Valcan an om | = eo} =CORNEL BELECCIU CLUBUL DE SPEOLOGIE ,EMIL RACOVITA” BUCURESTI Ssonoceluiui — 3 ANI DE EXPLORARE CENTRUL UNIVERSITAR BUCURESTI CASA DE CULTURA A STUDENTILOR »GRIGORE PREOTEASA” CLUBUL ACTUALITATILOR Coperta 1. Cheile Sohodolului, vedere de la arcada calcaroasa Oglinda, de pe malul lor stang. foto: Cristian Mitrofan (Bucuresti)CHEILE SOHODOLULUI - 3 ANI DE EXPLORARE Belecoiu Cornel Clubul de Speologia "Emil Racoviti" Bucuregti Chedle Sohodolului au fost sXpate de apa cu acelagi nume, afluent al Jiului, ce strXbate de la nord la sud masivul Vilcan. Zona in care afloreazi calcarul este destul de vetd, circulatia subterand extrem de complexi gi aproape total necunoscuts. Dups 3 ani de cercetizi credem of putem realiza o sintez¥ a fenomene- lor carstice din zona ce cuprinde primii 2 km de chei, in amonte de comuna Runcu; pink la limite dintre calcaz gi intruziunile granitice oe intrerup continuitatea carstificabilului, sintezt ce ar putea folosi dup% o cercetare la fel de aminuntit& a viii Sohodolului in continuare gi a viilor vecine Bilta gi Sugita, la rezolvarea semnelor de intrebare ridicate de hidrologia zonei. Istoricul ceroetirilor Inainte de a intra in atentia speologilor, bordura sudick a Vilcanului 4 atras atentia hidrotehnicienilor : e vorba de lantul de izvoare carstice ou caracter artezian (grifonuri) din lungul faliei orientate NE-SV ce desparte zona muntoast de cea depresionarX, Astfel, izvoarele de la Runou, mai precis izbucul Gilciomita (V@lceaua) va fi propus pentru alimentarea cu api a Craiovei in 1900 - 1902 de un grup de ofiteri de geniu din Craiova, in 1905 de ing.Hlie Radu gi in 1956 de Sfatul popular al regiunii Oltenia (1). In anul in care trebuia si inceapi constructia captirii o scXdere brusa% de debit, datorat% se pare unui an foarte secetos gi exploziilor din caziera de pe valea Deleg (toponim local "Delege"), i-a fXcut pe proiectanti s% xvenunte la acest izbuc in favoarea izbucurilor de la Izvarna. Izbucul Gilciomita a fost captat pentru alimentarea cu api a oragului Te.Jiu. Cercetrile cu caracter apeologic sint Incepute de :i B.Driga in 1965 gi continuate in 1971 de T.Consatanti- V.Sencu nescu, G.Diaconu I.Vintilescu (2). Cercetirile nu se ocupt= 2) fn special de Cheile Sohodolului oi cuprind o arie mai vast&: wiile Sohodol gi Sugita. Din aceste studii rezultd o& in 1972 erau cunoscute in cei-2.kn de chei de care ne ocupdm 8 cavitaéti ou o dezvoltare totalk de 1233 m Dup& lo ani de "pauz&" zona intrX in atentia Clubului de Speologie Emil Raoovit& din Buouregti. Din 1983 pind in 1985 eohipele clubului au efectuat 16 ture de explorare in chei, rezultatele fiind deosebite: 72 cavit&ti nou descoperite pzrecum gi noi galerii in pegteri cunoscute insumind 3665,5 m dezvoltare gi 427,2 m denivelare. Deci la ora actual4 se cunoso in chei 80 cavitkti insumind 4898,5 m dezvoltare gi 504,2 m denivelare. x x x Datorit& numirului mare de cavitSti ce trebuie prezen- tate vom incerca sX evit&m o ingiruire oarecum stereotipsé a cavitStilor gi a caracteristioilor acestora, cum se obignuieste. Vom face o prezentare, sperim inedit&, desoziind cavitatile pe m&sur& ce parocurgem traseele de acces la acestea. (Cavitdtile importante sint prezentate separat). In acest sens am stabilit 6 trasee principale in cixouit ou plecare din fata Consiliului popular al comunei Runou, precum gi citeva trasee varianth. Prasee in cirouit Praseul A 0-1-2-3-4-13-3-2-1-0 (Fig.l) Pleoim pe goseaua asfaltat& spre complexul Bucium- Sohodol, situat la cixoa 6 km nord de Runou. La cca 200 m go~ seaue traverseaz% apa gi urmeaz% in continuare malul drept al Sohodolului. De aici intz4m intre peretii de caloar ai cheilor Sohodolului ce sé inalt% tn unele locuri 1a peste 200 m deasupra noastz%. Primul obieotiv speologic este P.Popii la care ajungem uroind din gosea in versantul drept oirca 5o m diferent& de nivel. Cavitatea, format’ dintr-o sald uniod de lox 15x 8m era cunoscut’ de localnici de mult timp dar a fost cartati abla {n 1983 de clubul nostru. Revenind in gosea putem traversa in versantul sting unde, la cizca 25 m altitudine relativi, 1a baza unei fisuri verthoale se gisegte o micd cavitate: P. cu siritoare. Continuind pe gosea in amonte, in stinga, la marginea drumului, apare un pinten izolat de caloar. Uzeind pe versantony © Consital Popular Rancu QD Secocul Rosu ® Bornd. ® P Cuptorut @ Ariane lui Macarie © PB Vutturului | © Piciorul de be Toaie “© Tesia. ©. 250 500m Nue a @® B la cetate ©, ® P Prrlazului I @ hebucut ales @ Clocoticiul din Cheile Sohedolului @ Abe dele viririeP POPI L-33m L-Aum CU SARITOARE BELECCIU CORNEL 2B URSAN VICTOR ® PICKTURIT L955 m Tos D=A3(0,6;:07)m le 40 Pr? BELECCIU CORNEL SW RADULESCU ADRIAN BELECCIU CORNEL RADULESCU ADRIAN BELECCIU CORNELIN RP DE LA CRUCE L-7m D-*im 1 Spgeew 1 SQ" TA fe BRLECEU CORNEL, BELECCIU CORNELIA, 2 fr PR CU PORTAL BELECCIU CORNEL L=m we BELECCIL = CORNELIA. D-+5m a 40 OO % 3 4 2m P SEPTELOR BELECRIN CORNEL L-50,2m Leet ADRIAN, ~ A GHEORGHE Fon D=3.7(-2,2344,5)m ee a ~ 4 \ P WW SCAUN L=8m D=+48m \W—__< 7 c 4s ___ OX: URSAN VICTOR 0° pe g bar BELECCIU CORNEL RADULESCU ADRIAN, BELECCIU CORNEL RADULESCD ADRIAN URSA VICTOR no=j- prin dreapta acestui pinten, dupi circa 25 m de urcug giisim intrazea in P.sTunelul mic, o strX¥pungere ce strabate o mic% oreast%. Urmind curba de nivel spre nord gisim o alt% cavitate de mioi dimensiuni P.Picdturii. Intre aceste 2 cavititi, la altitudini relative variind intre 4o gi 60 m se gisesc alte 3 cavitati: P.Cotitk, P.Uscat% gi P.Paraleld dintre care cea mai lungX are o dezvoltaze de 20,5 me Revenim in gosea, coborind perpendicular de la P.Pioxturii Pe partea dreapt% a goselei, in sensul in care mergem, se aflX © cruce metalicd.- In versantul sting, in dreptul acestei cruci se deschide gura unei galerii unice, P. de la Cruce. La 50 m in amonte, la baza aceluiagi perete se afl% o cavitate cunoscuth sub numele de Izvorul de ploaie gi rebotezat% de noi P.Septelor. Cavitatea este o resurgent& temporarX., Pegtera. cu o lungime de 50 m, @ fost explorat% intr-o perioad% de etiaj, interceptindu-se un activ a cXrui provenient% o presupunem ca fiind o pierdere in pat a Sohodolului. Explorarea a fost opriti la o strimtoare sifonatd. Continuind drumul in susul apei pe acelagi versant, depigim pe la bazX dou% scocuri abrupte, Scocul Alb gi Scooul Rogu gi ajungem la baza unui grohotig. Imediat in dreapta grohotigului la lo m de urcug se afl o cavitate format dintr-o galerie mic# de 8 m lungime, P.cu Scaun, Urmind partea superioar% a grohoti- gului, la cixca 50 m amonte gisim o alti cavitate de mici dimen- siuni, Pecu portal. La mijlocul distantei dintre aceste 2 cavi- tigi, in versantul opus, se afli P.Suspendati. Accesul la cavi- tate se face direct din gosea pe o siritoare de 4 m. Ne conti-~ nuim drumul pe gosea gi la circa 250 m in amonte observdm, in versantul ating, deschiderea de 2 x 2 ma P,Liliecilor, La 4o m in aval, in acelagi versant se afld P.din Talveg, micd cavitate inundati periodic. P.Liliecilor (P. de la Colibituri, P. de la St#iu Rogu) este exploraté gi cartat’ de I.S. (2). Cavitatea are o denivelare de +17,5 m, adXpostegte o important% colonie de lilieci gi con- tine o cantitate impresionantS de guano, La circa lo m amonte observim o fisurk ingustd gi inalth de 3 m care este intrazea unei mici cavititi. Imediat in amonte observim un scoc abrupt, tiiat adinc in perete. In capitul superior al acestui scoc, dup{ 150 m de uroug géisim o mici{ cavitate P.1 din weocul tliat. La baza scocului se observi, in perete, fezestrele unei pegicri -aven , Avel din scocul tiiat, cu o denivelare de 24 (-12:+12)u= 4 « Fe un mic platou deasupra acestuia se gisesc alte dond mica cavit&ti, un aven gi o pegterd. Vis-a-vis de PoLiliecilor, urcind lo m pe o pant# ugor inierbat& descoperim intrarea destul de largi (5x2m)a P. de deasupra P.Girla Vacii, formatk dintr-o sali de6x3x2m in caze debugeazi oiteva diverticule gi hornuri. Deasupra acestei cavitdti, suspendate in perete, etajate din 5 in 5 m se gisesc alte 3 cavitditi. Accesul la acestea face necesar&d o sokxit& de lo m (amaraj natural). La circa lo m, in amonte, gisim explicatia debitului scizut al Sohodolului pe portiunea aval parours& pind acum: cea mai mare parte a apelor riului se pierde pe sub gosea in gura P.Gizla Vacii. Continuindu-ne drumul pe gosea spre nord observim in stinga un grohotig de mari dimensiuni, iay in dreapta, in dreptul podului ce mutX% goseaua pe malul sting, un tunel prin care p&trunde riul: P. de la Cuptor. Inainte de a traversa podul coborim pe malul drept al xiului pentru a vizita o mic} cavitate, P.ede la pode Dupi ce traversim podul observim in dreapta goselei un bloc masiv de piatr&’ desprins din masiv pe care localniciiil numesc StHiul Huruit. Il depigim gi in dreapta se deschide, la baza peretelui, intrarea mascatd de tufe de micegi a P. de la St&iu Huruit (2). La 15 m respectiv 25 m amonte se gisese doux mici cavitkti. Pel gi P.2 din drum. Urmind riul in amonte, dup% cixca 200 m, acesta apare de sub o bolt% impresionant% de pegter4; este vorba de P. de la Nari (2). In dreptul acestei cavit&ti, in versantul sting, chiax in marginea goselei se gisegte P.R 15 cu o dezvoltare de numai 14 m. Cam la mijlocul distantei dintre aceast% cavitate gi P. de la St%iu Huruit, in versantul sting, observim un mic scoo. Ureind circa 25 m pe acest scoc gisim alte 2 mioci cavitadti: P.R1 gi PoR2. Continuind traseul pe gosea depigim P. de la Nard, traversim din nou Sohodolul pe un pod de beton. La 25 m amonte de pod, in versantul drept, se deschide intzarea unei mici sili: P. de la iiacarie, Tot in acest versant, putin in amonte, observim 2 trasee de alpinism ale vinitoryilor de munte, apoi valea se livgegte gi, pe malul sting, obsezvim poiana lui Macar. unde se ponte instala o tabr% de corturi. De aici, pe o buni por- tiune,calcarul cedeaz¥ locul intruziunilor granitice.P. SUSPENDATA P DIN TALVEG L-50m Lem D=16(-53+4)m D-stm 9 2 bad RADULESCU ADRIAN URSAN VICTOR BELECKIU CORNEL, RADULESCU ADRIAN! URSAN VICTOR P PARALELA L-t7m ; D-+5m 5 \20 Profs, BELECCIU CORNEL RADULESCU ADRIAN CHIRILOL GiGi P COTITA ie L+20,5m D=+3.5 m EXE COSTIN ~ . P USCATA BELECCIU C. RADULESCU A. i L=itm CHIRILOL G. 5 D=+3m tt 20 05 +s oS % BELECCIU CORNEL P DELINGA P LILIECILOR ane L:75m 4 ENE COSTIN “Desim | Pt DN DRUM | P2 Din DRUM | i L=H,5m L+40,5 m 7, | D=48(-0,85+4)m D=2,5 45445)m 0 + 7 eR -08 ELECCU C. RRDULESWUAI GuRILO| G. ENE C » BELECCIU CORKEL RADULESCU. ADRIAN CHIRILOL _GIGL BELECCW CORNEL ENE COSTIN, RADULESCU ADRIAN CHIRILO| GiGi or 20 : es HE COSTINP1 VIS-A-VIS DE SCOCUL TAIAT L+H1,5m D=*3,2m x0 & GRAD LIVIU GRAD OVIDIU. TERME ADRIAN P 3 VIS-A-VIS DE SCOCUL TAIAT L=43m & D=9(48;°7,2)5] GRAD LIU GRAD OVIDIV TERME ADRIAN P DE DEASUPRA P GIRLA VACIL L=26,7m D=9(-0,35+8,7\m a 40 2 H@T ei ot () W r q -o> (mee GRAD LIN GRAD OVIDIU i TERME ADRIAN RADULESCU ADRIAN BELOIU VALENTIN BELECCIU CORNELD=24 (42; 42) AVENUL BIN SCOCUL TAIAT L=44m GRAD Ovidiu GRAD LIVIU | TERME ADRIANP DE LA POD L+16,6 m D=+5,8m DELECCIU COREL BELOW VALENTIN BELOW VALENTIN PETRESCU CARMEN, RP R2 L+20m B-+3m VISAN MANUS 2 \ ANDREESCU STEFAN 4 BELECCIV CORNEL RADULESCU ADRIAN BELECCIU CORNEL ROMAN COSTELPB CU DIACLAZA 0 2 L+57,5 m De 4h,5 m BELECCIU CORNEL RADULESW ADRIAN CIUCA GHEORGHE BELECCIW COREL, RADULESCU BRIAN CIUCA GHEORGHE ‘JP ONRA DIN TANCURI ag 40m \D=43(-05; 310,8)m > Som “WRACOVSCH] MIHAL 09 4 2m BELECCIU CORNEL GRAD OVIDIU 4 BELECCiU CORNEL RADULESCU ADRIAN CIUCA GHEORGHE ABRIUL DE LA VARARIE L=4,5m $ D=W-G54)m q . es 35 4 2 BELECCIU CORNEL . BELECCIU. COREL RADULESCU. ADRUAN ‘tq RADULESCU. BRING CICK GHEOREHE tm ; CIUCR GHEORGHEPNR. 3 DIN TANCURI L=64,5 m D+3,5(-2,53 4m BELECCIU CORNEL RADULESCU ADRIAN CIUCA GHEORGHE " P BIRLOG L=58,4 m D=5[-43+4)m BELECCIV CORNEL BELOIU VALENTIN GRAD oviDiv L*M1,2m D=42(-0470,8)m< BELECciu CORNEL GRAD OvViDIU | DURACONSCHI MIHAL NR. 2 DIN TANCURI T98 Ha) P ASCUNSA SURACOVSCHI MIHAL BELECCIU CORNEL GRAD oviniv P SCURTA L=40,5 m BELECCIU CORNEL DELOIU VALENTIN GRAD oVv{DiU-5- In dreptul poienii lui Macazie in wersantul drept al vSii se gdsesc 2 cuptoare de var. Uxcdm prin dreapta acestora pe linia de cea mai maze pant, 50 m diferent% de nivel. Intr-un mio stei de calear obsexvSm un abri de 3,5x2x2m, Este de fapt intrarea in P. cu diaclazd (L = 57,5 m). Din sale de intraze uxmim o diaclazX strimt% ce se deschide in peretele din stinga al s¥lii; uzmeazi o succesiune de 3 s%li gi cavitatea se termin§ cu un horn de 11 m, frumos concretionat. Pe curba de nivel,la 20 m spre sud se gisegte o alt& cavitate de mici dimensiuni: P.Sinus. De aici se observa la circa 50 m mai sus, un perete de calcar ce se intinde spre sud. Le baza acestuia, la circa 120 m, altitudine relativd, se gisegte Abr.e de la vérdrie cu o dezvoltarw de 11,5 m. Uymind ourba de nivel spre sud, traversim un mio oizo gi in capXtul dinspre Sohodel al primului pinten, observim intrarea P,Tunel. Tunelul axe o seotiune constantd, perfect triunghiular4 gi rXspunde deasupra ultimului pod pe care l-am traversat in chei. Pe urmi- torul picior dinspre sud se afl P.Iglu, o s4lit& cu trei intrari ce servegte ca adipost ciobanilor pe timp de ploaie. Pe urmAtorul picior spre sud urc4m pind aproape de platoul oe se intinde spre vest. Aici, inty-un mic tanc de caloar gisim Penrel din Tancuri., La circa 20 m spre sud in mijlooul unui alt anc se observ intrarea P.nr.2 din fancuri. Cavitatea debugeazd cu o sizitoare de 3 m, este labirinticd gi are o dezvoltare de 93 m pe o denivelare de 13,5 m. La lo m spre sud gi putin mai sus, la baza unei stinci de mici dimensiuni gisim intrarea jJoas% a Psnr.3 din Tanourd ou o dezvoltare de 64,5 m. Ne aflim aici la partea superioar% a marelui grohotig ce coboard in chei pink in imediata apropiere a P.Girla Vacii. Incepem s% coborim prin stinga acestui grohotig, cum privim spre vale gi la circa 130 m altitudine relativi gisim alte 3 oavititis P.Scurtk, P.Ascuns% gi P.Birlog. Ultima eate o peg- ter% - aven ou o dezvoltare de 58 m. De aici coborim in gosea putin in amonte de P.Girlea Vacii gi dupX 15' ne gisim la punctul de plecare in traseu. Traseul a prezentat 45 de cavitkti gi dureazi fri vizitarea acestora 4 - 4.1/2 ore.-6- Traseul B 0-8-7-6-lo-8-0 (Pig 1) De la Consiliul popular uzmim goseaua pin# la primul pod de beton ce traverseaz% Sohodolul. 'u trecem podul ci coborim prin dreapta lui pe o potec ce urc% apoi abrupt 20 m pind la un drum de tarX. 0 ludm la stinga pe drumul de tarX pe care 41 urmXm pih¥ ce o vale ne taie calea. Urcdm in susul viii pe malul sting (malul drept fiind marginea unui intins lapiaz} pind la originea ei,ldsind in stinga o stink gi in dreapta, o pidure de castani. De aici ne Sndreptam spre vest gi dup& inck 15' de uroug ajungem la o dolin4 ce vara ad%postegte un mio lac, numit& "La Toaie". Dup& relat&rile localnicilor dolina ar fi fost pe vremuryi un lac "fari fund". dar s-a colmatat datorit& alunecdrilor de teren. In mijlocul dolinei este vizibil un sorb infundat cu piatr4 gi aluviuni prin care se aourg apele lacului. Ocolim ‘Toaia prin stinga, traversim o rip% gi incepem si coboxim pe piciorul uxm4tor spre vale. Coborind pe versantul drept al acestui picior dm intr-un scoc pe care 71 vom urma in jos, pe malul drept. Inainte de a cobori pe scoc putem admiza, urcind putin, o stripungere, numit% "Oglinda" sau "Butoiul” vizibil& gi din chei, din zona P. de la Nar. Revenind la scoc dups circa 3o m de cobortre apare in peretele ce mirginegte in stinga scocul, intrarea P.cu copac. Putem continua s% coborim fie pe o brink ingustd ce urmenzi malul sting al scocului sau putem traversa pe malul drept gi cobori pe aici, Dup% nici 20 m se deschid in peretele de pe malul sting intrrile impun%toare ale P.Pirlazului. Sub intrarea nordic a pegterii se gisegte o alt& cavitate : P. de sub P.Pirlazului, cu o dezvoltare de 17 m gi o denivelare de +9 mo Deasupre acelviagi intriziaP.Pirlazului, pe o bring inierbati se afli P.din brink. De la P.Pirlazului ocolim mai pe jos o creasti de calcar ce ne taie drumul spre sud gi urcim spre un mic perete la baza cXruia oregte un copac rotat. In acest perete se deschid cele 4 intrizi ale P.Lapetlui. De la aceasti cavitate ne continulim drumal pe curba de nivel spre sud, traversaim pe la partea superioar’ Scocul Rogu (dcnumit astfel datorit& culorii rogietice a patului) gi in capitul scocului urmitor (Scocul ‘1b) descoperim 5 mici cavitiii dintre care cea mai mare are 27,3 m dezvoltare. De aici Incepem s% coborim spre satul ce se vede in vale, Gam la mijlocul dis i, in cimpul de lapiezuri, fuga in f scati, Continuim sa coborim gi in curind cu P.Popii se gitsP CU LOPAC | B DE SUB PF PISLAZU L7,5m L-47im fm Ds 485m D=*9m gC " Sa os 7 = URSAN VICTOR, a 3 RADULESCU ADRIAN 5 BELECCIU CORNEL - PB DIN BRINA L=12m ET fm D=4,5(-0,5;+4)m | PARADE PE SCOCUL ALB 2 L=m DeAm he 10 0 TAK “ cacti CORNEL DELECCIU COREL, RABULESCU ADRIAN CIUCA GHEORGHE L*8,5m PANR.2 DE PE SCOCUL ALB D-s Be #0, qty RADULESCU ADRIAN 4 CIUCA GHEORGHE P NR.3 DE PE SCOCUL ALB L+27,3m D=+4m HAD t0 a c z Qs BELECCIU CORNEL RADULESCU ADRIAN dv 4 = CIUCA GHEORGHE a za BELECCIU CORNEL RADULESCU ADRIAN CIUTA GHEORGHE wz 05, \V PHR.4 DE PE SCOCUL ALB |PNR.5 DE PE SCOCUL ALB | P MASCATA L-44m L-“4m L-7,5m D-+*5m D=+7m De+Am + bec CORNEL 2 RADULESCU ADRIAN o 4 u ™ CUT GHEORGHE 0 to 9 RELECCIY CORNEL RADULESCU ADRIAN CWUCA GHEORGHE PELECCIU CORNEL ‘* ADULESCU ADRIAN 4 tm CIUCK, GHEORGHEP FIRLAZULUI L+10605 m D+26(-25593)m BELECCIU CORNEL RADULESCU ADRIAN CHIRILOL GiGi CICK GHEORGHE GRAD vIDIU GRAD LiViU ENE COSTIN ANGHEL ELIZA GIURGIY ICA DELECCIV CORNELIA INA DAN TUDOR MARCEL B 3 P LAPTELUI L+637m D=22,4(-8,65+13,5) m BELECCIU CORNEL RADULESCU ADRIAN CHIRILGL GiGi CIUCA GHEORGHE GRAD OViDIU GRAD LIVI ENE COSTIN ANGHEL ELIZA GIURGW ICA DRUMUIRE INTRE INTRARILE CAVITATILOR, GiuRGIY ica CHIRILOL GiGi TWDOR MARCEL 2 8 10mPNR.2 DIN CORNET One caey L+18m % D=48{-0,33+4,5\m BELECCIU CORHEL RADULESCU ADRIAN BELECCIV CORNEL ciUcA GHEORGHE RADULESCU ADRIAN -0p a < CIUCA GHEORGHE a a Ew P TRACTORISTILOR P LA CETATE z ‘ 25m L-68,5 m De=+tkm BELECCIU CORHEL RADULESCU ADRIAN. CIUCA GHEORGHE PNR. ADIN CORNET L+25m 20 D-im, BELECCIU CORNEL RRDULESCU ADRIAN CIUCA GHEORGHE P CAPRELOR L=405m D-+2m BELECCIU CORHEL RADULESCU ADRIAN CiUCK GHEORGHE P.NR.4 DIN CORNET L+Him D2 * " P HRS DIN CORNET 2 : Lim vt am //P HR 5 DIN CORNET De+hm 3 < L:85m Dem 4 BELECCIU CORHEL DELECTIU CORNEL RADULESCU ADRIAN. RADULESCU ADRIAN cut GHEORGHE CIUCA GHEORGHE BELECCIU CORHEL HZ RADULESCU ADRIAN CIUCA GHEORGHE