierea aoasta “Tribunal judetean| Cures de apel Revista Curieruljudiciar™TITLULI CARACTERIZARE GENERALA A DREPTULUI CIVIL ROMAN CAPITOLUL 1 NOTTUNEA, ROLUL, PRINCIPITLE $1 DELIMITAREA, DREPTULUI CIVIL § L Nofiunea dreptulni civil roman 1, DEEINIJTA DREPTULUI CIVIL ROMAN oa {In decursultimpulu, dreptl civil - ea amur a sistemului dreptulul roma nese . Pentru alte deni, mai cecets, ase vedes: Tudor R. Popescu-Brlla, Drpt evi Bucuresti 1993, p. 5-15; P.M. CosmoviInraducere th deepal civ ES. Al, Bact 1995, p. 14-25; T. Pop, Drept civ! roman, Teoria general Eo, Lumina Lex, Bucuresti, 1993, p.8-10;K- Poenaru, Dep ivi val, Bd, “Europa Nova, 1994, p20, De problema *izvearelor dept civil” ne vom oeupa in capital urmtor. Object une rawr de dept il conse oentegorie, oogent, de clei sociale ce \CARACTERIZARE GENERALA A DREPTULUICIVIL ROMAN B ‘Tnocdinea studiului lor (in facultate), instinyiile dreptului civil sunt urmitoarele: Kaper jade cnt goer, cre covey nomele generale cb suits: pal, confoul oblast rport, print nome din Sora ines aut ele be reglentash depute subiective chile 3 SBlgeie bne (eareformench conrad oper jure cil] bane Cea aise none ju avis at hac ei nad ‘Froranic drop cel ca reglemeteaal lveeree par ode cl Snort (eee fatter) # probe doved) vapor ude cng eae ape iengeningn aes ee sone ee eh ar eee tous jure et eae aul jor el 3 sneimen aca ui Circa ante atin 3 Preerpa extnctv acest nite runt none ce elem a r,rt—~sSCissSszy om : 4 Subic deepal cl: auats mare insite» dope deus componert: peru fied (abet individual ep ci) onus aac elect de retin SDieminds vente pried ete inane dn rele co reins ipa ep at drapa de propriety See sale ne (pall f publ) seriatde, lontentrinntie) depth de rope (au watt, abt spe, servi, administra or we Shige ce, genera: ext insti ewes sonnel care pwivescs icerede obligailr eve: contact civil; octal frie cit wala er ante nrtce fet spore ev deta pt et), Fel etna gr ineraie pensar ergs OF srantarea ligt sivls see retacle ce speceeGedeosei cel reglemetat de Col ci 4 Drop de praptetee teed (pt dear rept i ver- ee 0 Seccestne (etl de twotens) ca dows tnmurdevouune c- ces lg 9 develfunensetsral etamentar (de rein piel tes aia ented unc de vet a nfl Sept ivy et i iced drop cote fomat din report ptrinonile si vapor npatinotte (ut pesonae eptrinoniae) sate nt es ts eel sal de vaaecomplare sou inten fp ce cums — F.C14 RHP IVE ROMAN persona fizicd ori dreptul In denumire, dreptul Ia sediu pentrs persona Juric. fn consécintéansamblulrelailo sociale ée formeaz obiectl dreptu- lui civl-este-compus din dou mari eategoi: raporturile patrimoniale si raporturite personale nepatrimoniale. f “Trebule subliniat ck dreptl civil mu reglementeszi toate aporturilepati- oniale gi wepatranoniale dw soieat format din reportutipatrimoniale si nepstrimonile, preeum dreptulcomereial, ep familie, dreptol munci si seuritii sociale, dreptl inanciar,dreptul intenayional private, Pominid de la accasts imprejurare, este necesar 5 fe determinate rapor- tucle patrmoniale si cele nepatrimoniele care consituie obiect at dreptului il ‘Aceast determinare se realize pe dout ci ~ prin aucodelimiarea obiectuui de etre normele fiecirei ramuri de drept xin ipoteta nore’ jurdice se presizead raportul la care se apie prin ine sumarea acestor ipotez= se objineinsugiobiectul ramurti de deep; autodel- ritarea este opera legiuitoat = prin delinitarea unel ramus de drept faté de ceellte ramuri de deep cast dlimitare se face, in prim rind, dupa crteril obiectului de rege sae; delimitarea aceasta este opera interpret leg (practcian oi teoretiian Pentru a se putea forma o imagine global a obiectului drepauui civil, ek de la inceputul studului acestet ramuri, apare potviti o enunjare a sub bategorilor ex int jn aleatuiree celor dou componente mari: raporturle patrimoniale si aporturite nepatrimoniae Raporturie patrimonialecivile sunt acituite dn urnitoarlesubdivziun: = raportrile reale,adicd ace raportur care ain confnutul lor drepturile real (reptul de proprette 5 cellate drepturi rele principale), ~ raporturleobligaionate (sau de obliga), care sunt raporturi ee contin ede ren feet eve ore pure Ce sai lici). aporturile nepatrimoniale, la rand or, sunt formete din umatoarele rei subivizioa: = raporturile care privesc existenta gi integrtatea sublectlor de drept civ, adicd. clea care‘u fn eoatnutul for dreptri personale nepatrimoniale precum: drop la vif sndtat,repui “ raporurile de identfcar, acd acele raportui ce au tn continutul or drepurile ct ajutorl clrora se indvidualizeanhsubiectele de drept civil, cum sunt drepturilelanume, domicliv, denumire, esedin 5.2.5 alte ramurl-de-drept ay obiestul —— CCARACTORUZAREGENERALA ADREFTULUICIE ROMAN 8 + raporturile generate de erafia intelectual, aledtite din acele reporturi ce au tn confinitel lor drepturile personale nepatrimoniale ce au ea izvor opera stings tran, arsticd sau inventa (ex. drepul la pateritaten oper). ‘Duip flu subiectlor lor, repoturile civil pt fi ropa in + raportar numai tte persoane fic “taportsi mite «ate peesoanefzice si persoane jure. Col devil trellea elemental defiifie.privestesubiecele aportuiior de drop civil, care sunt persoanele fice si persoanele jurice. De retin c8, pentru deptal civil este subieet au numai aml piv idvidual ~desemnat prin Sintagnta“persoand fziek” - i colectivul de oameni ear, tntrnind coniile cerate de lege, ee calitatea de subicctcolectiv de dret civil - desemnat prin sintagma “persoand juridie®? in fine, al patralea element al defritiet se refer8 ta posifia juridict a subiecelorraportul de deep civil eare este de egaltatejridid,prin cae se Injelege faptl ct una din pBri nu se subordoneazi celles int-o alta exprimare, in raportaljuidc evil, plese afl pe picior de egalitate jridica Egalitatea jurigict a pirtilor este atit metoda de reglementare specitick rep iv oft go ed caracterinicd a aporului de drept civil 2. TERMINOLOGIE Expresia drept civil este Soositicin tet inglesurt. Primul ineles este acela folosit in definitin de mat su “arept civil” insearmnd ramurd de drep, acd ansamblu or toaltate de worme Judie, Inelesulacesta ma ete desemat, in doctrind, mai sles prin uilizarea expresiilordreptobectiv si dept poz. “Al doilea infeles este cel de element ol continutuluiraportlyi jure civil i se eaprima in formula complete drepr subice civil adi ©. poiblitate Fecunosouth de legen eiviltsubiectului acti - titular dreptaluisubietv civil ~ in virutea careia acesta poate avea o snumité conduit, poate cere 0 conduits corespunzitoare dreplulu stu de In subiectul pasv, iar in exz de.nevoie, poate face ape la forfacoeritva a statului pent prtecfa drepiului si, {al teil tgees, prin “leet civil” esto desemnati.o ramurd a suing Juridice; mai exact, se desemneazs acen ramurd stint juridice care are ca ‘object de cercetare dreptul civil ea ramurt de deep. Stina dreptlui civil, la ‘ndul ei, consttuie object discipline! de fnvdidmdn, desemnath cu aceastt expres: drept civil ste de etinut cf, in eiuda eelr tei aelesri pe care te are, expres drept igi dezvaluie, cw usurin’,inelosul in care este foosit, din contextul in care se afl, atfele, racic, este exclusconfizin,16 REPT C3. ROMAN § 2, Rolul dreptulul civil 3, POZITIA DREPTULUI CIVIL DE “DREPT COMUN” uurmitoarea idee: atunci ci 0 até rami ds dept nu contin nore prop care si relementeze un anumit aspect al nui raport jr, se apelezd la forma corespuncatoare din dept civil Int-o exprimare plate, putem spune €f dreptul evil “imprumuta” yorme ale ste ator ramuri de drept, eld acestea pau norme propel pentru un eaz oti aspect, oft invers, ale ramuri de drept “Siapeumut norme def rept evi De altel, unsleramuri de drel previd in mod expres impeumutul nor rorme juriice de In deoptul civil. in acest sens, at. 295 alin. L din Codul Imuneli sabileste ck: ydispozitile prezenulub cod se itregese cu celelalte Aispozticuprinse tn legislaia munel i magus jn care nu sunt incompatibile tv specifiel raporturilor de munch previaute de prezentul cod, eu dispzitle fegislaiei civile", (pre exemplar. 57 din Codul muni. stabilien deepturilor $i obligafllor pailor contractulu individual de mune, se va face aplicare art. 970 alin, 2 C. civ, potrivit etruia,conventil oblgh nu numa la ceca ce este expres Inr-inscle, daria toate ure, ce ecittea, obceiu! sau legea da obligatiei, dupa natura sa”).' in alte ramuri de drept imprumutul normelor juridice civite se face in mod tacit, inte ramura respectivi. nu ciprinde reglementiri speciale pentru anumiteaspecte, find nevote sh apeleze la nrmeledreptlui evil, cu toate ch tn exist un ext de lege cares fad rimitere expres la aceasta. Pentru fustare, citim o solife, mai recen, a practcii nosstre judectoregtirezumath agtfel: “Reruncapierenpateriiit pat fF pin testament, conform act. 57 ali, 2 in Cs fait" “in lipsa. ordre! precitri de txt i fafA de exprimarea generic ‘irebuinjatd de art. 48 alin. 2 $157 alin. 2 din Codal fami, rebuie ads ca recunoaserea fiiajei se poctereaizafolosind orieare din cele tei forme de testament reglementate de art, 858 si wrndioarele din Codul civil, respect, utenti, olograf sau sti. "Tol astfel urmeazh a se vedea cl valorifcarea efeetelor juridice ale unui testament olograf, tn astfl de Iii, uneazk ase face pe ealen nei acfuni ansatace, iat de ctr benefiiaralrecunoaser in sfarsit, mai este de observat cf alegerea forme’ testamentulu ologaf, penta face 0 recunoastere de pateritat, rine la opfiunea celui care face i CCARACTERI2AREGENERALA A DREFTULIN CIVIL ROMAN 7 recunoasterea, aceasta fiind valabilé chiar act actulastfelintocmit nu includ dispozitit pentru cauzi de moarte, deotrece fn conceptia actual a dreptulu, testameatul nu este decat un tipa juridic, care poate si euprinda chiar acte ce au sunt de ultin& voingi ca recunoastersa unui copil din afera cisitorii, O fsemenea recunoastere este valabili, chiar daca testamentul qu eupringe, in nici meu, ate spi, ox contact ctl respect 5 fi fost seris tn Tntregime, datat 1 semnat de max tstatorutur room ‘espectinrse —— astfel in totul forma testamentalui olognf, ‘Age fiind, autobiografia defunctuui poate servi ca act valabil de rect noastere a paternitiqi, sub forma unui testament olograf, dacé se face dovada cB autobiografia a fost cris, datats si semnath de etre cel devedat"™” (6.n.) 4, ALTE ASPECTE ALE ROLULU! DREPTULUI CIVIL Deptul civil este chemat e, prin normele sale, si contibuie I osrotirea saloritor omulu, att patrimoniale, et i nepatcimoniale ‘De asemenea, dreptul civil constiuie o garantie a frmfri unei constinte juridice corecte, precum gi a respectiii 51 Tntririi morale; © asemenes con Tribute o aduce dreptul civil, bandos, prin sanc{ionarea sbuzulu de drept {coms in exoritarea unui drept subietiv civil) ori prin reeunoasterea unor efectejuridice poritve, favorable penru buna-crediny. Ta fine, stinte dreptuui civil, prin realzirile sale - nfiuni, soli fon~ damenticteete importanté in apliarea corectt ® legit, dar gi in continua porfectionare a legisla civil, Desigr, nu potem omit importa dept In formarea unui bun jurist, inc Ce pe bance faculi ‘Toate cele de mai sus ingiduie coneluzia rmitoare: deeptl civil ecup un toc important, cenral. am puta spane, fn sistem dreptuli rorsnese ™ peciia nr. 856/989 a Sect civie-a Tibunalului Supem, in revste Drepl ns 1990, p68; a 26 vedea gi deta, 1944/1986, to aS. civ. TS, n Culegere de dict ‘ale TS pe 1986 125-128. Thtcontextul disincil inte dreptal public! dreprul privat deta 30 presiesz “art pvese Deptt el el consti dept privat coma, in sensu eel este apliabi teuwor raporrlor de rept privat, tn tera de aoc rapota care sunt guverae. de igo pes (od pl neat dept omer de atl mun Dee es nt wath noi ential 3 aplicdREPT IVA ROMAN dreptului civil roman ILOR DE PRINCIPUL lui sta 51 fm deepal evi inti tri ‘ora le spunem principii. Intr-adevir, dupa + stinger: inept om inept civil romain; tipi de dre ei. dreptlnt romén sunt idei de batt ce se Rominii, ca stat de crept, in curs de “Teoria general a dreptau. Consdesi ei lemocratie,princpit egal in fata leg aratiei puterilor in stat". Asemenea principii ia fri ~ Constituja si de ate legt mai Me dept nos, i neg a Tree, Frepuului civil sunt ie cBlawzitoare pentra inte, aceste principit privese toate insttuile anifestdprezeota cu aceessi intensitate, Au 8 uanritoarele princi silcivile; Nor personale, individuale eu cele obstesti « subieotive civile ori al garanticii lor. 2 rip sat Cont emis de pentru care le qi reliem ca. pring Jui nostru civil. — ae fate sunt det de bcd cose eplck fe st mai mit insu ale dopa evi decd principle fundamental depth ‘eaie general pent acestaramurd de N. Popa, Teoria general 0 dept. Ee. Acar, piu fundamental al étetui civil g prinlpl "bunt-eedinga" Pop, opie, (99,9. 1 ‘CARACTERIZARE GENERALA A DREPTULUI CIVIL ROMAN 19 ‘Asemenes principii se studiazk h cadral difertelor materi ori instiuti ale veptului civil, in toaté semnifcayia lor. Ale ne mullumim si evocam eéteya asemenea prineipii precun ~ prineipiul consensualismului, care priveste forma actuluijuriie eivils wesprineipiul fortei gbligetorii (pacta sunt servancda), principiul ievoesbilitati gi principial relativithti (res inter alos acta, alits neque nocere, neque prodesse potest), cave privese afectele acta juridi civil, "prineipiul ocroirii bunei-redinge, Tntainit in mai multe materi ale = dacdin deptl civil predoming raporurle patrimonile, a deepal admni- nistatiy sunt majoriare portant nepal; ~ pe cind in dreptl civil pile sunt pe pozte de egottat juris, in raportueile de dept adminisatvsubiectele se ai tn porte de subordonare, ca regu in apostle de drept administrative necesr ea meat un sbiet sf un organ l adminis’ publics, pe cn in drepul evil up cum am att, raportrile pot fr numai tae persoane fzie, num fire persoane je ire persoane fizice si persoanejuridics; mai subinim cf, un organ al acini tril de sat poate apr sin aporur de drep evil, numa cin astfel de cszur el se manifest ea pera juidie, innit prttor lpr de tt I CCARACTERTZARY GENERALA A DREPTULULCIVL:ROMAN 2» « dact in dreptul civil predomiind mormele dispozitive, in dreptul adminis trativ sunt preponderente normele imperative; ~ dreptul administrativ are sanctiuni propri, presum amenda contraver sionalé ori confiscarea. ‘Apropierea dreptului civil fat de dreptul administrativ se manifesti, i practed, h eazurite in care, potrivit li, incheierea unui act civil este prece- Gata de emiterea unui act administrativ individual «de regull aworizatie {in practicd, adesea, delimitarea dreptului civil fata de dreptul administrativ ‘este intdnita fn materia contenciosului adininistrativ”. Droptul civil sf drepeul financtar Dreptul financiar este ramura de drept care reglementeazi raportur sociale néseute in procesul consttuirii si utilizirii sumelor cuprinse in bugetul de stat, Principalul obiect de reglemertare al dreptului financiar 11 constituie raporturile stabilite fn legatura cu ceea ce se numeste “finante publice”. Sursa principalé a veniturilor fa buget este impozitul, iar prineipsla cheltuiall a buge- tui o consttuie intetinerea aparatului de stat. Je init mari, delimitarea dreptului civil faa de dreptul finaneiar se pone tn termeni aseminétori celor de la delimiarea fat de dreptul administrtiv. Sunt dde mentionat: mare majortate @ raportrilor de dropttinanciar este formata din rapor- ‘uri patrimoniale (cum indict si denumirea for, de altel); parle, in raporturile de dreptfimanciar, sunt in pozitie de subordonare; i raportul de drept finaaciar, fatotdeauna o parte este un organ al satu cu aributi fiseale, “normele dreptulei Finanefar sunt, ca regula, notme imperative, v“feeptul Financier dispune de saxctiuni propri, distingindu-se majorarea penta fatirziere tn plata impozitelor; in afard de prineipii comune, -aat ip dreptul financiar, At yi tn dheptul civil, exist prineipi proprii, specfice” ° A se ween, spre exemplu, A. Torgovan, Drept administra 1, Hercules, 193, 126-129, 130; dem. Deep administra, Traat elemento, A eres, 1993, p.25- 4g, 102-107, 185g um, dee. ne 35/1992 8S.C.A. aC, ta Dept, (0/1992, p87: Re IN Petrescu, Crteril de daingere ire ocele administrative de autoritat gi octele de eutane ale saad Inplcotit pe plan conenciasulvi adainisrai, in Diep. {iv1992, ». 39 si um V. Prsiearu, Contencioul sdmniistativ romn, esis a tha ve ead a al rok Roce 1998 9,765 ue._ DREPrcwiL woman 4 Droptul civil si dreptel comercial Prima precizare ce.trebuie ficut) aici este urméfoarea: nu se confund dreptul comercial (intera) cu dreptul domertuluiintemnetional, pe eénd deeptul ‘comertului international este 0 parte a dreptulil internafionel privat roman, Atreptul comercial este 0 camuri ce drept care ~ dupa o lunga “suspendace™ igh ‘configureazi, tot mai viguros,statutul Incereand 0 definitie, vom spine cA dreptul comercial este acea ramurd care reglementeard raporturile ce se stabilese in activitalea comercial interna realizald de cdire comerciant. Priocipalle insttutii de drept comercial sunt Ccomercianti, cu accent pe societiile comervale gi actele gi faptele dle comert Gzvoarele raporturilor concrete de drapt comercial). Formarea gi dezvoltarea eeptului comercial consttuie 0 expresie conereti a wecerii Roménie la prin. pile econtomiet de pia, la privatizare Intre dreptul civil si dreptul. comercial existd, netndoieinic’ mumeroase aseminir, ceca ce face destul de dificil delimitarea lor Totusi, pasul cel mai important in acessté delimitare este Aleut pe plan legislativ; int-adevar, dact principalul izvor al dreptului civil il constituie Codul civil (de ta 1864), principalul izvor al dreplulei cémercial il constituie Codul comercial (de la 1887), la care se adaugs Legea societiilor comercial nr, 31/1990 republicata (M, Of. nr. 1066/2004) i Legea nt. 26/1990 privind ‘egistrl comertului, republicat (M. OF. nr. 49 din 4 februarie 1998) Un act normativ “de trecere”, de la dreptul civil la dreptul comeccia, t constituie Legea nr. 15/1990 privind reorganizares unitailor economice de stat ‘ca regi autonome si societati comerciale, (0 semnificatie apart, din punctul de vedere care intereseaz ici, o au dis- ppoziiie art. 47 din aceasta lege: “Relatile comercale dinte vegile autonome, cele dintresocietaile comerciale cu capital de stat, precum si rlafil dinte ele ori inte ele I stat se-vor destagura pe baze contractile, Contractele incheiate inte agent economic mentionati la alin. 1 ver fi gue vernate de principiu! liertatii contractuale si de reglementirile cuprinse in Codul civil si Codul comercial romin, cu exceptile decurgind prin prezenta te © lege care intereseavi ambele ramuri de deept este Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarijudicare gi «falimentului®, Potivit art. 8 din Codul comercial roma: “Stl, del gi comuna nu pot avea cata de comecio. ® Legon. 64/1995 priv! procedua reorganize i lishidtit judiiare (Ml, OF. 13011995) fst modal eompleat prin Lagea ne, 99/199 privind uncle mst pons 3L ‘Avid in vedere criteiile de delimitaie cunoscute, fn delimitarea dreptulut civil fat de dreptul comercial trebuie s send seama de urmétoarele aseminari ose : = ambele ratnuti au fn obiectul de reglemnentare att raporturi patrimoniale, cit i nepatrimoniale; raportuile nepatrimcniats din dreptul comercial sunt mai putine, faté de cele din dreptul civil; desi propriu ambetor ramus de drept ~ ccontractul (cel civil, espectiv cel comercial) - cunoaste serioase deosebiri de ‘egim juridi; spre exemplu, exist reguli deosebite privind proba contractalui, ‘dup cum tmplinirea termenului extinctiv produce efecte diferite: in dreptul civil, diés non interpetat pro homine (Fiind necesara, ca regulé, punerea in intér- a debtor), pe clad i drop comerciales interpelt pro homine (a 1079 $1 1088 C.civ.) in ambele ramuri de drept, metoda de reglementare este cea a egalitai judice a paritor; = in ambele ramuri existhalit subiecte individuale, ct si colective; totus, pentru drepeul comercial este aecesar cx une din ptilereportului, mea, s& fie degi In ambele ramuri exist sanctiunea rispunderi (contractual), exist si deosebiri de eegim juridic inte réspundereacivila gi cea comercial; ~ pe ligh prinip coming, cele dbu8 ramuri de dept au gi pricini propri,specitice ‘CARACTERIZARE GNERALA A DREPTULUICIVIL ROMAN ‘& Dreptul civil si dreptul femiliet Deptt familii este ramura “care reglementeaza raporturie personal si pettimoniale oe izvorése din elsttorie, rucene, adoptie gl reporturteasiilat de lege sub anumite aspect, cu raportrle de familie, in scopul ocrotii farilier. Inte dreptul civil gi drepolfanulioi exist att asemanari, cat si deosebit, Inuco formulare concis, sunt de mentionaturmitosel: ~ daca ambeleramuri au ea abieet de eglementare ait raportr ptrima- niale, cit gi nepatrimoniale,raportul dint ele este invers; ge end fn dreptul point at alin 2 din Legea nt 261990, "In sensu prezentt : sunt pesonnele fice care exerctt in mod obigait ate de comer, se regile atone organza cooperate “Pent andnune, & se vides Fr. Deak, St, Cirpenaru, Conrace cil ji comerciae, BA, Lamina Lex, 1983, p. 5 9! ur. Cu pevite a obec drptul comercial, « fe vedea, spre exemole: . Ruetreane, Cus de drep. Elemente de abep evil comercial ‘onparat, Bucuresti, 1980, p. 121-129: C. Vivmate, Tatato dl dri commeréae, Yo. 1 10, edila 8 2-8, Tering, Fraelll Boces Ediri, p. {sl urm.: St. Chepenary, Drept comercial romén, i, Ed. Atis, Bucur 1982, p. 5-7, $1 16-17; idem, Brepe comercial2 DDREPT CHV. ROMAN civil dominante, majortae sunt cele patrimoniale; In dfeptul familie cele mai rule suntrepatrimoniale; ~ ambele ramur uilizeaz metoda egalttljridice; © nuant aparte exista in deepal familici, atunci cand e vorba de raportalparate-copi minor, in droptulfamilit se cere -dupi cur reise chiar din definite -o calitate special subiectlor sale (sot, pirinte,copl et.) ~ fiecere ramuri de drept are sanfiuni proprii (ex. desideres din puterea plrinteased este specitiondreptului familie’); ~ normele majoritare fn dreptul familie sunt cele imperative, pe cind in reptul evil domina cele dsporitive; ~ pe lang prinipit comune, fecare ramucd ate gi principii specific, ropri Ff Dreptul civil si dreptul muneit$seewrtait sociale Dreptul muncii este ramura care reglementeazd raporturile generate de con- ‘ractul individual de mune, inclusiv cele conexe. ‘Asemindri si deosebiri exists ftre dreptl civil gi dreptul muneii Pe scust, acesica sunt urmatoarele: obiectul ambelor ramuci este format att din raporturi patrimoniale (majo- ritatea), eft si personale nepatrimoniale; = decd ia dreptul civil pozita de egalitatejuridicd a pastilor se mentine tot timput, tn dreptal muncit aceasté pozitie este caracteristick doar incheieri contractului de muncS, pe parcursul raportului de munca existé o discipi ‘muncii, care implica subordonarea salaratului; = sfera subiestelor dreptului muncii este mai restrinsd decdt in dreptul civil (ex. minori sub 14 of 15 ani); ‘in dreptul muncit exist, pe lang rispunderea patimonial, i raspunderea dlisciplinari = eptul unui, sua wouuecte inypetative, pr ead Ta Ureptal civil, cum se gtie; sunt majortare cele dispozitive; ~ pe High prnspit comune, este dou ramuri au si princi spesfiee, {§ Dreptul civil si dreptul procesual civil Dreptul procesual civil este definit ea sistemul de norme care reglenien- teazi modul de judecat’ si de rezolvace a pricinilor privitoare In dreptuti interese civile, precum si modul de oxscutare a hottrilor judecdtoresti sau a alto tri executor CARACTERIZARE GENERALA A DRUPTULLN CIVIL ROMAN 3B {otro formulare eoncisi, corelata dintre dreptul civil gi dreptul procesual civil a fost exprimata, th literatura de specialitate, astfel: “Dreptul procesual reprezintA tocmai cealalté fafi a dreptului material, aspectul sin sanctionator cate, evident intervine-numai in caz de nevoie. Dreptul material civil ar fi ine Ficace dacf, pe calea procesului civil, nu s-ar asigura realzarea lui i, tot ase, rocesul evil er fi de ueconceput fr cxstenta unui dept matecal pe eare st apere si sil valoifice"”, , Dreptu eivil si dreptul international privat Ca obiect de reglementare, dreptul international privat se referd la aceleasi raporturi ca gi dreptul civil i dreptul familie, cu deosebicea ed le priveste sub aspectul lor international, adict sub aspectul pe care it prezinta ednd ele contin ‘un element de exiraneitaie: Asemenes elemente sunt: eetafenia string, nafio- nalitaten stind, situarca in striate a unor bunut, inchoievea ori executarea {in striate a unui contract ete. ‘Metoda de reglementare specifick dreptului international privat este accea de indicare - prin “norma conictuala” ori “do trimitere” a legii aplicabile unui raport cu element strtin. Lato sensu, dreptl international privat cuprinde si “dreptul comertului in ternational”. Corelajia dreptului civil ew droptul international privat se desprinde, cu suring, din analiza textelor Legit m. 105/1992 cu privie In reglementarea saporturilor de drept international privat (M. Of, nr. 245/1992)%, 4. Dreptul civil yi dreptul penat” Deosebirile dine aceste dou remuri de drept sunt evident, astfel ck nu apare necesari o deavoltae a lor. Retinem aici doar faptul ci dreptul penal ceroteste valor care formeazs objectu. unor drepturi subiective civile iat Codul penal utilizea28 notiuni ori concepte care au fatelesul stabilit de dreptl civil precum: drept de proprietete, convene etc. Este un aspect ridicat i inj prudent, inclusiv in coa ® Curtii Coastitufionale (ex. Decizia nr. 38/1993, tn M. OF ne. 176/1993). YM Clobanu, Tratar terete i pracile de procedura civil, vols1, Teoria general Ed, Nafional, Bucucsti, 1996, p42 g wns 1. Deleana, Procedura civ, Ed ServoSit, Arad, 1958, p. 7-35; I. Stoenese, 8, Zlberslein, Dreptprocesual civil, Teoria ‘general, Eé. EDP. Bucurel, 1989, p30, A se veden ji. Flipese, Drept intr najonal privat, vol. I, Bucur 1993, El Proarcadia,p. 11 si ur T. Popescu, DrapalInternasonal privat, Bucuresti, 193, p55 a, Acta, Bucuresti, (97,4 DREPrCWiL ROMAN 4. Dreptd civil si dreptul procesual penal” Si Inte aceste dou remori ale dreptului nostru deosebirile sunt evidente. peut reeiproe notin, curn sunt ‘eorganizarea persoanei juridice, parte civil, persoant responsabilé civilmente, capacitate de exercifiv ete Dreptul civil yi dreptl ecologic’! Dreptul ecologic este 0 ramura de drept coi croieste drum spre statutul de “drept de cetate”,adicd ramura autonomd. ‘Intro tncercare de definire, am putes spune cX dreptul ecologic este ramura de drept format din ansambiul normelor care reglementeaza conduita oameni- lor in vederea asigurérit unui mediu corespunzator, sindtos, neviciat, care si permité evolutia individualé a calectivitsifor umane. Nendoielnic, dreptul ecologic nu este numai o ramurdinternd de drept, ci ol aro gi semnificatie international, Dreptul civil: se posts socoti un “beneficiar” al dreptului ecologic ° ena defini, vezi I. Neuguy Dreptprocesat pena, Ed. Academie, Bucur 1986, p49 dem, rata de prcedurd penal £3.Pr,Buce, 1997p 13. ent 0 incecae de define a drepull ecologic, « se vedea M. Dufu, Despre ecestates, concept i tdadurledeintor ale drape ecologi, in "Revista romank de rept, nt 5/1989, . 2: idem, Dreprl media, Bucur, 1983, p. 39 si 42; vedi gD. CAPITOLUL IL ‘TEORIA LEGI CLVILE (@ZVOARELE DREPTULUI CIVIL) SECTIUNEA I LEGEA CIVILA CA IZVOR AL DREPTULUI CIVIL, §.1 Notiunea de tzvor al dreptului civil 9, SENSURILE EXPRESIEI "IZVOR DE DREPT CIVIL” Genul proxim pentru nofiunea de “izvor de drept civil” il reprezinta cea de “igvor de drept””. Expresia“izvor de cept civ xe prinitoaré de dou sens rinses Inrun prim sens, prin iavor al dreptuli civil inleger conde materiale, de existenl care genereszA normele accstel ram suntem in prezenjanotunl de “ivor de dep evil in sens material. Tel de al dilea sens, juridic, expresia“izvor de dept civil” desemneeck Jormele spsctice de espromare i nosusloe displ viv deal ures, ‘sunt in fasion de “aor do dept civil” in sens formal ‘Atragem tenia ch trebuie sk se confunde acest sens formal a notin “avonre de drept ell cu o notane aprepat, ca formule, dr dif, e8 continu, gi antme “izvoorle raportultijordic civil coacret. Dac8 prima nine priveteactele normative, cox de & dou se refer la ecele gi fptole jurdice (individual). : 10, FORMELE DE EXPRIMARE A IZVOARELOR DREPTULUI CIVIL Ca sim alte ramuri de drept, sn dreptul civil normele sale imbrac& forma enericd- de acte normative, adic acle ce emand de la organele de stat36! REP cv. ROMAN ‘nvestte cu protogativa legiferri. Legea fundamentals - Constituti - stabieste prexogativele legiferri, Astfel, in art. 67 se prevede: “Camera deputatlor gi Senatul adopt leg, hotaréri si motiuni, ia prezenta majortitii deputatilor iar ar 73 (1) dispune: “Parlamental adopt leg constitationale, lexi organice gi lei ordinate”. Potrivit aut. 78: “Legea se publica in Monitorul Oficial al Romdniei i inetn vigoare la 3 aile de la data publcdrt sau Ia odatéultevioaré prevzutt tn textl ei Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea gi fanctio- narea Guvernului Roméniei si a ministsrelor (publicats in Monitorul Ofiial ne. 164 din 2. aprlio 2001): “Guvernul este autortatea public’ puter executive care fanctioneazd in baza votului de tneredere acordat de Parlamnent si care asigurdrealizarea polite interne si extrne a rig exercita conducerea general administraiel publce”. fn art. 26 alin. 1 din aceeasi lege se dispune: “In exercitarea atributillor sale Guvemnul adopt hotiréri si ordonante Hottie se emit pens organizarea executii legilor. Ordonanfele se emit in temeiul uneilegi speciale de abilitare sau, in cazuri exceptional, ordonante de urgent ptrvit art. 115 alin. 4 din Consttui.” ‘Art. 27 alin, 1 dispane: Guvernulsdopts hotirri yi onlonanfe fn preznta majriitii membrilor si iar lin. 3 pevede: “Hotirdrile i ardonantele Guvenuit se Semneazi de primul-ministy, se contasemneazi de minitri care au obligatia, pneti lor Ta executare gi se publict in Monitoral Ofcat al Romie, Partea [Nepublcarea atrage inexisteja hotrrii sau a ordonante. Hotere are at ‘arate militar se comnicd numa insular interest.” De refint of, potrivit ar. 108 (1) 2) si (3) din Constitute: “Guvernul adopt hotdrdri si ordonanye. Hotirérle se emit pentcu organizarea exccuthi lgilr. Ordonanfele se emit in temeitl unei legi speciale de abiltare, tn finite $i conde oferite de aceasta" (6.n.) CConstituta (art. 121-123) si Legeaadministraietpubloe locale nr. 21572001 publicats in M OF. nr. 204 din 23 aprile 2001 (art. 3 alin, 2 i art. 130 alin. 1) provid cf utorittileedminisiail public locale sunt: conslile local, prinais precum si conslil judeene alse prin vot universal, egal, dizeo, secret gi liber ‘exprima, ier Guveroul numste ete un prefect ca reprezentant al au, in fecare judet si in municipiul Bucuresti. Consliul local si respectiv judetean adopt hota, iar primaral gi prefetul emitedispozii,respecivordine In concluzie, principalcle forme juridice tn care se exprim’ ievoarele ‘reptuli civil sunt legile~actele normative adoptate de Palamental Rominiei sihorardrile Guvernalui Ronde ‘Nu mai puta, trebui si amintim ed, potrvit art, 100 (1) din Constitute “in exercitarea avibufilor... Pregedintele Romdniei emite decrete”. Evident, pot fi socotte izvoare ale dreptului civil numai acele decrete care coatin ‘generale (iar nu si decrete individual) gi numai dact eu ca obiect de rgle- mentare relat sociale eae intr in “obiestl drepul evi ‘CARACTERIZARE GBNERALA A DREPTULI CIVIL ROMAN cd ‘ot caacter de izior a deptulu civil ae gi aetl wormatv adopt de un ministru ori geful unui alt organ al administratici ide stat - indiferent de denu- tire: ondin,instrucfune, reguament cc. ~ dati areca obiect de reglementare relat social ce int in “bie destul ivi In afard de acele normative surmentonste - ea forme (tir) de izvoae ale rept care nau fost abrogate dup Revoltia din decembric 1985, constitu izvoare ale dreptuli sivil gi actele normative anterioare, care reglementad raporturt civil lg decrete, ordine, instructiuni”, in categoria izvoarelor dreptlu civil twebuie ineadrate 51 reglmendrite insenetionate (convent, pact, acordur ete), ev condita ca Roménin 8 fe pare In le (prin aderare or ratifier) gi evident, suai dac acesea privese tea sciale ce intr in obicetal drei civil rom. Citta de exempl, semeneaizvoare sunt: Patol international pivnd deep vile 5 polite ale omului (etfcat prin Deeretl a. 212/1974) si Conventin cu peice la ‘repurile copflu (epobaté prin Decree ne, 47/1990 9 tifieatprin Leyea 1, 18/1990), De sift ar. 11,2) din Constita Romanisi proved: “ratte raificte de Parlament potivitlegi te part dn depul intern ia oti art 20: “(1) Dispaitile constitutional prvind dreptorile i liberitilecetthilor vor fi interpretate 4 apieate tn concordenta ct. Declaratin Universal a Dreptuil Onl, ev ptee gu csellte teat la ear Romania ese parte (2) Deck exist neconcordante inte pactele si trattele privtoae la reptile fundamentae ale orl, ke care Rominis exe par g eile interne, au priritate reglementirile.intemafonale, ex exceptia cnzuli fn. cae CConsitutia sau lei interne contin dspoztt mai favorable”. § 2 Acte normative in vigoare care sunt izvoare de drept civil 1, LEGILE a. Constituyia ‘In doctrind se face deoscbire intre legea fundamentald, care este Constitusia, silegile celelate, numite ordinare, care includ si codurile. Potrivit art. 73 (1) din Constititia Roméniei: “Parlamentul adopté legi constitufionae, egi organice gi legi ondinare”. Degi este principalul izvor pent-u dreptul constitutional, Constityia este ‘nvor importants? pentru dreptul civi, deoarece: 1) unele din drepturile funda ‘mentale ale cetijenilor sunt, in acelasi timp, drepturi subiective civile, care au ca38 DRBPr CIV ROMAN titular persoana fizied; 2) principle fundamentale ale dreptuli civil au ea izvor primar chiar textete constiitionale; 3) normele constitufionale eare reglemen- teazk organele statulintereseaza dreptul civil sub aspectul regimului persos nelorjuridice romAne , Codul civil romin ‘Avid ca model Codul ivlfancez de la 1804 (nuit Codul Napoleon), ‘Cod civil romfn a fost adoptat in 1864 saint in vigore Ia | decembri 1865. ‘Cum efirese, Codul civil roprezne principal izvor al dreptlu civil Structural, Cdl civil este alatuitdinte-un tid prliminar “Desppe efec- tele $i aplicare legilor in genere™- i tei crt ~ Cert I- “Despre persoane™ (in prezentabrogat) = Cartea Il - “Despre bunusi si despre deoscitele modifies ale pro- prietqi® (evn pat tithe CCatea II - “Despre diferitele modusi prin eae se dobindoste propie- tinea" eu X de tur i | fn decursu!eelor 140 de ani, Codul or implicte) sau modifies” vila sufert unele abrogiri (exprese «Alte legicivile Codul familie’ (Logea nr. 4/1954, eu mosiierile suerte) este principalul iavor pent dreptul familie. Nu mai putin, in acest Cod existé multe dispociti care reglementeazi rela ce intr in obiectul deeptului evil, cum sunt cele privind capacitatea evil a persoane fice. Ca legi-iavoare de deep civil ma mention: ~ Leges ne. 15/1990 privind corganizare unittloreconomice de stat a rept autonome s socitticomeciale, eu modifi uterioae(M, OF nr. 98/1990 “Legea nr. 31/1990 privind socetile comercale,republcatd (M. OF. nr 106672008), Legea fondulufunciar, ne. 18/1991, republicata (M, OF, ar. 1/1998), ex rodificarile si completiile uterioare, incisiv cele aduse prin Legea nr. 27/2005; ~ Legeaprivind entorizarea executii ervilor de constrcti, nr. 50/1991, republicaté(M. Of ar. 93372004); ~ Legea privnd vinzarea de locuine gi spali cu alt destintie, construte din fondurile statului din fondurile unitailor economice bugetare de stat, nr. 85/1992, republicatd (M. Of nr. 264/1998); ~ Legea privind raporturile de drept international privat, se. 105/199; (M4. Of ne. 245/1992), CCARACTERIZARE.QENERALA A DREPTULAICIVHL ROMAN 3» = Legea nr 66/1993 a contractului de management (M. Of. nt. 244), modi ficaté prin Ordonanfa de urgent a Guvernuli ar. 39/1997 (M. OF. nr. 151/1997);, = Legea nr. 16/1994 a arendirii (M. OF. nr. 91/1994) modificata. si completatt prin Legea nr. 65/1998 (M. OF nr. 126/1998); = Legea nt. 32/1994 privind sponsorizarea (M. Of. ur, 129/1994), cu mosi- flcarile ulterioare: - Logea nr. 33/1994 privind exproptierea pentru cau de utilitate publica (M. OF. ar. 13971994); = Legea a. 10/1995 privind ealitates fh construct (M: OF nr. 12/1995), = Legea nr, 36/1995 privind notaripublict si activitatea notarial (M. OF. rr, 92/1995), cu modificarileulteioare; ~ Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizi tui, republicats (ML, OF, ne. 1066/2004); ~ Legea privind asiguririle si reasigurdrile tn Romania, nr. 13611995 (M4. OF ne, 303/1995), modifiesté prin Legea nr. 172/2004 (M. Of. nx. 47312004); = Legea privind dreptul de autor 51 drepturile conexe, nr. 8/1996 (M, OF sr, 61996); Legs cadastral gi publicitiiimotilias, nr. 7/1996 (M. OF nr. 61/1996) cu modificrilo ulteioae, inclusiveole suse prin Legea nr. 247/200 = Leger privind rogimul armelor de foc si al munitilor, nr. 295/2004 (OM.OF. nr. 58372004); = Legea nt. 26/1996 - Cod silvic (M, OF... 95/1996), = Legea privind evidenta,populatici si cartea de identitate, nr. 105/1996 (M. Of, nr. 237/1996), eu modificdrileulterioare; ~ Legea apelor ar. 107/1996 (M. OF. ne, 244/196), = Legea nr. 114/196 a oeuintei, copublicats (M. Of. ne. 393 din 31 decembrie 1997), cu modifictrile ulterioare; Logea cu privte la aciele de stare civ nr, 119/196 (04. OL ne. 28L/L99E), cu modifictrile ulterioare; = Legea minelor, nt, 61/1998 (M. OF. ar. 113/198); = Legea nr, 213/1998 privind propretatea publica si rezimul joridie Ia ‘acesteia (MI. OF. nt 448/1998); = Legea nt. 19/1998 privind regimul soncesiunilor (M, Of. nr, 459/1998). =Legea nt. 190/1999 privind creditulipotecar pentru investiit imobilare; =Legea nr. 10/2001 privind regimul jaridic al unor imobile preluate ia mod abuziv in perionda 6 martie 1945 - 22 decemibrie 1989, cu modificdrile aduse prin Legea nr. 247/2008, ttl I ~Legea nr. 55/2001 privind semnaturs, = Legea nt, 247/2005 privind reforms in domeniile proprietiti si Justitei, precum si unele masuri adiacente (M. OF. ar. 53/2005). judiciare gi a falimen-38 REPT cv ROMAN ‘itular persoana fick; 2) principle fundamentale ale dreptului civil au ea izvor primar chiar textele constitifionale; 3) normele consttufionale eare reglemen teaz& organels stauluiintereseaza dreptul civil sub aspectul regimulul perso- nelor juridice romsine. +. Codul civil roman ‘Avaind ca mode! Codi civil fiancee de le 1804 (aumit giCodul Napoleon), Codtl civil romin a fost adoptat in 1864 sia intrat fn vigoare la | deeembrie 1865 (Cum e firese, Codul eivilreprezintéprineipalul izvor al dreptului civ Structural, Codul civil este alcituit diner-n clu preliminar "Despye efec- tele gi aplicare legilor tn genere” i trei cdi ~Cartea I - “Despre persoane® (In prezent abrogati); = Cares Il - “Despre bunuri si despre deosebitele modifcdri ale pro- riot" (avind pat tilur), = Cartes II - "Despre diferitele moduri prin care se dobindeste proprie- tatea” (eu XX de tur’). {in decursu celor 140 de ani, Cédul civil a suferit uncle abrogiti (exprese ‘ri implicit sau modifies Alte lei civile Codut familie’ (Legea ur. 4/1954, cu modifcarile suferte) este prineipalul izvor pentru dreptulfamnilei, Nu mai putin, in acest Cod exist’ multe disporiti cere reglementeazi relatii ce intr tn obiectul dreptului civil, cum sunt cele privind capacitatea civil a persoane fizice. Ca leg-izvoare de deep civil mai mentions = Legea ne. 15/1990 privind eorganizare unitiilor economice de state regi autonome 5 societati comercial, cu modifier ulterioare (M. Of ar. 98/1990); = Legea nr31/1990 privind societiile comercial, republicati (M. OF. nr. 108672004); [Legea fondului finclar, a. 18/1991, republicats (M. OF ut, 1/1998), cu siodificdrite si complettile ulterioare, inclusiv cele aduse prin Leges ne. 27/2005; ~ Legea privind autotizarea executiiilurarilor de construei, ne, 50/1991, republiats (M. OF, ar. 933/2004); Legea privind vanzarea de locuinte gi spaii cu altédestinaie, construite din fondurle statolui 5i din fondurile unitjilor economice bugetare de stat, rr, 85/1992, epublicaté (M. OF, nr. 264/1998); - Legea privind raporturle de deept internaional privat, nr, 105/1992; (MOF nx. 245/1992), Pentru dtl istoricepivad Cod civil a ae vedes ai ecent,O. Sachelarie i. ‘Cosmic in Traa de dep ivi, vol, Paro general, 1989, 931-52. i i ‘CARACTEAWZARY GENERALA A DREPTULUI CVI ROMAN 3” + Legea nr. 66/1993 a contractulti de management (M. Of. nt: 244), modi- ficat prin Ordonanja de urgenti a Guvermlu nr. 39/1997 (ME, OF. ne. 151/1997); ~ Legea ne. 16/1994 a arendivii (M, OF, nr. 91/1994) modificnté i ‘ompletaté prin Legea nr. 65/1998 (M. Of r. 126/1998); ~ Legea nt. 32/1994 privind sponsorizarea (M. OF. nr. 129/1994), cu modi- ‘carileulteroare; = Legos nr. 33/1994 privind exproprieres pentru cauzi de utlitate publiet (M. OF. ar. 139/199 = Legea nx. 10/1995 privind calitatea tn constructii (ML, OF. ne. 12/1995); + Legea nr. 36/1995 privind notari publici i activitatea notarial (M. Or. nr, 2/1995), cu moditicirte uteriore; ~ Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganiaiti judiciare gi a falimen- ‘uli, republicatt (MOF nr. 1066/2008), ~ Legea privind asigurisle gi reasiguririle ta. Romi (M4. Of ne. 303/1995), ‘mo 47312004); ~ Legea privind dreptul de autor gi drepturie conexe, ar. 8/1996 (M. OF. ar, 601996), Legsa cadasrutui si « public imobilar, ne. 7/1996 (M. OF. ne. 61/1996) cu modificaril ulterioae,inelusiv cele aduse prin Legea a. 247/2005;, ~ Legea privind regimul arieloe de foc si al munifilor, ne. 295/2004 (04.0% nr. 83/2004); ~ Legea nr. 26/1996 - Codul slvie (M. OF nr, 99/1996); - Legea privind evidenta populate’ si cartes de identtae, nr. 105/1996 (Mt. Of. nr. 237/1996), cu modiicsrileslterionre; ~ Legea apelor nt. 107/1996 (M. Of. nr. 24/1996); ~ Legea ir. 114/1996 a locuintel, republiat (M. OF. ne. 393 din 31 decembrie 1997), cu modifiedrile ulterioare; = Legea cu privre la actele de stare civil, nr, 119/1996 (ML Of nr. 282/1996), cu modificirile ulterioare; [Legen minclor, nr. 61/1996 (4. OF a. 113/199), - Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridie ta avesteia (ME. OF. nr 48/1998); = Legea nr, 219/1998 privind egimul concesiunilor (M. Of. nr 459/198) = Legea nr. 190/199 privind eredéulipoteear pentra investi imobiliae; + Legea ar, 10/2001 privind regimal juridic al unor imobile preluate fa mod abuziv in petioada 6 mattie 1945 - 22 decembeio 1989, eu modifedrile aduse prin Legea ne. 247/2005, ttl fs = Legea nr. 455/2001 privind semnitura; + Legea nt. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietti si Justitici, Precum i unele masuriadiacente (M. Of. nr 653/2005). , ne. 136/1995 jet prin Legea nr. 172/2004 (M, Of, a.40 reer vis ROMAN 12," DECRETELE ‘Stricto sensu, termenul Lege desemneaz’ actul normativ'ee emand. de la putoreslegslativa- Paclamentul Rominie, avid aceasté denumit. Tato sensu, prin lege se desemmneazi i celelalte acte normative: decret, hotiaeile gavernulu, ordinefeministrtor ete. ‘De lege faa, deptul civil roman are mai multe ivoare care tmbraet forma decretelar, dintre care mentions: “"Decretl a. 31/1954 privitor la persoanele fice si persoanelejuridices 7 pecretul nr, 32/1954 de punere th aplicare a Codului familei si Decretul a 3119545 “ Decretul nr, 167/1958 privitor la presripta extinctivas * Decretul ne 212/1974 de taifieare a Pactelor internationale privind drep- turile om 13. HOTARARILE §f ORDONANTELE GUVERNULUI ROMANIEL a. Hotdrdrile Guvermului Rommdniet Dupl lgile adoptate de Parlament, hotirérile-Guvernului sunt de mare aplicatie gitn domenial dreptuli civil, tideosebi, in materia persoanetjura Ca itu de exempl, enfiondm: Hotavérea nt 280/1990 privind vanzarea de mcfur,prestaren de secvili si executarea de lucri, cu plata tn rate (M. OF. nr. 46/1990); * Hotirirea Guvermului np, 485/1990 pivindtnfinfares si organizaren Asosia- tiei General a eresctorilr de pass gi animale din Rominia (M. OF, . 63/1990); Sifotirdree nr. 131/1991 pentru aprobarea Regulamentalut privind proce- dura de constitute, attbutile si functionarea comisilor peste stabilireadrepts {ui de proprietae pivat asupra teenurilor, «modell st modului de atebuiro f Uillunlur de proprictnte, precum gi pimema in posesie,« propretarilor repu- bliewts (M, OF. ne. 7/1993); Holararea ne. 20/1996 pentru stabilirea Normelor metodotogice privind aplicarea Logit or. 12/1995 pentra reglementarea situate} juriice @ unor ihobile cu destinajia de Locuinff, tecute In proprietateastaului, epublica (M. Of. ne, 271997), * Hlotirarea nr 525/196 pentru aprobarea Regulamentului general de urba- nism (ME OF ar 149/1996), otirirea nr, 216/1999 pentru aprebarea Normelor metodologice cad de aplicare a Legl nr 219/1998privind regu cncestnior (4, OF. 140999) we otiriica ne. 1210/2005 privind organizarea si funefionarea Agentiet Natjontle de Cadatr gi Publicitate imoiliars,(M, OF nr 71872009) ‘CARACTERIZARS OENERALK & DREPTULUL CHL ROMAN a Ordonanfele Guevermului Roméniet Potrivit Consttutici, Guvermul poste adopta dou categorii de ardonante in sfera de actiune a egilor (a normelor ice primare): simple (In temeiul unet Teal de abilitar) sau. de urgenta (i lipsa unei leg de abilitae emise de Parlament, in eazuliveil unoc imprejurri exceptional)”. ‘Uncle dinte aceste ordonante cuprind sau pot cuprinde si norme de drept civil _Exempli grata, pot f.amintite aici uemitoarele: a Gedonanta nr, 68/1994 peivind feotejarea patrimoniuluiculteral national, eu modificarileulterioare (MOF. nr. 247/194); Ondonanta de urgent nr. 40/1999 privind protetia chiciasitor gi stabilirea chirici pent spaile cu destinafia de Icuingh (M. OF, or. 148/1999);, Srdonanfa de urgenté ne. 41/2003 privind dobandlirea si schimbarea pe ‘cole administrativ a nummelor persoanelar fizice (M. Of. nr 68/2003). 14, ACTE NORMATIVE EMISE DE CONDUCATORII ORGANELOR CENTRALE ALE ADMINISTRATIEL DE STAT $l ACTE NORMA- ‘TIVE ADOPTATE DE ORGANELE LOCALE EXECUTIVE, fn misura fare au caracter nonmativ si reglementeaz relat sociale care inet in obiectul dreptului civil, aceste dow categorit de acte normative intr fa noiunea de “iavoare de drept civil” ‘Exempli grata, mentions: «Sedinul or, £7171990 al ministrului cultuct pentru aprobarea Normelos cw privie la organzarea spectacolelor, conertlor altor activi artistce 5 dis: tractive [a eare se percep tif de itrare (ML OF. nr. 108/1990), etna ar, 710/C1199S af rinisruui josie’ pentru adoptaren Regulamen: tutu de pumere tn apliare a Legit mart public gi activtitnotarile ne. 36/1995 (ML. Of. nr. 17671995). 15. DENUMIREA SPECIFICK A UNOR ACTE NORMATIVE, “Amumaite acte normative - care Sunt Tn fond, lepi, Roti ale guyeraului ‘sau ondine, instruciuni ale ministriior = poarts 0 denumire special: Situ, Regulament, Contract-cadru seu Corract tip, Staidard, Norm. Dup pirerex hhoasin,suntem Tn prezenta unor derumiri specifice ale i2voarelor de deept civil tmenflonate mai sus, iar ne Th prezata unel categort dstnete de “iavoare do 94 se vedea ir 115 (4 in Conte! Romiea Dbrevr cw. noma rept civil directo", cum s-a pretins in docrind, age cum o denumite specified pentru lege este accea de Cod. §3 Problema altor izvoare de drept civil 16. MODURIDE ABORDARE S{ REZOLVARE PANA LA REVOLUTIA ROMANA DIN DECEMBRIE 1939 «4 Preciztri prealabile In cadrlscestu paragratavem in vedere problema de a si dat alt de tele normative exist alte ievoure ale deptll civil. Mai coneret, problema care se pe este ace dads. atu sav nu clitatea de izvoate ale drptlut civil obceiulu, rae, jursprent, doting si princpitr de dept Acct problema a primit tn docrindrerovridiferite inant de 1985, smotv peiru care mai fat vor enanfapeseurt acest solu, mind ea pat sf artim cam ar trebui ex reaolvatt fn confi actual statu de eept 1 Mode abordare sirezolvareanteriare Revolufe din decembrie 1989 Un prim mod este acela la traticié problemei sub tituatura “Alte izvoare ireote™ ale dreptului civil (altele decat “zctele normative” - nin) si “Tevoare Indirect ale dreptului civil"; i aceasta optic sa precizat = "Un important izvor direst al drepéului nostr civil il constitue, sya cum a ‘vege prof. dr. Tr. Fonagcu gi E.A.Barasch in lveratea Teoria i practic ltgilor precontractuale, principle generale ale policii economice a Republic ., ‘Romnia”: fo temsiul art. 24 din Legea x, 5/1954, "Pincpile generale ale politi ‘economice sunt incorporate legislatici noasire™, "Peulru w eaolva problema valoril abicewiut ca tavor de drept este nece- sar si distingem In prealabil, in functie de confinutal normei care aleatuiste obiceiul, intve obiceiurite care prezints o rimasifi nesinitoasa a trecutulul gi ‘impotriya cirora statu! lupts prin legile sale, obiceiuri fick de care aitudinea statului este indifetenté din punct de vedere juridic si pe ear, dact le combate, 1 o face prin mijlosce de constringere, ci prin mijloace morale, de convingere (@ ctor recunoastere juridied ar ff totus in contradict ew politica statului de ° ¥, Bmineseu, th Tratat de drape clu, vel. f, Parte general Bd, Aeadenie, Bucur 1967, p. 64-68. Tera aceasta wor temunth de O, Caliuschi fn Tra de dept cil, voll, Partea general, 1985, p. 102-103. Penta exerpleantetione revolufiel da decembric 1989, veal Gh Bella, Dre cv. Teoria genera. 51 'Y. Bineseu, oct, pt ‘CARACTERIZARS GENERALA A DREPTULUL CIVIL ROMAN 6 combate lr fe gi prin mijloace juice) i, tn sgt obiceiurle pe eare statl le santioneaz,dindu-teputereuriica obligatore, Este evident ci numa acesea div ura pot constitu un ivor de dep, va- oare care le est confrté prin efritea pe care legea o face tn unele dspozit ale sale, la noile obieius (se citeaz: at. 970 alin. 2, 1450, 600, 607, 610 gi 1080 din Coda iv: elas, weluie saat si azure care cbiceish are direct valoarea unui ivor de drept Exemple de acest fe gsim fn speci dceptul maritim, unde asa-nuritele “war interpretative” (practic ale difertlor portu) sunt un importane izvor de dept, find char, adasea, “coicate™ in regulamente ale uzurlrdifrtelor portin. + "Regulile de conviejuire socialist nu pot Fi, ca aare, considerate ca ievor de deep, Inruet, aga cum s- arte in literatrd ele sunt‘ varette de regu morale, a ciror espectare este ssiguat exclusiv prin masuri de influenae, 5 ‘iw pia posbiitatea unor misuri de constdngere,tissuri caaceristice norme= Jor juritice™ “Practica juicirt aueste un err de dept”, “Opinii difeilo-jurigt (sting juridie) nw pot consti un ior vec de dept" Un alt md, tn se «Consider cd a valoae de izzare de diet civil numai aceleobiceiur Ja care textele legale fac trimitere expresi dar gin aceste cazuri asomenca obioeiui sunt incorporate, de actul namativ fn cata, astfel cf nu sunt Evoare distnete de actele normativen; ‘Nii doctrine (literatura de speilitate) mui se poate recunoase calitaten de iavor de dept, + Regul de conviefuire socialist urmeazA soluja de la abice. Aceste reguli nu eonstitale izvor distinct, darn masura tn care egea face trimitere la cle, etme eazul art. 1 din Decretil nr. 31/1954 - ele sunt Incorporate sou nati ate de atl normativ respectiv, ~ Prncipile de drep, tn general cole de drept evi, in special “id con- sacri tn texte exprese din diferitaleacte nocoative” mu pot fi considerate un izvor distinet, oi ele se apliea in caltate lor dedispozitialeactelor normative” 17. SOLUTIDE DAT IN CONEITILE STATULUI DE DREFT ROMAN Pentru a se armoniza cu principle statului de drept roman, solufite ce ‘urmeazd a fi refinute de lege laxa- in ce priveste obiceiul, moral, precedentul idem. 72. Adem p73. iden 8.14 Stden, 9.76. Glu Deen, Deep cl. Teorta genera, 5455,“a . Re cov, owas Jjudiciar, detrina i pit uurmatoarele: ‘Obiceiul (cutuma) repreznt® 0 regult de ccnduité stilts ta pracica efi sociale gi respeciat un timp indelungat, tn vietten deprinderi, ea © nonin socatiti obligatorie longa, iveterata, ditwma consuerdo,opinia necesita). Penta a tezolva problema valoriobiceiului ca invor de drept trebuie si Facer urmitoarea distinctie: + obiceiurile Ia care trimit, in mod expres, anumite texte din acte normative ‘ma pot fi socotite es iavoare de drept distinct de aceste acte normative, ci ele fac parte din dispocitia normelor juridice espectiv, prin incorporare; + obiceiurile le care normele juridice euprinse th acte normative nu fac trimitere, dar au valoare de izvor de drep, distinct gi pot fi folosite in interpre= tarea unor acte juridice, ‘Exemple de obiceiuri din prinia categorie se gAsesc th legslatin civila in vigoare (Codal civil). ‘Astfl, porivit art 970 alia. 2 C.iv., conventile “oblige nu numa Ia exea ce este expres int-insele, dar la toate urmirile, ce echitatea, obiceiul'sau legea 44 obligated, duph natura 32, jar art, 1447 provede ci “Reperatile mici mumite Tocative, ce rlimén fn sarcina locatarului, dack nu s- stipulat din contr sunk cele pe care obiceiullocului le consider astel.”. ‘Tot astel,potrvit art, 980 C.cv., “Dispoziile tndoionse se interpreteazi apa obiceiu! locului unde s-aincheiat contract”. in privings gardului sau zidului comun, art. 600 C.civ., precizeazi ci inalfimen se hotiriste dupa “regulamestele particulars” iar potrivit art. 607, distanta dintre arbor ee se sidese pe doud vecindtati se stabileste prin norme speciale sau se determina dupt “obiceiurile constante i recunoscute™ De altfel, chiar gi a exzil eGnd un text legal face trimitere expresd le obicei, acesta au poste fi considerat un izvor distinct (de sine stittor) pentru ‘dreptul civil, intrucat, desi regula de conduits este oferith de eutuma”, sancti fea pentru nerespectarea acesteiaintervine in temelut dispozitii Legale: dacd ‘Sar abroga textul de lege care face trimitere fa eutumd, atunci nerespestarea objceiului nu ar putea fi sanctionata. ‘Exemple de abiceiuri din a doua categorie - adicd cele care au valoare de iavor de drept - se gisesc, indeosebi, in dreptul maritim, unde aga-numitele ‘aru interpretative” (practici ale difectelor porturi) sunt un important criteria de interpretare « conventiilor din acest domeniu, find chiar *coditicate” tn regulamente ale uzurilor diferitelor porturi, precum si fn cadrul bursefor de rmirfari sau de valor de dropt-consideriin cf trebuie sie, n-esent, pera opinie conta se veeaF: Pop, Dep iil radi, Teowla general EA Amine Lex, 195, 9.35, CCARACTERZAREOENERALA ATREPTULUTCVIL ROBIN 45 Rolul acestoruzuri ale comertlui mavtim se manifesta in dowd modu: fe, prin explicarea expresiilor gi termesilor din contract, fie prin completareé lauzetor contract cu ceea ce in iad obisnut-se presupune ci patie au voit Ente de tetinut c& in dreptul cli, obiceul este tot mai putin folosit i aceasta este explicabil dack se fine seama ci obiceiul este expresia juried a lusor randuiel a clror evolufie este leita lar pe de alté parte, principial legaliti~ lil reclama gi el ca roglementarea rporturlor sociale si se fuck prin acte normative adoptate de organee legislaive, 2. Regulile de conviepuire social (morala) umvenci soluja de la abiee ‘Aceste reguli nu constituie ivor de dept distinct, dar in masura in cae lege face {ciiter Ia ele, atunei sunt incorporate tau notficate de actul normativ respect 3. In prineipiu, nici jurigpruenfa” nu ceprezints izvor al dreptului civil, pe cconsiderentul ef organul de judecatd este abilitat de a solutions prcina cu care fost sesizat, prin apliearea tormelor de deept la situalia de fapt pe care a fxat-o cu ajutorul probelor administrate sim atributia de a edicta asemenca normne. Pe de alté parte, prin hotérrilejudec&toresti se pronunti solutit de spet, cere produc efecte numai fad parle din procesul in care a fast pronuntats, potevit principiului relativitii, solu ce sunt incompatibile cu natura de izvor ‘is rept, care teprezinta o nord general, opozabld tutor. ‘De lege lata, argumentul de text care se opune recunoasteri calitii de iavor de drept civil pentru practica jadiciart 1! reprezintt dispozitile ar. (24 ali, 2 din Consttuie si art, 4 C.civ®, © Art 124 alin, 3 din Constitute dispune: “Judecttori sunt independent si ‘se supun numai leg”. Dispozitile alin. 3, desi stabitesc’principiul indepen deni judecdtoritor, poate fi folosit gi ca argument in sprijinul opiniei ef in sistemal de dreptromnesc, jurispradenta nu este izvor de drept distinct, deo rove, judecitonl care fnfiptieste justia, supunindu-se legi, este realizatorl ‘anal act dedizionalelaborat in cadrulactivitai de apicare a legit Un alt argument de text eare se opune recunoasteri calitatii de izvor de rept civil jutispradentel este cuprins de it. 4 C.civ., potrivit cu care “Este opit jjudecdtorului dea se pronunfa, in hotirrile ce dd, prin cale de dispozitt ‘generale 5ireglementare, asupra cauzelor ce-i sunt supuse" Desigur ed nie na se opune procedeului ca un judecttor sa iain conside- xe, in spela pe care o judeet,o solujie pronuntatt anterior, de aoeeasiinstani, fnteun proses anelog, 38 aceasti solute, chiar daci ar influenta mai multe 14 se veden si Gs oral, Dre cil Porta general, Ed. Al, Bucure, 1998p. 1. 2 acet sens ge 1 alin 2 dia Legon 3092008 privindsttutl magistar, publicatt tn MOF nr 3762004, afl com Tost modifica g completa prin Lege. Barndns, TITLUL XVI. Prin aceacth lege itl Legit or 3003/2004 -2 modifies, avind ttratal continu: Lege privind att udecdtorlor i procurorilr™ 1a voden im aces sens, Boi opt 1998, p1346 rere cvi nonin proveie, nu se transforma intro sori oblgatori, astfelinsat mu poate f sreatoare de deep ‘In prezent, importants pentru aplicarea unit a leg cvile este jurs- pnudenta Curt Constitutionae ga Inatei Cui de Casati Justi. “4 Docrina care se compune din luerrlescrise pri cate se comentea oxi interpreteazd nornele jurdice nu constitu izvor de dept, dar acest opin si solutit formulate conebute Te perostionarea normetor de dept’ 5, Principle de dep, a gener, cole de dep cli special “ind consacrate Intexteexprese din dfeteleacte native” nu pot fi considerate un iver distint, ciele se aplicaincalitatea lor dedisporii ale ectelor aorative” Tn coneluzi, de lege lata: 1. Sunt izwoare ale dreprulu civil numat actle normative: in aceasti notiune, isi, se ncadreaz att reglementrile interne (lei, decrets, hoari gi rdonante ale pivernulai,ordine sau insrutiun) eAt gi cole inernojionate fcceptate de Romina (rin “aprobare”, “aderare ox “raificare");, "2, Obiclul (cutuma) $i morala (ousele wocavari) me sunt re pot fi ivoare distinct ale dreptlué civil: regulile de conduits erstalizate tn eadrl ascestora se integreaad in potezee 31 dsporiile normelor de drept civil mnisura in care aceste norme fae wimitere expres I obiesi sau regulile de conviefuire socal (moral), 3. Precedentuljudiiar (ractca juiciar8) si doctrina(ieratura de spe- cialtate) mu sunt git port tevoare ale dreptulad cv; le prezint ins uiitate tn interpretares 3 eplicarea corecta a normelor euprinse In actele normative, ex sin perfecionarea legisla civil”. 8-8. Pop, opel, 193, p36 2 Teae asemnnloa® ct ientioe aang O. Calas a opel, p, 103-106; 1 Urgy. Amgen, Dep cv, voLL, Ed. Oscar Print 1998, p47 9) Gh, Bei, Dep civil Tesa general, p. 5455 penru © preeniave a practic, ma ace vezi Colectiv, Probleme de drop dn decile Cuil Supreme de Jute (1990-1992). Cul, Penal, Comercial, Comtencas ‘administrate, B, Orizontr, Bucuresti, 1993. i i \ i CARACTERIZARE GBNERALA A DREPTULUT CHL ROMAN "7 SECTIUNEA a Il-a APLICAREA LEGH CIVILE _______$1 Apllearea legicivilein timp 18. PRECIZARI PREALABILE ca orice lege leges civil aeioneazd concomitent, simattan sub tri aspoce: 1) anumitadurath (cei lgéa civil nu este eter) ceea.ce se mameste “aplcaree legi civile in mp”; 2) po un anumit tetra (exist atte leg cvile rafal ete sate suverane coexist} c2ea ce se numeste “apicares leg cvile i spaiu"; 3) cu pivire la enumit sbiete, care sunt destinatri eg, cosa ce eum “aplicaren lel vile supra persoaneloc ‘rivindrle global, legle cvile: a) ze succed - din punctul de vedere al timpaliy b) coexist - din pantal de vedere al spatula (criteria) au deter mina categorie de subicee fa coreseaplicd ‘De retinut cfegea evil se aplied ~ sub cele el aspocte - ft simp exe tn vigoare. “hrarea tx vigoare a legit civle Potivit at. 78 din Consiuip: Legen se blk tn Mocitorol Oftcal al Romine’ si int in vigoare la 3 zie de I data publi sau la o dat ulterioar preva in fextul , " onstnitn Romani a fost revit prin Legen ar. 42972003 ocaie eu care 5-2 oda tet rerervat nti in vig ei a vechea reglementare lege evi int Ivigaare pe ate public i Monitor Ocal wl Romine, Pats ar eXcepin fat Movin copia el dact legen sti o murith dati de itae Tn vigor. De reiut tapi ca de ta dat iti in vigome, Joe devine obligaore gi exe presupus 2 fi ‘ioscua de to sl nimeni nepuad nvaea norecunonierea el (emo censetur gnorare Tego) Nout reflementarpleact deh ceaitile veil practice & ta data apni Mentorulut Ofcal in cae legen este publcad punes In situa de multe ori impsiie Mtetce de dept civil (petsoae fii, persoane juice) de a se conforma. dispoiilor aaron cre day publiatt na reujenscanoagirea sin special imposbiitii dstibuci testa pe neg testo : a vafl de suai, subiectle de dept eu Sanctonae pentru ck mu a adopt un comportament potivit ou noua lege. Dali eestor neajunauri 2 impus aesstt andreas Tawoductaduse un termen de grate de 3 le, prioada in care exisi8preaumtin rubiccla de dept (pesoane fice, pesoane jrdie sau autor intesate au tinpul ‘eco inte psesa Monitorull Oia in are lege este publica, Tran avesté mofcare se realizezhodixincti out clr nie momenta pubic ei sore soled cu daa bleu n Wontoul Oficial i momenta inci vigor 2 Tai ar, dack mete prevzat expres ext odathulriowr publi, se eslzenn Apa iplinien 3 le del dita publ48 : Jsiréa din vigoare a legit civile se picidice prin abrogarea ei, care poate ‘cxprest ori implicita”. Desuetudinea nu poate fi primita ea mod de iegire din vigosre leg. [DRE crv ROMAN 19. PRINCIPIL §LEXCEPTII PRIVIND ACTIUNEA LEGIT CIVILE INTIMP {In praticd, cele mai multe probleme de aplicare lel civle 4 pon in legituc cu aplicaea sain timp, In eaz de sucesiune a egicivile, Pentru rerolvarea unor astfel de pfobleme, i decusul cimpului sau ctistalzat anumite piacpi, cu unele excepi pe cae acesta le comport "Dou sunt principle care auverneazs aplicarea lei in tie, si enum: = princpial nertroativiti leg peneipiutaplicai mediate a eg civile no ‘Dap etn se poate observa, din ehiar donumire lt, aceste dout principit se presupun gi se completeaza reciproc. ‘Princpiul neretroactenti lel cvile este ropul juridic8 potevit eben © Ioae civil se apliet numa situailo ce se ivese Ta pactca dupa adoptarea ei, Jar mu $i situaitor enteriare,teecute; int-0 alt formula, potrivit acest Drincipiu:trecutul Scapa legit evile na. Constitatiadispune fn at. 15 2), “Legea dispune mimai- pentru vitor, cu excepjia legit penole sau contravenionate mai favorebile. “Levislati, acest princip este consaerat, expres, ta chiar art. 1 al Coduli nostra civil, atel: "Legea dapune numai pent vitor: ea nae putere reo activa” 8. Tn priving clot cela ile ae edopt sistema intermedia stabil de a. 1887s 1909 Css repeat, data pubicr a Monitor Ofna it aut pri ‘re lagen incepe 2 prods oft judi ncepe dpa ipisives ori 24 ale de a3 zi de ‘rig spre ex. Legen a. 2472005 pevind reform in domenilegropriti si justi, precim gi unele masue aiaceate, «fest publica in data se 22 ule 2005 i inst In ‘igoare fe ata de 26072005. Tex dat ultra pevazuts i tele int vigone Legen oooperte agricole 1, 564?2004; Pv art. 77 yPrezent lege ine in vigoare In 30 eile de publics a ‘Montoral Oficial el Roms, PARTE L "cu lade exemple iin a. 123 alin. din Lega nr. 12005 pivind organic i futionarea coopers, potvit cu cae La dat nuvi in vigoare 2 prezeae leg se abrogks Deeretul — Lege ar. 66/1990 pevind organizarea si funclionarea cooperate tmeyesugiest, publica jn M, OF. 23 din 9 fehrure 1990. I acelg sens, dspozfile tt 31 din Lege ar, 5542004 prvind Coatenciasul adminisuativ: (2) Pe data inti Tn vigare a prezente legis abroga Legeacontencosual administrative 2971980, publica in M. Of, ne, 12 din 8 februari 1990, cu motel ueroare, reoum si exice alte spot contare” ‘Ase vedea gi des. civ, ac, 3708/2002 Tb, Bisa Nastud, Clegere ce proctcajudilors 2002, dah de Minsteul Juste. lad, All Bec, p 1 —ratnt ‘CARACTERZARE GENERALA ADREFTULUICIVILROMAN + 0 Princip eplicrisiedat alg evt noi ese regula 8 dept pov ia de indate co a fost dopa, legea nou se apledtuturor situailr vite dupa intrare ein vigor, excivziad aplicarea li veh De lege lta, acest pincpiv ma este consacratexpresis verbs; na pain, existent lut-neindoelick-se Ttemeiars dup plrerea nostri, pe dou 1 ehestr orconscintfrease-e prieipul urstnactivii, dact esto tract cf egea nu ae puter retroactvl pena vitor, tse trebuie apical de Indus; 2) regula de. interpretare, cornerath de art 978 Cod civil = actus imterpreandas es potns ut valec gan ut pereat~ypune nese sli ‘eepfie dea cele dous principale api eli civil in timp sunt " petroactvietea epi cvte no, cate Years apicrea lei civile noi a jurdie anteroare adopt el aceasthexcoptc ii poate gsi apicarea rama daca este eonsarata expres Th legen nou, deoarece excepfile nu se ‘rez (qu se pest), ee ind de tits interpetae i aplicare In Legit Gn aceast “oweptis de la prinepil nevetoactiviii lei, vile" se. pot formula doua observatif! . 1. diapoci constttionali (rt. 15 alin. 2) au permite nici oencepte de la acest pines : 2 principal eretroastivitiivieaa8 nonmele jridee eupringe in nous lege destnat a reglementa staf jue. El nu view probleme de interpre tae murat eae exe vorin de osimplintrpretre, problema plicit n timp a legit vile se pune fa lgdti u legee interpreta, ar ow cet inierpe- {alive Ente motivul pont eare tn heréile de specialist, de reg, nu se Imentioneazio asemenea excepted princi neretoactivci leg civil Tar dacd noun loge nu este pur interpreaiva, va. pltea produce ofecte numa entarvitor Prin urmare, interpre indiferent pe ce cle se efecuenz8- ny {Ste problem de aplicare a legit evil a timp “Piltranctiviatea(ouproveuea) leg civile vec, cae, inseam sptiarce, net un timp oarecre a fogi'vesh dea intra in vignare legen nox. 12 ule situa determinate, preciate Tn legen: nout; find tot exceptic, supravieuirea lel vet irbule consist expres de loge, Socotim o grit = 4 fret plicatiaencepiiulrancivii, in pak de text expres a 12 din Decretul nt [44/1958 = abrogat pri Tagen or. 50/1991 ~ In practica uno inatane (ee Deo civ. nt 1/1990 a Tr ud. Contents ~ en opie separa in “Drepll r.121992,p. 83). Tn determinare practic a legit aplicabile leo Situatiejudick concrets, determinata en respectareaprnciplor menfonate mai sus este de mare fois brorvarea reglilurmaloae.o siti jricied produce aceleefecte care sunt Devizte ce legea civil tn vigoare ts deta prodicerte,regll.cistalizats in Teil tenpu re acum fatal din sn, © cor ape «resi