Manualul a fost teeditat duph edifia 1980, elaborata conform. progratc! seolare aprobate de Ministerul Educatiel si Invitamintnint om nr 3448/1979. Relerenti: dr. ing. Valerius Stansie ing. prof. Corina Svare Redactor; ing. Marie Beltat ennoredactor: Otto Faraschiy Nersote Coperta: Dumitra Negresow Partea intii APARATE ELECTRICE Capitolul 1 F INTRODUCERE IN FUNCTIGNAREA $l CONSTRUCTIA APARATELOR ELECTRICE A. ROLUL S$! IMPORTANTA APARATELOR ELECTRICE in cadrui acestui manual sint tratate aparatele electrice de comu- fe (conectare i deconectare) si aparatele electrice de protectic, uti- ite in domeniul producerii, transportului si distributiei energiei Ele se gasesc in wutmeroase variante constructive si functionale | toate instalatiile electrice indeplinind, in circuitele dintre sursele de ergie si receptoare, iunctii de deoscbitS important inchiderea, deschiderea sau comutarea circuitelor ¢lectrice; —supravegherea si protectia instalafiilor si receptoarelor (impo- Va suprasarcinilor, scurteircuitelor, supratensiunilor ete.). Tn fara noastré, asimilarea in fabricatia de serie a aparatelor clec- jee a inceput in primii ani ai constructiei socialiste. Sub conducerea Partidului Comenist Roman, o dat& cu dezyol- a intregii industri, s-a dezvoltat intr-un ritm rapid si industria etrotehnicd si, in cadral ei, productia de aparataj electric. S-au lintat numeroase intreprinderi care s-au specializat si dezvoltat pe curs si care, datorité intensei activititi desfasurate pentru asimilarea ‘noi produse si wentru diversificarea productici, pot acoperi astazi etic tot necesarul economiei nationale de aparatej electric de joa: alii tensiune. ipalele intreprinderi producStoare sint: Eleciropyieve — Cra- @, pentru aparataj electric de inalti tensiune; Electroaparataj — 3Bucwrest, pentru intreruptoare automate, contactoare, confattoarecu relee, echipamente de tractiune; Iutreprinderea de aparataj electric de tasialapii —- Titu: Intreprinderea de contactoare — Buxdu> Electrocon- tact — Botosani, pentru aparataj antigrizutos si antiexploziv, comuta- toare cu came, limitatoare; Blectyomagnetica — Bucuresti, pentru rele} ‘niveprinderea de masini electrice — Bucuresti, pentru aparataj de por- nire ete B.MARIMILE CARACTERISTICE ALE APARATESLOR ELECTRICE Principalele mirimi caracteristice, reprezentind si ctiterii de cla- sificare sint: numarul de poli, felul carentului, tensiunea si curental nominal etc. Se yor presenta in continuare citeva caracteristici mai importante. e Tensiuni nominale. Distingem iensiznea mominala de tzolare, teasinnea nominalé de utilizave legata de diferiti curen{}i-nominali de utilizare si tensianes nominald de comandd pentru care este dimensionat dispozitivul de comanda al aparatului, Cele mai mari tensivni de utili- zare $i de comanda nu pot depdsi valoarea tensiunii nominale de uti- lizare. De exemplu, un contactor powte avea (onsiunea nomiaalA de izolare de 660 V, ten- siunea aominals, de utilizare de $50 V la 40 A 51 380 V la 63 A si tensinnea nominal’ de comand’ de 220 V. Pentru circuitele polifazate, tensiunea de utilizare $i tensiunea de izolare se exprima prin tensiunea intre faze, Tensiunile nominale de tzolave siandardizate sint: — pentru aparatele de joasi tensiune: 60, 250, 380, 500, 660, 800, 1900 V ca. 60, 250, 440, 600, 800, 1200 V cc. -— pentru aparatele de inait tensiune: 6, 10, 20, 110, 220, 420, 765 kV Tensiunile nominale de utilizave standavdizate sint: Stabilit de consiructor in functie di i inala 4 et pee ctie de tensiunea nominalé de util Caventii nominali lermici standardizali pente j nTenbie i pentru aparatele de joask Wiisione sink: 2; 2,5; 3,15; 4(5): 6.3; (8); 10; (12,3); 16: 20:25; 31 5° 0, (50) ; 63 ; 80; 100; 125: 160; 200; 250; 315; 400 (500): 630. 800. 000; 1250; 1 600; 2000; 2'500;°3130: 4000 AW © Capacitatea de comutatie. La a, ele de a i Po : atie. La aparatele de joast tensinne, capa- sitatea de comutatie se exprima prin curentul de Ape celta parent Pe care aparatul este capabil si it intrerupa sub o tensiune dati VW prin curental de tachidere, cel rai mare carent pe care aparatul il Poate stabili sub o tensiune dati. Se dau in valori efective, La aparatel inalta 4 : ‘ Duper Pe de malts tensiune se folosest nofiunile de putere de ivan’ gi Za V3U,7,(MVA] (1.1) yi putere de inchidere: Py = ¥3U,7, (MVA), (1.2) nade: U,este tensiunea nominalé, in kV; y — curentul de rupere, in kA; 4; — curentul de inchidere, in 4A. 4” Servicii nominale. Servicied continun (de duraté) este cel in ee principale ale aparatului sint strabatute de curent Ferupere, un interval de timp mai mare de 8 h, Sryvicint intermilent este caracterizat printr-a suceesiune atit 4 Meeventi de conectixi si deconectiri incit in timpul in care ape Wale inchis, el nu atinge temperatura maxim, iar in timpul in ce este nine: pt, nu atinge temperatura ambiant&. ie eS de scurtd duratd este serviciul in care contactele princi- Pile ale aparatului sin strabitute de curent un timp insuficient de lune Pita 2 permite atingerea temperatutii maxime, Car timpul de intre. hiante. —~ 34, 36, 48 (42), 60, 110 (127), 220 sau 250, 380) 440, 500, 669, fees este suficient de lung pentru a permite atingerea tempsraturit 750, 1000 V ca. — 24, 48, 60, 110 (120), {127} 220 san 250, 440, 690, 800, 1 200 Vcc. randardizate. Yulorile date cu cifre ingragate sint tensiunile de comand’ @ Curenti nominali. Se disting curentiwl nominal formic pe care) 7 © Freeventa de concctare este dati de relatia i f 3 6011 a (1.3) aparatul il poate suporta timp de 8h fir ca Incilzirea diferitelor sale | piri si depas d sci limitele admisibile si eurentul nominal de ubilizere WMO % este darata unui cictu.© Durata relativa de conectare se calculeazé cu formula _ Capitolul 2 Ene aaeer ey (4) SOLICITARILE LA CARE SINT SUPUSE alee eee APARATELE ELECTRICE unde durata unui cicln este f, = #, + i, (unde J, este timpul de lueru si ty — timpul de intrerupere). In functionarea aparatelor, atit in conditii normale de serviciu it gi in caz de avarii, fiecare dintre clementele componente este supus jor anumite solicitari, la care trebuie si reziste in bune conditii, timp @ 10—20 ani, fri a fi necesare alte inverventii ale personalului de ploatare decit cele prevazute a se face cu ocazia reviziilor periodice Asa cum se stie de la_,,fehnologia lucririlor electrotehnice” — cl, URIs, aceste solicittri sint: _, — Soltcitarca electricd a igolatiilor, provocati de prezenta tensiu- iii pe ciile de curent; — solicitarca termicd a cailor de curent si a pieselor invecinate aces- a ca urmare a trecerii curentului electric: — solicitarea mecanied a cXilor de curent si a piesclor de stistinere acestora, sub actiunea fortelor electrodinamice provocate de curentii “scurtcircnit ; | — solicitévils termice si mecanice, provocate de arcul electric; —uzura mecanicad a pieselor in miseare; _ — solicitirile provocaie de actinnea mediului in care lucreaz’ apara- (cildari, umezezli, vapori corosivi, prat, lovituri ctc.). Verificarea cunostintelor 1.1, Ce funcfii indeplinese aparatele electrice in instalafit? Ce tipuri de aparate de conectare cunoasteti? . Ce intreprinderi din Bucuresti fabrica, aparate electrice? Ce se intelege prin tensiune de comand? La ce carent trebnie incereat un intreruptor automat de 100 kV si 2500 MVA? 1.6. Care este Srecventta de conectare a unvi aparat la care durata rélativa de conec— tare este de 60% si timpel de Intrerupere — de 1,2 5? A. SOLICITARI ELECTRCE Solicitarea electrica este cea la cave este supus wt izalant electric atuact Ind dow regiuni ale sale se afld la potentiate diferite (fig, 2.1). Tensitmea U aplicati intre cele doud regiuni tinde si formeze o conductoare de curent, fie prin stripungerea, fie prin conturna- olantului (se numeste strdpungere formarea unui canal conductor 2:1, Solicitares electric a unui pliint ~ reprezentare schematic’: Tolan’; 2 — eleettozi; U — ten- aplicat%; ¢ — Tinie de conturnare Miprafata izolantului; s — linie Aipungere .prin izclant.de clectricitate prin interiorul unui izolani solid, lichid sau _gazos si couturnare -- formarca unui canal conducdtot pe suprafata unui izo- lant solid). Pentru-a-reviste-in—bune-condifit-solicitaritor-electrice, piesele izo- lante ale apatatelor electrice sc previd cu nervuri si canale care: mirese distanta pe suprafata piesei intre punctele sub tensione. Pentru a fi eficioate, trebuieca_iniltimea nervurilor,-respoctiv latimea-canalelor, si fie mai mare de 2 mm. B, SOLICITARI TERMICE Trecerea curentului electric prin conductoare determink incal- zirea-acestora,_inealzirile-fiind-mari-in-focurile-in-care sectiunea cali de carent este redust (sigurante fuzibile) sau rezistivitatea acesteia este mai mare (bimetale, rezistente). De asemenea, in lecurile de contact, prin care curentul electric trece intre dowd piese, incdlzirea local este mai mare decit in restul picsei, mergind in uncle cazuri de defect pink le aparifia unor puncte de topire. Incilzirca esa ce ea Tniluentoaci tix-asupra-proprictitilor-izolante-yica-durateidc viata a izolantilor, asupra rezisten{el _mecanice a pieselor metalice, asupra clasticitajii resorturilor etc., motiy pentru care temperaturile maxime admisibile sint prescrise prin standards. Procesul de inedlzive-a_echilor conductoare de curent se—desfigoara. simultan cu procesul de vdeive a_acestora prin transmiterea_unei parti a cildurii primite citre piesele invecinate sau _ciitre medul ambiant. @ Transmiterea caldurfi_ se realizeaz4 de reguld simvlian prin. conduefie (recerea Cildurii in interiornl corpurilor solide de la zonele calde la cele reci), prin comveciie (curcnti de fluid formeti in lichide si gaze datorit difeventelor-de_temperaturi) si prin radizfie (emisie de energic fcrmicd sab forma de unde clectromagnetice}. Pigerea tolalé transmvisd macdiului ambiant se aproximeazd cu o relatie simpl&: ovalda-piesclorni—poatesli-admisind P, = KAO, Qu) este coeficientul de transmisie totali a cdldurii (6~-14}10" W/cm? grd pentru piese in aer (7-9) 10-3 W/cm? grd pentru piese fn ulei; unde: 8 y | We 22. Variatia in timp 2 incdlsirit Gini conductor strabatut de onrent. A este suprafata de ricire, in cm?; § — incilzirea conductorukui (suprotemperatura sa fat de tem- peratura mediului ambiant), in grade. Datorita racirii, incilzirea in timp a conductorului ca urmare a meumularii puterii primite prin efect JouleLenz (Py = RIX) se des- figoara in serviciul de durata dup’ o carb’ conform figurii 2.2, in care ae vede ch cresterea {emperaturii este din ce in ce mai lent’ obfinindu-se dupi un anumit timp {tcoretic infinit, dat practice egal cu citeva minute et Ja citeva ore in functie de masa corpuliti) o stabilizare a temporaturit ao valoare maxim’, numithi temperatura de regim, Atingerea acestel valori corsspunde mumontalus in cave din pulerea Pimiid nu se mai acumuleard ninne, ea fiind ty inivegiine cedatd medinly wnbiant. Din relatia de egalitate P, Supratemperaturii de regim: = P, sau RI? = KAO, rezulté valoarea (2.2) i cure: peste rezistivitates, m 2 cm; $= sectiumea conductornlui, in ~ — perimetrul condactoralui, in cm? G — densitatea de curent, in Ajem?. « Temperatura conductorului se obtine adunind inc&lzirea 0 cu temperatura mediului embiant 4,. Valoarea < din figura 2.2, obtinutd Ja intersectia tangentei la curba Qa i= 0) cu asimptota ia curb’ (a 8 = 0,), reprezinta timpul in care couductorul ar atinge incilzirea de regim'in conditiile in care nu ar €eda deloc cildura. ikFig. 2.3. incdlzirea unui conductor in regim de functionare intermitent: @ —curba de incalzite: > ~ onrba de racire; © —vasiatia faoilzirii in vegim intermivent: i — curentul ce stribate conductor Ane fzirea fn regi pevinaieat Avodlzirea in regia dotermiteat Racire / ot Aceast& valoare, mumité comsfantd de tunp, caracterizeazd posibi- lit&file de inc&lzire 91 de racire ale conductorului. Timpul total de atingere a temperaturii de regim este aproximatiy egal cu 3x. in sevviciul intermtent, in care perioadele de incilzire alterneazd ca perioada de ricire (fig. 2.3), incilzirea maxim’ atins’ (0,,) este mai mic’ decit cea obtinuti in serviciul de durata la trecerea aceluiasi curent. Cu aproximatic, 6, =6,+D,, unde D, este durata telativ’ de conectare definita anterior (v. rel. 1.4}, in cazul cuvenpiioy de scurteiveuit, de foarte mare intensitate, dar de foarte scurta durata, se poate considera cA intreaga energie primita este acumulata in calea de curent (conductor). ulti valoarea uproximativa a incilzirii conductorului la scurt~ (2.3) idura specifica a materialului conductorului, in Wsjg gerd: 1 greutatea specificd a materialului, in gjcm?; s f — densitatea de curent a scurtcireuitului de durata, in Afem* i — durata scurteircuitului, in s. dn tabelul 2.1 sint dati cttiva parametri fizici pentru o serie de ma- teriale conductoare gi rezistive. 10 es Tabelat 2.1 Parametrii fizici ai materialelor conductoare si rezistive Céeliciental 3 | Reristivitates | de temperatura | Conduenvi-| Caidura Bete | apt | “etamee™s [oa ata | creel Talon!) (2 Gx} Wjem = gvai] [Wejams » gra } } 1 rant 7 105 | 165-10 4,18 2.60 a {3,95 | L78- 10-* + 3,93 3,76 faminiu (222, | 20 | 2,40 | 2,40 1 7,86 (10-25) - 10-4 065 | 3.60 7,14 64> 10-8 110 | 2,73 s 3.5 | (6-8) - 10-F rw) 320 Tonstantan 1 i 54 Cu, 46.1 8,96 | 50 10-6 | o22 | 3,68 anpanina (84 Cu, 4Ni, 12 Mn) 3.3 43+ 10-8 0,22 3,40 Nichcling (67 Cu, $1 Ni, 2Mn} 8.9 40 10-* = 3.54 romm-nichel q (@2Ni, 15 Cz, ‘ i 33 Pe) $15 | 110+ 10° O13 3.74 Fonts conusic 76 | BO. 10-¢ 270 C. SOLICITARE ELEGTRODINAMICE in regim normal de functionare a aparatelor, solicitirile mecanice latorate fortclor electrodinamice sint mici. In cazuri de accidente thsi, instalatie pot st apara curen{i de scurtcircuit de mii $i zeci de mii de amperi, asupra cdilor conduciitoare de curent ale aparatelor se exer its forte de atractie sau respingere de mii sau chiar zeci de mii de new- Joni, ccea ce solicit’: mecanic intregul aparat si, indeosebi, cile condu- toare de curent si izolatia de sustinere a acestora. In cazul a dond conductoare paralele strabitute respectiv de cu- nti J; si Jy, fortele sint de atractie cind curenfii sint de acclagi sens i de respingere cind curentii sint de sensuri contrare (fig. 2.4, @ si 6). ® Valoarea fortelor electrodinamice este dat& de relatia F 2 Eile + 10°? [da] (2.4) fg itore Oe a, 2, de | Ss = IF | | otal e saliesae ie se a é & Big. 2.4. Forte electrotlinamice intre conductoare paralele: 2 — cutenfi in acelagi sens; & — curen}i tn sens contrar, — bare conductoare de cu susfinuts de izolatoare-cuport. sau, dacd Jy = B= 24.10 {dan}, (2.5) z in care: Teste curentul de scurtcireuli de goc* cave striate cele doua conductoare, In Aga! 1 -- Jungimea de conductor Iuaté in consideratie (de exemplu, distanta dintre dow izolatoare-suport) ; i a — distanta dintre conductoare (fig. 2.4,c) (J si a se exprima in aceleasi unitii). « Defectele cele mai frecvent intilnite, provocate de efectul fortelor electrodinamice, sint: indoivea conductoavelor si, prin aceasta, reducerea distan{elor de izolare: — slébiren legdturilor si chiar desprindevea conductoarelor din legituri; — slatirea presiunii pe contacie, care poste determina sudarea contactelor ; — distrugerea prin solicitare mecanict a dzolatoareloy-suport: — deschiderea separatoareloy sub sarcind, lveru deosebit de tare poate produce “scurtcireuite in instalatie gi deteriorari importante ale acestcia ; — dsformarea bornelor. + amplitndinoa primei alternante a curentului de sourtcizeult, 2 D. SOLICITAR! DATORATE MEDIULUI JN CARE LUCREAZA APARATELE Ta timpul functio jor, aparatele electrice sint puternic influen- ie de actiumea difcritilor agenti fizici, cum sint: umiditatea, praful, jatiile solare, vaporii corosivi etc. Acestia, actionind asupra unor ente sensibile ale aparatelor, pot determina functionarea necorect’l ‘seoaterea lor din funciune. 1, Conditii normale de mediu Cea mai mare parte a aparatclor se construiesc pentru a functiona iti 1! 2, adicd in aer, Intram mediu cu urmitoarcle carac- leristici (conform STAS 553/3-80): —altitudinea: pina la 2000 m _ —temperatura mediului inconjurator: °C (media zilnic’ nedepisind 35°C) umiditatea relativA a mediului inconjurdtor: maximum 90% Th temperatura de 20°C san 50% la temperatura de 40°C; de prat si agenti corosivi. cuprins’ intre —15°C gi 'e Aparate de inaltd tensiune se construiesc, in functic de locul I> utilizare, chiar pentru ,conditii normale” de mediu, in dou’ va- parate destinate sX functioneze in interiorul clidirilor (constructii anterior’): —aparate destinate si functioneze in aer liber (constructii soy") Aparatele de exterior, fiind supuse actiunii Girecte a intemperiilor z a, chiciura), actiunii x: a vintalui si a ww depuneri mai bogate de praf, att izolatia exterioat dimensionat’ larg si o construcfie mai robust& (la care se iau, de asemenea, m- de protectic impotriva pitrunderii in aparat a apei de ploaie, impo- efectului radiatiilor solare si a unor variafii mai mari de tempera wh e Aparatele de joasa tensiune se pot constroi in multe variante ic. Gradele de protectie au fost normalizate. icarea gradelor wormele de protectie se face (conform STAS 5) prin literele 1P urmate de irei cifre caracteristice, caracteri- are dintre ele protectia la o anumité solicitare: vima cifrd, care poate lua valori tnire 0 gi 6, simbolizeazi grade male de protectic impotriva pitrunderii corpurilor solide gi a prafu- 13lui gi de protectie a persoanclor impotriya electrocut&rii prin atingerea pieselor sub tensiune; — a dowa cifré, care poate Ina valori intre 0 si 8, normale de protectic impotriva ptranderii apei; — a ireie cifré, care poate lua valori intre 0 si 5, simbolizeazi grade normale de protectie impotriva solicitirilor mecanice. De exemplu, un aparat pe cate este marcaté protectia 1P-442 este astfel consiruit incit: — in aparat nu pot patrande corpuri straine avind dimensiuni peste 1 mm; — in aparat ou poate patrunde ap& sab alte lichide sub forma de stropi, indife- mbolizeazi grade rent de directia din care vin acostia; —apatatul suport, {4:8 deteriovari, caderca pe aparat a unoi greulagi de 0,5 ke de la 0 indltime de 40 cm deasupra acestaia. 2. Condit Exist. numeroase situatii in care conditifle de utilizare a apara- telor electrice ies din cadrul conditiilor normale: — temperaturi ale mediului mai mari—decit 40°C sau (suh —5°C); — altitudine la locul de utilizare peste 2.000 m; atmosferi incircata cu praf industrial ; prezenti de pulberi sau gaze inflamabile ori explozive: —climat diferit do cel temperat (diferit de ,,conditiile normale", eare corespund in Jini? mari climatulal temperat din Europa). Aceste conditii de mediu determin’ solicittri deosebite ale apa~ ratajului electric si, de aceca, pentru astfel de utiliziri se elaboreaz’ constructii speciale, dintre care se mentioneaz’i cele de mai jos. e Aparaie destinate sd functionese tn climot normal, dar tn inca- pert cn umiditaie mévitd (bAi, pivnite, erajduri, instalatii tehnologic in care se produce abur ete.). Aceste aparate se introduc in carcas ctanse. Se folosesc anumiti izolanti rezistenti la umiditate si se iaw masuri deosebite de protectie a pieselor metalice impotriva corozi- unilor. @ Apavate destinate s@ funcfioneze im medin ce aer marin (apa~ rate in cousteucte navalé’}, Atmosfera din zona mirilor solicita foarte sever aparatajal electric, deoarece atmosfera umeda ) siratd fayori- zeazd voroziuuva piesclor metalice si iuriulateste mult comportarea pies lor electroizolante. Se ian misuri de protecjie a metalelor impotriva co- toziunii si se folosesc aliaje rezistente la actiunea corosiva a apei de mare, cum sint bronzul si siluminiul. © Aparate destinate si functionese la altitwlini di 2000 sau in instalatii electrice la bordul avioanclor. La altitudini mai mari speciale de mediu foarte joasc e mE e peste 14 i 7°000 m sc face simfiti influenta rarefierii aerului Teducerea tensiunii de utilizare; : = eerie conditiilor de racire; — modificarea, la altitadini di ste 6— a iti Ris niin lc poste 6—7 060 m, a conditiilor de Aparate destinate sé functionese tn modi confinind pulberi sau Hee ex Plozive. Arcul electric care se formeaz’ in mod normal la functio- urea aparatelor de intrerupere, sau‘ cel care se poate forma in caz de Peidente prin strApungerea seu conturarea unei izolatii imperfecte, 6 Me provoca incendi sau explozii grave, daci atmosfera este incircata ee fe in amabile sau exploziv . Astfel de situatii se intilnese in Wuinele de cfirbun!, in care exist’ pericolul de aparitie a gazalui ,grizu” fiméstec de metan cu aer), in instalatiile de extragere, preluceare si dey fee Produsclor_petroliere si in multe instalafii din eae n ae ge eae se marcheazi cu simbolul general Dintre diferite procedee care urmires tcalui exploziv, mai importante sint imer: eapsularea antidefiagvantd (simbot d), Capsularea antideflagranta este solutia cea mai frecvent folosi Wa Const’ in mebiderea aparatului intr-o carcas’ metalic reaistenth Presitnea maxima ce poate apirea in cazul uni explozii in interiorul aratului. De asemenea, carcasa metalica a aparatului este astfel Sbnstmiti incit gazele din interior, aprinse in momentul aparitiel arcului tric, sint aruncate in afara prin interstitii foarte inguste, care deter Hind © ricire puternicd a gazetor si impiedicd astfel transmiterea explo. lei th exterior, JiSimea } lungimea interstitiului au valori impuse tan fie i pe in funetie de volumul carcasei si de natura medintui care determina: sh evite aprinderea ames. stunea % we? (simbol O) apcestale Peciyyen | bitinena Zi a Gin metal: ¢ — priz& si figh euplates© Este interzisé intreriperea curentudet prin scoaterea fiset din J. AUTOTRANSFORMATOARE DE PORNIRE ried. i Pentru prizele de 63 A si mai mari este obligatorie includerea in corpul prizei a unui intreruptor prevazut cu un mecanism de blocare care impiedici scoaterea figei din prizi daci intreruptorul nu este deschis. Autotransformatorul de pornire este un transformator trife in . Hi mumai doua faze bobinate. Cu ajutorul unui comutator, motorul conectat initial la prizele mediane, fiind astfel alimentat la tonsi- redusi. H. COMUTATOARE STEA-TRIUNGHI K. REOSTATE DE PORNIRE $! REGLARE Aceste comutatoare servesc pentru comanda pernirii si opriril mo- toarelor electrice asincrone cu rotorul in scurtcircuit si au rolul de a reduce valoarea curentulud absovbit de motor in timpul pornirit. Comutatorul stea-triunghi se poate utiliza numai daci motorul este astfel bobinat incit si aib&, in regim de lucru, bobinajul statoric conectat In triunghi, Deci la o refea de 380 V intre faze poate fi conectat prin comu- talor stea-triunghi numai un motor pe a cirui eticheti scrie 660/380 V sau A 380 V. Principiul de funcfionare consti in a realiza pornivee in doud eae: — mai inti se aplich motorulyi (tensiunea aplicata f tensiunea retclei) ; indaté ce motorul a atins turatia nominalA (nu mai devreme si nici mult mai lirziu}, se modifica legdturile motorului in triunghi. n felul acesta, cuventn! de pornire absorbit de motor este vedus le 1/3 din valoarea pe care ar fi avut-o dact se conecta direct in triunghi. Deoarcee si cuplil de pornire seade Ja 1/3, pornirea prin comutatoare stea-triunghi poate fi folositi numai dacti motoral porneste in gol sau sub sarcina redusa. Comutatoarele stea-triunghi peniru curenti pind ia 100 A se reali- zeazi acum pe baza comutatoarelor cu came (ve schema din fig. 4.9), pentru curenti mai mari folosindu-se aproape exclusiv comutatuars automate (v. cap. 6). cuitarea trepta) fic, Solutia constructi a rezisten{elor conectate in cirenitul ro- adopiat& depinde de mirimea motorului, ectiv a rezistenjelor, precum si de frecventa pornirilor, Pentru motoare mici si frecvente mici de pornire se folosesc yeostate le pornire cave cuprind in acelasi ansamblu atit rezistentele, eit si co~ Mutatorul de trepte. Pentru motoarele mari, devine necesara amplasarea separaté a Wateviei sie revisteuti (fig. 4.16) $i a comulatorului de tvepte. Se foloscse acest caz, pentru scurtcircuitarea treptelor, controlere cu tobd (fig. 4.17), M Care se realize: de obice’ conectat in stea, densiunea rejfelei ‘ai faze este deci de 1,73 ori mai micd decit si inwersarea de sens si frinarea moto- In sfirsit, pentra freeverrfe mari de conectare, se preferd sohutia controleve Gidareds acestea comanda scurtcircuitarea treptelor de 1 INVERSOARE DE SENS Realizate tot pe baza comutatoarelor cu cams (v. schema in fig, 4 imyersoarele de sens pentru motoare asincrone schimbi intre ele dow: faze ale circuitului de alimentare. Fig, 4.16. Reostat de pornire. 30 31Fig. 4.17. Controler cu tobi: @—ansemblu; b —sistemul de contacte; 1—ax de acjionare a contectelor mobile; 2—tub izolant; 3 —contacte mobile; 4—elomente de fixare a-contactelor mobile; 5 contacte fine; 6 — miner de actionare; 7 ~— sistem de sacadare; § — capaci Flac de bari. Qo e Reostatele de pormire pot fi fie cx rezistenfe mefalice in aer sau in ulei, fie cw dichéd (solutie de soda). © Reostatele de reglare au acesasi constructie, dar fiind solici- fate permanent, sint mai larg dimensionate si uncori previzute cu yentilatoare sau alte dispozitive de racire fortata. Rezistenjele metalice din constructia reostatelor sint executate din sirme sau benzi din mazertat stiv (crom-nichel, fecral, constantan etc.). Revisienjele pentru moioare mari, amplasate in baterii separate, s¢ execuid din elersents de fontd sau tabla silicioasd, strinse pe doud saw trei axe izolate, intre ele fiind introdu rarii continuitatii circuitului -- rondele izolante sau metalice. L. REOSTATE DE EXCITATIE Se folosese pentru seglarea fensiznii furnizale de generatoare prin modificaree cuventulel de excitajic. StatZlormate, ca si reostatele de pornire, dintr-un comutator cu ploturi fixat de o plact izolant& si dim tr-o serie de rezistoare din sirm& spiralizati, conectate la ploturile respective si amplasaie intr-o cutie metalici (fig. 4.18). 32 se alternativ — in vederea asign- Tig. 4.18, Reostate defexcitatie’— diferite forme constructive. M. CONTROLERE e Controlerele cu toba, folosite pentru comuiarea divecté a curen- mari, sint constitute din urmétoarele elemente principale (fig. 4.17): — un ax izolat care poate fi rotit din exterior si pe care sint mon- contactele mobile in forma de sectoare circulare cu diferite un- hiuri la contur; —unul sau dona axe izolate pe care sint montate conte fiznte cu elemente arcuitoare care asigur& forta de apasare ne- S. La controlerele de curent continu se folosesc i camere de stin- cu suflaj magnetic. Se construiese pentru curenti mari, de 100~300 A, atit in aer cit baie de ulei. e Controlerele indireecte (de comandi) se construiese, de obicei, arianta de controlere cu came, similare constructiv comutatoare- F cu came, dar realizate intr-o constrtictie mai solid’ (fig. 4.19}, pen~ WJ curenti pint la 25--40 A. . c fixe N. APARATE PENTRU INSTALATII CASNICE $1 SEMIINDUSTRIALE Distingemn aparate de racord la relea, aparate de coneotave si apavate protectie. 33Fig. 4.19. Controlere cu came: a — soiutie cu camercle de stingore aplicate; b’— solufie cu camerele de stingere tor porate; 1 — camere de stingere ceramice; 2 — capac cu camere de stingere. 1. Aparate de racord a retea (prize, fige, cuple) 4.20, Prizelbipolare cu contact de protectio (a, b,c) si tripolare en contact de nul si 5 de protectie fs b= dubly, inigropaté; ‘6 — tripla, cu cordon; d — aparentd; ¢ — etansa, ingropati; f —ctangh aparenti. ® Prizele fac parte din instalatiay fixi, contactele lor fiind per- manent sub tensiune. Pot fi aparente (pe tencuiala), tagropate (pentru tmontare in doze, sub tencuialé), capsilate (in siluminiu sau material plastic). Dup& numirul polilor, pot fi bipolare, bipalave cu comiact de pyo- tecfie, tripolave cu contact de protectie, tripolare cu contact de protectie st contact de wul. Cele bipolare pot ii simple, duble si triple. Prizele bipolare se execut& pentru 10 si 16 A, cele tripolare — pene tm 10, 16 si 25 A (fig. 4.20). Sint, prevazute cu teci de contact care, fie prin elusticitatca materi jului, fie prin elemente arcuitoare auxiliare, asiguri apisarea nece- sari pe piciorugele figelor. ¢ Fisele, conectate printr-un conductor flexibil la receptorul mobil, se introduc in prize pentru realizarea logiturii electrice. ‘ ingropata tn cazurile in care solicitarile termice ux sint importante, se pot riale termoplastice, impreund rizelor, tusi exist& fblosi fise realizate prin presare din mati cordonul, Tipurile de fie sint aceleagi cu ale pr ise de 6 A (fig. 4.21) : Cuplele i seer et en See Aparatele specifice de protectie impotriva supratensiunilor sint sul sar | protec: descrise in capitolul 8, fiind folosite mai mult pe limtile de inalta ten- cind 9.0. sine. ' \ i =| a oe Apar in e@lapomi- | 5-77, | 3-155, | Folosirea do rotoare ' C. RELEE $] DECLANSATOARE situatii rea m0 | infuac: [cu dubla cotivie sau : if normale | toarelor i tic de} cu bare inalte, por- . ra é j de servi- asincrone | sarcin& | nire stea-triunght Releele sint aparate de protectie care, la dep&yirea unei anumite x) Sears “ sau oy autotransfor yalori 2 mirimii controlate, iuchid sau intverup um civenit electric de in scurt- mator de pornire, = te aaa ff 2 cirenit | sigurange fable ‘eu omanda (de exemplu intrerup circuitul de alimentare a unui contactor) | intirziere pe cind declansatoarele comand’ direct mecanismul de declansare al uniwi intreruplor automat. 40 41Tebetul 5.2 Supratensiuni —rezistenfe neliniare 1a| Freeve te Cauze ovententa, P eclatonre, nda de 5 eo @ é g E zeci de ps z a : = & lovi © de origine atniosferied descaicé loare os 8 g te 3 a = 8 3 42 intrera- aparatele da pere = dimensionare corecti a izolatici 0,7—1kHy, z 13—3)Uq Vf ( eiteva mm! yecunde Satroruperi rapide ale ourentilor © de comutagio co | 50x }2—1,73)Ug V2 | citeva ore pina la citeva, sccunde a panne pimere sccidentala) a linie’ pamaint ode puneve ta if Sowrtenttes ae apie ig. 5.2. Forma categorit lor principale de supra- tensiuni: =< de punert la paimint: —de comulatie; ¢ — de puls; 1— tensinnea de rvicin maximi admis 2 — snpratensinnea 1, Relee termice Penira protectia impotriva suprasarcinilor mici (1,26) Z,, cum int cele provenite din suprainedrcarea motoruhti sau din riminerea in doui faze, se folosese relee saz declansatoars termice. Releele termice se realizeaz’, fie ca aadfi déstincte, bi- sau tripolare {blocuri de relee), care se asociaz’ unor contactoare de citre constrnc- or sau de citre beneficiar, fic ca elemonte éntegrate constractici unor ‘ontactoare eu relee monobloc. In constructia intreruptoarelor automate gisim de obicei declan- satoare termice. | Constructille wauale de rele termice merg pind la eurenti nomi. ali de maximum 100 A, relee de curenti mai mari obfinindu-se prin dosirea unor sunturi sau a unor transformatoare. 43Cea mai mare parte @ releclor lermice moderne se bazeaz’ pe uti- lizarea fermobimetaleloy sub forma Jamelara, cu incilzire direct&, in- directé sau mixta (fig. 5.3). Ele sint dotate cu dispozttive de protectic antibifamec, carc asigura o sensibilitate mai mare la sarcini asimetrice (riminerea in dou’ faze). Astfel, la acelasi supracurent, releul declangeazi de doui—trei ori mai repede dacd rémine tn dout faze decit dack functioncaz’ toate trei. De asemenea, cele mai multe sint dotate cu compensatoare de tem- peraturd, care le asigurai 9 zon de insensibilitate fath de variatiile de temperatura ale mediului ambiant Standardele in vigoare impun urmatoarele conditii releelor termice destinate protectiei motoarelor electrice: —si nu declanseze in timp de doui ore la un curent egal cu 1,05 Z, (£, fiind curentul reglat) ; — si declanseze in timp de dowd ore la un curent egal cu 1,2 de — s4 declanseze Ja un curent egal cu 6J,, intr-um timp >2s le teleele pentru porniri ugoare si > 5s la relecle pentru porniri grele. Caracteristica de protectie este prezeniata in figura 5.4. © Observafie. Conditia de declansare in cel mult doui minute (pomind de ta cald) Ja un curent ogal cu 1,5 f,, care apare in uncle nonme string, nu mai este impust de nomnele interajionale si de standardele romAncsti. Este totusi util ca ea si fie respectath pentru a se pane de acord conditiile impuse releclor termice cu cele impuse motoarelor electrice. in anumite situatii cu porniri grele, regimuri intermitente etc., releele termice obisnuite nu mai reproduc cu suficient’ fidelitate incil- iree motorului, putindu Tig, 3.3, Bloc de relee termice TSA 63. se ajunge fic la temperaturi periculose ale infisurarilor acestuia, fie la declansiri inutile, In aceste cazuri este recomandaté introducerea unor fervistoave —- semiconductoare cu re- zistent variabila cu temperatura ~~ direct in infisuririle motoarelor; cu ajntorul unui circuit electronic de comandi, schimbarea brusc’ de rezistenti a termistorului la depisirea temperaturii admise conduce la declansarea conductorului din circuitul principal al motoruhii 44 ig. 5.4. Caracteristicile de pro- tie ale unui relen termic: — funcfionare trifazict, sime- fle’ din stare rece; b — func- fonare bifazica asimetrica din ite rece; ¢ — functionare tri- ica simetrick din stare cal- } @—functionare bifazica Simenicd din stars calda. = Miaile } ewe “ebifiahe —eme 8 SF EF BSW 2. Declansatoare electromagnetice Pentru protectia impotriva scurteireuitelor se folosesc declansatoare electromagnetice. Acestea sint electromagneti de tip deschis sau clapet’, la care bebina — strabatuti de curentul principal sau de un curent proportional cu acesta — este astlel dimensionatd, incit armi&tura mo- pil este atras’ numai la trecerea unui curent de citeva ori mai mare decit cel nominal. Reglajul se face prin variafia intrefierului sau a fortei antagoniste, ol De reguli, Ja intreruptoarcle automate pentru protectia liniilor, declangatoral electromagnetic este reglabil intre 3 gi.6 J,, iar la intrerup- toarcle automate pentru protectia motoarelor este fic cu reglaj fix la 107,, fie reglabil intre 5 si 10Z,, astfel incit si nu actioneze la curentii de pornire (care pot atinge 6—7 7,). 453. Declangatoare de tensiune minima in constructia intreruptoarelor automate pentru protectia motoare- lor este obligatoric prezenta unui declansutor de tensinne minima, cate deschide intreruptorul Ja disparijia iensinnii sau Ja c&derea ei subs o anumitd valoare si impiedicA inchiderea intreruptorului atit timp cit tensiunea nu a atins o valoare suficienti. Rolul acestui declansater este de a impiedica inchiderva necon- trolati a intreruptorului dup’ o intreruperc mai indelungat& a ten- siunii, care a dus Ja oprirea motorului si a masinii antrenate. Retnchidevea necontroatd a civcuttului poate provoca: — pornirea directa, la tensiune plind, a motoarelor care trebuie pornite cu comutator sfea-triunghi, reostat de pornire sau autotransfor- mator, ceea ce duce la suprasolicitarea motornlui gi a retelel; -- pornirea neasteptaté a masinii antreuate, putind duce la distru- gerea unor piese san a unor parti de masini’ si la accidentarea unor persoane. © Observatie. In cazal in care motoarele sint comandate de con- tactoare, acestea preiau si rolul declausatoarelor de teasiune minim’, cu conditia ca butonul de pornire sk fie de tipul contact normal des- chis, astfel incit la revenirea tensiunii contactorului si nu reanclanseze de la sine. Conditiile tehnice impuse declangatoarclor de tensiune minimi de c.a. sint aceleasi cu cele impuse contactoarelor: — si nu depigeasci temperatura admisibili la 1,05 7 —~ si se inchida la 0,85 U im stare calda; -— sh se deschida intre 0,7 gi 0,35 U. D. SIGURANTE FUZIBILE Sigurantele fuzibile sint cele sai simple aparate de protects tmpo- triva scurtcirewitelor. Ble cuprind, in prineipiu, elemente fuzibile, con- stind dintr-un fir sau o band’ subtire de metal, cu sectiunea astfel aleasi incit dacd sint strabitute de‘un curent mai mare decit cel admis de instalatie s& se topeasci, itrerupind astfel circnitul protejat, in care sint montate in serie. Calititile principale aie siguranjelor fuzibile sint constructia foarte simpla si proprietatea de a intrerupe curentii mari de scurteireuit in a inainte ca acestia A fiatins valoarea maxima posibili {se realizeazd deci o Hmitare a curenjilor de scwrteiy it care 46 tribai instalatia, reducindu-se foarte mult solicitirile termice si di- jamice la care aceasta este supusi: Principalele dexavantaje ale sigurantelor fuzibile sint: intrernperea instalatiei, la arderea fuzibilului, pe unm termen Jativ lung, necesar inlecuirii acestuia ; ~- variatia in limite foarte largi a timpului de topire, facind dificila sigurarea selectivitatii (intreruperea liniei numai in punctul de ali- entare cel mai apropiat de locul defectului) ; —raminerea motoarelor in doud faze datorit& topirii unei Sigurante dintre cele trei care protejeazd un circuit trifazic ; — eficienta redusi la protectia impotriva suprasarcinilor. 4. Tipuri constructive Vom examina in continuare constructia gi caracteristicile cclor ai folosite tipuri constructive de sigurante fuzibile. e Sigurantele in tub de sticla sint utilizate la protectia circuitelor de mick puiere (curenti pind Ja A) (fig. 5.5). « Sigurantele cu mare putere de rupere (fig. clemente componente: —m invelis izolant cu mare rezistivitate mecanici, executat fie intr-un tub de portelan, fie prin turnarea unui material plastic intr-o form’ ovoidala, fie prin asamblarea a doui capace din material plastic de mare rezistenta (polister cu fibre de sticli) ; una sat mai multe benzi subtiri perforate, din argint sau din cup, inglobate intro masi de nisip curlitat de toate impurit&tile 5.6) au urméatoarcle Fig. 5.6, Sectiane prin elementel de in- de sticli: lociire al unei sigurente de joasi ten- 1—contact; 2-tub de siune cu mare putere de rapere: 3— fir fusibil — 4— 1—tb de portelan; 2 — fir fuztbil; lipitura.. 3—cntit de contact; 4— capac de in- chidere; 5—inel de fixare; 6 — rone dela de azbest; 7 — nisip. 5.5. Siguran(a in tuborganice si metalice, sortat la o anumitd granulatie si perfect uscat. Kenzile sint sudate pe cutitele sigurantei care fac legdtura ca circultul exterior. Stingerea arcului in nisip are doua efecte favorabile: —condensarea vaporilor metalici pe granulele de nisip produce o puternici ricire si deionizare a arcului electric, limitindu-i yaloarea, durata si energia’ — conductibilitatea. termic’ foarte bund a nisipului permite folo- siea, la acelasi curent nominal, a unor benzi cu sectiine mai mick decit in aer liber, reducindu-se astfel cantitatea de vapori metalici produsi in timpul topirii. 2. Tipuri functionale Din punct de vedere al caracteristicii de protectic ( functic de valoarea curentului), siguranjele se cla: criterii: © dupa functiune: g — pentra protectie pe intregul domeniu de curenti: a — pentru protectia de la um multiply al curentului nominal in sus; impul de topire 2 dup’ dow e dupa obiectul protejat. Cele mai u2uale sigurante sint cele cu caracteristicile gL (sigurante normale sai rapide) pentru protectia conductoaselor, aM (sigurante lent-rapide) pentru protectia motoarelor, aR si gR (sigurante ultra~ rapide} pentra protectia semiconductoarclor (fig. 5.7). Folosirea sigurantelor lent-rapide in cireuitele reducerea sectitinii conductoarelor de alimentare @ Pentru a se intelege aceasta, se mentioneazd ci sigurantele din circuitul unui motor trebuie astfel alese incit si nu se topeascd la enrentul de pornire al acestuia, iar conductoarele de alimentare se aleg astfel incit si fie protejate de sigurantele respective. In cazul folo- sini siguranteloy noymale, aceasta duce, de reguli la necesitatea supra- dimensionarii conductoarelor fata’ de ‘cele corespunzitoare dia punct de vedere termic curentului nominal al motorului, Folosirea sigurantelor lent-rapide, mai putin sen: pornire, permite evitarea acestei supradiinensioniri, Sigurantele wiravapide sint neapdrat necesare in cireuitele redre- soarelor cu siliciu, foarte sensibile la suprasarcini. motoarelor permite motoarelor. ile la curen’ 43 Obtinerea acestor caracteris- lici immpune uncle deosebiri in onstructia sigurantelor, respec- jv in realizarea elementulni fo- bil. Ta sigurantele lent-rapide, pe banda fuzibil& se aplicd © picé- fur de aliaj staniu-plumb, care formeazi cu argintul sau cuprul aliaj ugor fuzibil (fig. 5.8). La suprasarcini de lungi du- fat’, lamela se topeste in zona ‘de actiune a meterialului, de a~ daos, iar Ja scurtcizcuite se ropeste in zonele de reducere a ectiunii. Fuzibilul sigurantelor rapide ste fie realizat dintr-un singur metal, fie tot de tipul celor pen- tru _sigurante lente, in vederea btinerii unor incalziri generale mai reduse. La sigurantele ultrarapide enzile perforate au puntile foarte inguste (fig. 5.9) Sigurantele cu mare putere de pere au capacititi de rupere foarte mari, pind la 100 kA cn- ent virtual, si un efect de lim ‘tare foarte paternic. Ele se fabri curen{i nominali intre 60 si 1.000 A. e Siguranfele tubulare sfat tot siguranfe cu pere, dar realizate intr-o constructie mai simplaé eae oe (RA | SEES 2g 5 901K, Fig, 5.7. Caractetisticile sigurantelor fuzibile. 4 in $ mirimi, acoperind o gam de mare putere de 1- gi cu gabarit redus. Fig. 5.8, Band’ fuzibild pentra sigurante tent-rapide: 1 — pic&turt de alia} ugor fucibil 49In general nu folosesc cutite, legitura cu ciscuitul exterior ficindu-se chiar prin intermediul capacelor de inchidere a tubului ceramic pro- tector (fig. 5.10), a Siguran{ele cu filet sint folosite in instalajiile casnice si semi- industriale, dar si in cele industriale, pentru intensititi nominale pint Ja 200 A. ; Sint formate din patru elemente (fig. 5.11): — soclil de portelan 1, previzut cu bornele de legare la circuitul exterior ; — eleimeniul de tniocutre (patronul fuzibil) 3, elcdtuit dintrun tub de porfelan de o anumiti forma, umplut cu nisip si inchis la capete eu capace de contact. Firele fuzibile sint intinse in masa de ni ip intre capacele de contact (fig. 5.12)- a piesele de contact, cu diametrul interior calibrat, avind rolul de 4 impuiedica introdacerca unor elemente ce inlecnire de valoare no- minali mai mare (care mu ar putea asigura o protectie corecta) ; — capacui filelat 7 — cu rolul de a tuchide elementul de inlocuire, tealizind totodata presiunea de contact necesar’. Fig. 5.9. Bus s ig c 10, Sigura ubnlare: Pentru siguranti a—Ty : eae a altraraplda de b= J, = 32 ALT, = BOKA 32 A. 6 —~ Iq == 125A! f, 100 kA: 50 Fig. 5.12. Sectiune prin clementul de inlocuite al unci sigurante fuzibile cu filet: rorp de portelan; 2 — fir fuzibil; —firal indicatorulus de functionare; ~nisip fin; J — expace de contact; 6 — indicator de funchionare 5.11. Siguranté cu filet: } 2—teacd filetath; 3 — ele- menitul de inloenize capac filetat; 5 —senunalizator; 6 — plesi de contact; 7 — borne 1 4 Acesi tip de sigurante se fabricl pentra curentii nominall de 25, 63, 100 si, mal rar, 200 A. Scara curentilor nominali ai elementelor de inlocuire fuzibile este ins mult mai bogat&: 6, 10, 15, 20, 25, 35, 40, 63, 80, 100, 125, 160 si 200 A. Ele au capacitatea mare de rupere de 5—8 kA. 3. Reguli de exploatare ; sbi Bee tintlsearnis ides in exploatarea sigurantelor fuzibile trebuie sa se find seamé de citeva probleme: : —méarimea sigurantei trebuie aleasi corect in functic de sectiunea conductorului prote! u — trebuic interzisi inlocuirea fuzibilelor arse cu fire de cupru ne- calibrate si in special trecezea firului de cupru pe deasupra elementului de inlacuire ; ; — Ja montarea sigurantelor toate legiturile de contact sé fie bine sitinse si si se verifice periodic mentinerea fortei de apasare pe con- tacte; 51Capitolul 6 APARATE PENTRU COMANDA AUTOMATA — sigurantele si fie agezate in partes de sus a panourilor, astfel incit caldura degajatt de ele si nu afecteze alte elemente ale insta- latiei ; — introducerea in furei a sigurantelor cu mare putere de rupere trebuie fienti cu. minusi de protectic, si cu fat apiralti, find scama 4 este posibil si existe un scurtcixenit pe linie, iar siguranta si explo. deze, Cuprindem in accasti grupi eparate care pot fi comandate de la tunjd sau de catre un velen ds protectio: = contactoare si ruptoare : — contactoare cus rele; —tntreruploars automate (a din principal vol de protectie) A. GONTACTOARE §1 RUPTOARE Verificarea cunogtintetor 1, Principiul de functionare $5.1, Ce tipuri constructive de relez termice cunoastefi? 5.2. Care sint condijiile tehnive impnse unai relen terniic pentru protectia motoarelor? 5.3. Ce proprictate an termistoarele? 5.4, Ce deosebire este intre un declangator si un relen? 5.5. Ce protectic asigura un declangator de tensiune minima? 5.6. Ce condifii tehrice se impun unvi declansator de tenslune minim&? 5.7, Ce avantaje si ce dezavantaje prezintA sigurantele fuzibile? 5.8, Care sint efectele favorabile ale nisipului in sigurantele fuzibile? 5.9. Ce avantaje prezinti folosizea sigurantelor Jent-rapide in circuitele motoarelor clectrice? 9.10. Ce principii constructive se folosesc la realizarea sigurantolor rapide? 5.11. Ce precautii trebuie luate 14 montarea signrentelor fuzibile? 5.12. Ce se intelege prin protectic antibifazicy? Contactorul este wn aparat de comutagie cu acfionare mecanicd, ae romagnelicd sau pneumaticd, ou 0 singurd poritie stabild, dept ea jabilt. suporta si tnirerupe curenfia tn conditic normale de exploctare le unui civcuit, inclusiv curenfit de suprasarct : 5 “ Figura 6.1, a ilustreazi functionarea unni contactor electromag: etic: la inchiderea circuitului de alimentare a bobinei 3 a electro- Fig. 6.1. Contactoare cu migcaze de rotafle : iy; P ut fil 2 — miez fix; — de cutent contin; 6 — de cusent alternadi¢; £ — armacurd fxd; : S ouink, | emisturd mobilay 8 — contact mobil; @ — contact fix; 7 — camerd * "de stingore; 8 — bobini de suflaj; 9 — ax. 53