ATENTIE 1 Protocalul incepe efectiv de | a «de la .Retineti ca un minim obligatoriu pentru fiesare., zi". Deci incepet lectura s8 mai intdi de ia pag. ) Si pina a sfirsit, dupa care cititi de la pag. 1 na la pag ' WR, nisscunti taney cimatsenate: evans (ITE S25 CSA SN od anil [-r18-9 = pir ad = Ve : Companentele pot fi gasite 3! schizitionste din urmstoarale surse : je la firma BIOSANO (0742.325,908) Ia pungi de 1 kg Uloiul de céitin’ produs al frmei Hofigal Bucuresti la sticute de 100 mi (mai rentabil) de ‘a Farmacia TEL ‘a firma Biovita cin Oly: 0740.182.202 (este mal iettin, respectd crterile de siourants ~ presat a ele solare si pistrat in recipiente brune = gi este decantat. deci nu mai contine acizi grasi saturat) - Fulgil de cereale negerminate comarca ia Sanovita (0250 776 233) sau la DRIED FRUITS (0350 800.00 - Orez NEGRU, quinoa NEGRU. fasole NEAGRA, linte NEAGRA, seminte de chia NEGRU se achizitoneaza ¢ ls firms DRIED FRUITS {comancs 's 350,600.07) = Budra de roscove (carob, ceratonia) comand la Sanovita 0250.776 333 - Susanul NEGRU comandé ls DRIED FRUITS (0250,800.001) = Silimarind exietd in TOATE Farmecile gi Platzrurie cin Roméria, Cautati preteraell pal Recomand produsul Silivit F dela firma Vita Cara 021.316.17.17 singura firma care face Slimarina curata - Curcumin isinonim ‘Turmeric’) se achicitioneazd de la firma ORIED FRUITS sub fora de pudra, find mei (comands is 0260.404.984), sau (si mai bine) cAutall pastisle de Curcumin 95 de 500 mg, de la firma Jarrow Gheara diavelulul pasiile se 500 mg, frma recomandata DACIA PLANT. Comanda !a 0288.283.063 Pastle de 500 mg. Praducetor recomancat 5 ing facientul va respecta cura jj /, (pag. ( ,.(\") + componentele bifate de mine ale »planulul (698.56 59 ) =Protocol 35.1. "Ne g8sim chiar In mijocul celei mai mari epidemil auto-provorate care a cuprins lumea, adic maladia angeroasa’ (Dr, David Servan Schreiber - USA), "Boala secolulul XX", reprezinta o dezvoltare haotic&, anarhica si necontroiat de celule. care provin dintr- lun organ sau jesut, cu rasunet grav (metabolic, endocrin, de compresiune etc.) asupra intregulul organism, mergand deseori pana la deces. Trebuie rejinut referitor la cancer cd este © boala degeneratv’, aparuta in primul rand (dar nu numai) datarta carentelor vitaminice, de minerale $i a intoxicatilor cu substanfe chimice existente in alimente, dacd acestea se perpetueaza pentru periaade sermnificative de timp, veriabile de lao persoana la alta, dar de regula extinse pe o perioada mai mare de 6 luni. Boala este cunoscutd din cele mai vechi timpuri, dar ca o raritate, descoperitie arheologice demonstrand ‘eonctenfa ei ehiar gi la mumila agintana Dara nana nrin iumatatea secolulul al XIX-lea incidenfa bolil se situa dupa a 10-a cauza de deces In cadrul populate! generale, incepand cu secolul al XX-iea sa constatat 0 semnificativa i alarmanta cregtere a cazurilor de cancer, ajungandu-se in zilele noastre ca la fiocare 3 secunde un om pe Terra sd moard avénd drept cauza.. cancerul Il! Mai mull, pana in anul 2025 se estimeazd cd mortalitatea prin cancer va ajunge a ll-a cauzé de deces, la mica diferent, dar dupa bolile cardio- vascular, In Romania Insd, de mai bine de 15 ani, cancerul deja reprezinté a lla cauz’ de mortalitate dintre toate bolle. Dacé ne vom refer tot la fara noastra, stiafi cd anual 5.500 de femei mor numai datorté cancerului de san 7 Adic& in fiecare an, echivalentul unui mic ordgel ar ramane fard femei din cauza canceruiui de san 7 Da, este cat se poate de adevérat | Si cand ne génsim c&.. aceasta boald am putea-o preveni intotdeauna !! Tn Romania intre 2008 g! 2042 numarul persoanclor care au murit de cancer... s-a dublat 1?! Ce parere ‘aveli de aceasta statisica 7 In prezent, In Romania mor alinic 130 de persoane de cancer |! (Ca 0 paranteza, amintesc 28 la fiecare 5 secunde un om pe Terra moare din cauza FUMATULUI, iat la fiecare 8 secunde 0 persoana moare din cauza diabetului zaharat !!) ‘S8 mai urmarim cdteva date statistice extrem de ingrijoratoare = anul 1900: din 20 de persoane riscau s4 facd cancer pe parcursul vieti; = aul 1940; 4 din 16 as + anul 1970: 4 din 10 + In prezent : 4 din...4 persoane riscé si faci cancer pe parcursul viet! E mult 7 E putin 7? E INGROZITOR si TE! NT HY Din nefericie, de foarte multe on, maladia canceroasa este depistatd tardiv, in faze avansate, deoarece poate 58 nu dea nici un simpiom, avand in vedere ca int-o tumora sferica de 1 cm se gasesc intre... 100 milloane $i 1 millard de celule canceroate !! Cancerul are de-a face in primul rand eu mecanismul divisiunii celuiare, care din normal devine aberant. In momentul in care un agresor (0 substanta chimicd, radioactiva sau ¢ radiatie) “loveste’ nucleul unel celule, produce aiterdri ale materialulul genetic nuclear. Daca aceste alterdri pot fi “reparate” de ctre substantele Corpuiut special desemnate pentru aceasta eventualtate, procesul cancerigen este stopat incé din faa. iar daca este depasitd capacitatea corpului de 2 se apara, procesul se va dezvolta nestavilt Este interesant de remarcat faptul c& In fiecare zi se formeazS In compul nostru, sub actiunes diversiior .agresori’, > 80.000 de celule canceroase, dar puiini dintre not ajungem s8 facem boala, toomai datorté unul sistem deosebit de bine pus la punct, care determina limitarea extinderi $i distrugerea celuleior canceroase. Dupa cum am afirmat anterior, in corpul nostru se gases niste celule, care fac parte din globulele albe ale ‘sAngelui (limfocitele Tiga), care fagoeiteszd (mananca, Inghit) orice celuld canceroasa (sau alteraté care are un potential cancerigen), care le iese In cale, dar si virusi, chiar dintre cei cu nume sonore ca - hepaiitic B, C sau HIV. Dar daca la un anumit moment dat, datorita unor factori alimentari, vici, medicamente etc. aceste limfocite T. sunt inhibate, celulele canceroase incep s@ se Inmuleasca, scdpand de sub astfel de sub control Suplimentar, dnd se depageste o anumits dimensiune minima in dezvoltarea tumorala, aceasta se inconjoard print-2 mantis’ de flbring, care $-0 protejeze si descarcé in snge nile substente inhibitoare exirem de uternice, care produc depresia limfocitelor T,, care nu vor mai recunoaste tumora, 0 vor lasa in pace, iar rocesul devine de nestavilt Daca in orice organism flecare celula, sistem gi organ sunt complet gi desavargit altruiste, netraind pentru sine, ci pentru binele gi fericrea Intrequiul, end apare cancerul apare gi egoismul Celulele tumorale ce devolts neinteresandue deloz prezenia, existenja gi buna functionare a celor din jur ; ele se dezvolid si se tot vid pind apare 0 mas compacta, adicé (masa) tumora( la) lin ordine, cele mai freevente localizari ale cancerulul sunt : pulmonar (32,7°%), (19,2%), gastric (16,7%), uterin (11,7%), piele (8,6%). In continuare, tumara igi va atrage vase de sange, va fi alimentata excelent In dauna altor organe §/ sisteme, care vor avea de suferit, aiunge sé comprime / dzolve / infitreze gi alte fesuturi din vecinatate. iar in cele din urma ve difuza sien alte organe, pe cale sangvina sau limfatica (metastazares). Avand un metabolism intens, tumora 1) produce substante chimice de tip degeu In canlitate mare, care vor depasi capacitalea normala a corpului de a le elimina gl vor deveni toxice pentru organismul gazda, andrand aga-numita ,impregnatle tumorala 2). secatuleste corpul de vitamine, minerale, substante plastice (de constructie gl reconstructie) ; 3). produce diversi hormoni, afectand intregul organism 4) comprima aite fesutur gi organe, alterandu-le structura gi functille ;5) da manifestari ta distanta prin intermediul metastazelor gi / sau prin hormonii gi produsii sai de metabolism. Simptome care r un veritabil ser vind un posibil cancer ~ Aiterdt ale tranzitulul intestinal (constipaye /diaree sau alternarea frecventa a acestora) sau urinar ; ~Tuse persistenté sau régupeald ~ Existenta unor sanger@ri sau scurgeri neobignutte ; = Nodul ce ereste la san sau ariunde altundeva in comp = Trenarea unei durer /jene persistente ce nu cedeaza la medicatia obisnuita, sau care se ampliicd in timp = Indigestic, Inghitire cu difcultate sau intoleranta apéruta la alimentele aclide 51 semisalide ; Bxistenfa unor modifcari ale unui neg sau alunite pe piale ‘Simptomole generate de cancer adesea cunt minore sau nul, aiteor! nespecifice gi confundabile pana Gide e&tre un medic cu expenen|d, eu alle boll ¢i aceasta chiar In stadii avansate ale bolil Exist totug! anumite Tanifestari clinice care ne pot duce cu géndul la cancer - Cageesia neoplazied. 0 scadere continu’ gi persistenta in greutate intr-un timp relativ scurt, in lipsa diminudrii aportului alimentar sau a unei evertuale T a EF, constituie un discret semnal de alarm pentru suspiciunea de cancer ~Pigmentari patologice ale pielii sau / i mucoaselor ; pamante (teroasa), galbuie (icterica), apariia unor pete la nivetul pili etc. - Manifestari a itiva ; tuse, expectoratie, cSngorarlla diverse nivels (tub digestiv, genital - in afara ciclului menstrual -, urinar, sfera ORL, sn, aparat respirator etc.) lips de aer (dispnee). Subfebiltafi sau febra, frisoane, pneumonie, tulburari ale mictiuni, defecatei, tranzitului intestinal, modificari ale reliefulul cutanat normal (cancer de s8n, cutanat, tiroidian etc,), tumora abdominala evideryiabila palpator (In cancerul gastric, colonic, sfera genitalé ferinina), aparijia unor secrefi patologice ale unor glande (cancer de s8n, prostatic, glande salvare, lacrimale etc), variate manifesi&ri renale - roduse prin extensia tumorala ce comprima ot are s: sau_pe cele din vecinitate : durere (de intensitate variata cu cele mai diverse localizari, modificerea oui, paralizt de nervi eranieni sau periferici, compresiuni venoase cu edeme, exudate pleurale sau / $i Pericardice, convulsli, diminuarea, alterarea sau pierderea unor simfuri (tact, olfactiv, vizual, ausitiv, gustativ) amejell, demenje de diferte grade, manifestari epileptiforme, tulburari ale procesului alimentapel (disfagie, grelun, varsaturt), crampe abdominale (uneort atroce) etc - Manifestari determinate de metastaze cu interesavea pkiménilor,ficetului,rinichiulu, oaselor, acreierului - Tulburari produse de diverse secretil endocrine pe care tumora sau metasiazele tumorale le genereaza - Alte manifestéri : alterarea echiliorului acido-bazio, a profilululpidic, tulburéri de coagulare (Tn ambele seneur), anemie (sau din contra, erirocitoz’), reacfi leucemoide, astenie, oboseala, reducerea tonusului muscular gi 8 toleranfel ls efor, imposibiltate de concentrare, scSderea atentiel g! amemoriei ete Nu ‘trebuie omis nici faptul cd boala canceroasd se poale manifesta uneori gi benign, sub forma unor mic tumorete cu diverse localizari (cel mai frecvent cutanate), care odata aparute prezinta o dezvoliare extrem de Jenta, sau chiar nula, pe parcursul anilor. Problema de baza insd o rica cregterile tumorale rapide, a caror sdezvoltare gi extensie pun in pericol viaja pacientulul. Sunt gi cazur in care o tumora benign “latenta", dupa ani de zile de ,convietuire pagnica’ cu organismul gazd&, dupa o stimulare oarecare (cel mai adesea prin factori de ccrestere), Sau dup’ o 4 temporaré sau de duraté a apérarli corpului (sires), 58 sulere o iransformare maligna, ‘cu fisc vital major. Protocolul de faté isi prooune sa analizeze cauzele gi tratamentul tumorilor maligne (,malus" in lating Inseamna ,rau"), dar §/ anihilarea tumorior “iatente” existente la un moment dat in corp. format ai ial n i = studi jet boli In general trebuie repute urmatoarele aspecte privind extinderea boli canceroase | 4) Tumord localizaté de sub 2-9 om, de cele mai multe ori unilaterala 2) Apare si .prinderea’ ganglionilor din jurul tumor 3) Apate §i .prinderea’ ganglionilor de regulé la > 10 cm distant@ de tumora 4) Prezenta metastazeler, uneori la mare distan{a de tumors primara : creier, plamani, o2se, fiat, piele... Premize ale conceperii tratamentului natural anti-tumoral Constatari incont ile : fs - S-a constatat e& daed ar fi e4 facem © comparatie Intre cantitatea de substante anti-axidante (AQ) Prezente in sangele unei persoane cu cancer $i @ unei persoane sAntoase, descoperim ci la col eu cancer, nivelul AO este extrem de redus, Concluzia fireascd este cd AO protejeazh corpul prevenind cancerul si respectiv, sunt substanje extrem de benefice in tratamentul natural anti-cancer, iar aportul lor la aceste persoane va trebui sa fie substantial. Acelagi fenomen s-a constatat la pacientii cu SIDA gi la cei cu Heucemi, imfoame sau mislom multipla ;- Este dovedit faptul ca anumite plante care contin unii AO au efect preventiv fata de unele cancere. Concenirénd acesti AO prin folosirea unor sucuri de tructe sau / $i legume sd nu fie care posibll ca gicancerul odat’ instalat £4 fie neutraizzat ? Pujin probabil ! - Orice planta, in starea ei nativé (proaspata) contine cel putin o substanté cu efect AO / anti-cancerigen, in vreme ce orice produs de origine animala confine cel putin un ‘element / substan{a cu efect pro-cancerigen. Alter prin cigestia, absorbija, ori metabolizarea unui produs de origine animala reculté sub-produgi cu efect dovedit cancerigen, Alimentele de origine vegetalé sunt agadar surse de AO pentru organism, in vreme ce alimentele de origine animala + ulia-rafinatele (duiciurile concentrate, sarea, faina ab, NU 3i uleiurile cmega 9 si omega 3) + murdturile + atteratele, consuma din AO ‘organismului, tantand s3-| secatuiasca | Concluzia ? Dieta persoanei care are cancer va trebui sa fie (aproape) exclusiv crudivard, lar orice aliment de origine animala va trebui cu desavarsire evitat - In réndul populatillor de vagani = vegetarieni totali (fe complet sau incomplet crudivor)) incidenta_cancerului indiferent de localizare este nulé (DACA acestia sunt normoponderall $1 ACA NU consums soia sau porumb medificate genetic !) In schimb Tn randul populatilor omnivore (care se almenieaz& avand drept motto proverbul .tot ce nu te manned, mananca I"), prevalenta boli este ‘semnificativa, iar in prezent se g&seste intr-o cregtere alermant&. Goncluzia fireasc& ? Dieta unei perscane care doreste 8 se vindece de cancer, leucemii, imfoarne sau mielom multiplu va trebui s fle vegan ! Legat de acest aspect s-a constatat c& frecvenja cancerulul la lerbivore este extrem de rar, in vreme ce la carnivore procentul este semnificativ; = (in ultimul timp capata un tot mai pregnant contur un anumit concept, acela al "blestemului animalelor moarte sau sacrificate’ Nu, aici nu este vorba de nici o fllizofie sau concept mistic ! Urmarijma cu atentie 51 pana la capat - consumul alimentelor de origine animala, printr-un aport semnificativ de colesterol si grasimi saturate duce intr-o prima faz la infundarea tuturor vaselor de sénge. a) Infundarea vaselor cerebrale creste riscul de accident vascular cerebral, b) a vaselor inimil de infarct miocardic acut, ©) iar vaselor din toate celelalte terior la sc&derea oxigenarii tuturor organelor, tesuturilor gi celulelor cu risc de CANCER 4d} © alimentatie bogata in grasimi saturate determina 7 estrogenului i a testosteronulul cu risc de ‘cancer atét la femel, cat si la barbati (pentru tumorile hormono-sexual dependente : san. prostatd, uter. ova, Th aceasta const... ‘blestemul” animalelor omorste | Specia umang NU a fost proiectata s8 consume alimente de origine animaia : carne, lapte, branza, oud !) -Maladia canceroasé apare intotdeauna pe fondul unor earente cronice, de luni si ani de zile, de vitamine gi minerale. Aceste carenfe sunt chiar cauza nereparérilor cronice ale daunelor aduse materialului genetic, ce survin la un moment dat pe fondul unui mad de viaja nesanatos. Solujia 7 Aport major de vitamine si minerale, dat de sursé vegetala si nu prin suplimente (care sunt saracite sau lipsite de substantele potentator de efect din plante = bioflavonoide) - Toate alimentele de origine vegetala proprii consumului (in stare de maturtate = coapte) induc in organism bazicitate, in vreme ce toate ,alimentele” (ghilimeiste r-au fost puse intamplator ac!) de origine animalé +/- ultrarafinatele (dulsiurile concentrate, fina ab si produsele de panificatie fScute din fing alba) +/- muraturile +. alimentele alterate +/. fructele necoapte sau foarte acre +/- furatul +/- b&uturlle carbogazosse), induc in organism AGIDITATE. Maladia canceroasa nu s dezvolta niclodata intr-un medi bazic, ci intotdeauna intr-un mediu (c&t mai) acid If! pH-v) intem al maselor tumorale este intoideauna acia ! - In toate alimantals de origins vagetala proprii consumulul raportul AG © 6 / AG w 3 este intotdeauna < 2, cu efect antinflamator, antitrombotec, vasodilatator, anticancerigen, antireumatic. In toate alimentele de origine animala raportul AG @ 6 / AG © 3 este intotéeauna >> 3, cu elect proinflamator, procoagulant, vasoconstrictor, procancerigen, proreumatic. Statusul antiinflamator (vezi mai deparie) previne aparitia cancerului si doar printr-un astfel de status (indus la nevoie prin alimentatie gi stil de via}a) cancerul ‘poate fi tratat, in vreme ce siatveul proinflam ator genereazé sau Intretine cancerul - un nivel proteic de origine animala de > 20% al dietel zilnice va induce cancer cu siguranta mai devreme sau mai tarziu, in vieme ce un nivel proteic de < 20% de origine vegetala 1) ‘opreste in evoiutie - ined din 1937 prof. P.G. Seeger a fécut un experiment interesant : a transformat celule canceroase In celule normale dupa ce le-a supus la 0 presiune mai mare a oxigenului. Reciproc, Goldblatt gi Cameron au eterminat formarea de celule canceroase in tesuturile hipoxice (lipsite de oxigen sau cu deficite de ‘exigenare). Concluzie = prezen{a oxigenului distruge tumorile sau previne aparijia lor gi reciproc, absenja oxigenului poate genera cancer. ..rmai pe injelesul tuluror : 2} intrarea Tntr-un program riguros de EXERCITII FIZICE previne cancerul si poate chiar trata 5) SEDENTARISMUL gi respectiv FUMATUL reprezinia 2 dintre cauzele majore de aparitie 2 boli ©) CARENTELE CRONICE vitaminice gi de minerale afecteaza resoirajia celular, reprezentand cauze Impertante de apanjie a maladie: canceroate 3d) ATEROSGLEROZA (sau infundarea vaselor arteriale) conduce automat la scddere fluxului de sange spre anumite jesuturi si organe gi consecutiv la oxigenarea acestora. Cine provoaca aterasclerozé ? Alimentele de origine animala, margarinole gi nuca de cocos | = In procusele de crigine vegetsia raportul K"INa’ (potasiuiscci) este ~ 5/1, cu afecte anti-cancerigene, hipotensoare, calmante, anti-aterogene tn vreme ce in produsele de origine animala (carne, lactate, wd) acest rapon este de 1/2 cuefecte pro-cancerigene, irtante, hipertensoare, pro-aterogene bine de gtiut jula_ normal: Celula canceroasa = traiegte in mediu bazic (alcalin) + tBiegte in medi acid gi genereaza aciditate traieple numai cu exigen (aercbs) ; exceptie : eritroctele- traiegte In ipsa oxigenului (anaerobs) « trdieste cu putin Na’ (ase intelege : sare) + tréieste cu mult Na" “Tifa bine enzimele alimeniare + are nevoie deele Ti fac rduenzimele alimentare + NU are nevowe ae eve (Exista specialigti de marcé in ceea ce priveste terapiile naturale anti-cancer (Gerson gi colaberatorl) care recomanda administrarea de bicarbonat de sodiu (NaHCG,) fie intravenos in perfuzi, fie per oral (2-3 lingurite/zi pentru perioade scurte), special pentru a alcaliniza (adic de a produce bazicitate forjat in organism) suplimentar mediul intern al corpului, Personal NU impartagesc aceasta opinie din urmatoarele motive ~fecare lingurta de bicarbonat de sodiu (5 g) aduce in organism 1,36 grame de sodiu, adieé ENORM Il! Riscuri generale ale unui aport substantial de sodiu : 4) isc Ge hipertensiune arteriala b) cregte volumul plasmatic, fecare atom de sodiu fiind capabil sd retina intre 8-12 molecule de apa ) exist riseul de a dezechilibra raportul K’ / Na’. Dacd acest raport Inciina in favoarea sodiului, cregte gi rigeul eancerigen ! + NaHCO: administrat pe cale oralé poate determina 4 aciditatii gastrice, factor major de protectie Impotriva ‘agresiunii microbiene, Una din functile de baza ale aciditajii gastrice este tocmai steriizarea alimentelor |) - In produsele de origine vegetala gasim o | canttate de deuteriu in apa pe care acestea 0 contin (deci 0 cantitate mic& de ap8 grea) < 50 ppm sau chiar < 30 ppm, deoarece plantele cauts $4 evite apa grea in mediul lor inter, In produsele alimentare de origing animals, apa grea depagegte cu mult 150 ppm. Organismul uman i cel animal nu are capacitatea de @ absorb! selectiv doar apa usoara, ci el absoarbe tot ce omul ingerd, Concentrand tn mugchi si secrefi apa grea. Cu cat aducem / avem mai muita apa grea in organism, cu atat aver ganse mai mari s& dezvoltam 9 localzare canceroasa, sé traim mai pufin gi £4 apara boll degenerative In corpurile noastre. La nivelul mari apa de baut contine Inire 110-150 pom apa grea, dar ea incepe s& sérdceascd in deuteriu semnificativ, daca bem apa unui izvor aflat la altudinea de > 500 m, pentru ca apa de la > 2.000 m $8 aiba un nivel de < 50 ppm apa grea. Consecinje 4) Iocuitori de ta munte sunt mai sanatogi + traiesc mai mult gi din acest motiv (ap& saracita In deuteriu, seroionizare negativa, nepoluare +/- migcare mai mult) ; ) consumul sucurilor de frucie / legume aduce tn organism in afara antioxidantilor gi ap s8r8cit4 in deuteriu, scizand % acestuia din organismul celui care consuma sucul ¢) consumul produselor de origine animala este o alegere nefericité si nenorocita pentru sAnatates noastra a tuturor, dar reprezinta clar gi sigur o veritabilé condamnare la moarte pentru bolnavii care au o forma de maladie canceroasé (cancer, leucemie, limforn, mielom multiplu) !!1 - Exista dovezi stiintifice incontestabi substante existente in anumite Plante produc distrugere tumorala directé, altele distrug vasele sangvine care irig’ tumora, alt. Provoaca cregterea numarulul de limfocite T killer reactivlndu-te, iar altele stimuleazd cele 3 enzime redutabile legate de apdrarea anti-tumorala (superoxid-cismutaza SOD, glutationul 3i catalaza) ; - Daca In natura gasim practic remedil pentru orice boala aparuta ca o consecinga a unul stil de viata eronat (,bolile civilizatiei"), de ce acest lucru n-ar fi valabil gi pentru maladia canceroasé 7; = Dacd lasém Ia aer la o temperaturd de 25°C pe 0 faturie un fruct / leguma oarecare cu coaja intact / ‘seminje uscate... ar pe o alté farfurie un produs de origine animald oricare ar fi acesia, vedeli cam cat rezista alimentele din prima categorie 51 vedeti de cate ori mai putin rezista cele animabere |!! Vedeti diferenta ? In plus, coaja legumelor. fructelor.. conjine adesea de departe mai mullj AO decat Intregul produs de origine ‘vegetalé. Agadar nu disaretuif gi nu Indepartati coaja comestibilé a fructelor, legumeler... Tinel) minte 28 daed totvgi decojiti un mar eu intentia de a arunca coaja si de a consuma pulpa, faceti invers ; aruncati pulpa si.consumati coaja II! in cazui maruiul, cantitatea de minerale, vitamine si AO este de > 20 de ori mai mare in coal decat In pulpa gi doar In cosja avem uimitoarele substanje. de o valoare inimaginabila potenjator de fect (bioflavonoidele) | - Cred In capacitatea extraordinar’d de auto-reparafie cu care organismul nostu a fost Inzestrat de catre Creatorul sau, dac& acestuia ji sunt puse la dispozitie remedille naturale simple gi snatoase ale sistemului de séndtate NEW START (Nutritle, Exercipw fizic, Apa, Soare, Cumpatare, Aer, Qdinna, Incredere in Dumnezeu, uate din limba engleza) Alte constatari demne de a fi luate in seama. 4+ Orice persoand ne-vegana (vegan = vegetarian total) are sanse sa eibé in corpul ei tumor latente, care s8 .stea cumin{? decenii intregi. Daca apare ins vroun factor de crestere tumorala (vezi mai jos), care sa porsiste in organismul acelol persoano, tumora va incepe s& crease, lar finalul il gtim cu toti, find previzibil, Alteori aceste tumor’ latente rman in aceastA stare pe tol parcursul vielii persoanei in cauza, tar pacientul nu a stlut nimic de existenta lor, iar tumorile sunt descoperite .accidental” fie la nectopsie (post- mortem), fie intra-operator. Tumorile latente nu pot fi depistate prin analize de sénge. ci eventual ecogratic, tomografie, RMN, sau constituie © surpriza intraoperatorie. Localizarea lor predilecta (dar nu exclusiva) este ‘eavitates abdominala ~ Gu cat persoand are o alimentatie in care predomind alimentele de origine animala, eau dintre cel ‘care induc repetat aciditate in organism +/- factori de crestere, cu atat gansele ca ea sa aiba tumor! latente crose semnificativ odata cu varsta ; up minim 3 ani de dieta vegan NU se mai gasesc tumor latente in organism !!! 5 - In organismul unei persoane ne-vegane, daca apare o substan{a cu efect pro-cencerigen, carpul incearc& inca de ta nivelul s8ngelui s-o distruga cu ajutorul AO de care dispune gi deci s-0 inactiveze. Dac nu reugeste, atunci, datonta unei permeabiltati a membranelor celulare .agresorul” poate patrunde In celule, este sus pand la nivelul nucieului, unde altereazs divigiunea celulara normala, rezultand In timp celule canceroase - Inga in organismul unei persoane vegane, daca apare o substania cu efect pro-cancerigen, corpul incearca lafel ca-n exemplul precedent, incd de la nivelul s8ngelui s-0 anihileze cu ejutorul AG de care dispune. Dacd nu reuseste, recurge la un veritabll .baraj de membrana” la nivel celular, iar .agresorul” nu poate patrunde In celule. Este dus pe cale sangvind pans Ia nivelul ficatului, unde este conjugat, primind gi o forma solubil, iar ‘apol ajunge Ia rinichi find eliminat, fara a rezutta celule tumorale. Agadar Ih cazul de mai sus (omnivoril) corpul deschide larg membranele penins agresorii pro-cancerigeni, In weme ce la vegeni apare o protecte suplimentara supranumita ,barajul de membrana” Merité sé nu uitém niciodaté aceste evidente extrem de importante 11! - Dac& creierul are un combustibil preferential gi anume glucoza, ei bine, celula tumoralsi are 2 combustbil preferential : zahdrul si acizil gragi (AG) saturati, Astfel cv cat pe parcursul unei zile la 0 persoand exist Fsalturi” ale glicemiei (prin consumul de dulciuri concentrate), sau/si persoana In cauza consuma alimente bogate In AG saturati (nued de cocos, ulei de palmier, arahide, margarine, unt, smanténa, branza grasa slanind, unturé, seu etc.) exista premizele apariiei unei dezvoltéri tumorale In organismul persoanei respective, sau dacd exista deja cancer. acesta devine de ne-oprit. Foarte interesant este si un alt aspect tocmai AG saturafi dau GUSTUL placut alimentelor de origine animala, adic tocmai ceea ce ne poate produce... cancer ! Vai cat ne-a putut perverti Satana gusturile = Datoritd alimentatiel preponderent de origine animal, alimentatie radical deosebitd falS de cea din uma cu. ‘umai un secol, niveiul de hormon estrogen in sangele femeiior atinge valori duble fata de cat ar fi normal, iar la Dairbati este cam aceeasi problema legata de testosteron. $i alunci s4 ne mai mire cumva faptul ca femelle fac cancer de sn, uter ¢i ovar aga de frecvent, in vreme ce ia barball frecvenja cancerului de prostata a cpatat proporji catastrofice ? ..iar la ambele sexe frecventa cancerulul de colon este si ea semnificativa (datorits preponderentei alimentapei de origine animald +/- fripte +/- prdjite +/- afumate +/-"la oratar") ? Factori deciansatori / favorizanfi ai cancerogenezei Imi place s& afimm (pentru a simpitica) ca maladia eanceroasa apare In principal gi rezumat pe 3 eal: «prin USCARE = consum insuficient de lichide sau’si un aport insuficient de mineraie, vitamine, antioxidant) - prin ALTERARE = putrezire (consum de alimente de origine animala), radiere, telefonie mobia, aciditate indusa repetat in organism, pro-oxidare majora etc. - prin UMFLARE = 1 in greutate (supraponderalitate / obezitate), * cantitatii de toxine, 7 vaselor spre Induntru (ateroscieraza generalizata), consumul (alimentelor cu) factori(lor) de crestere, sedentarism etc Doci... U-A-U (Uscare-Alterare-Umflare), s4 ne minundm cum apare maladia canceroasa !!! - Factoril pro-oxidanti sau generatoril de radicall tiberi (RL) netamponatt (ne-neutvalizti) — vezi date suplimentare spre final despre pro-oxidantele majore - Stresul paraiizeaza sistemul imundar pe 0 pericada mai lunga sau mai scum, In funcfe de intensitatea 3i de durata sa, cat si-n functie de reactivitatea persoanei respective. Stresul ‘a) 1 cantitatea de cortizol, care concureaza cu progesteronul pentru receptorii comuni b) 7 cantitatea de catecolamine, ce datermina ? tranzitorie a glcemiei, factor da paralizie imunitara ) 7 cantata de insling care poate f ¢ ea un putemie factor de... cregtere..tumorala Stresul putemic (traume intense, pierderi familare, decepti, examene importante ,cézute’, ete) poate provoca cancer In ma: -2 ani sau chiar mult mai repede (sau .trezeste" / stimuleazé tumor latente) - Hidrocarburile policiclice aromatice (naftalina, antracen, fenantren etc.) = Fumatul introduce in organism > 4.009 de substanfe toxice, din ele >100 find dovedte drept cancerigene ‘eciproc, locuirea fn acelag! apartament cu pain fra, eureri, so, sojie care fumeazs (fumatoril pasivi) ; - Un studiu italian @ demonstrat cd vegetarienii au in general un nivel al Fierului mai + dec&t omnivorii, fapt care ar genera protectie Impotriva oricdrei localizéri tumorale. Nivelurile + ale flerului pot genera (sau potenta) Speci extrem de agresive de RL, cafe ia randul lor $8 aduca daune serioase celulelor normale, transformandu- le tumoral ;= Nicotina are un rol fundamental in producerea cancerului bronho-pulmonar, iar metaboliti acestei substante sunt chiar mai toxiei decat ea, Vedem de-aici ca plasturii cu nicotina sunt de fapt un veritabil....praf in ochi* pentru 0 persoand care are deja. forms de cancer II! = Alcoolul etilic este un generator mal ales peniry cancerul de sin, de guid, exota: carcinogen puternic. iar inti-o intoxicatie acuta (bette), are loc aproape o paralizie a sistemului imunitar. Prin transformarea etanolului in acetaldehida are loc alterarea repararii materialului genetic (ADN). Organizatia Mondial de Cercetare a Cancerului NU recomanda consumul aleooluiui in nici © cantitate, nu numai unui acient care are deja cancer, ci si in preventia acestei cumpite boli §-a constatat c& aproximativ 90% dintre boinavil i langa_boala, 3 m ipatie cronica ; = Antenele de telefonie mobil montate pe biocur t alarmant frecventa cancerululindlferent de localizare a locatanior din bloeul respectiv, dar mai ales a celor de Ia ultimul eta), Situate la < 200 m in linie dreapta de o agezare umand aceste antene sunt un dezastru pentru sdndiate !! ~ Tuberculoza, in special forma puimonard, poate asocia cancerul in proportie de 8-10 % ; ~ Hepatitele cronice si ciraza hepatica, cresc susceptibiitatea contactarii unui cancer hepatic ; = Cafeaua este responsabia mal ales pentru cancerul de pancreas, vezica urinar& si de organe genital. Cafeaua decofeinizaté contine mathol gi uni solventi organic, de-asemenea potential cancerigeni; - Astbestul (mai ales cancerul pleural si peritoneal) = Cromele pentru uz cosmetic care contin PARABEN si derivatii acestuia (metit. tir, propil-, isopropit, bulll- paraben), Am observat cf in ultimul timp nu mai apare termenul generic de "Paraben" in lista aditviior continuti intr-un anumit produs, ci denumirea chimica de ‘para-hidroxi-benzoat" sau E 214-219. Parabenul induce in primul rand melanom malign (cancer ge piele), dar datorta absorbtiel sale prin tegument se suspicioneaza implicarea acestuia gi In alte tipuri de localizari maligne ; - Acrilamida si acroleina, ce rezuta in procesul de frigere @ cartofior in ulei a temperaturi inate (cartofli pal’, cips-unle de cartof). Practic acrilamida rezulta prin prajirea oriearui aliment care conjine proteine. in uiei. Uleiul contine acrilamida, doar dac& in el s-a praiit ceva |; - Metalele grele gi/ sav radioactive: Pb, Au, Ag, Hg, U, Ra, Rn etc. + .E"-urile alimentare (conservanfi, colorantii sintetici, corectorii de aciditate...) in majoritate, dacd nu i se respect riguros concentratile (cea ce se intampia frecvent |). sau daca se vine in contact cu ele pentru perioade lungi de timp (atentie : unele gume de mestecat contin mai mult de 10 ,£"-uri in compozitia lor) stomec, fiind un Macar urmatoarele ,E"-uri incercati s& le evitati, dar pentru aceasta cititi intotdeauna etichetele produselor pe care le cumparati din comer ! ~ E102 (tartrazina) : inghetate, "bauturi racoritoare”, mustar.. + £210-213 (benzoatil) = “conservantul alimentar” ~ E214-219 (p-hidroxibenzoatil): conservant} = E220-228 ; 613-523 (sulfati, sulfiti, metabislfi_i) : prajitur, rlour.. ~ £231 (ortofenil-fenal) ; colorant de suprafata ~ E248-252 (nitratil gi nitrii): folosi fie drept conservant in unele alimente (mai ales in carne gi preparate din carne, conserve), fie aparuji prin infitrarea stratului freatic de catre dejectile animaleles, lueru care se Intampla cel mal adesea ,la fara" = £930-333 (cltratil) = ,sarea de limdie" - sunt considerate drept unele dintre cele mai. pro-cancerigene substante, fiind acifianti / conservanti folositi in industria alimentara a unor fri cu standarde economice ‘modeste, Sunt introdugi in produse de genul : gemur, dulcejuti, Bduturiracortoare, sitopun, maioneze, pasta de rosii etc. Unele state cum ar fi Rusia, SUA $i UE rau inferzis si i-au retras de muff ani de pe pial, deoarece Spun ei ca ar fi implicati clar in producerea unor cancere din sfera ORL si digestiva, Pe de alté parte, desi este un acid organic, taria sa este comparabiiS cu a aciniior anorganici clorhidrie gi azotic (dar nu sulfuric) : de aici i propunetea, ca orice pacient cu cancer sa evite produsale alimentare in care s-a introdus voluntar acidul Citric, dar chiar gi... ciricete de orice fal - 338-243 ; 450-452 ; 641-842 (fosfatii) salamur, chiar unele din soia - E407 (carragenan) : saiamuti ca substanta de Ingrosare, stabilizant,gellficator + E430-436 (derivati de polioxietena) : emulgator = E539 (tiosulfatul de sodiu) : sechestrant; ~E 621 (glutamatul monosodie) : potenjator de aroma ; ~E916-917 (lodatil); se introduc In sarea de bucdtérie ~ E850 (acesulfam K) : Indulcitor In sucuri + £951 (aspartam) : Indulcitor existent int-o muljime de sucuri “rdeoritoare’ +/- earbogazificate, bautut tip — cola, cealur, ciocolate, gume de mestecat ete, recomandat chiar diabsticlor drept indulcitor. Este o substania extrem de periculoasd, furigaté gi aprobaté Tn alimentatie datorltS unor interese financiare meschine, find Fesponsabil de o list& enorma de daune pe care le poate produce organismulul, iar in cea ce privesie materialul de fa[a referirea este la cancerele cerebrale. Evita eu indarjire II! E952 (clelamati ; Induletr In sucur,eiocolate, resporsabil de cresterea freevenfelcancerelor cerebrale ia coi mii + E854 (zaharina) : Indulcitor pentru uzul diabeticiio, responsabila de cregterea frecvenjei cancerelor cerebrale la copii mici + evolujia grabita a diabetului zaharat spre nevoia de insulin. Budincile de orice fol contin 0 muttitudine de ,£"-uri dintro cole mai periculoase I Citit| eticheta gi... evitati-le Il! 6ETICHETELE AU FOST SCRISE PENTRU A Fi CITITE, MAI ALES LUCRURILE SGRISE CU LITERE MICI SAU MINUSCULE au fost scrise aga deoarece producatorul are adesea ceva de ascuns !!! = Obiceiurile alimentare care includ adéugarea unei cantitati mari de sare alimentelor, fie pentru consumul imediat, fie pentru conservare, murare etc. i@ponezi, bandjeni, maldoveni) - = Murdturile determina tuturor bollor alergice + aparitia cancerului prin nitrozaminele rezutate din Metabolizares acestora ; ~Mancatul intre mese este asociat cu * frecvenjel cancerul de colon; = Biuturile carbogazoase sau carbogazoificate, consumate constant, perioade lungi de timp, au proprietatea de ada o intatie continua Ia nivelul esofagului (etect direct), dar determina gi un reflux gastro-esofagian extrem de corosiy, in special pentru segmentul inferior al esofagului (efect indirect). Acest proces irtativ continuy poate conduce In ani de zile la aparitia cancerului esofagian, Ele produc 9i ACIDIFIEREA mediului intern. Consumul ‘a2 sucuri carbogazoase (500 m)} pe siintémand * trecventeicanceruisi de pancreas cu 87% = = Afumaturite §1 prajelile ce once fel (1 kg de carne ,la gratar” are tot atata 3,4-benzpiren — substanta cea mai toxic gl eancergend din furul de figard — ct 600 de tiger); =? caniitati de grdsimi alimentare saturate destinate consumului (mai ales cancerul de sn si de prostata). Tot aici sunt incluse gi nuca de cocos, arahidele, uleiul de paimier, untul, margarinele si untura, care sunt contraindicate strict in terapia cancerului in general gi a celui de san in special = Obesitates (in special, dat) §) suprapenderea determina * somnificativa a risculul de aparitio a oricarel localizari canceroase, dar mai ales cu urmatoarele localizari : sn, colon, plaman, colecist, prostai. Obezitatea este 0 stare patologica ce presupune J semnificatva @ nivelului anti-oxidanilor gi de 7 a stresulu oxidativ. Tesutul gras NU sté degeaba ! Cu cat este mai mult, cu atat mai... rau, acesta functionand cao {tot mal mar) gland’ endocrin& nefasta pentru organism {1 Produce hormoni estrogeni ce t sempificativ riscul de cancer. Depagirea eu > 10% a perimetrulul abdominal normal (limite normale : maxim 4 minus 1 em din indfimea in or gi la femei gla brbaf) determing un rise de eancer eu atat mai pronuntat cu cat ,burta” este mai mare | ,BURTA” = BOALA + risc de cancer si NU... bunastare II! Tot aici merta menfionat gi faptul cd ineulina in canttate 7 gi ineficient8 din vasele celor eare gi-au depagit greutatea normala functicneaza ea Insagi ca factor mitogen direct (cu potential de crestere tumorald) + Diabetul zaharat 7 sansa contacténi unui cancer tocmai datorit faptului o@ este 0 boald In care apararea generala a corpulul diminua mult prin numeroase mecanisme : stres oxidativ 7, 4 nivelului AO al sangelui, hiperglicemia, statusul pro-inflamator, hiperinsulinssmul din DZ tip Il (insulina In exces actioneza gi receptor hormonului de crestere) etc. Fala de populajia generald, riscul ca un diabetic s& dezvolte cancer este mai mare cu 50% in cazul iocalizarii pancreatice, 30% colon si 20% pentru san. Agadar, atentie mare .8) Cand o persoand este depistaté cu DZ tip I, rebuie 88 fie investigata urgent pentru depistarea unui eventual ‘cancer de colon (colonoscopie) ! bb) Cénd lao persoand cu OZ tip Il, aceasta incepe sa scada constant in greutate, avand de exemply o glicemie de 180 mg%, exisié un rise major de cancer pancreatic !!; = Cénd la 0 persoana cu DZ tip Il, cu @ glicemie bine controiata, dintr-o data apare o prabusire a staril generale, jar controlul glicemic davine bruse dezastruos existd un rise major de eaneer pancroatie |! - Acidul urocanie din unele lofiuni de protectie solar8, lotiuni de corp, farduri determina cancer cutanat ; ~Menarha (ciclul menstrual} apdrut(&) la o varstd mai mic& si respectiv aparitia intdrziaté a menopauzei (deci prelungirea varstel fertile la femei) este puternic legata de aparija canceruiui de sn. Consumul alimentelor de origine animala, dar mai ales a lactatelor ,ajuti la acest iucru, in vieme ce dicta vogan, perioada fertila (menarha instalatd mai Wrziu + menopauza mai repede + niveluri ale estrogenului gi progesteronului mai jaase, chiar cu 30-50%), find un protector cvasitotal impotriva aparitiel cancerului de san la femei, chiar predispuse genetic la aceasta localizare maligna ; = Oboseala excesiva si cumulata pe perioade Iungi de timp produce o | semnificativa @ aparérii comulu, cu Un risc ulterior important de a contacta arice forma de eancer sau leueemie: ~ Activitatea sexual excesiva este responsabil pentru incidenta 7, in cazul acestor persoane a cancerulul de prostaté la bérbali si a celui de col uterin la feriei. Masturbarile repetate de la tinerefe garanteaza apartia adenomului de prostata de mai tarziu, prin pierderile intempestive de Zinc odatd cu fiecare ejeculare, dar si prin stimularea prostatei de a produce canta) de fluid spermatic = Traumatismele sanului. In uitimul tmp se strage tot mai mult atentia si asupra sutionelor prea stramte, Purlate de unele femei, care astfel reduc mult oxigenarea s&nului gi 4 sau intrerup drenajul limfatic al organulul Un sutien NU va fi purtat mai mult de 12 ore / zi, NU va fi strdns (adicé 88 se pot introduce cu ugurinfé 1 deget de la o mana prin lateralul su) si $8 fie lejer de purtat. Sunt de preferat sutienele confectionate din bumbac. NU se va dormi purtand sutien Il! - Zonele de calus post-fractura sunt suscepiibile ca peste ani s4 fie punctul de pormivea unui cancer 0808 ; + Alimentatia saraca in vegetale si cee cu un deficit cronic de fibre. esie responsabilé de cancerul colo: rectal, dar gi a celui de sn ; - Alimentatia bogata in carne, sxcitante i iritante afecteazé in primul rand componentele aparatului sigestiv, dar nu numai. Camea si produsele lactate contin canttat) importante de estrogeni, care t riscul de cancere hormonale (san, col uterin, prostata). Addugati cuvantului CARNE” inca un ,C", schimbat! ardinea literelor gi vei obtine cuvantul... CANCER’ Sa fie care o simpi8 intimplare ? Deloc ! 7+ Celibatul (frecventa cancerului de col uterin este mult mai t la célugarite decat la femelle césatorite gi cu copi), Dumnezeu a bingcuvantat casatoria inca din Eden si NU recomanda / incurajeaza nicaieri po parcursul Biblio! cdlugdria sau viata monahald |: -Nasterea de copii la o varsté de > 20-35 de ani ; = Sarcinile multiple (> 3), t sansa contactarii cancerulul de col uterin ATENTIE I) = 0 secretie abundenté de estrogeni de natura geneticd (sau prin stinulare ovariana pent fertiltate / fertlizare .in vitro", lao muitime de femei) numdrul cazuriior de cancer de san, uter, col uterin gi ovare. In acclagi timp, anticonceptionalele orale care contin estrogeni sunt grevate de acelagi riscuri ea gi ‘estrogenul natural in exces : risc t de a face edeme prin ratentic de apa gi sare, + homocistainei (* astiel coagularea ‘séngelui gi riscul de a face cheaguri in venele din gambe gi bazin, pierdeni TT de Caleu. isc de a face hipertensiuni arteriale rezistente, factor de cregtere tumorald ; + Surprinzator este ins faptul ca o alimentatie (extrem de) bogata in fito-estrogeni (frunze de papadie, semine de marar, polen granule, frunze de p&trunjel, salata, nut, seminte de floarea soarelui gi de susan) nu numai a nu induce canceruil, ci din contra, da gi © protectie redutabilé impotriva sa, fiind recomandata fard rezerve in terapia tumorilor maligne (In special a color hormono-dependente ~ col uterin, over, testicul, sfn, prostata-), cu orice localizare | Un lucru extrem de interesant este tocmai acela cé in China frecvents cancerulul de san... este aproape necunoseuti 171 “Cum aga 7" sau ‘Care sd fie... secretul 7", va veli Inreba poate cu profunda uimire. Foarte simplu - femeile chinezoice consuma soia_ne-modificaté genetic per cap de locuitor mai mult decat orieine de pe aceasté planeta + pastreaza o alimentatie simpla, formata din alimente de origine vegetala (cu multe cereals integrals, fructe gi legume) pe pareureul Intregii lor viet!. Si acum mare atente !! + Sti) care este frecventa cancerului de sn In China ? 1 femeie din... 10.000 moare de cancer de sén ti! Chinezoaicele oare gi din acest punct de vedere vin cu statisticl... de pe alti planet 77? Nicidecum | E vorba de statisti... pamantene !!! + Sti care este frecventa cancerului de san In marile orage puternic industrializate tot din China ? 34 din 10,000. - Sti care este freeventa cancerului de san In societatea vestica ? 1 din 10 sau chiar 1 din 8-12 femei + Stiti cum se numeste In limba chineza “cancerul de sin’ 7 “Boala femeli bogate® |)! => Alimentatie bogala fn preduse lactate, grisimi saturate (4% din dieia unei chinezoaice gi... 36% din dieta unel femei Gin Europa de Vest si America de Nord), came, sedentarism, cafea, fast-food, duiciuri concentrate, inghejata, ‘locolata ! = (Acalagi adevar statistic 0.5 la 10.000 dintre barbalji chinezi contacteaza cancerul prostatic, in vweme ce pand la 10% (unele statistici dau procenie de deparie mai mari!) dintre barbatii occidentali contacteaz& boala |?! ‘Cauze / remedil 7 Aproapo identic superpozabile intra cancerul de sAn gi cel prostatic !) Stlati cf In China obicoiul consumulul produselor lactate este ea si necunoscut (si abia acum urmeara un adevar tinut “strict-secret’), lar frecventa osteoporozel este si ea Ia fel de fecunoseuti (1 din... 188 de femei In China gi 1 din... 9 femei din Europa gi America de Nord) 727 ~ Stiati ins ¢& poporul chinez este de doparte col mai mare consumator de... SOIA ne-modificata gonotic pe cap de locultor 77? wat este cineva care s& ne spund despre aceste adevaruri statistice 277 Linigte total’ in lumea medicala ! Dacéie... "secret", atunci aga $8 réména !!! Faceti scumpe femei cat mai multe mamografi (ca 68 va iradiati invti, an de an, nu de alla, dar... ecografia de sn "vede" de departe mai bine !?!), vacci Impotrwa virusulul HPV, dar NU CUMVA SA $TITI ADEVARUL It! colorectal In §-10 ani, In vreme ce polipoza gastric’ poate conduce eu aatiel de leziuni precancero: - Folipoza cotonica conduce Ia eane la eancer gastric in 10-20 de ani (in medie). Porsoanel Schimbe imediat gi drastic modul de deoarece altfelrisca enarm sa faca bo: = Grasimile oxidate prin prajira sau prin refolosirea Cantitajle ? de erenwurgti consumate, pot provoea leucemil la copii; Unele medicamente : piramidon, blocantele H; (cime-, rani, roxa-, niza-tidina..), inhibitor pompei de protoni (ome-, lanso-, panto-, rabe-, esome-prazal), albendazol, citostaticele, zaharina, ciclamatul, fibratit se pare ca 51 curele antbiolice, administrate intempestiv pe perioade mari, 7 suscepiibiltatea de a dezvolta diverse localizari ale cancerului ; (auto-)administrarea sau auto-medicaja extinss pe ani de zie de madicamente din clasa Aspirinei (antiinflamatoare non-steroidlene - vezi pag. 22) luale impotriva unor dureri rebele de cap (migrene) MAI ALES de cétre femei poate genera cancer, prin prabugirea imunitafii generata de aceste medicamente !! = Nonifenolul (care se dizolva din ambalajals din plastic, spermicide, prezervative, geluri pentru diaftagme, uw detergent), vopsele si uleiurile lubvefiante) se concentreaza In grdsimi si produsele lactate. Nonifenolul mimeazd efeciele estrogenului, actionand ca acesta 7 riscurlle de a contacta cancere de san, col uterin, prostata