7. FAMILIA, CASATORIA SI VIATA PERSONALA. CONCEPTE DE BAZA CONCEPTE CHEIE FAMILIA DE-A LUNGUL ISTORIEL Evolutia vietii de familie SCHIMBARI IN TRASATURILE FAMILIEL IN LUME Directile schimbarit FAMILIA $I CASATORIA IN MAREA BRITANIE Caracteristici gencrale Tendinte ale evolutici DIVORTUL $I SEPARAREA. OCCIDENT Cresterea rate divorturilor. Experienta divortului e Schimbarea de atitudine « Divortul si copiii « Famille cu un singur parinte @ ,.Tatal absent” SOT! RECASATORITI $1 PARINTI VITREGI Recasdtorirea « Famili vitrege Adio” copiilor? FATA NEVAZUTA A FAMILIED Abuzul sexual asupra copiilor gi incestul e Violenfa in familie ALTERNATIVE LA CASATORIE $I FAMILIE Comunitatea ¢ Combinajul ¢ Familiile cu parinti homosexitali e Celibatul DEZBATEREA DESPRE. »VALORILE FAMILIALE” REZUMAT LECTURI SUPLIMENTARE TERMENI IMPORTANTCaN Ugo eZ cAsitorie © tema reprezentativa a acestei cArji este schimbarea, Traim inte-o lume aflata {ntr-o continu schimbare, ce intimpind mari dificultati si cfreia adesea pare c& nu-i apartinem. Ne place sau nu, tofitrebuie si ne impacam cu diversitatea de oportunitati si riscuri pe care-I confine o astfel de lume. Nicdieri nu este mai valabila aceasta observatic decat in viata noastra personala si emotional. In viata’noastra personald avem de-a face acum cu ,,relatii”. Cand cineva va fntreaba: Cum mai merge relajia ta”, se referd de obicei la o relatie sexual. Dar suntem din ce in ce mai preocupati de relafiile cu parinfii, cu prietenii si cu altii. Termenul ,relatie”, aplicat vietii personale, a inceput si fie folosit pe scard larga abia acum vieo 20-30 de ani, la fel ca si ideea de-a avea nevoie de ,,intimitate” si legituri” in viata personala. Faptul cA multi dintre noi, fie ed ne impotrivim sau nu acestor schimbari, ne preocupa in prezent si este reprezentativ pentru transformirile profunde care ne-au afectat viata personalé si emotional de cdteva decenii. O relatie este ceva activ — trebuie s& o intrefii. Ea depinde de cucerirea increderii celeilalte persoane pentru a se menfine in timp. Majoritatea tipurilor de relati sexuale au devenit astfel, in prezent, asemeni casitoriei Astizi, putem infelege ceea ce se petrece in viata noastrd intima doar daca stim cfite ceva despre felul in care traiau inaintasii nostri. in acest capitol ne vom ocupa deci mai intai de evolutia familiei si a cisdtoriei in vremurile trecute, inainte de a analiza consecinfele schimbarilor actuale. CONCEPTE CHEIE D Trebuic nevoie sa definim mai intai cAteva concepte de bazd, mai ales acelea de familie, rudenie gi cisdtorie. O FAMILIE este un grup de persoane legate direct prin relaii de rudenie, ai cfrei adulti igi asuma responsabilitatea pentru cresterea copiilor: Legaturile de RUDENIE sunt relat inte indivizi, stabilite fie prin casatorie, fie prin descendentd, care intemeiaza legituri de singe (mamé, tat, copii, bunici etc), CASATORIA poate fi definita ca 0 recunoastere sociala i o uniune sexual aprobata tntte doi indivizi adulyi. Cand doi oament se casatoresc, ef devin rude; legatura cisitoriei largeste aria relatiilor de rudenie. Paring frati, surori gi alte rude de singe devin i rude ale partenerutui, dupa casatorie. Relatiile de familie sunt intotdeauna recunoscute in cadrul mai larg al gradelor de rudenie. Putem identifica practic in toate societitile, ceea ce sociologii si 1584antropologii numesc nucleul familial, adic& doi adulti care locuiesc impreunk cu ptopriii lor copii sau adoptati. In multe societati traditionale, nucleul familial a fost © parte a unei refele mai largi de rudenie de un tip saw altul. Atunci cand rude apropiate, altele decat perechea de soti si copii lor, locuiesc in aceeasi gospodirie sau se ald intr-o relatie apropiaté si continua, putem vorbi despre familia irgit’. (O familie Largita poate include bunici, frat si sotile or, surorile si sot lor, matusile sinepotii In societatile occidentale cAsAtoria, si deci si familia, este asociatd cu monogamia, Este ilegal ca un barbat sau o femeie si fie cisétorit cu mai mult de 0 persoand in acelasi timp. Monogamia nu este tipul de casstorie cel mai obisnuit in lume. Intr-o comparatie faimoasd a mai multor societati din zilele noastre, George Murdock a evidentiat cd poligantia, care permite unui so} sau unei soti s& aibé mai mult de un partener, era acceptati in peste 80% din cazuri (Murdock, 1949). Exist dowd tipuri de poligamie: poliginia, in care un barbat poate fi cdsatorit cu mai mult de o femeie in acelasi timp si poliandria, mai rar intalnitg, in care o fomeie poate avea doi sau ‘mai multi sofi simulta FAMILIA DE-A LUNGUL ISTORIEI Sociologii credeau odinioard cX inaintea perioadei modeme, forma predominant de familie in vestul Europei era cea de tip Langit, Cercetirile au demonstrat c& aceasti concepfie era gresita. Se pare ca familia nucleara are o intindere mai mare in timp. Gospodiiria premoderna era mai cuprinzitoare decat in prezent, dar diferenta nu este remarcabila. in Anglia, de exemplu, de-a lungul secolelor al XVII-lea, al XVIL-lea sial XIX-lea, o familie avea in medie 4,75 persoane. Media actualé in Marea Britanie este de 3,04. intrucdt cifrele vechi includ si servitori, diferenfa intre dimensiunile familici este nesemnificativa. Grupurile de familii frgite erau mai importante in estul Europei siin Asia. in Europa premodernd copii munceau adesea, ajutindu-si parintii in gospodarie, ‘ne& de la varsta de 7-8 ani. Cei care nu rmaneau la ocupatile familiei pariscau de reguli de timpuriu casa pirinteased, pentrua lucra in casele altora sau a face ueenicie. ei cate plecau si Iucreze pentru alti isi revedeau arareori paint Mai erau si alfi factori care faceau ca grupurile familiale s8 fie chiar mai temporare deeat sunt in prezent, in ciuda ratclor ridicate ale divorturilor din zilele noastre. Rata mortalititi (mumzrul de mor{ila mia de locuitoriintr-un an) era mult mai ridicatd, la toate grupele de varsti. Cel putin un sfert dintre copiii mici, la inceputurile epocii moderne in Europa, nu supraviefuiau dupa primul an de viaté (fata de 1% azi), iar femeile decedau freevent atunci cénd nasteau Decesul copiilor sau a unuia sau a ambilor soti ducea adesea Ia destrimarea relatiilor de familie 155Evolutia vietii de familie Lawrence Stone, care 5-a ocupat de istoria sociologiei a inregistrat unele dintre schimbarile care au dus de la formele premoderne fa cele modeme de viat’ de familie {in Europa. Stone distinge trei faze in evolutia familiet intre 1500 si 1800. La inceputul acestei perioade, principala forma de familie era cea de tip nuclear, care locuia in ‘gospodarii destul de mici, dar cultiva relaiile puternice in interiorul comunitéti, inclusiv cu alte rude, Accasti structura familial nu era clar separaté de comunitate. Dupi prerca Iui Stone (desi unit istorici I-au contrazis), pe vremea aceca familia nu era un centru major de atasament emotional sau de dependent pentru membrii ei. Oamenii nu trdiau si nu cXutau intimitatea emotional pe care o asociem azi cu viata de familie. Sexul in cadrul cAsitoriei nu era privit ca 0 sursi de plicere, ci ca 0 necesitate, tn vederea procredti Libertatea individuala de alegere in cAsitorie si in alte aspecte ale vieii de familie era subordonata intereselor parintilor, ale altor rude sau ale comunitati. In afara cercurilor aristocrate, unde era uneori incurajaté, dragostea erotica sau romantica era privit de cditre moralisti si teologi ca find o boala, Asa cum spune Stone, in aceasté perioada familia era ,o institutifie deschisi, fra repere, neemotional si autoritarista... Ea avea de altfel si o durata destul de scurta, fiind adesea dizolvata prin decesul sofului sau a sotiei sau prin decesul sau plecarea timpurie de-acasé a copiilor” (Stone, 1977), Acestui tip de familie i-a urmat o forma de tranzitie, care a durat de la inceputul secolului al XVIl-lea pana la inceputul secolului al XVIII-lea. Acest tip era réspandit, ‘mai ales in rindul paturilor sociale superioare, dar era totus foarte important, deoarece din ele au derivatatitudini care au devenit de atuncirelativ universale, Familia nuclear a devenit o entitate distinct, aparte de alte legituri de rudenie si de comunitatea ocala. Se punea tot mai mult accentul pe importanta dragostei parintesti si maritale, desi se manifesta totodati o crestere a puterii autoritafii din partea tatilor. In cea de-a treia faz, a evoluat treptat tipul de sistem de familie cu care suntem obignuiti azi in Occident. Aceasti familie este un grup in care funcioneaza legaturi emofionale puternice, eare se huentd de un grad sporit de intimitate si se preoeuph de cresterea copiilor. Ea este marcati de sporirea individualismului afectiv, formarea legiturilor maritale pe baza selectiei personale, condusd de atracfia sexual sau dragostea romantica. Aspectele sexuale ale dragostei au inceput si fie valorificate in interiorul cAsatoriei in locul relatiilor extramaritale. Familia se orienta spre. consum, mai degraba decat spre’ productic, ca rezultat al rispandirii crescdnde a locurilor de munca departe de propria gospodarie. ‘Asa cum observa Jobn Boswell, la care ne-am referit in capitolul 1: Jn Europa premoderna, casitoria incepea de regulé ca un aranjament in privinta proprietti, continua cu cresterea copiilo si se termina cu dragostea. Pufine cupluri se cisitoreau in realitate ydin dragoste”, dar multe ajungeau 8 se iubeascd in timp, in vreme ce conduceau impreund gospodria, cresteau copiii i imparjeau experientele vieti. Aproape toate epitafurile pistrate dovedesc o profundi afectiune 156fa de sorul decedat. Prin contrast, in cea mai mare parte a Oceidentului modern, cisitoria incepe din dragoste, continua cu cresterea copiilor (acolo unde ei exist®) si se termina — adesea ~ cu probleme referitoare la proprietate, punct in care ragostea este absent sau doar o amintite indepartati (Boswell, 1975, p. XX), SCHIMBARI IN TRASATURILE FAMILIE IN LUME O mare diversitate de forme familiale continua si existe in diferitele societayi din lume. in unele zone, cum ar fi cele mai indepartate regiuni din Asia, Attica si Oceanu! Pacific, sistemele familiale tradifionale au suferit mici schimbari. Dar in ‘majoritatea farilor au loc schimbari ample. Originile lor sunt complexe, dar pot fi evidentiati cétiva factori ca fiind deosebit de importanti; unul dintre ei este rispndirea culturit occidentale. Ideaturile occidentale de dragoste romantica, de exemplu, s-au raspandit si in societiti in care inainte erau necunoscute. Un alt factor este dezvoltarea guvernelor centralizate in zone alcatuite pina atunci din mici societafi autonome. Viafa oamenilora fost influenfata de implicarea lor intr-un sistem politic national; in plus, guvernele inceared in mod activ s4 modifice tipurile de comportament traditionale. in China sau Mongolia, datorita problemei cresterii rapide a populatiei, statele introduc adesea programe care sustin famille mai pufin numeroase, folosirea contraceptivelor ete. Aceste schimbiri creeazi o migcare mondiala cdtre mentinerea familiei nucleare, desfiinfand sistemele de familie Lirgitd sau alte tipuri de grupuri bazate pe grade de sudenie. Primul care a inregistrat acest fapt acum 30 de ani a fost William J. Goode fn cartea sa World Revolution in Family Patterns (1963), care a fost continuata de cercetiri ulterioare Cele mai importante schimbati care au loc in lume sunt urmétoarele: fluent fauililor Largite yi x ator yrupuri bazate pe relagile de rudenic este in curs de scadere. 2. Se manifesta o tendinfd generali de liberd alegere a partenerului marital 3. Drepturile femeilor recunoscute au o deschidere tot mai mare, atat in privinja inigierii mariajului ct sin cea a ludri de decizii in interioral familie. 4. Cisitoriile intre rude sunt fot mai putin frecvente. 5. Insocietitile care erau altidaté foarte restrictive se observa o mai mare libertate sexual’ 6. Se manifestd o tending generala de extindere a drepturilor copiilor. Ar fio mare gregeald si exagerdm cu aceste curente sau s ne Inchipuim c4 familia nucleara a devenit peste tot o forma dominant’. In majoritatea societatilor de azi, exemplu! il constitu tot familia Langit, iar practicile familiale taditionale continua. Mai mult, existd diferente in privina vitezei cu care are loc schimbarea, existnd 137ristumnati si contracurente. De exemplu, un studiu efectuat in Filipine a scos la iveal un mai mare procent de familii largite in zonele urbane decdt in regiunile rurale dimprejur, Acestea nu numai c& evoluaserd de la traditionala familie largité, dar reprezentau chiar un element de noutate. Parasind zonele rurale, verii si nepotii colaterali se duceau si locuiasca cu rudele lor de la oras pentru a profita de avantajele locurilor de muncd existente acolo, FAMILIA SI CASATORIA IN MAREA BRITANIE, Avind in vedere caracterul de diversitate cultural al Marii Britanii de azi, exist variatii considerabile in interiorul fri in ce priveste cAsdtoria si familia, Printre cele ‘mai frapante se pot numara diferentele dintre trasaturile femiliilor albe gi celelalte si este necesar si ludim in consideratie cauzele acestui fapt. Apoi vom examina divortul, recasitorirea si cresterea copiilor vitregi, in raport cu trasaturile vietii de familie contemporane. Dar mai inti si descriem céteva dintre car familiilor din Marea Britanie. Acristicile de baz comune majoritiii Caracteristici generale Trisiturile comune ale familie’ in Marea Britanie sunt urmatoarele: 1. Ca sialte familii occidentale, familia britanica este monogama, monogamia fiind consfintita prin lege. Datoriti rate’ inalte a divorturilor existenta in prezent, ni observatori au sugerat totus cd trisdtura definitorie pentru casatoria britanicé ar trebui numité monogamie serial. Ceca ce inseamna ca indivizilor le este permis si detin’ un numar de parteneri matrimoniali consecutivi, desi nimeni nu poate avea mai mult de o sofie sau un sof in acelasi timp. Ar fi gresit si confuncim totusi monogamia cu practica sexual, Bste evident c& o mare parte dintre britanici au relatisexuale sicu alte persoane, in afara propriilor sot 2. Casitoria britanica se bazeaza pe idea de dra goste romantica. Individualismul afectiv a devenit Daci cineva din inedipere cunoaste weun motiy pentru care a. . acest doi oameninw-sipor mua influenta majora. Se presupune c& perechile resimto ucrurileinacelas apartament... afectiune reciproca, bazata pe atractia personal si Daily Telegraph, The Best of — COMpatibilitate, ca baza pentru contractarea relafilor Mati, Orion, 1995 matrimoniale, Dragostea romantica ca parte a csatoriei a devenit .,fireasca” in Anglia contem- porand; ea pare si fie mai curdnd o parte normala a existenfei umane decat o trasaiturd distinetiva a culturi 158modeme. Desigur, realitatea difera de ideologie. Accentul pus pe satisfactia personal in cdisitorie « dat nastere unor asteptari uneori superioare posibilititilor de infiptuire, iar acesta este unul din factorii responsabili de rata erescutd a divorturilor. 3, Familia britanicd este patrilineard i neo-locald. Mostenirea patrilineara priveste copii care poartd numele de familie al tatalui lor, iar proprictatea este mostenita de regula pe linie descendent masculina. (Multe societiti din lume sunt patrilineare, adic& numele de familie, si chiar proprietatea, se mostenesc prin descendenta materna). Trasatura de rezidenja neo-locala se refera la cuplul casatorit care se muta intr-o locuiné separati de ambele lor familii, ‘Totusi neo-localismul nu este 0 caracteristic& obligatoric a familici britanice ‘Multe familii, mai ales din cartierele modeste, sunt matrilocale—tinerii casatoriti se muta in apropierea parintilor sotiei 4. Familia britanica este nucleara, constand din unul sau doi pring care locuiese laolaltS cu copiii lor. Dar familiile nucleare nu sunt nicidecum complet izolate de celelalte legdturi de rudenie, Tendinte ale evolutiei Variafii ale structurit familie’ Dupa Rapoport, ,,familille din Marea Britanie de azi se afla in tranzitie, de la a se conforma unei societii in care existé o singuré norma despre ceea ce ar trebui si fie viata de familie, cdtre o societate in care este recunoscuté o pluralitate de norme ca find legitime si chiar dezirabile.” (Rapoport si Rapoport, 1982, p. 476). Argumentindu-si asertiunea, Rapoport identifica cinci tipuri ‘de diversitate: organizationald, culturala, de clasé, de etapa de viaté si cohorta. Familiile isi organizeazd indatoriri domestice individuale si legaturile cu mediul social inconjurétor intr-o multitudine de moduri. Contrast intre famille ,ortodoxe” — femeia ,casniea”, sotul,stilpul familie?” care aduce banii in casa — si cariera ambilor sau familiile cu un singur parint, ilustreazi aceasté diversitate. Din punet de vedere cultural, se observa 0 si mai mare diversitate de credinte familiale gi valori, decat, inainte, Prezenfa minorititilor etnice (indieni, asiatici, greci gi italieni) si influenta uunot'misedri precum feminismul, au produs 0 considerabil’ varietate cultural in formele familiale. Diviziunile constante de clasd intre cei siraci, clasa muncitoare specializata si diferitele grupéri din interiorul clasei mijlocii si superioare, mentin mari variafi in structura familici, Variatiile experientei de familie in timpul diferitelor etape de viajé sunt de asemenea evidente. De exemplu, un individ poate proveni dintr-o familie in care amandoi périnfii au locuit impreuni, in timp ce el insusi se poate Satori si divorta. Alteineva poate proveni dintr-o familie cu un singur parinte, se poate casatori de mai multe ori si poate avea copii din fiecare maria} Termenul cohort se referd la generafiile din cadrul aceleiasi fumilii. Legaturile dintre paringi si bunici, de exemplu, au devenit probabil mai slabe decét inainte. Pe de alt& parte, mai mulfi oameni ating azi o varsta inaintata, iar trei familii simultane” Pot exista intr-o stransi relatie: nepotii cdsatoriti, parinti si bunicii lor 159Familiile sud-asiatice in diversitatea de tipuri de familie britanica, unul dintre ele se distinge de celelalte ~ cel asociat grupurilor sud-asiatice. Populatia sud-asiaticé din Marea Britanie numiari peste un milion de persoane. Migratia a inceput prin anii 1950 din trei mari zone ale sub continentului indian: Punjab, Gujarat si Bengal. in Anglia, acesti emigranti au format comunitifi bazate pe religie, zon de provenient&, cast si, cel mai important, pe legatura de rudenie. Multi imigrangi au descoperit c& ideile lor despre onoare si familie erau aproape absente la populatia indigend britanica, Bi au incercat si-i menfind unitatea de familie, dar spatiul de locuit s-a dovedit a constitu o problema. Case mati si vechi erau disponibile in cartierele marginase; mutarea in zone mai centrale insemna adesea mutarea in case mai mici si renuntarea la familia largita, Copii sud-asiatici niscui in Marea Britanie de azi, se confrunta cu doua culturi foarte diferite. Acasd, parinti lor pretind si se asteapta la conformism fat de normele de cooperate, respect si loialitate fafa de familie. La scoala li se cere sa urmareascd suecesul scolar intr-un mediu social competitiv si individualizat, Cei mai multi preferd 88-5i organizeze vieta domestica si personal dupa trasaturile subculturi lor, intrucat prefuiesc relafiile apropiate, asociate cu viata de familie traditionala. Dar contactul cu cultura britanicd a produs si schimbari. Tinerii de ambele sexe cer tot mai mult si fic consultati in privinta aranjamentului casdtoriei lor. ‘Coeziunea familie asiatice, att in interiorul grupurilorasiatice din Marea Britanie cit sin farile asiatice de origine, constituie inc subiectul unor ample discutii. Francis Fukuyama (1994) a susfinut ideea de capital social” creat de familia asiatica — forme de intrajutorare mutual functionale intre familiile din file asiatice. in opinia sa, un asemenea capital social este unul dintre factorii principali in promovarea dezvoltirii economice rapide in societatile asiatice cum ar fi Taiwan, Hong Kong si Singapore. Cu toate acestea, aga cum formele traditionale de familie asiaticd sunt puse la incercare in Anglia, la fel se intémpl& si in statele asiatice insele. Rata divorturilor este in curs de crestere in tarile sus-mentionate, in timp ce cea a natalitati scade (vezi fig. 7.1.) Dezvoltarea economicé, plus democratizarea crescanda, incep si genereze un inalt grad de individualism si exercita presiuni in sensul unei pronuntate egalitatiintre sexe. Faniliile de negri Famille de antilezi din Anglia au la randul lor o structur’ diferits. Exist& mult mai pujine femei de ras neagrd intre 20 si 44 de ani, care locuiesc cu un sot, deca femei albe din aceleasi grupe de varst&. Acelasi hucru se intampla cu femeile afro- americane din Statele Unite, unde acest fapt a dus la dezbateri aprige. Cu 30 de ani fn urmé, senatorul Daniel Patrick Moynihan descria familiile de negri ca fiind dezorganizate” si prinse intr-o,,incurcéturg patologica” (Moynihan, 1965), 160Diferentele dintre trisdturile famililor albe i negre din Statele Unite au devenit ‘mai pronunfatc la inceputul anilor °60, cdnd a fost intreprins stadiul lui Moynihan. fn 1960, 21% dintre familile afro-americane erau conduse de femei; printre famille de albi, proportia cra de doar 8%, In 1993 accast proportie crescuse la pesie 58% pentru familiile de negri in timp ce la famille de albi ajunsese la 26%, Famille conduse de fernei, sunt reprezentate de cele din in randul negrilorsaraci. Ameticanii de origine africana din cartierele origenesti nu au cunoscut indeajuns imbunatatirea conditiilor de viata de-a lungul ultimelor doug decenii: majoritatea trebuic si se multumeascd cu slujbe slab platite sau sunt in somaj mai mult sav mai putin permanent. In aceste imprejurari, sansele de a mentine continuitatea in relafile maritale sunt mici. Aceiasi factori par s& actioneze si in cazul familiilor de negri din cartierele sarace ale Londrei si in alte orase din Marea Britanie. Nu trebuie s4 vedem situatia familiilor de negri doar intr-o umini negativa Relatiile largite de rudenie sunt importante in interiorul grupurilor de amerindieni — mult mai importante fata de legaturile maritale decat in majoritatea conuitatilor de albi. O mama care conduce singura o familic este foarte probabil c& are mai multe rude pe care se bazeaz. Aceasta contrazice ideea c& parinfii negri singuri si copiii Jor formeaza in mod necesar familii instabile. O proporjie mult mai mare de familii afro-americane conduse de femei au si alte rude cu care locuiesc impreund, decét in cazul familiilor de albi conduse de femei Figura 7.1.—Convergenta: ratele divorfului si natalitagii in Orient si Occident (calele pentru diferitete fri nu sunt comparabile; rata natalitajii se referd la numdral mediu de copii pe cap de femeie) Sursa: Statistica nationala, World Bank, dupa The Ecouomist, 28.05.1994, p.77. 161in cartea ei Lifelines (1983), Joyce Aschenbrenner a oferit o imagine repre- zentativa a relatiilor de rudenie extinse din familiile afro-americane. Aschenbrenner a dat o noua perspectiva atat asupra tipurilor de familie de albi cat si de negri din Statele Unite, ca urmare a muncii de teren pe care o desfasurase mai inainte in Pakistan. Din punctul de vedere al pakistanezilor, familia alba din Statele Unite pirea slaba si ,dezorganizata”. Ei nu infelegeau cum un singur cuplu, cu atét mai putin un singur parinte, putea s& ereascé copii. Priveau cu neineredere practica dea plati o baby-sitter string in timp ce parintii erau plecati de acas8. Unde erau unchii si bunicii? De ce nu erau fratii femeii la indeménd ca sd o ajute dacd ramanea sd-si creasc& copii singura? Modul in care ei concepeau familia era mai aproape de situatia famniliilor afro-americane decat de structura obignuitd a familici albilor. Aschenbrenner sugetea7s cd discutiile despre familiile de negri s-au concentrat prea mult asupra relatiei de cAsatorie. Accentul corespunde importantei primordiale ‘a cdsatoriei in societatea modemé, dar aceasta relatie nu formeaza in mod necesar si structura familici de negri. {n majoritatea societitilor care includ familii largite, telafii ca aceea intre mama si fiicd, tat si fiu, frate i sord, pot avea mai multd importanta sociald decat cea dintre sot si sorie DIVORTUL SI SEPARAREA iN OCCIDENT Cresterea ratei divorturilor Timp de secole, in Occident cdsatoria a fost privita ca fiind practic indisolubila. Divorturile erau pronuntate doar in cazuri foarte rare, cum ar fi neconsumarea cisdtotici, Mai existd ins& fri industrializate care nu recunose divortul nici in prezent Dar acestea sunt exemple izolate. Majoritatea farilor au evoluat rapid in directia facilitarii obtinerii divortului. Asanumitul sistem adversarial a caracterizat de fapt toate fSrile industrializate. Pentru a obine divortul, unul dintre sojitrebuie si adued acuzatii (de exemplu, violenta, pardsirea domiciliului sau adulter) celuilalt. Prima lege a divorfului din vina ambelor parfi” a fost introdusa in unele fri pe la mijlocul anilor °60. De atunci, multe state occidentale au procedat la fel, desi detaliile variaza jin functie de natura fiecdreia, In Marea Britanic, Legea de reforma a divorfului, care faicea ca divortul s& poati fi obtinut mai usor si continea prevederi din vina ambilor sofi”, a fost adoptata in 1969 si a devenit efectiva in 1971. Principiul din vina ambilor soti” a fost int&rit printr-un nou amendament adoptat in 1996, Antre 1960 gi 1970, rata divorfului in Marea Britanie a crescut constant cu 9% pean, dubldndu-se practic la ficcare decada. Prin 1972, se dublase din nou, in parte carezultatal legit din 1969, care permitea divorful multor persoane a clror c&sétorie cera de mult,,stinsa”, Din 1980 rata divorturilor s-a stabilizat intru-cdtva, rimandnd totusi foarte ridicata fala de orice perioada precedenti (Clark gi Haldane, 1990; vezi tabelul 7.1.) Divorful are un impact tot mai puternic asupra viefii copiilor. S-a estimat c& aproape 40% dintre copii nfscuti in Marea Britanie in anii °80 vor fi la un moment 162‘1 Finlanda 25 Suedia 25 Belgia 21 Austria 8 20 Olanda 20 Franja s 1g Germania 19 Luxemburg rp Portugalia 12 Grecia ¥ or Spania 07 alia 04 Media fn Comunitatea Europeans 18 Sursa: Eurostat, dup Social Trends, 1996, p. dat, inainte de maturitate, membri unei familii cu un singur parinte. Desi 75% dintre femeile $i 83% dintre barbatii divortati se recasétoresc in mai pufin de trei ani, ei vor ficrescut totusiintr-un mediu familial. Rata divortului nu este, in mod evident, un indiciu direct al nefericirii conjugale. Pe de-o parte, rata divortului nu include persoanele care traiesc separal, dar nu au divortat legal. in plus, oamenii nefericiji in casatorie pot prefera si locuiasca impreuna, deoarece cred in valoarea cAsdtoriei sau isi fac probleme legate de consecintele emotionale sau financiare ale unei eventuale despartiri, sau vor si rimand impreuna ca s4 ofere copiilor un .cimin” familial. De ce devine divorful un lucra atat de obisnuit? Mai multi factori sunt in cauzd, legati de schimbarile sociale semnificative. Cu exceptia unei mici proportii de oameni instariti, cdsitoria azi nu este legatd de dorinta de a perpetua proprietatea si statutul din generatic-in-generatie, Pe masura ce femeile au devenit independente economic, casitoria a cApatat tot mai putin deca inainte forma unui parteneriat economic necesar. Prosperitatea generala sporitd inseamné c& este mai usor s&-ti faci o gospodiie separati, in caz de yee matrimonial, decat se credca in trecut; faptul c& acum Au mai este atasat an stigmat divortului, este in parte urmare a acestor evolutii, dar le confer si un nou impuls. Un alt factor important este cresterea accentuat’ a tendinfei de a evalua cdsitoria prin prisma nivelului de satisfactie personala pe care-| ofer. Rata in erestere a divor{ului nu pare s& indice o profunda insatisfactie in cadrul casatoriei ca atare, ci o hotarare sporité de a o transforma intr-o relatie compensatorie 51 satisficdtoare. 163Aicis-aincheiat cisatoria mea? Experienfa divorfului Este extrem de dificil de trasat o linie de demarcatie intre avantajele sociale si costurile nivelului ridicat al divorfurilor. Atitudinile mai tolerante inseamind c& unele cupluri pot pune capat unei relatii nesatisfAcdtoare fird si infrunte ostracizarea sociald. Pe de alti parte, destramarea cisttoriei este aproape intotdeauna insotita de un sires emotional si poate crea dificultati financiare pentru una sau ambele pai Desparfirea Diena Vaughan a analizat relatiile dintre parteneri in cursul separatiei sau divorfului lor (Vaughan, 1986). Ea a intreprins o seric de interviuri eu peste 100 de persoane separate sau divorfate de curdnd (in special din mediile burgheze), pentru a descrie trecerea de 1a locuitul impreund la locuitul separat. Notiunea de desparfire se referi la desprinderca dintr-o relatie intima de durata. Ea a descoperit c& in multe cazuri, inaintea instrindri fizice avusese loc separare social ~ cel putin unul dintre parteneri pomnise pe un drum now in viat’, devenind interesat de obiective noi si fcdndu-si prieteni noi intr-un context fn care celdlalt nu era prezent. Aceasta implica de obicei mai multe lueruri, cum ar fi a avea secrete fad de celalalt ~ mai ales, atunci cénd era vorba si despre o relatic sentimentala, 164Dupa cercetarile lui Vaughan, despartirea este adesea neintentionala in faza de inceput. Un individ — pe care il numeste inifiator — devine mai putin satisficut de relatia existent decat celélalt si-sierecaza un.,eritoriu” independent de activitatile pe care cuplul le desfisoard impreund. Cu catva timp inainte de aceasta, initiatorul poate s4 fi incercat fara succes si-i schimbe pe partenerul siu, sd-| facd s& se comporte intr-un mod considerat acceptabil, s4-si creeze interese comune etc. La ‘un moment dat, inijiatorul simte c& incercarea sa a esuat si ci relatia este funda- mental ratata. Din acest moment, acesta devin preocupat de felul in care relatia sau partenerul se dovedesc a fi nesatisflicdtoare. Vaughan sugera ca acesta este procesul opus ,,indrgostiri” de la inceputul relafiei, cand individul se concentra asupra trasiturilor atractive ale celuilalt, ignorandu-le pe acelea care ar fi putut paréa mai iifin atractive. Initiatorii care se gandese serios la despartire discuta de regult pe larg relatia lor cu ceilalti ,,facdnd comparatii®, Prin aceasta ei cintaresc costurile si beneficiile separdrii. Pot si supraviejuiascd pe cont propriu? Cum vor actiona prietenii si fa- milia? Vor suferi copii? Va fi independent(a) financiar? Dup§ ce s-au gandit la toate acestea 5i la multe allele, wail botiase s8 wai acurde v yausd celatici lor, Pentru vei care recurg la separare, aceste discutii si cliutiri fi ajutd si fic mai putin intimidati de ideea despairtirii, s4 se convingi c& fac ceea ce trebuie. Majoritatea initiatorilor se conving ca responsabilitatea fata de sine insusi este mai importanta decat devotiunea fata de celalalt, Desigur, despirjirea nu este intotdcauna provocaléi de unul dintre parteneri, Celélalt partener s-ar putea si fi decis si el cd relatia nu mai putea fi salvata. fn unele situatii are bruse loc o inversare de roluri. Persoana care voise Ia inceput si salveze relatia puna capat, in timp ce initiatorul doreste s-o continue. Schimbarea de atitudine Diferenfele substantiate de clas& par si existe in reactiile fay de schimbarea caracterului vietii de familie si rata ridicata a divortului. in cartea ei Families on the Fault Line (1994), Lillian Rubin intervievat, in profunzime, membrii a 32 de familii apartinénd clasei muncitoare. Fatd de familiile din clasa mijlocie, a observat c&, paring din clasa muncitoare tindeau si fie mai traditionali, Normele acceptate de patingi din clasa mijlocie, cum ar fi exprimarea dragostei sexuale premaritale, sunt dezaprobate pe seard larga de familiile de muncitori, chiar dac& acestia nu sunt religiosi. In familiile de muncitori existi de aceea un conflict acut intre generati Tinerii din studiul lui Rubin au fost de acord c¥ atitudines lor fats de comportamentul sexual, cisdtorie si diferentele de gen sunt deosebite de cele ale patingilor lor. Dar ei au insistat pe ideea cd mu sunt preocupati doar de céutarea placerii. Pur si simplu se disociaza de valorile generatici varstnice. Rubin a descoperit c& tinerele femei pe care le-a intervievat nu-si exprimau lar parerile in legiturd cu cdsdtoria lor asa cum se intémplase cu generafia printilor 165lor. Ele erau perfect constiente de lipsurile barbatilor si vorbeau despre optiunile de care dispun, cat si despre posibilitatea de a-si tri viata din plin si mai deschis decat 6 fficuserd mamele lor. Progresul general al atitudinilor barbatilor nu era insi la fel de mare, Cercetarea lui Rubin s-a desfagurat in Statele Unite, dar concluziile ei coincid si cu cele ale cercetétorilor din Marea Britanie si din alte fri europene. Helen Wilkinson si Geoff Mulgan au desftigurat doud studi extinse asupra barbatilor si femeilor cu varste intre 18 si 34 de ani din Marea Britanie (Wilkinson, 1994; Wilkinson siMulgen, 1995). Ei au descoperit cd aveau loc schimbiiri majore in opiniile femeilor, Iindeosebi, si cA valorile generatiei 18-34 de ani contrastau in general, cu cele ale generatiei varstnice din Anglia. in randul femeilor se manifesta o .dorinté de autonomie si afirmare personal, prin intermediul muncii ca si al familiei, cat si cultivarea riscului, interesului pentru aventura si al schimbarii.” fn acest sens existé ‘ convergenta sporitd intre valorile traditionale ale barbatilor si valorilor relativ noi ale femeilor. Valorile generafieitinere, sugerau Wilkinson si Mulgan, au fost determi- nate de mostenirea libertatilor lor, interzisd fn bund masurd generatiilor anterioare libertatea femeilor de a lucra, de a decide in legituri cu propria lor reproducere, libertatea de miscare pentru ambele sexe si cea de a-si defini propriul stil de viatd. Aceste libertiti duc la 0 mai mare deschidere, generozitate si tolerant; dar ele pot produce si un individuatism exprimat, egoist si lipsé de incredere fata de ceialti. Dintre cei inclusi in esantion, 29% dintre femei $i 51% dintre barbati doreau ,.s& amine cat mai mult posibil si aiba copii”. Dintre femeile din grupa de varst® 16-24 de ani, 75% eredeau cX pirintii singuri pot creste copii la fel de bine ca gi un cuplu. Studiul conchidea cd, atét pentru femei cat si pentru barbati, cAsatoria igi pierdea din atractivitate in acest grupa de varstd, Divorful si copii Efectele divortului parintilor asupra copiilor sunt greu de estimat, Dacd exist un conflict intre parin{iinaintea separari, varsta copiilor in acel moment, daci au sau ‘nu frafi si surori, disponibilitatea bunicilor gia altor rude, rélatiile copiilor in cauzi.cu fiecare pirinte in parte, cat de freevent continua si-si vada ambii parinti, toate acestea si inci alte influente pot afecta procesul de adaptare. intrucat copii ai caror pitingi au o cisitorie nefericité dar stau impreund pot fi afectati de tensiunea care rezultd din aceasta situatie, afirmarea consecintelor divortului asupra copiilor poate fi de dou ori mai dificil Cercetirile indica faptul cd, adesea copiii suferd pronuntate anxietiti emotionale dup8 separarea parintilor lor. Judith Wallersteein si Joan Kelly au studiat copiti 60 de cupluri separate din Marin County, California (Wallerstein si Kelly, 1980). Ele i-au contactat pe copii in momentul in care divortul era pe rol la tribunal, un an gi jumatate mai tirziu si dup’ alti cinci ani, Conform afirmatiilor autoarelor, aproape tofi cei 131 copii implicati suferisera puternice tulburari emotionale in perioada 166pArinjilor. Copiii de varst& prescolara erau confuzi si speriagi si aveau tendinta si se invinuiasca de despairfrea parinfilor. Copii cu varste mai mari erau capabili s& inteleaga motivele divortului parinjifor lor, dar de cete mai multe ori erau profund ingrijoratiin Iegaturd cu efectele acestuia asupra viitorului lor si-si exprimau adesea sentimentele de futic. La sfirsitul perioadei de cinci ani, cercetétoarele au descoperit cd dowd tteimi dintre copii acceptau viafa lor de-acasi si obligatiile lor extradomestice, O treime rimaneau evident nemulfumiti de viafa lor, erau victime ale depresiilor si ale sentimentului de singuratate ‘Wallerstein sia continuat studiul asupra aceluiasi grup de copii umiirind 116 dintre cei 131 dela inceput pang la adolescenfa, prin interviuri dupa 10-15 ani. Interviurile au demonstrat ed acesti copii mentionau amintiri si sentimente legate de divortul parinjilor Jorin propriile lorrelatii sentimentale, Aproape tti simfeau cd suferisera intr-un fel sat. altul de pe urma greselilor parintilor lor. Majoritatea isi exprimau speranta de a obtine rezultate pe care parinfii lor nu le atinsese: anumite bunuri materiale, 0 cAsatorie solid, bazata pe dragoste si fidelitate, Aproape jumatate din grup au pasit in maturitate ca, tineri barbati si femei ingrijorati, nerealizati, suferind de subestimare de sine, uneoti chiar furiosi”. Desi mulji dintre ei s-au casatorit la réndul lor, amprenta divortulti parintilor lori-a insott in viatd. Cei care pareau sa se descurce cel mai bine erau ajutati adesea de relafiile lor cu unul sau ambii parinfi (Wallerstein si Blakeslee, 1989). Martin Richards (1995) a analizat o largi gam& de materiale de cercetare, provenind din Marea Britanie, Statele Unite, Australia, Noua Zeelanda si alte (ti privitoare la impactul separarii parinilor si al divorjului asupra copiilor. Aceste cercetdri, sustinea el, au produs un ansamblu de coneluzii convingatoare. Copii din medii sociale asemanatoare, ai c&ror p&rinti sunt separati sau divortati, prezint& diferente mici dar constante in viata [or ulterioard, fata de copii ai ror parinti raman impreund. in medic, ci au un nivel de autoapreciere si de rezultate scolare mai sc4zute ca adulti, schimba slujbele mai des si au o inclinare mai mare catre divort. Oricat de consistente ar fi, aceste concluzii sunt departe de a fi usor de interpretat Unii copii ai cAror parinti au divortat au succese scolare si nu prezentau seme distincte de autosubapreciere, Dimpotriv’, mulfi copii ai cétor parinti rimén impreund au copilitii nefericite, se descured cu greu la scoal si sunt lipsifi de realizari in viaja profesional, O dificultate de baza in interpretarea rezultatelor cercetiiii este dat de faptul cd urmatirea pe termen lung a unor asemenea studii se referd prin definitie la trecut. Atitudinile fata de divort se schimba rapid. Cu cétiva ani in urmé divortului fi era atagat ume mai grave decdit a cApitat astizi. Ca si atitudinile fapl de divor, chestiu precum bundstarea si asigurarea locuintei, posibilitatea de a ingriji copii cat si alti factori pot avea efecte importante. Existd oarecare dovezi — desigur, departe de a fi coneludente ~ care sugereazii ca separarea si divorful au mult mai pufine efecte negative in Peninsula Scandinava, care are un sistem bine stabilit de asistenta social, dect oriunde in alta parte. 167Figura 7.2. Familiile conduse de un singur parinte, ca procent din toate familiile cu copii dependenti, in Marea Britanie ‘Sursa: General Household Survey, Biroul Recensémintelor si Statsticilor populatie, ddupi Social Trends, 1996, p. 54 Decat sa intrebam pur si simplu, daci separarea si divortul au afectat copiii, ar trebui sd surprindem probabil natura schimbitoare a familici, in functic de balanta nesigurd a costurilor 9i beneficiilor. Probabil c& nu doar prezenta sau absenta oclor doi piringi in viata copilului este importanté, ci si stilul si confinutul atitudinii parintesti. Copiii par si crease’ mai hine atunci cénd sunt iubiti, cénd paringii au autoritate, dar nu para fi autoritari si cand paint sunt sensibili lanevoile lor (Amato, 1993). Divortul, desigur, poate face dificil mentinerea unui astfel demod de educatie, dar sineinfelegerile dintre parinjii care rman impreuni pot avea consecinte nefaste pentru copii. Familiile cu un singur parinte Familiile cu un singur parinte devin din ce in ce mai obisnuite, Marea majoritate sunt conduse de femei, intrucat sofia e cea care obtine, de regulé, custodia copiilor in urma divortului (intr-o micd proportie de familii cu un singur parinte, individul, care se pare femeia, nu a fost casiitorita niciodata). in Marea Britanie exist azi, peste un milion de familii cu ua singur parinte si numairul lor continua sd creasci (vezi fig. 7.2.) Asemenea familii cuprind cam o cincime din totalul familiilor cu copii dependenti, In general ele se numard printre cele mai sSrace grupuri din societatea contemporand. Multi parinti singuri, fie c& au fost cisatoriti vreodati sau nu, inc’ mai trebuie s& infrunte dezaprobarea societitii sau nesiguranta economicd, Termeni mai vechi si ‘mai sententiosi cum ar fi ,sotie pardsita” sau familie fard tata” sau ,casd destramat tind totusi sa dispara Categoria familiilor cu un singur parinte prezinté o mare diversitate interna. De exemplu, mai mult de jumatate dintre mamele vaduve sunt proprietarele unei locuinte, dar marea majoritate a mamelor necisitorite locuiesc cu chirie. A fi parinte singur este un statut in curs de schimbare, ale cdrui granite nu sunt tocmai clare. in.cazul unei persoane care a rimas vaduva, schimbarea este clari ~ desi chiar si aici cineva poate si fi trait in realitate pe cont propriu cétva timp, in cazul in care partenerul s-2 168aflat in spital inainte de a deceda. Aproximativ 60% dintre familiile eu un singur parinte, in prezent, s-au format totusi in urma separitii sau a divortului. In asemenea cazuti, indivizii pot locui tmpreund sporadic inca o perioad destul de indelungata Asa cum remarca 0 mama singurd: Cred c& e nevoie de ceva timp ca s& te impaci cu ideea de a fi o mama singur’, in cazul meu, am acceptat ceea ce sunt abia in ultimul an, Cred c& mai inainte mi-am inchipuit mereu cA ne-am putea implica, dar spoi el s-t recdsitort si eu a trebuit si renunt, M-am simfit groaznic atunci, dar acum cred cé a fost cel mai bun Iucru care se putea intimpla, deoarece m-a ficut si ma fmpac cu propria mea viatd (Citat din Crow $i Hardey, 1992, p. 149) Cei mai multi nu dorese s& devin’ paringi singuri, der exista si o minoritate tot ‘mai numeroasa care opteazi pentru aceasta si care se hotirise si aiba unul sau mai ‘mulfi copii fra ajutorul unui sot sau partener. ,, Mamele singure prin opfiune” este 0 descriere corecti pentru unii pirin{i singuri, de regula cei care poseda suficiente resurse pentru a se descurca favorabil intr-o familie cu un singur parinte. Dar pentru majoritatea mamelor celibatare sau necdsitorite, realitatea este diferita: exist o strdns& corelatie intre rata nasterilor in afara casdtoriei si indicatorii de siracie si lipsuri sociale. Asa cum am vaizut mai sus, aceste influenfe sunt foarte importante pentru explicarea procentului ridicat de familii cu un singur parinte in randul famililor provenite din medii amerindiene in Marea Britanie, Tatil absent” Perioada dintre sfarsitul anilor 30 si anii °70 a fost numiti uneori ca fiind cea a -tatilui absent”. in timpul celui de-al doilea rizboi mondial, mul tafifsi vedeau rar copiii din cauza serviciului lor militar. in perioada de dupa rézboi, intr-un mare procentaj de familii, majoritatea femeilor mu erau salariate si st3teau acasi ocupandu-se de copii, Tata era cel care céistiga painea zilnicd, asa c& era plecat la munca toaté ziua; prin urmare igi vedea copii doar seara sila sfarsitul siptimanii, O dati cu cresterea recent a ratei divorturilor sia numérului de parinti singuri, tema ,,tatal absent” a ajuns si capete alt sens. Acum se referd la tafii care, in urma, separarii sau divorfului, fie c@ au contacte rare cu copiii lor, fie e& pierd definitiv legatura. Atat in Marea Britanie, ct i in Statele Unite, care detin unele dintre cele mai inalte rate ale divortului din lume, aceasta situafie a produs discutii aprinse. Proporfia in crestere a famililor fara tatd a fost considerata ca fiind la originea unor diversitati de probleme sociale, de la cresterca criminalititii la amplificarea galopantd a pensiei alimentare. Autorii americani care au luat parte activa la aceasté dezbatere au avut o mare influent’ asupra discutiilor in aceeagi problema in Marea Britanic. In cartea sa Fatherless America (1995), David Blakenhorn sustine ci socictitile cu o inaltd rata a divortului se confrunta nu doar cu pierderea tatalui, ci cu erodarea nofiunii insigi de paternitate, cu consecinte dezastruoase, deoarece multi copii cresc astazi fara o prezenta de autoritate, careia sa i se adreseze in momentele 169dificile. Casdtoria gi paternitatea in toate societifile pand in prezent, asiguri o modalitate de canalizare a energiilor sexuale gi agresivitatii barbatilor. in lipsa lor, aceste energii se pot exprima prin criminalitate si violenga. Asa cum se exprima autorul unei recenzii a cartii lui Blakenhorn, ,e mai bine sé ai un tat care vine acasi de la 0 slujbi nu tocmai plicutit si bea o bere in fafa televizorului, decdt si mu ai un tat deloc” (The Economist, 6.04.1995, p. 121) Asa sd fie oare? Problema tatilui absent se suprapune peste cea, a efectelor divortului asupra copiilor iar aici, dup cum am vzut, implicatile dovezilor disponibile sunt departe de a fi clare. Asa cum acelasi autor spunea, ,Oare un tata huligan nu produce fii huligani? Nu fac unii tati mai mult rau familiei lor?” Argumente relevante in aceasté controversi ne parvin din Suedia, (practic singura tard din Europa occidentala in care rata natalitétii a erescut incepand cu 1970). Aproximativ jumatate din copiii care se nasc in Suedia au mame necasatorite (vezi tabclul 7.2.) Bee Mr En ns en en ee gee) ee cones a Procentajul nasterilor _Procentajul familiilor femeilor necisitorite _conduse de un singur pirinte Tara 1960 1990 1960 1998 Maree Britanie, 5 28 6 3 Siatele Unite 5 28 9 2B Canada 4 24 9 15 Danemarea 8 46 " 20 Franga 6 30 9 12 Germania 6 ut 8 4 Talia 2 6 na. na Olanda 1 u 9 15 Suedia "i a 9 13 Su'sa: Biroul Statelor Unite pentru Recensimant, Statlstical Abstract of the United Sates, 1993; Constance sorentino, ,The Changing Family in Intemational Perspective", Monthly Labour Review (Martie 1990), pp. 41-58. Din Sara McLanahan si Gary Sandefur, Growing Up with a Single Parent What Hurts, What Helps" (Harvard University Press, 1994) Dintre acestia, 19 copii din 20 se nase in familii cu tata, dar multi vor ereste fara lajii lor intrucat jumatate dintre casatoriile suedeze se termina cu un divort, iar parintii necasitoriti se despart mult mai usor decat cei casatoriti. In 1994, 20% dintre copii suedezi se aflau in familii cu un singur parinte, Cercetarile in Suedia acorda prea puind importanta problemelor sociale cérora se presupune ci le produce lipsa tatilui S-ar putea ca aceasta si se datoreze faptului cA, in societiti precum Marea Britanie sau Statele Unite, sardcia mai curdnd decat familia se afld cu adevarat, la originea, ctiminalitsti si violenfei; de exemplu in Suedia, ajutoarele sociale consistente fac ca 170familiile cu un singur parinte si nu cada de indatd in saracie. in 1994 doar 6,8% dintre copii suedezi tréiau in familiicu salariul sub venitul mediu, adica o proportie mult mai scdzuti decat in Marea Britanie sau Statele Unite (The Economist, 9.09.1995), SOTI RECASATORITI $i PARINTI VITREGI Recisatorirea Recasatorirea poate avea loc in imprejurari diferite. Unele cupluri recdsatorite au sub 30 de ani si se poste ca nici unul si nu adued vreun copil in noua relatie. Doi parteneri care se re tre 30 de ani, 40 sau 50, pot aduce unul sau mai multi copii din prima casatorie, care st locuiasca impreun cu noul sau noua partenerd Cei care se recAsatorese si mai tarziu pot avea copii adulti, care nu mai vin s& ocuiased cu périnti in noua familie, Pot apare si copii in cadrul noii cAsitori, Fiecare dintre partenerii noului cuplu pot si fi fost mai inainte singuri, divortagi sau vaduvi, putindu-se ajunge pani la opt combinatii posibile. De aceea, referirile cu privite la recdsatorire se pot face doar cu mare grija, desi este utilé formularea unor observatii generale. in 1900, aproximativ noua zecimi din toate cAsitoriile din Marea Britanie erau incheiate pentru prima data. Majoritatea rec&satoriilor implicau cel pufin un partener vaduv. O dat cu cresterea ratei divorturilor, nivelul recdsatoriilor a inceput sé creasca, iar un procent tot mai mare de recdsatorii s& afecteze persoane divorfate, In anii °60, rata recsitoriilor a crescut rapid, prelungindu-se cAtre sParsitul anilor 80 gi inceputul anilor’90. Azi, in 28% dintre césatorii exist& cel putin o persoandi care a mai fost casditorit, Pand la varsta de 35 de ani, majoritatea recisdtoriilor afecteaz persoane divoriate Mai tarziu, creste proportia de cAsitorii cu vaduvi sau vaduve, iar pe la 55 de ani procentul acestor recasitorii este mult mai mare decit cel care urmeaza divorturilor. Oricat ar pitea de ciudat, cel mai bun mod pentru a-si spori sansele de a se cisitori, pentru ambele sexe, este de a mai fi fost cisditorit inainte! Persoanele care au mai fost cAsitorite gi au divortat au mai multe sanse sa se recisdtoreascd decat cele singure din grupurile respective de varst& care dorese Jitoreasca pentru prima datd. La toate nivelele de varstd, barbatii divorfati se recisdtorese mai usor decat femeile divortate; se recasitoresc trei din patru femei divorfate si cinci din sase birbati divorfaji. Statistic vorbind, cel putin, recdsatoria are mai putin sueces decat prima csatorie. Rata divorqurilor in urma celei de-a doua casdtorii este mai fnaltd decat cea de dupa prima cisitori Aceasta nu inseamnd ins ci recasatorirea este sortité esecului. Cei care au fost divortafi pot avea mai mari agteptdiri de Ia csftorie decat cei care nu au fost deloc. De aceea, ei pot fi mai curind gata sf renunfe fa o casftorie nowa decat cei care s-au cAsatorit pentru prima data. Este posibil ca recdsatoriile care rezisti sd fie ‘mai satisfc&toare, in edie, decit primele 71Fami le vitrege Familia vitrega poate fi definiti ca o familie in care cel putin unul dintre parteneri este pirinte vitreg. Avand in vedere aceasta definitie, numiirul de familii vitrege devine mult mai mare decat reiese din statisticile publice, intrucat acestea se referd de regula doar la familie cu care locuiese copii vitregi. Multe persoane recisitorite devin paring vitregi ai ciror copii fi viziteaza cu regularitate, dar cu care nu locuiese impreund permanent, O trésditurd suplimentard este adopfia, Brenda Maddox a estimat cA mai bine de o treime din toate adoptiile din Statele Unite au ca obiect copii vitregi. In Marea Britanie proportia este mai mica, dar continua s& creasca. Adoptia este 0 metods prin care un parinte nebiologic compenseaza intr-un fel legatura genetica printr-o declaratie publica de inrudite cu copilul. Paringii adoptivi atat au drepturi legale, eft si oligati fff de copiti lor in cazulaltor paringi adopt westea lipsese, iar relatia lor cu copiii vitregi durcaz3 atat cat dureaza si cdsitoria. In functic de legile din ficcare tard, dack pirintele biologic dintr-o familie vitreg decedeazi sau divorfeaza de parintele vitreg, acesta nu capita drepturi legale sau custodia copilului. Chiar dac& un copil a locuit cu un pirinte vitreg mai mulfi ani, dac& parintele natural decedeazi, cel vitreg are putine sanse in fata legii, dac& celdlalt parinte natural mas doreste s4 obtin’ custodia lui in familiile vitrege tind sa apara anumite dificultati. in primul rand, mai exist de obicei un parinte natural, care Jocuieste in alt& parte si a cArui influent asupra copilului saua copiilor poate rmane puternic’. inal doilea rand, relatile de cooperare intre indivi divortai se tensioneaza adesea, in cazul cdnd unul sau améndoi se i Iwim cazul unei femei cu doi copii care se recisitoreste cu un birbat, care la rndul lui are doi copii gi locuiese cu to{ii impreund. Daca paint din afara” insist s& fie vizitati de copiii lor la fel ca gi mai inainte, vor fi exacerbate tensiunile majore aparute in cursul stabilirii unei astfel de familii noi. De exemplu, se poate dovedi imposibit ca familia now si se intélneasc® in plen la sfarsitl siptimanii inal treitea rand, familiile vitrege unese copii provenind din medii diferite, care pot avea agteptiri diferite asupra comportarii potrivite in interiorul familie. Intrucdt ‘majoritatea copiilor vitregi ,apartin” de dow’ familii, probabilitatea conflictetor dintre obiceiurile si conceptiile lor este considerabilé, Tat cum igi descrie o mama propria experient {infruntat in urma separarii: , dupa problemele pe care le-a Sentime ide vinovatie este dominant. Nu poti face ceea cea fi fScutin mod normal ‘cu copilul tu, aga cf te simi vinova, dar dacé a oreactie normala site inurl, te simi vinovat si pentru asta. Te temi intotdeauna cf esti nedrept. Tal fice ei vitrege in opoziie cu mine nu eram de acord, iar el spunea cé o cicdlese daci inceream si 0 disciplinez. Cu cat el pirea simu facd nimic ca sf o modeleze, cu atit maicicdlitoare paream eu... imi doream si-i pot oferi ceva, si fun viaf ei ace clement care lipsea, dar probabil cf mu eram destul de flexibilé (Smith, 1990, p. 42). 172