1 Oanm Maplens a) "TUE SILXA MIND CONTROL METHOD Sse SILVA, PUILIP MELE IsaN (9) 3.4747 Autocontrolul prin Metoda SILVA Un program revolutionar pentru obtinerea echilibrului si controlului mental José Silva Philip Miele memo vwww.metodasvaro‘José Silva, intemeietorul metodei de control mental si-a {inceput cereetarile de parapsihologie in 1944 in orasul Laredo, ‘Texas. Autorul acestor cercetari, un autodidact, a initiat experientele pe proprii sai copii, dorind sa le mareaseé coefi- cientul de inteligen{a (IQ), pentru a obtine rezultate scolare ‘mai bune. Dupa 28 de ani de cereetari gi experimentari, el a laborat, Metoda Silva de Control Mental. Pentru prima data acest curs a fost tinut in oragul Amarillo din statul Texas, in nul 1966, De atunei Meteda Silva a obtinut un sueces imens in intreaga lume, Philip Miele, expert, de asemenea in Controlul Mental, este atit seriitor, edt si profesor la Institutul de Tehnologie din New York.Sofiei mele Paula, fratelui meu Juan si tuturor copiilor mei: José Silva jr., Isabel Silva de Las Fuentes, Ricardo Silva, Margarita Silva Cantu, ‘Tony Silva, Ana Maria Silva Martinez, Hilda Silva Gonzalez, Laura Silva Lares, Delia si Diana Silva, José Suva Lui Marjorie Miele si Grace gi Bill Owen Pumas Mie CUPRINS ‘Multum. Introducere Capitolul I. Cum si-fi folosesti mintea inte-un ‘mod special Capitolul II, $a-I eunoagtem pe José Silva Capitolul 111, Cum sa meditezi Capitolul IV. Meditatia dinamica Capitolul V. fmbunatatirea memoriei Capitolul VI. invatarea rapida Capitolul VIL. Somnul ereativ Capitolul VIII. Cuvintele tale au putere... Capitolul IX. Puterea imaginatiei Capitolul X. Folosirea mingii pentru imbunatatirea sanatatii Capitolul XII, Poti si tu praetiea ESP Capitolul XIII. Formeaza propriul tau grup de Capitolul XIV. Gum 58 ajutam alte persoane prin Control Mental Capitolul XV. Citeva presupuneri Capitolul XVI. Lista de control . Capitol SVL Un psa Inereaza eu Controlul Mental... 2a Capitolul XVIII Stima de sine va cregte itolul XI. Un exerci intim pentru indragostigi 110 / AUTOCONTROLUL PRIN METODASILVA Capitolul XIX. Controlul mental in lumea afacerilor.... Capitolul XX. Care sunt perspectivele de viitor? ‘Mai departe incotro ?... ANEXA I, Cursul de Control Mental gi organizatia care/| patroneaza... ANEXA II. Metoda Silva de Control Mental gi bbolnaval psihiatric a ‘Anexa II Introducere.. 2 EEG in corelatie cu atentia la oameni Focalizarea interna ca o subgrupa a atentici Bibliografie In loc de postfata. Un punet de vedere al unui fzolog INTRODUCERE Esti acum in fata uneia dintre cele mai mari aventuri a vietii tale, Fiecare rezultat pe care-I vei obtine va schimba, imaginea pe care ai avut-o despre tine gi lumea in care te-ai nascut. Cu noile tale aptitudini cdstigate vei deveni respon: sabil de utilizarea lor ,pentru beneficiul umanitatii", aga cum ‘mentionesza una din frazele utilizate in Controlul Mental. Nu_ le vei putea folosi in alt mod, aga cum vei invata in cele ce urmeaza. Un arhitect al unui orag din vestul 8.U.A. a Inchis usa, biroului, liséndu-si secretara singura si nelinistita in camera’ de primire. Cu putin timp inainte s-a constatat disparitia, ira. lurma, a proiectelor centrului comercial. in zilele urmatoare: trebuia ea aiba loc tratative decisive cu oficialitayile oragulu, in legatura cu acest centru comercial. Pentru o gregeala mult ‘mai mica au fost concediate alte persoane. Arhitectul nostru ‘ra totugi ealm, desi in asemenea situafii oricine s-ar fi alertat, ‘S-a agezat linistit la biroul sau, a Inchis ochii gi s-a concen- trat. Ne-am putes Inchipui c& el Incerca s8 se adune in fata derastrului care va urma, Dupa zece minute a deschis ochii, -8 ridicat incet de pe seaun gi s-a dus la seeretara. ,Cred ca le-am gasit — a spus el calm. ,Sa vedem chitantele de joia trecuta, cand am fost la Hartford. La care restaurant am cinat?* ‘A dat telefon la acel restaurant. Proiestele erau acolo, Arhitectul participase Ia un curs de Control Mental Silva, tocmai in scopul de a trezi capacitatile care mocnese In mintea noastré, care, la cei mai multi dintre noi, nu sunt utilizate n2 / AUTOCONTHOLULPRIN METODA SILVA niciodata. Acolo a invatat cum sa-gi retrezeasca amintirile care au ascuns acolo unde o minte neexersata nu este in stare si le grisoasca. Aceste capacitati redesteptate au dus la lucruri uimitoare pentru mai mult de 500.000 de barbati i femei care au terminat ‘acest curs’ Ce a facut exact arhitectul in cele zece minute eit a stat tncut in biroul stu? Din relatarea unui alt absolvent al eursului de Control Mental, ne putem lamuri Mi sa Intdmplat un lucru de necrezut ieri in Bermuda. Mai aveam doar doud ore pana la plecarea avionului la New ‘York gi nusmi gaseam nicaieri biletele. Trei persoane, timp de proape o ord au cAutat in intreaga locuinta. Ne-am uitat sub covoare, dupa frigider, peste tot. Pana si valizele le-am golit, de trei ori, dar nicaieri nu am dat peste bilete. Pana la urma, ‘m-am hotarat sf-mi caut un loc linistit gi acolo sa intru in nivelul mou (starea de control mental ~ veri mai departe tn carte ~ n.tr) Cum am ajuns in nivelul mew am putut s& vid biletele de avion. Totul parea asa de evident si de elar, ea gi ‘cum eu ag fi fost in mod real in fata lor. Biletele erau (aga cum. le vedeam in nivelul meu) neobservate intr-un dulap printre cr{i, Am alergat la dulap si am gasit biletele, aga cum mi le imaginasem.* Pentru cot care nu sunt inititi in Controlul Mental, aceasta relatare pare incredibila, dar end vei ajunge s& parcurgi capitolele lui José Silva, fondatorul Controtului Mental, vei putea afla si despre alte capacitati uimitoare pe care le are mintea ta. Probabil cel mai surprinzator este ca poti invata ‘uyor gi repede aceasta metoda. ‘Domnul Silva gi-a dedicat cea mai mare parte a varstei sale fadulte eoreetarii modului in care ne putem eultiva mintea. Ronultatele acostei cercetari au dus la realizarea unui curs de 40-48 de ore, In care oricine poate invata cum s’-si aduea * Laila 105 tn nena ae era 00.00 de beat urs ‘ie Conto Mental Siva INE Invotueere (13 aminte de situatii aparent uitate, cum sa-si controloze durerea, cum sa-gi accelereze vindecarea, cum #4 scape de obiceiuri nedorite, cum sisi trezeasea intuifia, prin care cel de al gaselea sim devine creativ, rezolvand o parte din problemele vietii zilnice, Acestea sunt insotite de 0 pace interioara agreabila, de un optimism calm bazat pe remarca e& pentru prima data suntem capabili sa ne controlam vinja mai mult deeat ne-am_ fi putut inchipui vreodata, ‘Acum pentru prima data, exista posibilitatea ea cea mai mare parte a cursului sa-! putem invata prin cuvinte scrise. Domnul Silva a Imprumutat in mod liber din invafatura, orientala gi occidentala, dar produsul final este in mod esential american. Cursul, aga cum este gi fondatorul sau, este foarte practic. Tot ce el te invafa, te va ajuta sa ai o viata mai fericita, mai eficienta, aici s1 acum. in timp ce vei face exerciiile, unul dupa altul, dupa cum indica Domnul Silva, vei obfine succese tot mai mari, care-ti vor intari inerederea In tine gi vel obtine in cele din urma asemenea performante pe care nu le poti crede posible atta timp c&t-nu esti initiat in Controlul Mental, considerandu-le imposibil de realizat acum. Aceste afirmaii sunt sustinute de doveri stiintfice dupa care mintea noastra este capabila sa realizeze miracole. De asemenea, trebuie luata in considerare si experienta a milioane de oameni a caror viata a fost schim- Data de Controlul Mental, Imayineaz’-ti ca mintea ta este utilizata pentru a-tiimbuna- {afi vederes. ,Pe find faceam primul meu curs cu metoda Silva de Control Mental, am observat et mi s-a schimbat vederea, mi s-a imbunatatit, devenise mai puternica. in copilarie purtasem zece ani ochelari pana la absolvire, Mai tarziu la varsta de 38 de ani, am inceput din nou s8-i port. Ochiul stang. 1 fast intotdeauna de trei ori mai slab ea celalalt.” »Primii mei ochelari i-am avut in anul 1945, erau ochelari pentru citire. in “48 sau in ‘49 purtam lentil bifoeale, pe care, in timp, a trebuit 2a le schimb eu unele din ee in ce mai puter”Wl / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA ‘ice. Dupa ce am urmat cursul, am observat ca, desi nu putea 48 citese fara ochelari, totugi vederea mi s-a imbunatatit. Deoarece schimbarea se producea foarte repede, un timp am ‘amdnat s&-mi examines vederea, Intre timp, pentru usuring@, am revenit la ochelarii pe care i-am purtat acum douazeci de ani. Cénd oculistul mi-a examinat ochii mi-a recomandat ea, pana imi vor eonfeetiona noile lentile, sa le port mai bine pe cele vechi.* Acest lucru poate {i se pare ceva mistic, dar dupa ce vei citi capitolul al 10-lea al acestei caryi vei constata eum absolvengii igi pun mintea in interesul vindecarii accelerate a organis- ‘mului, Tehnicile sunt extrem de simple, aga cum reiese si din scrisoarea unei femei care a reugit sa slabeasca 12 kg in patra uni, Mai intai am vizualizat o rama de culoare inchisa in care ‘am vazut 0 mast cu multa inghefata, dulciuri, ete. ~ lucruri de care stiam c& produc ingrésarea corpului, Am desenat- un X de culoare neagra peste masé gi m-am yazut in oglinda care ‘ma facea foarte lata (cum sunt cele din parcurile de distractie, care au capacitatea de a deforma imaginea). Dupa aceea am vizualizat o scend Imprejmuita de o lumina aurita in eare se gaseau doar méncaruri cu continut mare in proteine, cum ar fi pegtele ton, oua, carne slaba. Am bifat cu auriu aceasta imagine gi m-am vazut inte-o oglinda in care apaream inalta i zvolta. Mi-am spus ea-mi dorese sa am doar mese eu continu ‘mare in proteine, De asemenea auzeam cum toti prietenii mei ‘imi spun ca arat fantastic gi am vazut ca acest lucru se Intampla fntr-o anumita data, (acesta a fost cel mai important ppas, decarece mi-am fixat un scop coneret). $i am reusit! De renumsrate ori, nainte de aceasta, am incerest cure de slabire, dar aceasta din urma a dat reaultatul dorit. Controlul Mental inseamna sa ajungi la un nivel de medi- tafie profund, unde tu ai posibilitatea de a-ti exersa propria ta ‘inte s preia comanda, utilizand limbajul ei propriu de ima- sgn, intarind acestea prin cuvinte, ajungand astfel la rezultate Introucere 15 care devin din ce in co mai spectaculoase, iar printr-o exersare sistematica metoda descopera posibilitati nelimitate, ‘Dupa cum se poate remarca, aceasta carte nu este o carte obignuita. Ea te invafa in etape, mai int&i cum st meditezi, poi Sti face cunostinta cu numeroase posibilitafi de utilizare ‘8 meditafiei, pina cdnd vei ajunge la ultima etapa, cénd vei putea face de rutina Iueruri care par imposibil de reslizat pentru majoritates oamenilor, Este o carte in carte. Cartea exterioara (capitolele 1 si 2 si capitolele 17-20) au fost serise de Philip Miele in care facem cunostinfa cu raspandirea exploziva a metodei Controlului ‘Mental si modul in care ea a slujit interesele multor mii de cursanfi. in cartea interioara, domnul Silva prezinta o mare parte a tehnicilor care se invaté la cursurile de Control Mental, ‘Deoarece clasele sunt formate din grupe conduse de instruetori ‘experimentatj,rezultatele objinute de acegti cursanti sunt mai rapide, mai spectaculoase decit cele pe care le vei obtine luerdnd singur. Totugi daca urmaresti cu exactitate indicatile ui Silva 5i executi exercitille, in mod sigur, rezultatele obji- nute 0 s&-tischimbe viata in mai bine ~ nu aga de repede, dar foarte sigur Aceasta carte trebuie citita Intr-un mod mai deosebit: prima, data va fi citita ca gi orice carte obisnuita, de la inceput pana la sfargit. Totugi, la prima citire si nu faci nici un exereifi. Peurma vei reciti cartea de la capitolul $ la capitolul 14, pentru ‘.avea 0 imagine cit mai clara, atoteuprinzatoare despre dru: murile pe care le vei parcurge. in etapa urmatoare vei citi ‘apitolul 3 gi vei executa exercitille descrise acolo ~ gi numai acestea ~ timp de cAteva saptamani. Cand vei gti ca esti pregatit, treci mai departe la eapitolul 4, gi aga mai departe. Ajungénd la capitolul 14 vei deveni deja un experimentat, Utilizator al majoritatii din eeea ce au invafat absolventii ccursurilor de Control Mental. Pentru a imbogati experienfa poate vei dori sa formezi o grup mica de prieteni care au exersat aceleasi exercifii. Capitolul al 13-lea deserie modi care se poate face asta.‘CAPITOLUL 1 CUM SA-TI FOLOSESTI MINTEA INTR-UN MOD SPECIAL inchipuieste-ti ca vii in legatura directa si activa cu o Inteligenta Superioara, atotcuprinzatoare si apoi intr-o clipa de fericire fantastica, iti dai seama ca e de partea ta. De asemenea inchipuiegte-ti ca acest contact Iai facut atat de ‘ugos, incdt pentru tot restul viefi tale nu te vei mai simi fara speranta. Este o inteligenfa gata sa te ajute, care iti da sen- ‘timentul ca Inga tine este o putere mare care te iubeste. Ce sentiment erezi e& ai aven? ‘Ar fio experienta deosebita care nu s-ar deosebi prea mult, ~ poate nu s-ar deosebi deloc ~ de o stare de extaz spiritual ‘Acest lucru se simte dupa patru zile de Control Mental Silva. Pana acum au remarcat acest Icru mai mult de juma- tate de milion de oameni, findea au simtit prin exereitile de ln curs, si pe masura ce se obignuiese mai mult cu folosirea acestor metode care ereeaza asemenea sentimente, ei sunt mai calmi, mai increzatori in folosirea noilor capacitati si energi, devenind mai sanatosi, mai generosi si mai putin apasati de probleme. Pe scurt José Silva va explica uncle din aveste metode, astfel Inedt sA puteti incepe singuri sa le folosit Sa vedem cum incepe programul unei clase de Control Mental: Se incope cu introducerea de aproximativ o ora si douazeci de minute. Instructorul prezinta esenta Controlului Mental18. / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA si romarea munca de cercetare de doua decenii care a dus Ia dezvoltarea acestei metode. Apoi, pe seurt, cl descrie modul in ‘care cursantii vor aplica cele invafate pentru Imbunatatires ssinatafii, pentru rezolvarea problemelor de zi cu zi, pentru usurarea Invayarii gi pentru aprofundarea cunoasterii spiri- tuale, Urmeaza o pauza de 20 de minute. In timpul pauzei, ccursanfii se vor eunoaste intre ei. Ei provin din cele mai variate medii: medici, secretare, goferi de taxi, femei de serviciu, studenti, invafator, liceeni, psihiatr, lideri religiosi, pensio- Dupa pauzi urmeaza a doua parte de o or’ gi douazeci de ‘minute, care Incepe cu intrebari gi raspunsuri, apoi se trece la primele exereiti, care vor conduce la nivelul meditativ al min- (ii, Instructorul explica, ca este o stare de relaxare adanca, mai adanea decdt starea de somn, urmata de o stare de con- stien{a deosebita. De fapt accasta este o stare schimbata de in aproape toate disciplinele Nu sunt utilizate nici medicamente, nici aparate biofeed hack (meeanisme senztivo-biologes). Instructor Control Mental denumese atingerea acestei star ,intrarea in nivel” sau uncori ,intrarea in Alfa", fn timpul unui exerci de treizec de minute, instructori conduc in mod atent gi prudent pe cursanti in aceasta stare, eu ajutorul unor instructini Simple si clare. Tot limbajul Controlului Mental este elar g pe inflesultuturon. fn acest limbaj na figureaza nici cuvinte de specialitate, nici cuvinte din Extremul Orient. Uni dint cursangi au invafats8 mediteze insintea venir Ja curs uni folosind metode pentru care este nevoie de ateva saptamni, alti au necestateforturi de edteva huni de zie. Ei sunt fascnati de exert simplu,eare necesita doar treizect do minute : Unal dintre primele Iucruri pe care il aud este: yin mo ‘ent de fate, dumneavoastra inva sf va folosifi oat malt Iintoa gi 0 folositiinte-un mod special”. O declaratie simpla, pe car 0 Fixeaza fn incongtiont. Semnificatia ei este mi mai Cum fot nner mdse 19 putin decat uimitoare, Toata lumea, fara nici o exceptie, dar absolut toata lumes, poseda o minte care poate fi ugor antre- hata ca si foloseasca puter! in eare incepaitori nu ered. Numai ‘ind vor simfi cu adevarat aceste puteri, vor incepe st creada eat le au gi ei O alta propozitie care se spune cursantilor este: ,Proiectal ‘ya mental in locul dumneavoastra ideal de relaxare*. Un exerciiu foarte placut,linititor,eare pe de o parte intareste puterea de ‘maginatie, iar pe de alta parte duce la 0 mai adénea relaxare. Sa ne oprim pentru un moment la semnificatia cuvantului ‘meditatie. In infelesul de toate zilele acest euvant inseamna a indi despre ceva, Daca in acest moment ai pus de-o parte cartea, pentru céteva minute gi Incepi sa te gindesti ce vei cina maine seara, in acel moment tu meditezi. In diferite dis- cipline meditative termenul are un infeles mult mai specific, mareénd un nivel special al minfii, in unele discipline, atin- sgerea acestui nivel este Insusi scopul final, eare ar fi curatirea ‘mintii de toate gandurile constiente, Acest lueru ereeaza 0 stare de calm placuta si poate s8 joace un rol important pentru 1 inlatura gi a proveni unele boli eauzate de tensiunile inte- Fioare, aga cum a fost demonstrat prin numeroase studii Numai ea aceasta meditatie este o meditatie pasiva. Con- {rolul Mental merge mult mai departe. El lavaja cum gi in ce {ol sa utilizam acest nivel al mingii pentra a ne putea rezolva problemele, fie cele marunte, fie din cele mai grave. Aceasta meditatie este 0 meditatie dinamica; puterea ei find intr-adevar spectaculoasa, {in zilele noastre se vorbeste tot mai mult de nivelul Alfa, Bste un tip al undelor ale creierului, un fel de energie eleetriea produsa de ereier, si poate fi masurata cu electroencefalograful (BEG). Ritmul acestei energii este masurat in ciel pe secunda (sau CPS). in general in jur de 14 CPS si mai mult se numese unde Beta; cele cuprinse intre gapte gi paisprezece se numese unde Alfa; cele cuprinse intre patru gi gapte se numese unde Teta; si sub patru sunt denumite unde Delta20 / AUTOCONTROLUL PRINMETODA SILVA Cand esti perfect treaz, lucrezi gi faci una sau alta in activitatea de toate zilele, atunci esti in Beta, sau utilizand ccuvintele Controlului Mental traiesti in ,constienta exte- rioara, fn timp ce visezi cu ochii deschisi sau inainte de ador- mire, sau end te trezesti dar inea nu te-ai trezit de tot, te afl im Alfa, Specialistii Controlului Mental denumese aceasta stare ‘constienta interioara. in timpul somnului esti in Alfa, Teta ‘sau Delta, nu numai fn Alfa cum multi cred, Cu ajutorul Controlulai Mental, prin exercitii, poti intra in nivelul Alfa voit gi in acelagi timp sa te stapfinesti pe tine. Te poti intreba ce se simto cand esti la aceste nivele ale mintii A fin Beta, sau fiind perfect treaz, nu produce nici un fel de simfamant special. Poti sa te simti sigur pe tine sau poate siti fie fried, poti st fi ocupat sau inact, poti sa te adéncesti {intro anumita problema sau sa te plictisesti- numarul posi litagilor in Beta este infint, La nivele mai adinci, pentru cei mai multi oameni posibi- Litatile sunt limitate, Vinfa i-a invagat sa funetioneze In Beta, ru in Alfa sau in Teta. La aceste nivele mai adnci, activitatea lor se limiteaza, de obicei doar la visare, aproape de somn sau sommul insusi. Dar cu ajutorul exereitilor de Control Mental 0 poate mari la infinit numarul posibilitatilor utilizate. Con- form lui Harry McKnight, unul dintre directorii ai Silva Mind Control, ,dimensiunea Alfa, la fel ca gi cea Beta poseda toata seala posibilitatilor de perceptie“. Cu alte cuvinte, in Alfa pputem face alte Iueruri decat ce putem face In Beta. Avesta este conceptul cheie al Controlului Mental. Odata ‘ce vei cunoaste aceste eapacitati de perceptie gi vei invata sa le folosesti, vei folosi mai mult mintea ta intr-un mod special De fapt vei funetiona ca un clarvazator’ oricind vei dor intrand in Jegatura eu Inteligenta Superioara. Cri mai multi care recurg la Control Mental ea 0 modalitate entra a se relaxa, pentru a scapa de insomnii, pentru a scapa ia ats Cpaitaten ew detects coreta probleme n dimensinea Cio mint tr od spa 2 de durerile de cap sau sa invete sa fact Iucruri care cer o mare putere de voinga, cum ar fi incetarea fumatului, scaderea in sgreutate, imbunatatirea memoriei sau pentru a creste eficion(a Invataturli. Acestea sunt motive pentru care vin marea majo: ritate a carsantilor; dar ei invafa mult, mult mai mult. Ei invafa ca cole cinci simturi: pipait, gust, miros, au2, vi sunt doar o parte a simturilor cu care s-au nascut. Exista ins alte simfuri sau capacitati, care Inainte erau cunoscute doar: ‘unor oameni privilegiati si evlor mistici, care le-au dezvoltat {in cursul vietii retragi de lumea activa, Menirea Controlulti ‘Mental este si ne invefe sa trezim aceste capacitai Ce poate insemna aceasta trezire a fost bine deseris de Nadine Bertin, redactorul revistei Mademoiselle, seri in edi din 1972: Cultura medicamentelor poate sa ne dea tablete, praftrl sau injectii are ne pot mari capacitatile mentale, Eu utilizes alteova, Controlul Mental mareste eapacitatile mentale. Va invata CUM sale dezvoltati. Este corespunzator denumita pentru ea faa de medicamente sau hipnoza, VOI aveti CONTROLUL, Marirea capacitatilor mentale, autocunoasterea gi ajutarea ‘ltora prin Control Mental, sunt limitate doar la limitele noi tre. Orice este posibil. Auziti ea altora li se intdmpla. $i deo- data vedeti ca vi se intampla si voua.CAPITOLUL 11 SA-L CUNOASTEM PE JOSE SILVA ‘José Silva sa nascut Ia 11 august 1914 In oragul Laredo, statul Texas. La patru ani ia murit tatal, Dupa un scurt timp, mama s-a reedsdtorit. José, impreuna cu sora sa mai mare gi cu fratele mai mic, s-au mutat la buniea lor. Dupa doi ani a ‘nceput sai intretina intreaga familie, vinzdnd siare, cura- tind pantof, ficénd diferite treburi. Seara ist urmarea sora gi fratele la pregatirea tomelor pentru scoala, iar ei Lau ajutat si invefe sa serie gi sa citeasca. Niciodata nu a mers la scoala, ‘decét pentru avi invata pe alti Ridiearea lui José din saracie a inceput intr-o 2i in care igi astepta rindul la frizer. Asteptind, a Iuat cova 88 citeascs. A. pus mana pe un curs prin corespondenta pentru depanatori radio. José i-a cerut frizerului imprumut acest eaiet, Frizerul iba dat numai contra cost eu eonditia 8a accepte, ca José sa ‘completeze testul de pe verso, eu numele frizerului. José a platit pentru aceasta un dolar saptaménal, a citit leetia gi a ‘completat testul. Curand, pe peretele frizeriei atérna o diploma de absolvire a cursului de depanator radio, iar José la varsta de cincisprezece ani, a inceput sa repare peste tot In ora aparatele de radio. Dupa cifiva ani afacerea eu depanarile a devenit cea mai mare din zona, asigurand banii pentra scolarizarea sorei si fratelui, mijlaace pentru casatoria lui, precum gi suma de aproximativ jumatate de milion de dolari pentru a finanta cereetarea de douazeci de ani care a condus Ja Controlul Mental -cnoagem pe fs Sit J 2 Un alt om cu diplome, obtinute intr-un mod mull mal congtiineios decat frizerul, 1a ajutat fra sa vrea in acest cereetari, Acel om era un psihiatru care chestiona barbafi Inrolati in formatiile de transmisiuni in cursul celui de sl oilea rézboi mondial Obignuiti sa faceti pe dumneavoastra fn pat?" José eva lait. Va pla fomeile? José care era atunci tata a trei eopil gh predestinat ea mai tarziu sa aiba zece, Cu siguranta, gandea el, acest om stie mai mult despre. ‘mintea omului decat frizerul despre radio. La ee bun acohle intrebari stupide? ‘Aceasta uimire la determinat pe José s@ porneased intiso odisee de corcotari gtiintiice, prin care ~ fra « avea diplome sau certificate ~ a devenit unul din cei mai creativi elevi al poet sale. Prin serierile lor, invatitorit din perionda do ince: put i-au fost Froud, Jung gi Adler. intrebarile stupide au cAstigat sensuri mai adénci gi in curdnd José era pregatit sa puna intrebarea lui: este posibild marirea capacitatii de invatare a omului utilizind hipnogay dle fapt si-i marim 1.Q? Pe acea vreme se sustinea ci indicele LQ. (indicole de inteligenta), este ceva ca care ne nagtem, dat ‘José nu era chiar atat de sigur despre asta. Aceasta intrebanw a trebuit sa astepte, in timp co studia electronica superioara ‘ca 88 devina instructor la Unitatea de Transmisiuni. Cfind a fast demobilizat, cu economiile cheltuite gi cu numai 200 de dolari in buzunar, a inceput sisi dezvolte din now propria Iai afacere. in acclasi timp, s-a angujat cu jumatate de program la Junior College din Laredo, unde el supraveghea ali trot profesori si avea sarcina de a infiinta laboratorul de lecti: nica a geoli Dupa cinci ani, odata eu aparitia televiziunii, atelierul lui de depanare a inceput sa Infloreasca i José si-a incheint caviona de profesor. Atelierul sau a devenit din nou eel mai mare din ras. In fiecare zi lucra pina la ora noua seara. Cand venoa ‘a mirat,21 J AUTOCONTROLUL PRINMETODA SILVA ‘casi, dupa cina, ajuta sé fle euleafi copiii si dupa ce casa se linigtea, 6o apuea sa invete ines aproximativ trei ore. Studile sale lau condus mai departe spre hipnoza. Cu eeea ce a invatat despre hipnoza, si cu ceea ce stia despre electronica, impreuna eu notele slabe din carnetele copiilor sai, Lau determinat sa si puna din nou intrebarea mai veche: poate fi imbunatatita capacitatea de invaare, indieele L.Q., eu ajutorul unor exerci mentale? ‘José cunostea de asemenca, cA, ereierul genereaza electri- citate~a citit despre experientele care au pusin evidenta ritmoul Alfa la inceputul secolulwi. $i el gtia din activitatea de elec- tronist c@ circuitul electric ideal este unul care are rezistenta sau impedanja cea mai mica, deoarece acest circuit utilizeaza in masura mai mare energia sa electrica. Poate ereierul sa funetioneze mai eficient daca impedanta sa este mai mica? $i poate fi micsorata impedanta sa? ‘José a inceput sa utilizeze hipnoza pentru linigtirea ereie- rului copiilor sai gi a descoperit ceea ce pentru multi parea a fi ceva paradoxal. El a gasit ca, ereierul este mai energetic cand este mai pugin activ. La freevente mai scazute, ereierul primea si inmagazina mai multe informatii, Problema eru- ciala era sti mentii treaza mintea la aceste freevente care sunt legate mai mult de starea de visare si de starea de somn, decit de activitate practies. Hipnoza permitea receptivitatea mintii pe care José 0 eauta, dar nu si gindirea independenta care duce la cugetarea Iucrurilor, astfl inet sa fie infelese. A avea capul plin de fapte amintite nu este de ajuns; perceperea gi infelegerea erat nece- sare tot la fel, Curdnd José a renuntat la hipnoza si a inceput sa experi menteze asemenea exercitii de antrenament mental, care produceau linistirea ereierului si care totugi sa-1 mentina mai independent si treaz decat in hipnoza. In acest mod considera cc se vor imbunatati procesele de memorizare gi de infelegere 1 Iucrurilor si fn consecin¢a un indieo 1.Q. mai ereseut. Aceste St eanoslom eo Sion 28 ‘xercifi din care s-a dezvoltat Controlul Mental, eereau 0 eons ‘centrare relaxata gi pentru vizualizarea mentala vie ex mod de atingere a unor nivele mai adanei. Odata ce a fost tins acest nivel sa dovedit a fi mai eficient in invatare dee ritanul Beta. Dovada pentru aceasta oficienta au fost rezultatole ‘obtinute de copiii sai Ia invatatura, care s-au imbunatatit per manent In cet trei ani edt el gi-a dezvoltat tebnicile, José a obtinut astfel pentru prima data rezultate foarte sem nificative, pe care alti cersetatorile-au confirmat prin biofeed- back. Ela fost prima persoana care a demonstrat c& noi puter sa funefionam in stare de veghe, a freevengele Alfa si Teta ale ereierului O alta ,pentru prima data‘ la fel de surprinzatoare ea pris ‘ma, urma sa vind in eurdind, ntr-o seara fica lui José a intrat in ,nivelul* sau (folosind, terminologia utilizata astazi in Controlul Mental) gi Jost a inceput si puna intrebari despre lectia pe care o invatase, In timp ee ea daidea raspunsul, José igi formula in minte urma- loarea intrebare. Astfel procedase pina atunci si meditatin hu era diferita de cele cdteva sute de meditatii de pana acum, Dar deodata linigtit, mersul obignuit ea schimbat. Fata a réspuns la o Intrebare pe care tatal stu nu a avut timp si 0 puna. Apoi lao alta. $i le alta, Ka fi citea gindurile! Asta se intémpla in anul 1953, ednd in urma publicatiilor facute de Dr. J. B. Rhine, de la Universitatea Duke, pereeptia fextrasenzoriala (BSP: extrasensory perception) era in ateni oamenilor de stiinfa. José i-a scris dr-lui Rhine despre obser= facute cu fliea sa, sii raporta ea a antrenat-o 2a apli ESP-ul, dar raspunsul profesorului I-a dezamagit. Dr. Rhine punea problema posibilitatii ca fata de Ia inceput avea aceste ‘capacitai. Fara testarea fetei inainte de antrenament, nu sw putea dovedi. Intre timp vecinii lui José au constatat:e& rexul- latele obfinute de copili sai la invatatura s-au imbunatagit sim{itor. La inceputul experientelor el erau preocupati de cor2% / AUTOCONTROLUL PRIN METODASILVA, cotarea necunoscutului, necunoseutul care poate era protejat de forte in care e mai bine ea mu te amesteci. Totusi succesele obfinute de un om eu proprii lui copii nu puteau ramane neobsorvate. Oare José i-ar instrui si pe copii lor? Dupa primirea serisorii de la Dr. Rhine, José a avat in cele «din urma confirmarea de eare avea nevoie. Daca ceea cea reusit ‘cu un copil ar reugi gi cu alti, ar fi avut un fel de experimente repetabile, care stau la baza metodelorstiintifice. In urmatorii zzece ani a instruit inea 39 de copii din Laredo, cu care a obtinut rezultate chiar mai bune ca cele dinainte, fiindca isi imbuna- tafoa metoda, cite putin eu fiecare eopil. Astfel a ajuns inca 0 data la pentru prima data‘: a dezvoltat prima metoda in istorie, prin care ESP-ul putea fi utilizat de oriee persoana gi el a confirmat acest Iueru prin cele 39 de experiente perfect reproductibile. Acum trebuia perfectionata metoda, Nu sa putut primi nici un imprumut pentru astfel de cer- cetari, din partea universitatilor, fundatiilor sau guvernului ‘in urmatorii trei ani, José a elaborat un curs de instruire, ‘care astizi este standard. Trebuie doar 40 sau 48 de ore, fiind la fel de eficient adultilor, edt gi copillor. Pana acum a fost validat de aproximativ 500,000 de astfel de yexperiente*, un ‘numar reproduetibil care nu poate fi ignorat de nici un om de stiinga, Acesti ani lungi, de cercetari, au fost finantati de afacerea de electronica, a lui José. Astizi organizatia Controlului Mental este 0 afacere de familie inloritoare, din a easor profituri sunt continuate cereetarile gi este finantata deavoltarea sa accelerata. Lectorii sau controle organizatiei Controlului Mental, sunt in toate cele cineizeci de state americane, si in dourzeci si noua de {ari strine. (Astazi cursul de baza se pred in 105 fari de eatre peste 1000 de instructori; Romania este a 100-a fara unde se predau astfel de cursuri ~ n.ed) Cu toate aceste succese, José nu a devenit un om celebru, nici un guru sau un lider spiritual ex aderenti sau diseipoli El este un om simplu, care vorbeste cu voce ealda, cu accent fin mexican-american. Fl este un barbat eu o constitute fizica ‘St eanoestem pees Sioa (2 robusta, Indesat, cu 0 faa blanda, prictenoasa, brazdata de ridurile 2imbetului Orieine il intreaba pe José co a insemnat succesul ponte el, va raspunde cu o multitudine de fapte de succes. Sa vedo citeva exemple din acostea: femeie a trimis 0 scrisoare la ,Herald American’ din Boston, pentru a cere ajutor pentru soful sau, care suferva de dureri de cap chinuitoare, dureri sub forma de migrena, Serie soarea ei a aparut in ziar, iar a doua zi alta scrisoare vere ajutor tot pentru o astfel de suferinga. Un medic a citit aceste serisori gi lea raspuns ca si ea a suferit toata viata de asemenea dureri de eap. A participa Insa Ia un curs de Control Mental gi de atunci i-au disparut imigrenele, ,$i inchipuifi-va urmatorul curs introductiv a fost asaltat de 0 multime de oameni. Absolut 6 mulfime.* Un alt medic, un psihiatru celebru, recomanda tuturor paci- cenjilor sai Controlul Mental pentru ea acesta ereeaza 0 ase. ‘menea stare pentru care ar fi necesar un tratament de doi ani O intreaga companie de marketing a fost organizata ea 0 firma cooperatista de catre absolventi eare foloseau cunos- tinfele din Control Mental, sa inventeze noi produse gi moduil de plasare a lor pe piafa. in al treilea an compania avea deja optsprezees astfel do produse pe piata, Un specialist in domeniul reclamelor avea nevoie de doua luni Pentru a organiza o companie de publicitate pentru un client how ~ eeea ce este media in domeniul Ini, Astazi cu ajutorul Controlului Mental ideile de baza se nase in 20 de minute, iar pentru restul muncii este nevoie de dou siptamani Paisprezece jucatori din echipa ,White Sox" din Chicago, ‘au urmat cursul de Control Mental. ‘Toate mediile individuale Jor s-au imbunatatit si multe intr-o masura extraordinara, Soful unei femei obeze i-a sugerat acesteia sa incerce Con- trolul Mental, deoarece toate inceredrile sale de cura de slabire Sau dovedit inutile. Ea a fost de acord, eu conditia ea gi el sa © urmeze ls cursuri. El a insotit-o, ea a slabit noua kilograme in gase saptaméni, iar el -a lasat do fumat.28 J, AUTOCONTROLULPRINMETODA SILVA Un profesor la un colegiu de farmacie invata studentit tehnicile de Control Mental. ,Notele lor s-au imbunatagit la toate cursurile iar in acelagi timp ei studiau mai putin si erau ‘molt mai cali... Fiecare sti deja cum sai foloseasea puterva de imaginatie; eu doar impulsionam studenfii sa practice edt mai mult aceste tehnici, Le aratam cd imaginatia are valoare gi cd exista 0 forma a realitatii in imaginatie, pe care ei o pot utiliza.” Desi José zimbeste ugor, atunci cand aude ,José tu mi-ai sschimbat viata!", zambetul lui dispare gi el raspunde: ,Nu ea {iam schimbat-o. Tu {ial schimbat-o, mintea ta a ficut-o". Tar acum in urmatoarele eapitole, chiar Joxs iti va prezenta, folosesti mintea pentru acti schimba viata, CAPITOLUL IL CUM SA MEDITEZI (oti acest capitol urmatoarele pana la eoptlul16inetusv ale cst ert, sunt serse de José Sida, pat fn cle mai importante pecare tect citit wrest. Josée vs nua elementele de baste curs u, Metoda Silva de Control Menta. Pera a benefit in totalitate de acest capitoe tebuie saat med lar in mint modu tn care levee. el gts cet ftur tn Itroducee O si te ajut sa invoti sa mediteri. Cand vei face acest Iucra, (e vei afla la un nivel al mintii de unde vei fi eapabil sa-ti cliberezi imaginatia, pentru acti rezolva problemele, Dar acum he vom preocupa numai de meditatie; de rezolvarea proble- melor ne vom ocupa mai tirziu. Pentru ca vei invata fara ajutorul unei persoane experi- ‘mentate (instructor), voi utiliza 0 metoda putin diferita si mult mail inceata decat cea folosita de noi la cursurile de predare a Controtului Mental. Nu vei Intdmpina insa, nici o dificultat. Daca vei invata cum sa meditezi si te vei opri aici, vei putea sti rezolvi oricum problemele. Ceva foarte frumos se intm- pla in meditatie, si frumusetea pe care o vei gasi este liigtea, Cucat meditezi mai mult, vei patrunde mai adine in interiorul lau gi sentimentul de pace launtrica va deveni din ce in ce mai puternie, astfel ineit nimie in viata nul va mai putea zdrun- cina. $i corpul tau va beneficia de aceasta meditatie. La inceput vei sesiza ca ingrijorarile gi sentimentele de vinovatie sunt aahsente in timp ce mediteri. Una din frumusctile meditaliet in nivelul Alfa, 0 reprezinta imposibilitatea de a lua cu tne30 / AUTOCONTROLUL PRIN METODASILVA, sentimentele de vinovatie si suparare. Dact acestea vor pat trunde, pur ai simp vei iegiafara din nivelul meditatw Ele vor sta deoparte mai mult timp, edata eu seurgerea timpulu, pina intro zi cind vor disparea definitv: Aceasta inseamna ca acele actvitats ale mingit eare determina imbolnavirea corpului, vor fi neutralizate. Corpul omenese este prin struc- tura sa destinat s fe sanatos. Are propre lui meeanisme de vindecare, Acestea sunt bloeate de catre mintle neantrenate in atocontrol. Meditafia este primal pas in Controlul Mental; prin aceasta, dupa un drum lung, corpulu ti vor ft eiberate paterile de vindecare, energie visita alta data de starile de nervoritate. lat tot eoea ce ai de facut pentru a ajunge in Alfa, saw nivelul meditativ al minis Cind te trezesti dimineata, dite Ia baie daca este nevoie, apo! intoare-te in pat, Fixeaza ceasal 58 pune peste 15 minate, pentru eazul ea vei adormi in timp exerctiuui. Inchide ochii si privegte in sus, dincolo de pleoape, intr-un unghi de 20 de grade. Din motive inca nein- {elese, aceasta poritie a ochilor declangeazt producerea undelor Alfa, de etre ereier. Acum incot, la intervale de aproximativ dou secunde, numarainapoi de la osuta la una. fn noes timp concentreaza-te asupra numaratori si vei ajunge la nivelul Alfa pentru prima oara Student din casele de Control Mental, au react diverse Ja prima lor experienta, incepind de la, fost frumos', péna la Nu am simit nimic*, Diferenga eonsta mai pun in coea ce a simtitfeear, ct gradal de femilarizare al mini fee ruia.eu acest nivel Va f mai malt sa mai putin obignuit pentru tofi Bxplicatia acest’ fapt este ca dimineata, end ne trim, suntem adesea in nivelul Alfa pentra un timp. Pentru a merge din Tota, nivelal somnuls, in Beta, nivel tren, rebuio 8 trecem prin Alfa, gi adesea petrecem 0 porioada mai inde- Jungata in aceasta stare, im timpul activtailor de dimineata devrome, Daca simtica nimienu saintamplat in timpul acest prim exereti, aceasta inseamna pur gi simplu cd ai fst in nivel Alfa, de mai multe ori inainte, fara a fi constient de Cums meted 1 94 accasta. Relaxeaza-te, nu te giindi la acest lueru gi contintl exercitille. Chiar daca vei reugi #8 intri in nivelul Alfa din prima incereare daca te concentrezi, mai ai nevoie de sige ‘siptamani de practica pentru a atinge nivelele mai adinei in Alfa, si apoi in Teta. Foloseste metoda numararii de la 0 sta Ja unu timp de zece dimineti. Apoi numara de la cincizeci la tune, douazeci gi cinci la unu, zee pana Ta unu gi in final, de a cinci la unu, timp de zece dimineti pentru fiecare numarat incepand de la prima intrare in Alfa, utilizeaza o singuri metoda pentru a ieyi de aici. Aceasta iti va asigura un grad ‘mai mare de control impotrivaiesiri din nivel, in mod sponta Calea utilizata de noi in Controlul Mental este de a spune mental: ,O 8 ies ineet, numarind de la unu la cinci, voi fh ‘complet treaz, gi ma voi simti mai bine decat inainte. Unu-dol pregateste-te st deschizi ochii, trei-patru-cinei ochii deschish sunt complet treaz, ma simt mai bine deedt inainte.* ei stabili deci doua rutine, una pentru a intra in nivel gi ‘ealalta pentru a iogi din el. Daca vei sehimba aceasta rutin va trebui s& inveti sa folosesti noua versiune exact cum al facut cu prima. Este insa o munea fara sens. Odata ce ai invajt sa intri in nivel dimineata, cu inetoda de la einci la unt, vei putea sa faci acest lucru la alegere, oriednd in timpul zilei, Nu vei avea nevoie decat de zece sau cineisprezece minute libere, Deoarece atunci intrarea in nivel o vei face din Beta, nu de la limita nivelului Alfa, pentru aceasta vei avea nevoie de un ple dle antrenament suplimentar. Ageaza-te confortabil intr-un scaun, sau pe pat, cu picioarele pe podea. Lasé-i mainile liber in poala. Daca prefer, stai cu picioarele incrucigate, in pozitia lotus. Tine-ti capul tn echilibru, nu-l lasa s& cada. Acum eons centreazd-te asupra unei parti a corpului, apoi asupra col Jalte, pentru a-l relaxa constient. Incepe ew laba piciorulu sting, piciorul sting, apoi laba piciorului drept, si aga mal \departe, pana vei ajunge la gat, fata, ochi, gi erestetal eapult Vei fi surprins sa constati eat de tensionat ¢i-a fost corpul. Acum fixeazé un punct la 45 de grade deasupra niveluluh32 / AUTOCONTROLUL PRIN METODASILVA, ‘ochilor, pe tavan sau pe peretele din fata ta. Privested intens pina cind pleoapele iti devin grele, apoi lasa-le sa se inchida. Incepe sa numeri de la cineizeci la unu. Fa acest Iucru zece zile, apoi numara de la zece la unu, dupa aceea de la cinci la tunu, de fiecare data zece zie. Fiindea exercitiul nu este limitat doar dimineata, stabilaste-ti un program de meditatie de doua sau trei ori pe zi, eu 0 durata de aproximativ cincisprezece minute, Odata ajuns in nivelul tau, ce faci? La ce te gandesti? Chiar de la inceput end ai ajuns in nivelul propriu de me- ditatie, practica vizualizares. Acesta este punctul central al Controlului Mental. Experienta eu Controlul Mental va fi cu ‘tat mai puternica cu cit vizualizarea va fi mai buna. Primwul ‘pas consta in crearea tnei unelte pentru vizualizare, un ecran ‘mental. El va fi asemenea unui ecran de cinematograf, dar care nui va umple in totalitate viziunea ta mentala. Imagi- ‘neazé+ti-l nu in spatele pleoapelor, cila aproximativ doi metri {n fafa ta. Vei proiecta pe acest ecran, orice, asupra eareia vei dori si te concentrezi. Mai tarziu il vei folosi pentru alte lu- cruri. Odaté co {-ai construit acest eeran in minte, proieeteaza pe el ceva familiar gi simplu, 0 portocala sau un mar, de cexemplu. De fiecare data cAnd intri in nivel, fixeaza-te doar supra unei imagini; 0 poti schimba data viitoare. Concen- treaza-te sa 0 faci sa devina din ce in ce mai reala ~ in trei dimensiuni, colorata, in toate detaliile. Nu te gindi la nimic altceva. Se spune ea creierul este o maimuta beata: sare fara astim- par de la un obiect Ia altul. Este surprinzator cat de putin control avem asupra propriului nostra ereier in eiuda muncti fantastice pe care acesta o face uneori pentru noi. Uneori, totusi, opereaza in spatele nostru reugind sa ne creeze in med perfid 0 durere de cap, apoi o urticarie gi in cele din urma ulcer. Acest creier este puternic, mult prea puternie, pentru a fi lasat fara control. Odata ce am Invatat sa folosim mintea ca sel controleze, va face Iucruri surprinzatoare pentru noi, aga ‘eum vei vedea in curdnd. Pana atunci fi rabdator cu acest ‘xercitiu simplu, Folosinda-ti mintea, invaja-ti creierul sa intee linistit in Alfa gi sa se ocupe in exclusivitate doar de frearea unei simple imagini, din ee in ce mai reale. La ineeput daca apar alte ganduri, iertati-l eu tandreje. indeparteazi-le Incet gi intoarce-te la imaginea pe care ti-ai propus-o, Daca vei deveni nervos sau tensionat, vei iegi din Alfa, Aveasta, deci, este meditatia care se practica pe seara larga peste tot in lume. Daca faci asta gi nimie alteeva, vei experi- enta ceea ce William Wordsworth a denumit: ,O fericita linobilitate a mini si, mai mult, 0 adanea gi durabila pace interioara. O vei simti ca pe o exparienta incitanta, pe masara 0 vei atinge nivele mai adénci ale mint; apoi o vei accepta ca n lucru normal, si entuziasmul va disparea, Céind se intdimpla ficeasta, multi renunta. Ei uita ea aceasta nu este o ,calatorie™ ‘e8 un scop th sine, ci primul pas, in ce poste deveni cea mai Importanta ealatorie pe care am facut-aCAPITOLUL 1V MEDITATIA DINAMICA, Meditatia pasiva, despre caro tocmai ai citit (si pe care sper ‘eo vei experimenta) se poate obtine gin alte moduri. in afara concentrarii pe o imagine vizuala, te poti concentra pe un su- net, ea de exemplu OM sau AMIN, rostit eu voce tare sau in ‘gind, sau prin marirea propriei respiratii. Te poti concentra ‘asupra unui punet energetic al corpului, sau asupra ritmului tobei in timpul dansului, sau edd asculti un eéntec Gregorian ‘maiestuos gi rasundtor in timp ee urmaresti un ritual religios cunoscut. Toate aceste metode gi eateva combinatii ale lor te vor aduce intr-un nivel meditativ mental, calm. Pentru a te duce acolo eu prefer numérarea inversa, pentru ed inea de la inceput este necesara coneentrarea, iar concentrarea este cheia suevesului. Odata ce ai ajuns la nivelul tau de mai multe ori prin aceasta metoda, in mintea ta, metoda va fi corelata cu. rezultate de succes si procesul va deveni automat. in Controtul Mental, fiecare succes devine ,punct de referin(a", constient ‘sau incongtient revenim la acel eveniment, repetam si de aici ‘mergem mai departe, Nu este suficient 4 atingi nivelul de ‘meditatie, sa stai acolo gi st astepti sa se intample cova. Este placat, linistitor si contribuie la imbunatstiren sinatatii, dar ‘compardnd cu ceea ce se poate realiza, este un succes modest. ‘Mergi mai departe de meditatia pasiva, invata-{i mintea catre 6 activitate dinamies, organizata - pentru care a fost ereata, dupa cum cred eu - gi rezultatele te vor coplesi Mesiaie dian | 98 Punetez aici pentru cf este momentul sa trecem peste toh nica meditatiei pasive, despre care tocmai ai citit gi sa invefi ‘8 utilizezi meditatia in mod dinamic, pentru a rezolva uncle: probleme. Vei infologo acum de ce exercitiul simplu de viz Jisare a unui mar sau alteeva ce fi-ai ales pe ecranul mental, este aga de important. ‘Acum inainte de a intra in nivelul tau, glindeste-te la cova, pleut, indiferent cat de banal - c2ea ee s-a intamplat ier sat astazi. Analizeaza pe seurt in mintea ta, apoi intra temeinie {in nivelul tau gi proiecteaza pe ecranul tau mental evenimentul in intregime. Ce ai vazut, ai mirosit, ai auzit gi simfit atunci? ‘Aminteste-fi toate amanuntele. O sf fi surprins de diferenta {ntre amintirea evenimentului in Alfa gi memoria evenimen- tului in Beta. Este aproape Ia fel de mare ea diferenta intro a spune cuvantul ,inot* gi a inota efectiv, Gare este valoarea tuturor acestora? Mai intai este o treapta ‘care ceva superior si apoi este ceva folositor in sine. Tata eum il poti utiliza: Gandegte-te la cova ce-ti apartine, eare mu sit pierdut, dar care ar necesita cftva timp de eautare pentru a fi sgasit. De exemplu, gandeste-te la cheile maginii tale. Sunt pe Dirou, in buzunaral tau, in magina ta? Daca mu esti sigur, intea fn nivelul tau, aminteste-ti de ultima data eénd le-ai avut gi relraiegte acea clipa. Acum mergi inainte in timp gi le v localiza daca sunt acolo unde le-ai lasat. (Daca cineva Te-a luat de acolo, atunci vei avea de rezolvat un alt tip de problema, pentru solugionarea careia este nevoie de o tehniea mai avan= sata). Imagineaza-ti un student, care gi-l aminteste pe profesor spundnnd ca examenul va avea loe miercuri, dar miereurea asta, ‘sit miercurea viitoare? El poate rezolva aceasta in Alfa, Acestea sunt probleme tipice, miei, de toate zilele, pe care le poti rezolva prin aceasta simpla tehnics de meditatie. Acum a Tacem un pas uriag Inainte. Vom Iega un eveniment real ei lun eveniment dorit pe care til vei imagina, si vom urmari ce se va intémpla cu cel pe care L-ai imaginat, Daca vei Iuera36 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA, {inand cont de céteva legi foarte simple, evenimentul imaginar vva devoni real. Legea 1: Trebuie sa doresti ca evenimentul si se impli eased, »nWreau ea prima persoand pe care 0 voi vedea maine pe trotuar sa igi sufle nasul" este un project atat de inutil neat rmintea ta fl va respinge, si deci nu va funetiona. Seful tau sa fie mai prietenos, un anumit cumparator si fie mai receptiv la ceea ce vinzi, 88 gasesti satisfuctie in sarcina pe care in ‘mod obignuit 0 gasesti dezagreabila, acestea pot fi obiective care pot angaja o cantitate rezonabila de dorin{a. Legea 2: Trebuie sh erezi ca eveniment se poate realiza. Daca cumparatorul tau este supra-aprovizionat ct ceea ce -vinzi este rezonabil sa crezi cd nu va fi nerabdator si cumpere. Daca nu poti crede ca evenimentul poate sa se intémple, atunci rmintea ta va luera impotriva indeplinirii acestui eveniment. Legea 3: Trebuie sa astepti ca evenimental sa se intample, ‘Aceasta este o lege subtila, Primele doua sunt simple gi pasive, iar cea de-a treia introdueo o noua dinamica. Se poste dori un eveniment, se poate crede ca va avea loc gi totusi sa nu. ‘ne asteptam sa aiba loc. Vrei ca maine geful tau sai fie amabil, sti ea poate sa fie, dar totugi st existe diferenta la ceea ce te fagtepti. Acesta este punetul in care apar Controlul Mental gi vizualizarea efectiva, aga cum 0 sa vedom imediat: Legea 4: Nu poti crea probleme. Nu e vorba ea nu ai voie, ci mu poti. Aceasta este legea de bara atotslapinitoare. N-ar fi grozav daca ag putea sa fac ca sgeful mou sa se faca de rts, in aga fel incat sa fie dat afara, iar feu sai iau locul? Lucrénd dinamie tn Alfa, esti in legatura cu Inteligenga Superioard, iar din punctul de vedere al Inteli ‘gentei Superioare nu ar fi tocmai grozav. Poti sa-l sapi pe geful Matta sinamion 137 tau, gis fle dat afara, dar acoasta o faci complet singur —si in Beta. in Alfa pur gi simplu nu va merge. acd, la nivelul tau meditativ, incerci sa ei legatura eu un {ol de inteligenta care te va asista inte-un plan tiedlos, aceasta fr fio incereare inutila, aga cum ai incerea sf receptezi la radio 0 state inexistenta Din acest punet de vedere, unit ma acura e8 sunt un fel de Pollyanna” Mii de oameni eu zimbit cu indulgenta cénd eu spuneam este imposibil sa faci rau in Alfa, pnd end s-au convine singuri. Pe planeta exista foarte mult rau gi noi oamenii ‘uuntem vinovati pentru mai mult deedt ar trebui safe partea noastra. Acosta este facut in Beta, si nu in Alfa sau Teta si probabil nii in Delta. Creetarea mea a demonstrat acest Iuer Niciodata nu recomand irosirea timpului, dar dacs trebuie 88 tio dovedesti singur, intra in nivelul tau gi incearea s8 fae pe cineva sé] doara eapul. Daea vei vizualiza acest ,eveniment™ lat de real et este necesar, ca sa se intimple cova, va rezulta una sau amfindoua intimplarile care urmeaza: te va dures pe tine eapul si mu pe vietima ta, gisau vei iegi din Alfa ‘Acesta nu este un raspuns la toate intrebarile pe care ai pute a le pi in legatura cu capacitaile bune gi ree ale minti Dar Ia aceste fapte vom reveni mai tarziv. Deocamdata, alege lun eveniment care inseamna solutia unei probleme, pe care-1 doresti, crezi ea se va Intdmpla si eu ajutorul exereitiului lurmator, vel invaja sal astopt. ata co este de facut: ‘Alege o problema reala, curent, gi care pina scum nu s-2 rezolvat. De exompla si spunem e8 geful tu a fost moroctnos Jn ultimal timp. Sunt trei pasi care trebuie urmati dupa oe ai ‘ntrat in nivel: ‘olanna ~eroul principal al rman cu ssagi mune (191), i BP fetid wr ety tic nk st8 / AUTOCONTROLULPRINMETODASILVA Pasul 1: Pe ecranul tau mental creeaza din nou in amanunt, ‘un eveniment recent, care are legitura cu problema. Retraioste cevenimentul timp de o clipa. Pasul 2: Da la o parte incet aceasta scena de pe ecranul, ‘au, deplasénd-o spre dreapta. Apoiintrodu alunecdind pe ecran, © alta scena care va avea loc maine. fn aceasta scena toat Tumea din jurul gefului este vesela, iar goful toemai primeste vvosti bune. Acum este in mod clar intr-o dispozitie mai buna. Daca stii coneret eauza problemei, atunei vizualizeaza solutio- narea ei, Vizualizeaza solutionarea ei, tot atat de viu, eum ai facut cu problema. Pasul 3: Deplaseaza apoi aceasta seona de pe ecranul tau {in partea dreapta, i inlocuieste-o cu alta in stinga. Acum geful « ferict, este un om placut, aga cum stii ca poate sa fie, Atat de viu trebule sa traiegti aceasta scena, aga cum daca s-ar intampla deja in realitate, Ramfi la aceasta scena un timp si simte-o in toata plenitudinea ei ‘Acum mumara pant la cine, vei fi complet trea, simtindu- te mai bine ca inainte. Fi sigur ea ai pus nigte forte sa huereze pentru tine in directa erearii evenimentului dorit. Va fune- 8 acest lucru permanent, invariabil, fara impedimente? Totus, iata ce vei simfi daca vei persevera! Una din primele rmeditait pentru rezolvarea problemi, va avea succes. Cand se intmpl, cine ar putea spune ca nu evorba de eoincidenta? La urma urmelor, evenimentul pe care Lai ales trebuie sa fie suficient de probabil pentru a crede in materializarea lui. Apoi va fi ofcient a doua oara sia treia oara. ,Coincidentele* se vor inmulti, Abandoneaza Controlul tau Mental gi vei avea ‘mai putine coincidente. Reiad gi coincidentele se vor inmult Mal tarziu edna céstigi experionta, vei observa ca vei fi eapabil sa crozi si sa te agtopti la evenimente eare sunt din ce in ce ‘mai putin probabile. Cu timpal, prin exersare, rezultatele tale vor fi din eo in co mai surprinzatoare. fn timp e® Iucrosi la Moiutindoumica {99 flecare problema, Incepe prin a retrai pe scurt experien{a Iinterioara cu succesul cel mai mare. Cénd obfii un succes si ‘mai mare, utilizeaza-1 pe acesta ca punct de referinfa, aban- ddondndu-l pe celalat. in acest fel vei deveni ,mai bun gi mai bun, ea sa utilizam o fraza cu infeles special de bogat pentru hoi toti, in Controlul Mental. ‘Vim Masters, student la Cologiul Fort Lee din New Jerse i sofer de taxi, igi utilizeaza timpul liber, intre transports pentru meditatie. Cand afacerea locala este slaba, pune 0 solutie pe ecranul sau mental, - cineva cu hagaje care doreste ‘wi ajunga la aeroportul Kennedy. ,Am incereat de eiteva or... himic, Apoi sa int4mplat, un om eu bagaje dorea #8 mearga la Kennedy. A doua oara am vizualizat pe acest om pe ecranul ‘meu, animand acel sentiment, care apare end lucrurile se Jmplinese gia venit o alta persoana pentru Kennedy. Merge! Pte 0 licarire de succes, care nu se intrerupe.* inainte de a trece 1a alte exereitii gi tehnici, s4-ti explic ‘walla care probabil te gndesti: de ce pe ecranul nostra mental ‘mutam scenele de la stanga la dreapta? Acum, dau un raspuns ‘curt la aceasta intrebare, dar mai tarziu o sa ne ocupam de el detaliat. Experientele mele au aratat ca nivelele profunde ale mintii noastre, percep trecerea timpului de la stanga la «dreapta. Cu alte cuvinte, viitorul este percoput ea fiind in stn- fg, iar trecutul in dreapta, Este tentant sa tratezi aceasta facum, dar sunt alte Iueruri de facut inainte de toate.CAPITOLUL V jMBUNATATIREA MEMORIEI ‘Tehnicile de memorare invafate in Controlul Meml, vor reduce folosirea carnetului de telofoane, totodata uimind pe prietenii nostri. Ciind dorese s& stiu un numar de telefon, il caut, Poate unii absolventi utilizeaza Controlul Mental, pentru. aducerea aminte a numerelor de telefon, dar dupa cum am ‘amintit gi in eapitolul anterior, conditia importanta este do- rinfa, pentru ca acest Iueru si se realizeze, iar dorinta mea de fa refine numerele de telefon este foarte mics. Daca ar trebui 88 traversez oragul ori de ete ori am nevoie de un numar de telefon, atunci dorinta s-ar intensifica Din eauza trilogiel: dorinta-credinta-asteptare, este inutil, si utilizez tehnicile controlului Mental pentru lucruri neesen- tiale, Dar, oare edi dintre noi au memoria atit de eficienta At gio dorese? S-ar putea ca prin executarea celor descrise ‘in capitolele anterioare, s8-fi imbunatafesti memoria intr-un ‘mod surpringstor. Capacitatea ta noua de a vizualiza gi recrea cevenimente trecute, in timp ce esti in Alf, se transmite intr-un fel giin Beta, aga inci, fara eforturi deosebite, mintea ta poate Juera ints-un mod nou pentru tine. Totusiexista loc de imbuna tatire in continuare, La cursuri de Control Mental, avem exercitii speciale de vizualizare, in timpul exercitiului, instruc- torul serie numere de la unula treizeci peo tabla, apoi cursantii spun denumirea obieetelor —bulgare de zapada, patine cu rotile, op pentru ureche ~ orice le vine in minte. Instructorul serie fiocare cuvant langa un numar, pe urma se intoarce cu spatele Iobaniaives memirieh / 1 ‘etre tabla, gi reproduce in ordine ceea ce a scris, Cursantii ynumese apoi lucrurile de pe tabla, iar instruetorul spune numa- ruil corespunzator, Acesta nu este un numar de eire, cio leetie do-vizualizare. Deja instructorul a atagat le fiecare numar cate lun cuvént; astfel fiecare numar evoca 0 imagine vizualA eareia li corespunde un cuvant. Noi numim aceste imagini ,cheile de memorie“. Cénd cursantul numeste un obieet, atunci instruc: {orul il eoreleaza intr-un mod ingelegator, sau fantezist eu ima- ffinea pe care a asociat-o cu numarul cuvantului. Cheia de ‘memorie pentru numarul 10 este de exemplu ,tuse“, daca un cursant spune ,bulgare de zapada" Ia al zecelea cuvint, Iimaginea rezultata, poate fi un barbat tugind un bulgare de sipada. Acest fapt nu este dificil pentru o minte care a exersat virualizarea. Cursantitincep sa invete Cheile de Memorie, find {nv nivelul lor in timp ce instructorul le repeta incet. Mai tarziu end incep s& memorizeze in Beta, sarcina este mult mai ‘usoara, deoarece cuvintele sunt deja cunoscute. Nu voi trata in aceasta carte Cheile de Memorie, din cauza ea este nevoie de prea mult timp gi spatiu pentru a le invata. De altfel, tu dispui de o tehnica effcienta pentru imbunatatirea vizualizaril i memoriei tale in acelagi timp: ecranul mental. Fiecare Iucru pe care crezi c& Iai uitat, este asociat cu un ‘eveniment. Daca este vorba de un nume, evenimentul este acel moment in care Iai auait sau Lai citit. Odata ee ai invagat deja sa lucrezi cu eeranul tau mental, atunci trebuie s& vizuae lizezi un eveniment trecut, imprejurarile in eare a avut loc un incident pe care crezi ca Fai uitat gi el o s& apara. Vorbese despre un incident pe care erezi ci Iai uitat, dar pe care de fapt ni Lai uitat de loc. Simplu, nu- tii minte. Acvasta este 0 diferen}a esentiala. Lumea reclamelor ne ofera o ilustrare concludenta a diferentei dintre memorie gi evoeare. Cu totil ne uitam la reclamele televiaiunii, Sunt aga de multe gi aga de seurte, c& daca ar trebui sa Ingiram cinci sau zece din ele, pe care le-am vazut siptamana trecuts, am putea cita trei sau patru esl mult, Reclama mareste vinzarea intr-un mod{2 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA deosebit, producind ,aducerea aminte* a unui produs sub nivelul de congtienta. Hete indoielnie ca uitam vreodata cova, Creierul nostru depoziteaza imagini gi despre evenimente dintre cele mai nesemnificative, Cu cat este mai vie imagines, cu cét este mai importanta pentru noi, cu atat mal ugor o putem cevoca. Daca in timpul unei operatii pe ereier, se atinge foarte ‘ugor cu un electrod o portiune din creier, va aparea un eveni- ment uitat ,de mult timp", eu toate detalile, at de viu, ncit sunetele, mirosurile gi seenele, sunt efectiv retraite. Atunci, ddesigur, se atinge creierul gi nu mintea. Orieat de reala ar {1 ‘amintirea pe care ereierul 0 ofera constiinfei pacientului, el vva sti ~ cova ii spune ~ cd el nu a retrait in realitate eveni- mentul. Accasta este mintea in functiune care este un super- ‘observator, un interpret ~ si niet un electrod n-a atins-o vreo- dats, Mintea, spre deosebire de varful nasului nostra, nu exists ern loe anume. ‘Sa ne intoarcem la memorie, Undeva, la 0 departare de mi de kilometri de acel loc unde stai acum, o frunza eade dintr- tun copac. Nu-{i vei aminti si nici nu poti sa evo! acest eveni- ment, din eauza ca pe de o parte nu hai trait, gi pe de alta parte nu este important pentru tine. Totusi, ereierul nostra, refine mult mai multe evenimente decdt am erede. Citind ‘aceasta carte, treci prin mii de experiente, de care nu esti con- stiont. in masura in care te concentrezi, acum nu esti congtiont de ele. Aici sunt sunete gi mirosuri, imagini prinse cu coada ‘ochiului, poate inconfortul datorat pantofilor care te string, atingerea scaunului, temperatura camerei, ~ se pare cd nu exista sfargit. Noi suntem congtienti de aceste senzatii, dar nu constientizim existenta lor, fapt care pare contradictoriu, pana nu luam in considerare cazul unei femei sub anestezie senerala. {in timpul perioadei de graviditate aceasta femeie a avut cu ‘medicul sau 0 relatie exceptionala, intre ei se crease prietenie si incredere. A venit timpul nagterii si a trecut printr-o anes- Inbnapiren memorei (48 lorie generala de rutina, aduednd pe Iume un copil siinatos, Maj tarziu end doctoral a vizitat-o in eamera de pital, ea a fost surprinzator de distanta, chiar ostila fata de doctor. Nici lunul dintre ei nu a putut expliea care ar fi cauza schimharii dle atitudine gi amandoi doreau sa gaseasca o explicatie. Ei au hotarat s& meeree prin hipnoza, sa descopere cfiteva amintiri faycunse care ar putea expliea aceasta schimbare brusea. Sub hipnoza ea a fost condusa inapoi fn timp, prin experienta cea mai reeenta cu doctorul ei pana la eele dinainte, Nu a trebuit it mearga prea departe. in transa profunda, in loc sa treaca peste perionda cénd era ,incongtienta* in camera de nastere, fa a relatat tot cea ce au spus doctorul si surorile. Ceea ce spuneau in prezen{a pacientului anesteziat era uneori condi- (ionat clinic, uneori umoristi, si din timp In timp exprimau pliciseala din cauza nasterii incete. Pentru ei ea reprezenta lun lucru, nu_o persoand; sontimentele ei nu au fost Iuate in ‘onsiderare. In fond, ea nu era congtienta, nu aga? Bu imi pun intrebarea daca este posibil vreodata sa fim Incongtienti. Fiecare experienta pe care 0 avem, se imprima pe creicrul nostru, indiferent daca aceasta experien{a poate fi fvorata sau nu. Aceasta ar insemna oare si-fi amintegti dupa noce ani numarul aeestei pagini, folosind tehnicile de memorie po care le voi invata? Poate ca nu te-ai uitat, dar el este acolo, ‘spun aga, I-ai vazut deja cu coada ochiului. S-ar putea si-] tii cou nu. Acest Iueru nu este important gi probabil nu va loveni niciodata important pentru tine. Dar oare iti aduci aminte de numele aeelei persoane, placute, cu care te-ai inti saptmana trecuta la cina? Cand ai auzit prima data numele i a fost un eveniment. Vei auzi numele ei din nou, daca vei ectea Imprejurarile evenimentului pe Beranul Mental, dupa cule spuse inainte. Relaxeaza-te, intra in nivelul tau, erecaza feranul, trafoste evenimentul. Aceasta va dura 15 sau 20 de minute. Exista insa gio alta cale, un fel de metoda de urgenta, fare te va duce rapid la un asemenea nivel al minti, unde evo- area informatie’ se va face mai usor.{i / AUTOCONTROLUL FRINMETODA SILVA Aceast metoda include un mecanism simplu de declangare, care in clipa cand {i Lai insugit, devine tot mai eficient prin utilizare. Este nevoie de mai multe gedinte de meditafie pentru Ingusirea acestui procedeu. Inta cit de simplu e: uneste degetul mare cu urmatoarele doua degete ale oricarei maini gi mintea, ta va intra rapid la un nivel mai adane. Incearca acum gi nimic ‘nu se va intmpla, deoarece nu este ined un mecanism declan- sator. Pentru realiza acest lueru, intra in nivelul tau gi spune- {i (incet sau tare): ,De cate ori unese astfel degetele ~ acum luneste degetele -" pentru un scop serios, voi atinge acest nivel al minfii, pentru a realiza orice dorese, Procedeazt astfel timp deo saptamana, zinc, utilizdnd ace- Teasi cuvinte. in curdind se va forma o legatura forma in mintea ta intre unirea degetului mare cu celelalte doua si atingerea rapid a unui nivel de meditatie eficient. Mai tarziu vei dori sa evoci ceva ~ un nume de exemplu ~ dar numele nu va veni, Insista gi cu o mai mare incapainare nu va veni. Dorinta mu va fi mumai nefolositoare, dar va fi gi deranjanta. Acum relaxeaza- te, Amintestei cd ai o metoda pentru declangarea amintiri O invatatoare a clasei a patra din Denver, utilizeaza Eeranul ‘Mental gi Tehnica celor ‘Trei Degete cand igi invata elevii si citeasca litera cu litera. Saptamanal se parcurg 20 de cuvinte. Pentru ai testa, in loe s mearga de la un cursant la altul ccerdndu-le s8 citeasea litera eu litera coreet, ea le core elevilor si serie toate euvintele pe eare le-au invatat in saptamana ‘recuta. Ei isi amintese cuvintele gi cum se citese ele ~ prin unirea celor trei degete, ei vad cuvintele pe ecranul lor mental. Invatatoarea spune cd ,cei lenti realizeaza testul in 15 mi ‘nute*, Utilizdnd aceasta tehnica invajatoarea ii invaga pe copii clasei a patra tabla inmultirii pana la 12 noiembrie, ceea ce in condiii obignuite se invaja timp de un an. ‘Tim Masters, studentul taximetrist menfionat le eapitolul anterior, gasoste adesea pasageri, care dorese sa mearga la adresele din oragele din apropiere, unde Tim a fost demult, dar nu-gi mai aduce aminte traseul. Nu multi din pasagerii Imbunatirea memorci 48 rabiti ar infelege meditatia lui inainte de a pleca, dar cu jutorul color trei degete, Tim ,retraieste" ultimul drum facut facolo. Inainte de a face Controlul Mental Tim a avut la Institutul de Tehnologie din New York, numai note de B gi un fingur A. ,Acum eu am note de A giun singur B*. El utilizeaza Invatarea Rapida ~ care va fi tratata in capitolul urmator ~ jar la examen utilizeaza Tehnica eelor Trei Degete. Tehnica color Trei Degete are gi alte utilizari, despre care vei citi mai irziu, O utilizam in nenumarate cazuri neobignuite. Timp ile secole a fost asociata cu alte discipline meditative. Daca in furdnd vei vedea o pictura sau sculptura a unei persoane din [Extromul Orient, poate un yoghin, moditind in gozut eu picioa: tle incrucisate, observa ca cele trei degete ale mAinii sunt ‘unite in mod similar,CAPITOLUL VI ‘INVATAREA RAPIDA Dupa ce invoti tehnicile de memorare, descrise in capitolul anterior, esti pregatit de a trece la etapa urmatoare: Invatarea Rapida. Pe scurt, iata cum vei proceda: Vei invafa sa intri in nivelul de meditatie; apoi la acel nivel vei crea ecranul mental, care este folosit in diverse scopuri, unul dintre acestea fiind evocarea informatiei. Apoi ca o seurtatura, vei invata Tehnica celor Trei Degete, pentru o evoeare rapida. Dupa ce ai indeplinit toate acestea, vei fi pregatit pentru obfinerea de informatii pe noile cai, facdnd evocarea gi mai ugoara. La fel de important este ca aceste noi eai de invatare, nu numai ca fac reamintirea ‘mai ugoara, dar vor duce gi la 0 accolerare gi aprofundare a 00a ce inveti Exista doua tehnici de invatare. Sa incopem cu cea mai simpla, desi ea nu este neaparat gi cea mai ugoara, ‘Tehnica celor Trei Degete, odata ce intr-adevar o stapanesti {net poti usor s8 ajungi la nivelul tau gi sa operezi constient, poate fi utilizata la audierea unui curs, sau Ia citirea unei cari. Aceasta Ifi va imbunatati intr-o mare masura coneen- trarea, iar informatia va fi fixata mult mai puternie. Mai tarziu, vei i capabil sa-ti amintesti cele invatate mai usor la nivelul Beta gi mult mai ugor in nivelul Alfa. Un student care serie lucrarea, cu cele trei degete unite, poate aproape st vada cartea pe care a citito gi sa auda vocea profesorului, in timp co explica lectia in elasa. Insert 47 Coalalta tehnica nu este atét de simpla, dar vei fi pregatit pontru ea inainte, in timp ee practici Controlul Mental. Are toata eficienta invatarii in Alfa gi un plus de intensificare a ‘in Beta, Pentru aceasta vei aven nevoie de un ease- Sa presupunem ea ai de invajat un capitol mai greu dintr-o carte; nu numai c& trebuie st-l tii minte, dar 62-1 gi infeleg. Jn prima faza nu intra in Alfa, ci ramai intr-o stare exterioara do constienta, in Beta, Citeste eapitolul eu voce tare in ease- tofon. Acum intra in nivelul tau, pune caseta gi concentreaza- lo pe vocea pe care ai inregistrat-o pe easeta citind materialul, Jn etapa de Inceput im Controlul Mental, mai ales daca nu ‘ti obisnuit eu aparatul pe care il folosesti, poti sa aluneci eta, in momentul apaisarii butonului, iar vocea pe care o au si-(1 Ingreuneze trecerea inapoi in Alfa. Pana vei reugi sa treci ‘napot vet scapa o parte sau chiar toata lectia. Prin exersare ‘ei constata ea acost neajuns se va produce din ce in ce mai rar, fata edteva sfaturis Intra in nivel ta find degetul pe buton, In acest fl nu a trebui si cauji butonul deschizand och Ronga pe cineva 8 apese pe butonul casetofonul vei face un semn. Usilizeaza Tehmnica color rei Degete pentru a reintra mai fad in Alte cand Problema poate sa para mult mai serioasé decat este. in realitate, poate sa fie un indicator al progresului tau. Cand te voi instrui mai bine, vei incope si simi altfel nivelul Alfa. El +va fi poreeput din eo In co mai mult ca Beta, din cauza ea Iinvafa stl utilizezi congtient. O earacteristica speciala a Con- {rolului Mental consta in aceea ca esti in stare de veghe, cu ficient’ mentala totala, in timp ce esti tn Alfa, nd vei progresa gi vei retrai din nou simfamintele pe care Jo-ai avut flind In Alfa, vel intra eu adevarat intr-un nivel mai488 /, AUTOCONTROLULPRINMETODASILVA ‘adane, probabil in Teta. La cursurile de Control Mental am. vazut adesee cursanti care lucrau efectiy la nivele adinci cu ‘chil deschisi, erau total in stare de veghe cum esti situ acum, vorbeau clay, réspundeau la intrebari gi le spuneam glume, Sa revenim la casetofon: Pentru consolidarea suplimentara, asa sa treaea timpul, efteva zile daca poti, apoi eiteste mate- rialul in Beta gi reasculta-l in Alfa. Acum (i-ai insugit eu ade- vvarat informatia. Daca inveti in Control Mental si cu alti colegi, utilizand aceasta carte, poti face schimb de casete cu ceilalti, pentru a ‘economisi timp, ea un fel de diviziune a muncii. Asta merge perfect, degi exista un ugor avantaj efnd iti aseulfi propria Prin aplicarea invatarii Rapide i a Tehnicii celor Trei Degete, cursangii de la Controlul Mental economisese timpul {in numeroase domenii: in special in asigurari, vanzare, studi universitare, invajamant, drept si arta ca sa amintese doar citeva Un bun agent de asigurari de viata din Canada, nu-si mai cenerveaza clientii, scotocind prin geanta diplomat dupa acte pentru a da raspunsuri legate de probleme imobiliare sau de ‘impozitare. Prin aplicarea invatarii Rapide si a Tehnicii celor ‘Trei Degete, el dispune de toate datele de care are nevoie. Un avocat din Detroit s-a ,eliberat* de notite, atunei eind ‘expune juratilor un caz complicat. BI a inregistrat pledoaria, iar seara a ascultat-o in Alfa, apoi din nou a doua zi dimineata. ‘Mai tarziu sta in fata juratilor plin de ineredere, mentinand, ‘un contact vizual linistitor eu ei. Datorita acestui fapt vor- beste mult mai convingator decat daca gi-ar fi consultat notifele, iar nimeni nu observa ce face cu cele tret degete de la mana sténga, ‘Un umorist dela un elub de noapte din New York igi schimba programul in fiecare zi: el ,face comentarii asupra stirilor ‘Cu ora inainte de program el asculta imprimarea de pe easet acuta de el, 1 apoi este pregatit pentru un program de 20 d+ Iota rapa / 49 Jninute cu un umor spontan de buna calitate, ,.ou imi fineam jpumnii sperdnd in mai bine. Acum eu imi unese cele trei degete i gtiu ce urmeaza ~ risete in cascada. Invatarea Repida si Tehniea celor Trei Degete sunt ideale pentru studenti, Acesta este motivul pentru care Controlul Mental a fost predat in 24 de colegi si universitati, 16 licee si ‘ool primare, Datorita acestor tehnici, mii de studengi invaga Jn mai putin timp, asimiland mai mult