ica ElectronDecodor Elektor in aceasta sectiune sunt explicate toate notiunile, prescurtirile si simbolizarile, cat si alte natatii, freevent utilizate de Elektar. Tipuri de semiconductoare Prescurtarile TUP — TUN, DUG — DUS se gasesc adeseori in montejele prezentate in Floktor, Ele sa referd la tranzistoare si diode cu utifizara universala, care corespund din punct de vadare al datelor tehnice si se deosebese doar prin forma carcasai si.conexiunilor, Cerintele minime pentru TUP — TUN si DUG — DUS sunt sintetizate in tabelete I si Il Exemple TUN: ‘Tabelul | BC 107 (-8, -9), BC 147 (-8, -9) Cerinte minime BC 207 (-8. -9), BC 237 (-8, -9) pentru TUP si TUN BC 317 (- BG 547 (- -8), BC 347 (-8, -9) Ucerne 20 mV 9), BC 171 (2, -3) lene 100 mA, BC 182 (-3, -4), BC 382 (-3, -4) BC 437 (-8,-9), BC 414 ie * va f. Example TUP: = 100 MHz BO 177 (-8,-8), BC 187 (-8, -9) selee BC 204 (-5, -6), BC 307 (-8, -9) Tabelul ll Cerinte minime pentru DUG BC 320 (-1, -2), BC 350 (-1, -2) i DUS BC 587 (-8, -9), BC 251 (-2, -3) BC 212 (-3, -4), BC 512 (-3, -4) BC 261 (-2.-3), BC 416 BUG DUS Usman 20V 25V Exemple DUG: Ire = 35mA 100 mA DA B5, OA 91, OASS, AA 116 lame 100A 1A Exemple DUS; Pron 250mW 250 mW BA 127, BA 217, BA317, BAY 61, 1N 914, 1N 4148 Multe-dispozitive semiconductoare echivalente au simboluri diferite. Pentru a evita dificultatile da procurare a unui tip special, s-a ulilizat in Elektor, in masura posil hor, co. simbolizare universala. Ca exemplu poate servi circultul intagrat IC 741: 741 inseamna: A741, LM 741, MC 741, MIC 741, AIM 741, SN 72741 etc. 6Valorile rezistentelor si capacitatilor Simbolizarea vatorilor rezistentelor si capacitatilor so face {r8 virgula, conform codului de notare intarnationala: p(pico) = 10°" k (kilo) = 10° n (nano) = 10" M (mega) = 10° it (micra) = 10° G (giga} = 10° m (mili) = 107 CAteva exemple de simbolizare a valorilor rezistentalor si capacitatilor: 3k9 = 39k = 3900 9 0033 = 0,330 PTC = termistor cu coeficient de temperatura pazitiv NTC —termistor cu coeficient de temperatura negativ LOR — fotorezistenta VDR — varistor 4p7 = 4,7 pF Sn6 = 5,6 nF 4u? = 4,7 uF Puterea disipata a rezistentelor este de 1/4 watt (in cazul in care nu este specificata alta valaare), Tensiunea de strapungere a condensatoarelor cu folie trebule sa fie cu circa 20% mai mare decat tensiunea de lucru a montajului. Redarea tensiunilor continue Tensiunite continue date intr-un montaj trebuie considerate valor orientative, valorile masurate pul&nd difer cu +10%. (Aparatul de masusd trebuie $4 alba a rezistenta intema 220 KON.) Indicatii pentru cei ce-si construiesc singuri montajele: 1. La aparatele construite de dvs., utilizati numai carcase din material plastic. Prin aceasta, toate partie constructive conducatoare de electricitate sunt protejate mai sigur contra atingerilor. 2. Cand, in cazul unor situati! speciale, este racomandata o carcasa metalicd (de exemplu, carcasele ecran la montajele IF), atunci aceasta trabuie s4 fie totdaauna legata la masa. 3. Toate racordurile la 220 V, ca si toate celelalte puncte in care tensiunea alternativa. depdseste 42 V, lar cea continua 60 V. trebuie sa fle izolate sigur contra atingerii. 4, Cablul de retea trebule asigurat contra smulgerli, cu o bratara tixaté in interiorul carcasei. Prin aceasta, el nu mai poate fi smuls accidental din conexlunile ‘transformatorului. In nicl un Gaz nu este permisa simpla introducere a cablului tn carcasa printr-un orificiu. Pentru a so avita deterorarea cablului, marginea orificiului ‘trebuie prevazula neaparat cu un manson de cauciuc. Aceasta masura este obligatoria la toate carcasele metalice.Cuprinsul pe scurt Pagina OuUveRt ARNIS: 95 Fis OLeis anetelels Re Owls pe 5 BegsdorEleMorisc bused. os ee aes 6 301 circuite electronice. . 2. 9 Tipuri de capsule: Circuite integrate MOS .............5. 349 Tranzistoare — caracteristici .- 2... os » 35t Amplificatoare operationale; stabilizatoare ... .352 Circulte Integrate TTL 22. ee ee ee 353oo 1 Generator etalon Orica posesor de osciloscop at trebui 38 aib&, ca accesorlu esenfial, un generator eta- lon, Cu acesta poate fi verificata corespon- denta dintre functille raale si cela prescrisa, Montajul descris aici poate, datorita simpli- Hitii conceptis! sale, 58 fie Inglobat direct fn car- casa osclloscopului. Un osciloscop este un instrument de: labo- rator foarte util cu atat mai mult cu cat etalo- area sa este mai bund si mai fiablld. Aceasta poate fi verificatd rapid cu un generator etalon Ceea ce trebule controlal In special — sunt amplificarea pe vertical si baza de timp. Daca apar abateri, si acest lucru alacteaz4 de cele Fig. 1, Semnalul de jesire al generatoru- lul etalon. Cu acest semnal pot fi efectuate trei Upurl de verificari, Amplitudinea servesta Ia reglarea sensibilitatii pe verticald; lungl- mea pericadei (A) serveste la etalonarea bazei de timp; cu impulsurile scurte se poo- te corecta atenuares folosind butoanele de reglaj corespunzatoare. Led mai multe ori toate domeniile de masurare, marimile respective sunt distorsionate sau mo= dificate. O asemenea abatere se determina la vetificarea unui singur domaniy, oricare ar fi el, deoarece raporturile Inte domenii sunt stabl- lite pein componente pasive, cum sunt razis- tenjele si condensatoarele, ale caror valori reale pot dep&si uneori toleranta impusd de fa- bricant. Asadar, de cele mai multe ort, toate do- meniile sunt afectate concomitent. Mai rar, cand un singur domaniu este afectat, agasia $e poate remarca usor printr-un raport fal la comutarea domanillor, puldnd f sesizat chier si fra generator etalon. Pentru verificarea normald, de rutin’, este Suticient s4 se verihce sensibililatea pe varti- cal si abaterea de frecvent’ a bazei de timp: ‘Tn cata un domeniu de masurare, Aceasta $6 poate face cu o sursa da tensiune etalon care realizeaza impulsuti de tensiune cu ampitudine gi frecventa bine datinite. Fig. 1 $i foto 1 prezintaé samnalul de iasire ai generatorului. Amplitudinea este, in cadrul unor limite foarte stranse, egala tensiunil de alimentare {abatere de cel mult 100 mV), care poate fi mAsurata cu un AVO-metru obignuit Mantajul genereaza tranuri de impulsuri a caror frecventa este de 50 Hz, aceasta find im- Fig, 2. Schema montajului prezinta, in stan- ga liniei punctate, alimentarea cu energie a Generatorulul, Aceasta alimentare este parte component a asciloscopului. 10.15 —— inpus de frecventa retelel. Impulsurile fiecdrul tron sunt realizate de generstor. Ele au o pe oadd de circa 2 ms $i servesc [a egalizarea ate- nuarilor preamplificataarelor si a intrarilor. in practic, generatorul este utilizat cal mai des tncmal in acest Scop, la aceasta relerindu-se 8! fotogratilo 2 3! 3 Tn foto 2. echitibrul nu este corect, atenua- tea nefiind liniara in {recventé. Dupa efectua- rea echilibrarit {foto 3), toate trecventele cont nute in sermnal sunt atenuate in aceeasi masura. ‘ie pleselor. Datorité dimensiunilor reduse, pla- ca poate fi montata In oscilos: Montajul In‘fig, 2 este prazentat montajul compict al generstorului etalon. Alimentarea se realizaara direct din osciloscop, blecul de alimentare al asciloscopulis tind redat simpiificat th stinga liniel punctate. ‘Semnalul de 60 Hz este prelust de pe partea de curant alternativ & punti redresaare, el co- mandand trecerea periadicé in stare de con- 10 Foto 1. Semnalul de iesire al generato- fului etalon, Foto 2. Forma semnalului in cazul atenuaril neliniare cu frecventa. Foto 3. Forma semnalulul in cazul atenuatil liniare in freeventa.duotie a lui T1. In aceasté perioad’, 555 este blocat prin intrarea sa de reset, iar la lesirea Gireuitulul integrat (pin 3) tensiunea este nula. In restul timpului, intrarea resel se gaseste ta tensiunea de alimentare, circuitul luereae’ ca multivibrator astabil si genereaza impulsurl sourte, Modul de lucru al circuifulul integrat 535 4 fost deja desors Th Elektor de mai multe on, ast- fel ineét nu vor mal insista asupra acestuia. Recomandiar! la montaj Echiparaa placil nu prezinta dificultati, tre- buind totusi s firm atenti la plerderaa admi- sibild de putere din razistenta Al. Pana lao tensiune de 22 V, putam utiliza, pentru R1,o rezistenta de 1/4 W. Pentru tensiuni cuprinse intre 22 V si 30 V, putem utiliza fie o rezistenta de 1/2 W, fia una cu o putere-cisipata mai mare. ‘Atentie: rezistentela din fotografie sunt rea~ lizate conform colel mii nol norme ~ tip 112 W — si trebuie folosite ca atare Numai posesorii de osciloscoape au posi- bilitatea do a construl acest montaj, puting ve- tifica dac& functia realizata coincide cu cea ideala, prin oscitagrafieraa tensiunii de lesire si prin compararea ostilograme cu cea tin fata 1 ‘CAnd totul coresputda, putam Ingloba mon- tajul in asciloscop, acolo unde gasim un spatiu cisponibil. lesitea se leag& cu un stilt sau cu un gurub izolat, pe ct posibil pe placa fron- tal, astfel Tnoat, pentru verificarea etalonarii, sonda de masurare sd perma meniinerea nu- mai pe pozitia respectiva Lista de componente Rezistente Condensateare Ale470 = G1=220 Ri 68 Ag=tk Semiconductoare Ad = 68k Dt =1N4148 AS = 18k Ti = BCS47B IC1=555 OO? creier electronic cu ,inima” COS/MOS Multi locultori ai marilor orasé resimt toam- na, la lesirile in naturd, lipsa familiarulul trait de groiar, Progresele relizate Tn domeniul tehno- logiai circuitelor integrate eu facut posibita imi- tara acesiel insects. Raza alectiva de actiune acustica masoara pana la 2 m, si aceasta In Gluda lipsei stajulul final de amplificara in con- tratimp, Lang aparat, chiar si tdraitul unui grater din apropiere nu mai este audibil. Deoarece Fig. 1. Montajul greierutui, Pentru tarait ‘sunt necesarl doar 2 mA. Wmontajul lucreaz’ fn regim de impulsuri, dutata de viata a baterilor de alimentare este mai mare. Fig. 1 prezinté schema electronic, oxtram de simpla, a aparatulul. Jnima” insectei consta din sase inversoare COS/MOS. Un multivibea- or astabil, consiruit din inverscarele N3 si N4, moduleaz un al doilea multivibrator (NS, NG}, care realizeaza de tapt jaraitul respectiv, Tran- zistorul T1 descarc’ iesirea inversaruiui NS si excitd minicapsula difyzorului, a cdrui rezis- tenld trebuie 34 fie de circa 1 KO. Raspunzator de intervalul dintre jaraituri este multivibratorul format din N1, N2. Realizarea rapida a greieru- lui este usurati de placa miniatur’, al cdrei plan de echipare este prezentat in fig. 2 Lista de componente Rezistente Ri = 470k A2<15k Ra = 820k Fé = 100k RS = 560k Condensatoare Gt 22/63 V, tanta €3=22n Semiconductoare Tt» TUN Ni+N6u CDd049 sau CD4009 D1 =DUS Diverse Si=1xunu Capsuld dtuzor = da ex. HM95 (Sennhelser) Baterii = 3 bateril plate de-cate 1,2V Fig. 2. Cablajul si modul de amplasare a pieselor pentru greierul COS/MOS. OOS kezistenta de sarcina activa Fontny masurator comparative ale puterlior de legire ale amplificatoarelor, este util si se loloseasca o rezistenta care s@ nu aiba nici o component inductiva si care si poati fl fola- siti ca sarcind reala th locul difuzorului, Aceastl razistentl trebule dimensionata, bineinfeles. la 12 puterea de iesira a amplificatorutui de verificat Intra in discutie numai rezistentele confectio- nate din sérma, nu si cele cu peliculd de carbon Rezistenteie din s4rm& au © componenta inductiva care, In schema echivalenta a mon- tajulul, 86 glseste In seria cu caa activ’, Com-sobafuim ara7-t ponenta inductiva nu tavorizeaza tendinfa de autocscilatia a montajulul, ci determina o cres- tere a coeficientulul de distorsiuni neliniare la puteri sila frecvente ridicate, Aceasta influenta este deosabit da mare la unéla amplificatoare, astlel Incit, pe de o parte, pentru un factor da Gistorsiune prestabilit, puterea de iesire este mai micé decat sarcina activa, iar pe de alta parte, a comparatia axact’ a ampificatoareiar in regim de lucru nu mai este posiblid Imaginea aratd cum poate fi montat un po- lenfiometru bobinat sau un semireglabil cu in- ductanta Seazula. Ambele capele ale potentio- 004 Injector de semnal La verificarea montajelor de ampliticatoare, ‘este util un generator de samnal. Acest manta simplu gi ieftin da posibilitatea nu numai de a depista rapid si aficace gresalile de montaj, cl isl economisesta amatorulut banil, necesari procuréril altor aparate de masura mai scumpe, Injactoarele de semnai existante in comert genereazi de regula un semnal de tensiune dreptunghivlara cu frecventa da 1 kHz. In prac metrului sunt fegate Impreuna, conectarea tre- buind sa se facd, pa cat pasibl, la mijoo. Razis. tenla echivalenta, masurata intre cele doua capete, prazinta 0 Inductanti scAzuta. Curent, prin cata daud razistente sau .bobine” deter- minate de cursor, citculé. In direct opuse, asttel neat in cazul unul cuplaj magnetic complet, ideal, al ambelor ju ‘campurle magnetice 3i deci s! inductivitatiia sa anuleaza complet. in practic, cuplajul este incomplet lar montajul prezinta totusi o mica inductivitate. Pentru masuratorite comparale ale “amplifi- catnareior, 0 asemensa rezistonta activa dé sar- cind este absolut raald; aceasta nu este insa un inlocuttor perfect al difuzorulul inductiv, care ve fi montat mai tarziu in monta), la tncercarea practica a amplificatorulul analizat, Pentru a obfine velorile potrivite de putere si rezistenta, la mAsurdtori pot fi tratats, In mo- dul daseris mai sus, mai multe rezistente din sama, rezistanta ce pot fi conectate in seria sau in paratel, in mod corespunzator. ticd InsA, s-a dovedit c4 o comutare ritmica a semnalului creptunghiular este mult mai efica- cof, Aceasta observatie ar putea fi transpusa practica de urmatorul injector de semnal. Fig. 1. Montajul Injectorulul de semnal. ‘Acesta consta in principal din doua multivi- bratoare astal WiNa siete coann 13Montajul Daca privim schema din fig. 1. ne dai sea- ma ca injectorul de Sermna! const in principal din dow’ multivibratoare astabile. Oscltatorul construit cu porile N3 i N4 oscileazé cu a frecventa de 1 kHz. Componentala care stabi- lesc frecventa sunt rezistentale RS, AG si con- ensatoarele C4, C5 a a Fig. 2. Circuitul imprimat si modul de amplassre a componentelor injectorului de ‘seminal. 14 Prin generatorul de tact construit cu porte Ni, N2, escilatorul este pomit si oprit cu o trec- venta de 1 kHz. Rezistentele Rt, R2 si con: densatoarele C2, C3 stabllesc raportul impuls / pauza Durata semnalelor si pauzelor poate fi modi ficatd dupa vole prin mocificarea valodi compa- nentelor ca determina timpii respectivi, Lin con- trol optic al functionari generatorulul se reali- zeazd cu ajutorul LED-ului D3. Acesta este co- mandat de 11 Tranzistoarate T2 si T3, conectate in monta| Darlington, generaaz’, datarta amplificarii marl, un semnal dreptunghiular cu flancurl abrupte si contribuie |a obtinerea unai impedante mici la lesire. Tensiunea la iesire se regleazA cu P+ Diodele D1 si D2 afimind reactile de ten- siune ale montajului de verifical Daca so testeaza cu injectorul de semnal i montaje cu tuburi electronice, atunei trebuie ca atat diodele D1, D2 cat si condansatorul C6 s8 alba o tensiune da lucru cu cel putin 30% mal mare decat cea mal mare tensiune a mon- tajului de veriticat, Devarece puterea absarbita de montaj este foarte redusa, ol poate fi alimentat cu 4 baterl RB. Lista de componente Rezistente Condensateare Ai, Re, RS, RE=10M C1 = 100n/6V RS = 100k C2, 03=.470n A4= 4700 C4, C5=100p AY = 27k C6=100n/ 250 Pt = 1k semiraglabil Semiconductoare Diverse IGt =CD4011 ‘$1 = Intrerupator Tt =TUP 1 xunu T2, Ta = TUN 4 bateri plate DI, D2 «DUS (vezi textul) D3 560 k Sensibilitate: 50 mVyy Tensiune de intrare maxima: 400 ¥ Sarcina la iesira: = 5 k (pentru 10'V cap de scala). 10 kHzFig. 2. Placa $1 planul de echipare pen- tru dispozitivul de misurare a frecventelar. rezistanta ga interna sa tle mal mica de 5 k Pentru domeniul de 10 V, ea este echivatonta cu-g rezistenta interna de 500 Q/V, Ne putem ‘convinge prin probe simple daca un anume mul: limatry este adecvat sau nu; In ultimul caz, indicatia maxima in domeniul de 10 V nu este atinsi, Tn focul unui multimetru putem tolosi un instrument de masura magneto-electric; de exemplu, atunci cdnd frecventa unui generator de semnal trebule supravegheala continuu Constructia Consiructia montajulul nu peazinté nici o dificultate daca folosim placa din fig. 2. Chiar daca intrarea convertorulul rezista la tensiunt de maximum 400 Vyy, in schimb corpul ome- pase nu rezistal De acesa trebuie, ih masura 26 in care vrem sa m&suram trecventela unor fensiuni mai fnaite, s& Inglabam montajul intr-o carcasa izolataare. Pentru alimentare este suficlenta a sursa de tensiune nastabilizata Pentru o alimentare convenabila sunt necesa- re un transformator de 12 V, o punte redre- s0are $i un condansator electroliic (470 ji 125 V). Daca montajul este alimentat de la o batere, atunci tensiunea de alimentara tretouie Witrata printrun condensatar cu tantal (10 p25 V) co nectat in paralel, Etslonarea Pentu atalonarea convertorutul frecventa tensiune, s@ foloseste cel mat bine un gene- rator de semnal care produce o trecventi da exact 10 kHz. Aceasté frecventé este aplicata la intrare; in continuare, potentiometrul P1 tre- buie reglat astfe! inc&t multimetrul s& sib o deviatia completa pe scala de 10 V.Dupa aceas- ta, 52 poate controla dacé indicatia corespun- do valorilor reala chiar 3i la trecvante scazute,OVS ampiliticator de microfon cu electret ‘Articolul descrie un preampéticator de ricro- fon compact, alimentat de la baterie, la care se poate conecta o capsula de micraton cu olec- ret. La acest preamplilicator pot fi totugi co- nectate si microfoane dinamice cu razistanti scazuté. Amplllicatorul este prevazut 2 fi in- globat in carcasa microfonuiui, Microfoanele cu condensator au fost folo- site, doar cu putin timp in ur, apeoape ex- dusiv in scop profesional. Motivele au fost pe dg 0 parte pretul de procurare ridicat, iar pe de alt parte cheltuielile considerable cu mon- tajul. intre timp a lost creat. o ahernativa doar ‘cu putin inferioard calitativ, dar cu mult mai ‘avantajoas4 ca pre|: microfonul condansatar - plectrat. Din comer! pot # obfnute capsule de migrolon cu alactret, da diverse proveniente. O asemenaa capsul de microfon poate fi Inglo- ‘bata In aceeasi carcasd cu praampllficatorul Ja nastere astiel o unitate compacta, insen- S01 [a in!luente perturbatoare externe. Un mi- crofon tip condensator-electret se deosabeste in utlizare de un microfon condensator .nor- mal” prin faptul c& pu este necesara o ton- -siune continua, Inala, dé polarizare. Polariza- ‘fea se realizeazA aici print-un camp electric permanent, asemandtor unul magnet perm ‘nent, caro, spre deosebire da alactromagne! luce uN climp magnetic durabil, ‘Ambels microfeane au lotugi 0 caracte- ristica comund: ele trebuie sa fie separate printr-o tezistenti ohmicd foarte mare, La microfoanele cu electret, acest lucru este rea- lizat de un etaj adaptor care modifica impe- danja, Numai pentru acest etaj este nacesara ofensiune de circa 5... 10 V. Deoarece capsula microfanulul trebuie s& fle alimentata cu o tensiune continua (baterie), 3 fost inclus si preamplificatorul In carcasa. Microfonel poate fi conactat apai fa un am- plificator cu sensibilitate redusd sau la intrarea unul pupitru de mixaj (circa 100 .. 300 mVa), astfel Inet prablemete legate de brum sunt fedusa. Montajul preamplificatorutul este dat in fig. 4; reprezentarea lui @ novesitat o suprafata mult mai mare decét aceea a placil (fig. 2). Diman- slunile plicil au: fost astte! alese, incat intregul preamplilicator sé poata fi montat ugar, impre- Und cu capsula microtanulul, intr-o carcasa confectionata de nol insine. Fig. 3 arati a pro- punere pentry executia practica. Drept alimen- tare servasie o baterie compact’ de 9 V, cara are o durata de viata destul de lunga, muttu- mit consumului reduss al montajulul (1,5 mA), Fig. 1. Mantajul de mi- erofon. Valorile date pentru R1, C3 si RE sunt valablle pentru capsula electret LBC 1055/00 Philips. Ele trebuie sdaptste corespunzator tipului de capsula utllizat,Amplificarea dapinds de raportul A7/R: ea ‘este in orice caz mal mare de 100. Deaarece capsulele de microfon cu electret tumizeazA deja tensiuni de semnal relativ ridicate, se poate reduce amplificarea prin alagerea unei valofi scAzute pentru R7 (pe seama unui con- sum de outent putin mai mare). Concomitent scade impedanta de issire (aproximativ egal cu 7), astte! Incat pot fi conactate cabluri de Jegatura mai lungi, fara o atenuare observabila a frecventelor inalte. © eventual’ modificara a punctului de functionare (regla) DC), se paate face prin alegerea unei alte valor pentru RG Drept capsula de microfon a fost ales tipul LBC 1085/00 Philips. Aceastd capsula aste in- globatd de fabricant si in proprille sale micro- foane alerts complet. Pretul este de cieca 10 DM. in ceea ce priveste calitatile de auditie si cala masurabile, ea este totusi net supericard microfoanelor cu cristal, cum sunt microtoa- Fig, 2. Placa preampiificstonulul de micro- fon din fig. 1. Dimensiunile au fost astfel alese incat amplificatorul, impreuna cu cap- sula electret, 8 incapa in carcasa unul mi- ¢rotan de forma si dimensiuni obisnuite. Fig. 3. Propunere pentru realizarea prac- tic a carcasel de microfon (fara indolala neconventionala). A fost utilizata o bucati de teava de plexigias transparent impreuna u jumatates unei strecuratori de ceai. Lista de componente Rezistente Ri = 2k2 A2= 10k Ra=47 0 Pid = Bka R65, Ré = 39k RY = 4k7 Re = Bk2 RO = 120k Condensatosre C1,C2, CS= 2u2/4DV C3, C4 = 471/25" Semiconductosre T1 = BCS49C T2 = BCSSSC Diverse + capsulé de microfon tip LBC 1055/00 Philips 1 baterie 9 V $1 = intemupator 1x unu 1 catcasd microfon