P. 1, RADU E. NEGOESCU P IONESCU _ . PODURI ~ DIN BETON _ ARMAT EDITURA DIDACTICA $I *EDAGOGICA BUCURESTI - .9814 PODURI PE GRINZI 4.1, ALCATUIREA SUPRASTRUCTURILOR 4.1.1, NOTIUNI GENERALE Suprastructurile alcdtuite din refele de grinzi se folosesc pe scara 4 in constructia podurilor din beton armat si beton precomprimat. lurile pe grinzi sint constructii simple, se executd usor, iar infra- ile au dimensiuni mici si se pot funda, de obicei, pe tipuri simple tii. Prin folosirea unor betoane de marci ridicate si a armaturilor ta rezisten{a, prin adoptarea unor sectiuni economice, a unor scheme corespunzatoare, precum si prin alegerea unor procedee moderne cutie, se obtine o competitivitate ridicaté a suprastructurilor pe in raport cu alte tipuri de poduri. esitatea acoperirii unor deschideri tot mai mari a impus trecerea suprastructurile dalate, cu consumuri ridicate de beton si solicitari tante produse de greutatea proprie, la suprastructurile pe grinzi, mina intr-o masuré importanta betonul situat in zona intinsa si o n din betonul comprimat situat in imediata vecinatate a axei neutre ajunge astfel la o sectiune transversala, in care se mentin in zona Portiunile in care se monteazA armatura carcia i se asigura con- de acoperire si de conlucrare cu betonul. cliunea transversala astfel obtinutd, aledtuitd din grinzi T cu placa comprimata, are greutate proprie redusd, iar capacitatea sa por- jicata asigura preluarea unor solicitari importante ; de aceea, este eresterea apreciabili a deschiderilor podurilor pe grinzi, in con- nico-economice avantajoase. a ‘ aR : 4.1. Trecerea de la suprastructuri dalate la suprastructuri pe grinzi : Hucturd dalats: b — suprastructur& pe grinzi; 1 — portiuni de placd suprimate,Ser ee ta Fig. 42. Blementelc principale ale unui pod de gosea pe grinzi : 4 — rine priscipale: 2 — antrtoaze: 3 — placd tn consold: 4 — plach eavoaabi Pig, 43. Suprastiuctura podurilor de ale ‘erat? salt geen pe hatte ste ge kimpani J plac, in congolay «= ante 's‘ pelo see" pansy 4 = tongninh 7 Ptravest; BE paeapa Suprastructura unui pod pe grinzi este aleatuita dintr-o rejea de grinai principale gi transversale (antretoaze), din placa carosabila si placa tre= tuarului (fig. 4.2). La podurile de cale feraté cu cuva de balast (ig. 4.3, a) se previd time pane laterale si plici de troiuar in consola, far la podurile cu calea reze mata direct (fig. 4.3,6), placa superioara este scoasd in consol pentra eulatia personalului’ de intretinere. Antretoazele, placa carosabilA $i placa trotuarului formeazé Impreund platelajul cdi. Acesta are rolul de a sus fine calea, de a imbunatati repartizarea transversa:d a inedredrilor si a asigura conlucrarea spatiald a intregil refele. Podurile pe grinzi pot fi clasificate dupa mai multe criteril; astfel= @ Dupé schema statica se pot realiza : So. Peeps ee, — poduri pe grinzi cu console si articulatii (Gerber) ; 4 duri rinzi culee, solutie ce zintd 0 Va ss aE i Si i a 44 sete earn tpi in© Dupa modul de aledtuire a sectiunit transversate : — poduri pe grinzi late (cu sectiune drept- unghiularg, fig. 44, a) ; “— poduri pe grinzi in forma de T (fig. 44, 0); poduri pe grinzi in dublu T (cu bulb, fig. 4.4,¢); —poduri pe grinzi cu buzunar (figu ra 44,0); “gio gina eosetate 0 cant caica (fig: 44), cu doud sau mai multe casete Fig. 45. Pod pe erinsi cu clea (Fig’ 44,9), cu o casetii si perete median ie (fig. 44.7), cu casete avind pereti inclinati (fig. 44,9) m — poduri pe grinzi cu sectitini speciale (fig. 4.4,h i ), utilizaté mai rar, care urmaresc realizarea unor efecte estetice deosebite ale podurilor. © Dupa pozitia ct — poduri pe grinzi cu calea sus ; poduri pe grinzi cu ealea jos (fig. 4.5), adoptate in special la podu- rile de cale ferats, urmarindu-se reducerea inaljimit de constructie © Dupit modul de execugie : — poduri pe grinzi executate monolit, cu ajutorul unor egafodaje, sau prin turnare in consola, pe tronsoane, fara esafodaje — poduri pe grinzi prefabricate sau preturnate ; — poduri cu executie mixtd, la care 0 parte din elemente sint prefa- bricate, iar celelalte se executa monolit, prin turnare directa pe santier ; — poduri integral prefabricate si montate in amplasament, procedeu modern, cu avantaje tehnico-economice deosebite. © Dupa tipurite de armaturt utilizate : — poduri cu elemente care folosese armatura moale, obignuita ; — poduri pe grinzi armate cu earcase sudate ; — poduri din beton precomprimat, care utilizeazi armatuti de inalté rezistenta, pretensionate ; — poduri cu armatura rigida. : Podurile pe grinzi executate din beton armat si beton precomprimat pre- zinté importante avantaje economice si de ordin constructiv, de aceea au un domeniu extrem de vast de utilizare, pentru o gama intinsi de deschi- deri, de la deschideri mici s1 medii (10-15 m), pind la deschideri foarte mari (80—100 m). Podurile pe grinzi cu elemente prefabricate ofera posibilitati de folo~ site a unor metode moderne de constructie, imbinate cu procedee rapide de executie a unor lueriri de constructii-montaj. Totusi, uneori se impune executia monolité a unor poduri, asa cum este cazul unor lucrdri cu ca~ . racter de unicat, aflate la distante mari de uzinele de prefabricate, pentru care costul utilajelor de transport, montaj gi al drumurilor de acces ar fi ridicat. De asemenea, executarea tor poduri cu deschideri mari si foarte mari, sau avind suprastructuri deosebite este mai avantajoas in Variante mondlite. 120 Realiziirile spectaculoase pe p!an mondial si national dobindite prin ‘procedeu!l de executie in consola a suprastructuril podurilor din beton pre~ comprimat au contribuit in mod hotarit la lérgirea si mai accentuata a do. meniului de utilizare a podurilor pe grinzi, ducind recordul mondial a deschiderii la 229 m (podul peste riul Potomac la Washington — anul 1972), 412, ALCATUIREA SECTIUNILOR TRANSVERSALE ALE PODURILOR PE GRINZI Sec{iunile transversale ale podurilor pe grinzi ry loua mari categorii a Hos ese aes See = sectiuni cu profil deschis ; = secfiuni casetate. Suprastructurile avind sectiuni cu profil deschis se aledituiese mai des 4 urmétogrele dod tipurl de dispoitit ale geinzio : — rel grinzi formate din grinzi principale si grinai transver- sale (fig. 46, si b); Be site te — relele’ complexe de grinzi formate din grinzi principale, grinzi fransversale (antretoaze) si grinzi longitudinale secundare {tg’ 45,c) Aceste tipuri se referd atit la podurile de sosea, cit §i la unele poduri de cale feratd, in special la podurile cu calea jos, la care distanta Intre rinzi‘e principale este mare (5,50—6,00 m). Stabilirea numarului de grinzi principale si a distanfel intre ele, de- terminarea elementelor geometrice ale grinzilor (Iniltimea, latimea), ale gerea grosimii plicilor se fac din considerente tehnice si economice, pe baza studiului mai multor variante, in care parametrii fundamentali sint deschiderea si latimea podulul, schema staticd a grinzilor principale, indl- fimea de constructie impusi, modul de execujie (monolit sau prefabticat), materialele folosite pentru realizarea suprastructurii (beton armat sau be- ton precomprimat) ete, hm = — y 4 Bar Ve Fig. 46. Tipuri de rojele pe grinzi iat‘Studiul tehnico-economic stabileste numaru! optim de grinzi, in con- aiftile date. tn mod curent, pentru podurile de josen executate’ monolit, avind latimea parti carosabile de 7,80 m, rezultA 0 solutie economica pen tru conditiile tarii noastre cu dou grinzi principale in sectiune transver~ sala, in timp ce pentru acelasi pod realizat cu grinsi prefabricate, numarul optim al grinzilor este de patru. Pentru podurile de cale feratd, alegerea numarului de grinzi in sectiune transversald este simplificatdé de faptul 4 cireulatia convoaielor se face peo cale fixt, De aceea se aleg de obicei sectiuni cu doua grinzi. In aceste conditii solicitarile date de incircdile permanente si mobile se transmit simetric celor doud grinzi. Doar solicitdrile produse de actiunea. vintului sau a fortei de serpuire pot modifica intr-o anumita masurd aceasta repar- titie egald, Insii aceste forte nu intervin decisiv in dimensionarea grinallor. Dispunerea simetricd a grinzilor in raport cu axa cali ferate de pe pod conduce la admiterea ipotezei cA solicitarile din grinzi produse de inektca rile fundamentale sint egal repartizate. Uneori, pentru a se reduce inal- fimea de constructie, se adopt sec{iuni ale podurilor de cale ferata cu patru grinzi, dispuse’simetric cite doua sub axa fiectrei gine. Aceasta so. lutie nu este economicé, conducind la cresterea consumului de beton ¢i de armatura si in plus, creeazé incertitudini cu privire la repartitia trans- Yersald a incireirilor. De aceea, cind se urmareste o reducere important a inalfimii de constructie pentru podurile de cale ferat, se recurge la co- borirea nivelului caii la mijloe sau jos. Dispunerea grinzilor in sectiune transversa‘é hotirdgte grosimea plicii, fin concordanta cu deschiderea de calcul a acesteia. De accea, recoman. darile din literatura referitoare la determinarea numarului de grinzi au 9 importanta orientativé deoarece fiecare variant are avantajele $i dez- avantajele ei. Se disting dows tendinte actuale tn literatura de specialitate cu privire Ja numérul de grinzi principale fn sectiune : una care recomanda tn nt: mar redus de grinzi (de obicei doud) si o placa de grosime importanti, care conlucreazA cu grinzile principale sf alta, care recomanda un mumit mai mare de grinzi cu dimensiuni mai reduse si o plac& mai putin puternica Varietatea de alcituire a podurilor pe grinzi este mult mai mare, tipu file de sectiuni prezentate fiind doar orientative. Pe baza acestor moduri de alcituire se pot face totugi, unele precizari in legdturé cu domeninl de Seoperite a deschiderilor si recomandéri privind schemele statice, mate~ rialele de executie etc. Astfel, podurite pe grinzi late se utilizeazi in mod curent pentru ac: Peritea unor deschideri mici (6—12 m), in cazul simplei rezemiri ; la so. Iufifte eu grinzi continue, deschiderile pot atinge 12—15 m (fig. 47,0) Utilizarea grinzilor late la constructia podurilor cu deschideri mai mari este condifionati de reducerea greutatii proprii, de aceea se previd goluri in interiorul lor. Podurile pe grinzi late se preveazd Ja execiitie mono‘ita, att datorits greutatii proprii importante, cit si relative! usurinte de exe. cutare a cofrajelor si de dispunere a armiturilor. Podurile cu grinzi T sau dublu T (cu bulb) se utilizeazd pentru deschi- erie cuprinse intre 15—25 m la podurile de gosea si 10—30'm, la podu- tile de cale ferati (fig. 4.7, si c). Pentru aceste deschideri se folosese de obieel grinzi simplu rezemate din beton armat sau din beton precompri- mat. Pentru deschiderile mari se folosesc fie grinzi simplu rezemate exe eutate din beton precomprimat, fie grinzi continue din beton armat sau 122 Being capers ya Srna) shag pete Serer a e Pig. 47. ‘Tipuri de-sectiunt transversule ale suprastructurilor cu urinal beton precomprimat, De asemenea, la podurile de gosea se folosese destul e frecvent scheme statice cu grinzi cu console, Tn marea majoritate a cazurilor, grinzi‘e simplu rezemate se execitd prefabricat, in timp ce grinzile ‘continue sau ct console se executa monolit. Pentru alcituiri ale sectiunilor transversale ale podurilor de gosea ca in figura 4.7,d si e, armate cu carcase sudate, létimea grinailor poate fi destul de mica (ib—-5—8), de aceea grinzile se mai numese si grinzi cu Pereti subjiri, Dacd armatuira este realizata din vergele separate, latimea @rinzilor trebuie sa fie mai mare (h/b=2,5—4), Pentru podurile de cale ferata, latimile grinzilor in T sint cuprinse intre 40 si 80cm, in functie de mirimea deschiderii, si trebuie si permita ayezarea vergelelor necesare pentru preluarea momentelor incovoietoare pe maximum trei rinduri, asi- Gurindu-se distantele intre vergele recomandate de prescriptiile in vigoare. Pentru deschideri mai mari (peste 25 m la podutile de gos | Feduceril greutifii proprii a grinzilor monolite, se adopt o latime varia- bila (fig. 4.4, d) realizindu-se grinzi cu buzwnar, Latimea minimi by se menjine in zona central a deschideril si se sporeste, in una sau doui tuepte, pind la lafimea maxima 6 in zona reazemelor, pentru a se asigura Breluarea satisfacitoare a eforturilor unitare principale de intindere. Aceeasi ingrosare a inimil se realizeazé gi la grinzile din beton precom- rimat (cu bulb), de la 18cm in zona centralé, pind la litimea bulbului (be reazeme). see La suprastructurile cu indltimea de constructie limitatd, pe linga spo- tires ‘Afimil peretilor (inimflor) grinzllor, se poate trece $i la er important a litimii tAlpilor inferioare sati la prevederea unei pl Hoare continue (fig. 4.7, }). : La podurile pe grinzi cu console sau pe grinzi contintie cu deschideri mari (0—50 m) se folosesc sectiuni dublu TT sau secfiuni casetate cu pe- ‘reti grosi cu raportul h/b=3—5 (fig. 4.7, f). 123Pentru deschiderile mari gi foarte mari, 1a podurile de yosea (45—80 m) se folosese grinzi casetate cu pereti subtiri (Lig. 4.7, 9), varianti deosebit de avantajoasd. Podurile cu sectiuni casetate sau executat din beton ar~ mat, dar cel mai frecvent din beton precomprimat, atit in variant mo- nolité, elt si din elemente prefabricate, montate in consold $1 asamblate prin postcomprimare. La podurile de cale ferata care sustin un numar de doua sau mai multe linii este necesar sd se adopte, de asemenea, 0 sec~ fiune transversal puternica (fig. 4.7, h) cu mare rigiditate ‘a Incovolere $i torsiune, avind un consui minim de beton armat 4 solicitéri reduse din greutatea proprie. La podurile de sosea, din modul de dispunere a grinzilor principale, @ antretoazelor si eventual a grinzilor longitudinale secundare, revulta c& placa trebuie si fie profectatd ca rezemata pe doud ‘aturi, dacd distanja dinre antretoaze este cuprinsd intre 2 si 4, unde r este distanta dintre grinzile principale, sau rezematd pe contur, daca distanja dintre antre~ Yoaze nu depayeste 2r (v. fig. 4.6, si b). Astfel, in mod curent, daca dis- tanta dintre grinzile principale la podurile de gosea nu depageste 2.5 3,0m se recomanda alegerea unei asemenea distanje intre antretoaze incit placa sd poatd fi considerata ca rezemata pe doua laturi, In situatia cind distanta dintre grinzile principale este mai mare (3,0—6,0 m), pentru a se putea mentine grosimea plicit in limite economice avantajoase, se re comanda ca plicile sa se realizeze cu o rezemare pe contur, astfel ca antretoazele se dispun 1a distante mai mici de 2r. In figura 46,c supra. structura are si grinzi longitudinale secundare astfel ca deschiderea de calcul a plicti este redusi §i se poate mentine grosimea placii in limite obignuite (12—15 cm pentru convoaie ugoare si 15—25 cm pentru convoaie }, fairs s& fie nevoie de o armare pe doua directii, far distanta inire antretoaze se alege relativ redusd (sub valoarea 2). La podurile de sosea, se adopt console de trotuar cu lungimi de 1,0—2,0 m (uneori se ajunge gi la console de 2,50 m). Distan{a dintre antretoaze nu poate fi stabilita numai dupa criterii de ‘ealcul $1 comportare a plicii, ci trebuie determinata gi in functie de rigi- ditatea de ansamblu a refelel. In cazurile curente, se admite ca antretoa. zele dispuse la distante intre 4,0 si 6,0m asigurd o legitura bund intre grinzile principale, Desigur, prezenta antretoazelor pe reazeme este abso- Tut obligatorie. Latimea antretoazelor variaz la podurile de sosea intre 15 si 30cm, atingind uneori si valori de 40cm; litimea uzuala este de 20m 1a aniretoazele precomprimate si de 25 em la antretoazele din beton armat. Inaltimea antretoazelor se alege pe criterii de rigiditate, urmarind obti- netea unei repartijii transversale eficiente. De aceea ihiltimea antre- foazelor nu poate fi mai mica decit 2/3 din indltimea grinzilor principale Jn mod curent, este egald cu cea a grinzilor principale, mai putin 510 cm Pentru incrucigarea armaturilor din antretoaze cu cele din grinai. De foarte multe ori, antretoazele de pe reazeme au aceeasi indlfime cu grinzile principale. La podurile de cale feratt cu calea sus, distanta dintre grinzi‘e prin- cipale nu depageste 200240 m, pentru a se realiza o transmitere cit mai directa la grinzi a incirearilor mobile. In mod obignuit, distanta din- tre antretoaze Se alege de 5—6m, pentru podurile la care valea reazema Be Dalast sl de 48 m, pentru podurile cu calea rezemata direct, pe lon- Brine de beton armat. In aceste condifii, placa (avind grosimea’de 20 124 time de constructie redusd. Inaltimea grinzil timea b adoptate si la unele poduri de cale feratd, asigurindu-se inserierea lor in fndiltimea de constructie disponibi 25cm) se poate considera rezematé pe doua laturi. Dealtfel, placa la podurile de cale ferat fra cuva de balast nu este solieitata practic din le mobile, acestea transmitindu-se direct la grinzile principale. ‘La podurile de cale feratd, latimea antretoazelor nu trebule si scadd sub 25cm. Antretoazele de pe reazeme au li{imi mai mari (30—40 em), jar in cazul unor poduri cu grinzi ridicate. fnalte, se pot adopta valori si mai 4.1.3. PODURI PE GRINZI SIMPLU REZEMATE 4.1.3.1. Poduri executate monolit. Podurile pe grinzi din beton armat, simpli rezemate, executate monolit se folosese, uzual, pind la deschider! de 30m, pentru podurile de sosea si cu deschideri intie 9 51 20m, pentru cele de cale ferati. Grinzile se executd cu indlfime constant, ca valori intre 1/7 si 1/14 din deschidere (si chiar 1/16 la podurile de sosea). Podurile de sosea pe grinzi late (fig. 4.7,a) simplu rezemate au o inal- late este b= 45-45, Jar Ia .5—2) h. Solutii_asemanatoare au fost a, In scopul reducerii la minimum a inaltimii de constructie la pod ile de cale ferata, In R.F.G. au fost aledtuite tabliere pe grinzi cu calea jos. Astfel, in figura 4.8, a grinzile cu sectiuni dreptunghi e taje legate de cofratea simpla, dispunerea armaturii in grinzi, ancorarea frmituril pentru precomprimarea pid C@latie impune distante intre grinal de 4,304.00 m. ‘Trotharele executate in exteriorul grinzilor, la partea inferioara a tablicrului asigurd accesul ‘comod pe pod [a nivelul ati ‘are prezinté avan~ ete. Inserierea gabaritulul de cir- La Varianta de aledtuire din figura 4.8, prin evazarea grinzilor se Permite inserierea gabaritului de circulatie’ in conditiile mentinerii unei deschideri relativ reduse a plicii. Un alt avantaj al acestei variante fl ‘eonstituie includerea trotuarelor in sectiunea activa a grinzilor Tn figura 4.9 este prezentat modul de alcétuire a nei suprastructuri pe grinzi simplu rezemate executate monolit, pentru un pod de 5osea. So- Tutia are doud grinzi situate la 5,00—5,50.m distanta intre axe, legate cu antretoaze la 4—-6 m distanta. Grosimea placli carosabile variaza intre 18 1 25m. Pentru realizarea pantei transversa‘e necesard evacuirll apelor pre borduri, placa se executé cu inaltime variabila. a Fig. 48. Poduri de cate ferat cu calea Jos eu seetune dreptunghiviark: 8 — cu grins evarate 125Fig. 4.10, Aledtuirea unui pod de vale ferati : toed Tracts plat Sustinerea trotuarulul se face prin plici scoase in consolé, care i agi tim A zona comprimata a beto rinzile principale ne completeazA zona comprimata a betonului din grinvile principale figura 4.10 sint prezentate elementele principale privind al b prez ntele principa'e privind alcituirea unui pod de ale ferata simpld pe grinzi executate m i ae cn wpld pe ge sutate monolit, simplu reze~ punerea armaturii intr-o grindé simplu rezemati a unul pod de fosea (fig, 4.11) se face tn conformitate cu diagramele infagurdtoare de Tomente incovoletoare si forte taietoare, Irmiitura de rezistenfd longitudinala este alcdtuita in totalitate din ote! de aceeagi marca. In mod obignuit, etrierii si vergelele longitudinale pre- Yiaute constructiv se confectionear din OB 37. Vergelcle longitudinale le rezistenta se prelungesc peste reazeme cel putin 25% din cantitatea ne- Tate aie aA 4, a3 ah : ¥ ? ae % = 4.11, Armarea une grinai simpli rezemate pentru un pod de sox0a 126 ‘cesar din cimp si minimum dovd vergele, iar la extremitajile cu reazeme mobile cel putin 30%, ancorindu-se in mod corespunzator, si anume : '— vergelele netede se prevad eu cirlige si se ancoreaza dincolo de rea zem ou 10d atunci cind armitura transversala se agazd constructiv si 15.4 ‘ind aceasta armatura rezulta din calcul (@ este diametru! vergelelor de ezistenta) ; — vergelele din PC 52 gi PC60 pot fi previizite cu indoituri 1a 90° ale eapetelor. ‘Armarea transversalii se realizeazi cu vergele inclinate si etrieri. Din armitura longitudinal se ridicd vergele 1a 45° (uneori 60°) fafa de axa elementului. Ridicarea acestor vergele poate fi inceputA chiar din sectiu- nile fn care armatura nu mai este necesara din calculul in sectiuni nor- male, la starea imitd de rezisten{d, sau la starea limita de obosea'a, pentru ‘podutile de cale ferati. Distributia vergelelor inelinate In lungul grinzilor Se face in conformitate cu diagrama infasurdtoare a forlelor taietoare, dar distana dintre ele masurata pe axa longitudinala a grinzii, nu poate de- psi inaltimea h a grinzii. Vergelele inclinate se disptin, pe cit posibil, si. metric fat de un plan vertical eare trece prin axa longitudinala a grinzii, neadmitindu-se vergele flotante. Ancorarea vergelelor inclinate so asigura fn zone comprimate ale betonului, lungimea de ancoraj fiind cel putin 15 d pentru vergele netede si 10d pentru cele cu profil periodic. Indoirea ver- felelor se face dupi un arc de cere eu raza interioara de 10 d. Daca lungi- ea vergelelor nu este suficienti, se rea‘izeazA innddirea lor cu sudura electricd. Se recomanda sd se execiite sudurd cap la cap, prin topire inter~ mediard. Daca se prevede innidirea prin suprapunere, zonele de supra- " punére vor fi plasate in zonele comprimate ale betonului. Restrictii deo- sebit de severe se impun la podurile de cale feraté, unde fenomenul de oboseali a armiturilor (mat ales pe portiuni sudate) este deosebit de intens. Pe fejele laterale ale grinzilor se prevad vergele longitudinale, care ax tolul de a reduce efectele contractiei betonului §1 ale momentelor de tor- siune. La grinzile cu indltimi mai mari de 70cm se tecomanda ca aceste wergele sa fie cu profil periodic. Pe fetele laterale din zona intinsa a ini- milor grinzilor (circa 1/3 din indlfime) se prevad vergele cu diametrul de 8-14 mm, agezate la distante de (8—12) d. Pe restul inaltimii se prevad vergele longitudinale de 6—10 mm diametru, la distante care sa nu depii- geasch 33cm. Se recomandé ca sectiunea totald a acestei armaturi de pe fetele laterale ale unei grinzi si fie de aproximativ 0,0015 bh, iar la grin- Zile cu inimi subfiri 0,0025 bh (b — grosimea inimii; hk — inaltimea grinzii), Pe zona intinsé (1/3 din inaltime) se recomanda s4 se dispuna lateral cel putin 8% din sectiunea armiturii longitudinale de rezistenta. Etrierii rezultati din ca‘cul si cei previzuti constructiv, Impreund cu vergelele longitudinale trebuie s4 formeze o carcasa rigid, capabila si mentina pozitia din proiect a armiturii de rezisten{&. In fiecare colt al etrierului trebuie si existe o vergea de rezistenta sau de montaj. La grinzi, Intre dowd ramuri ale aceluiasi etrier pot fi cuprinse cel mult 5 vergele intinse, agezate pe un singur rind si cel mult 3 vergele comprimate. Dis- tanta Intre etrierii care cuprind vergele intinse nu irebuie si depaseasca 85 em sau 3/4 din inaltimea grinzii, Btrierii_care cuprind vergele compri- mate de rezistenta se asaza la maximum 15 d (d — diametrul vergelelor de rezistenta) sau 60cm. Cind latimea grinzii depageste 40 cm, se prevad etrieri dubli (cu 4 brate) 127Dac armitura de rezistenti a grinzilor se executd din OB 37, se pre- vad etrieri la 10 om, eu diametrul de minimum @ mm pe lungimea dean. coraj a armaturii longitudinale, incepind de la capatul grinzil; De cele ‘mai multe orl, grinzile podurilor se armeaza cu etrier! Inchisi, 4.13.2. Poduri de sosea realizate cu grinzi simplu rezemate prefabri- cate. In aledtuirea podurilor cu elemente de rezistenta pretabrieate ects necesar ca intreaga structura si fie segmentata in elemente de prefaber cate, in asa fel ca acestea sd poatd fi transportate si montate cu vehiculele si dispozitivele existente in dotarea intreprinderilot specia:izate. Solufia de a se realiza intregul tablier prefabricat nu este posibilé decit in cazul per defelor sau in cazuri cu totul speciale. In aceasta solutie a fost execuest odul peste lacu! Pontchartrain, S.U.A. cu lungimea totald de 38,00 kia Podul a fost realizat cu travee simpiu rezemate, de 17,00 m lungime oi 10,00 m latime. Tablierele prefabricate au fost transportate pe apigt mont tate cu ajutorul unei macarale plutitoare (v. fig. 117) 413.211. Poduri de sosea din grinzi simplu rezemate prefabricate mo- nobloe. Segmentarea suprastructurli unui pod se poate face dupa dircetie longitudinala, transversala sau dupa ambele direct, Segmentarea longitudinala reprezinti solutia cea mal simpla si este aplicata la podete si poduri cu deschideri medii, grinzile prefabricinde ce dintr-o singurd bucaté, cu sectiuni in forma de dublu T sau casetate, In acest mod au fost realizate in strdindtate poduri cu deschider! pind 1a aproximativ 65,00 m. In fara noastrd, deschiderea maxima realizata ecto de 49,00 im la podurile de sosea si de 26,00 m la podurile de cale ferats, Grinzile de 49,00 m ale viaductelor peste Dunare la Giurgeni-Vadal Oa au ajuns la greutati de 1 400 KN (pe bucata), Th continuare sint prezentate tipurile de suprastructuri ale podurilor de sosea realizate cu grinci prefabricate in diterite perioade Suprastructurt reatizate din grinzt T juctapuse (Nig. 412) Dupa ce grin- ile se asaza una lingd alta, se realizeazd monolitizavea lor in dreptul astro toazelor. Monolitizatea se realizeazi fie prin imbinare uscata (fig. 419), gare consti in sudarea unor plicute metalice fixate pe antretoazels grin ilor prefabricate, fie prin imbinare umeda, betonind portiun! din acne, toaze, in care pitrund musta{i a'e armatutilor sau inele din ofel-beten (fig. 4.14), Fig. 413. Imbinare uscata. 128 diese ale Fig. 414. Imbinare umedi, Suprastructuri realizate din grinzi I prefabricate cu placa si antretoa- zele turnate ulterior (fig. 4.15). Acest mod de alcituire a suprastructurilor fost adoptat in scopul reducerii numarului de grinzi si pentru a micsora greutatea proprie a elementolor prefabricate. Acestea sint previzute la Partea superioard cu. musti{i din otel-beton care se inglobeazd in placé, asigurindu-se astfel o bund comportare la actiunea combinatd a solicité- tilor de incovolere si forfecare. Suprastructuri cu grinzi I prefabricate si cu plici prejabricate mono- Uitizate dupa montaj (fig. 4.16). Prin aceastd solulie s-a urmarit cregterea gradului de prefabricare, respectiv reducerea maxima a cantititii de beton furnat pe loc. Monolitizarea se realizeaz prin betonerea unor zone de plac in dreptul grinzilor, in care pitrund mustitile din grinzi si cele din plicile prefabricate, Suprostructuri realizate din grinzi 7 prefabricate st cu portiuni de Plact turnate ulterior (fig. 4.17). Aceasta solutie este practic generalizaté fn prezent in fara noastra. In placa elementelor prefabricate se previd ar- mituri care ies sub forma de mustafi si se innddese prin petrecere cu ar- ‘miturile din zonele de placi monolite (fig. 4.18). Imbinarea antretoazelor se poate face prin sudarea vergelelor de re- ‘istenta ale acestora (vergele situate atit la partea inferioard, cit si la Fig, 4.15. Suprastructurs ‘eagrinsl T pretabricate, plac 9" ankretoaze Ho 420. Suprascuctrs Ou eric t pretariate Si per pretdoricate mo Solteate dup mona Fig, 427, Suprastructri a gringi T prefabricat si portiuni de plac tur ‘nate monolit 9 — Fodor in eton armat 129Pg. it, Arman oll cares wie eala dees ec pretasee anagem partea superioard) si betonarea ulterioaré a acestor zone ale antretoazelor data cu betonarea plicii superioare (fig. 4.19). Tendinja actual este ca legitura transversal Intre grinzi s4 se rea- lizeze prin precomprimarea antretoazelor (fig. 4.20), sau chiar prin pre- ‘comprimarea transversal a intregii suprastructuri (fig. 4.21). In afard de grinzile cu sectiuni in forma de T, I sau T cu bulb Ja par- tea inferioara, au fost realizate suprastructuri d@ poduri folosind gl alte Fig, 4.10. Armarea antretoazclor In zonele betonate monolit. 130 Fig. 420. Solidarizarea grinzilor prefabricate prin precomprimare transversala. Fig. 421. Precomprimarea transversal Ia viaductele podulul peste Duniire la Giurgeni—Vadul Oi: 42. — eringh peetapeicata: 2 — antretoash turnath monolitt 2 — fascieule pentrs. presomoe- Snares plac din 12 ia smi 4 fascicule petra precomprimarce antrcouet ain BD forme de grinzi cum ar fi Il, T sau sectiuni casetate (fig. 4.22), pentru fie- care din acestea existind postbilitati de monolitizare specitfice. © Poduri de sosea din grinzi simplu rezemate prefabricate monobloc, realizate in fara noastra. Primele poduri cu elemente prefabricate au fost executate din beton armat, cu armatura obignuité, montate sub forma de Nergele separate saui cu armaturd grupata in carease sudate (cunoscute sub denumirea de carcase Matarov). In prezent, elementele prefabricate pentru realizarea podurilor se con- fectioneaza aproape exclusiv din beton precomprimat. Dintre lucrarile de poduri remareabile executate in fara noastra cu elemente prefabricate din beton precomprimat sint de mentionat viaduc- tele podului de sosea peste Dundre la Giurgeni—Vadul Ooii, dat in exploa. tare la sfirgitul anulai 1970 (fig. 4.23). Viaductele sint realizate cu grinzi refabricate simplu rezemate din beton precomprimat, avind deschiderea de calcul de 45,00 m. In sectiune transversald (fig. 4.24) tablierul este alei- tuit din 4 grinzi de 2,80m indltime, asezate la distante de 4,30™m, Grin ile au sectiunea in forma de T: la partea superioard talpa de latime 1,20 m, iar la partea inferioara bulbul de litime 0,70m ; grosimea inimii este de 0,18 m. Grinzile sint legate transversal atit prin antretoazele age- zate la mijlocul, sfertul si pe reazemele deschiderii, cit si prin interme- diul pidcii turnate 1a partea superioard, intre grinai, Placa si antretoazele au fost precomprimate cu fascicule postintinse. Precomprimarea grinzilor s-a realizat cu ajutorul unor fascicule for- mate din 44 25 SBPI (Rs =16 500 daN/em’), prevazute 1a ambele capete cu ancoraje inel-con dublu, de tipul INCERC 100. Grinzile marginale au fost precomprimate cu 14 fascicule, iar cele centrale cu 13 fascicule, din ‘care in sectitinea de capat sint ancorate 8 fascicule, restul fiind ancorate Ja partea superioard a grin: astI a 5,300 had 87 5a Au porarz. ici ft A Uy Uy sews Fig, 424. Sectiune transversal prin visduetele podului peste Dunfire ‘a Glurgeni—Vadul Oil, J Fig. 4.22. Grinai pretabricate cu diferite forme ale sectiunli transversal Fig. 423. Podul peste Dunre la Gturgen!—Vadul Ot. Pig. 425. ‘Traseul fasciculclor grinzil_prefabricate precomprimate la podul peste ‘Dunare la Giurgen\—Vadul Oil: 1 — macioule 1295 pentru precomprimarea plc; 2 — fascicule 982 pentru peecomprimareaIn figura 4.25 se prezint& traseul fasciculelor pentru grinda marginal ‘Traseul este curb, atit in plan vertical, cit si in plan orizontal. Efortul uni. tar maxim de control s-a considerat ox=12 500 daN/em*, reprezentind aproximativ 0,75R}. Pretensionarea fasciculelor s-a executat in doua tape, si anume — in etapa I, pe standul de turnare, s-au pretensionat primele 10 fas~ eieule (Cis—Cy) 5 — in etapa ‘a Il-a au fost pretensionate celelalte fascicule. Aceasta etapii s-a realizat dupa ce grinzile au fost montate §i solidarizate prin exe- cutarea porfiunilor monolite din placa si a antretoazelor, si dupa precom- primarea transversal a pldcii si a antretoazelor. Precomprimarea placii fa realizat cu fascicule 12 @ 5 mm SBP I, agezate la distanfe de 35—40 cm, previzute la un capit cu ancoraj inel-con, iar la celalalt cu dorn, preten- Sionarea fasciculelor rea'izindu-se astfel de la un singur capat. Fasciculele au un traseu curb care si permité utmarirea diagramei infégurdtoare de momente: in dreptul grinzilor, momentele din placa sint negative, deci fasciculele sint situate la partea superioara a placit, iar in cmp momen- tele sint pozitive, deci fascicule'e sint situate la partea inferioara a placi (v. fig. 4.21). © Proiecte tip de podurt de sosea pe grinzi simplu rezemate prefabri- ‘cate monobloc. Proiectele tip sint intocmite pentru lungimi intre 12 si 33m, in solutia eu grinzi prefabricate din beton precomprimat monobloc, ct armaturi postintinse. Pentru suprastructurile cu lungimi de 12—21 m projectul tip cuprinde doua variante, si anume — suprastiucturi cu gase grinzi in sectiune transversal, pentru su- prastructurite cu lungimile de 12, 15, 18 si 21m; — suprastructuri cu patra grinzi in sectiune transversal, pentru sti- prastracturile cu lungimi de 18 si 21 m. Solidarizarea transversal a grinzilor prefabricate se realizeazi cu o antretoazi in cimp si cu cite o antretoaza pe Teazeme, armate cu otel- bbeton PC 52 sau precomprimate. Pentru suprastructurile cu lungimile de 24—33 m, proiectu tip pre- vede grinzi care si fie realizate prin preturnare pe fantler, datorita di- mensiunilor si greutatilor mari ale acestora. In sectiune transversala se prevad patru grinzi. Solidarizarea grinzilor este realizata cu o antretoazd in clmp gi cite una pe reazeme, executate din beton precomprimat. In tabelul 4.1 sint prezentate caracteristicile constructive ale supra- structurilor prefabricate din beton precomprimat monobloc cu lungimile de 12—33 m, iar in figura 4.26 este indicat modul de aleatuire a unei su- Drastructur ‘eu grin! prefabricate mongbloe precomprimat, ew lungimes le 15m. Pentru a se asigura executia usoard si uniformizarea coftajelor, pro- iectele tip adopta, in general, aceleasi dimensiuni ale grinzilor, variabila find inaltimea grinzii si numdrul fasciculelor pretensionate. Grinzile tip permit realizarea unor suprastructuri cu latimea partii ca- “rosabile de 7,80 si dowi trotuare cu létimea de 1,00m sau de 1,50 m. Suprastructurile cu lungimi de 12—21 m pot prelua Solicitarile corespun- Zind clasei E sau I de incdreare, prin armarea diferitd a plécii superioare @ grinzii, prin modificarea numérului si a alcatuirii fasciculelor de arma- turd pretensionata din grinzi. Suprastructurile cu lungimile de 24—33 m Sint proiectate pentru solicitirile produse de elasa E de incdrcare. 194 Tabelul 4.1 (Caracteristetle constructive ale suprastructurtlor eu grinzl prefabrleate din veto Drecomprimat monobloe eu langimile de 123 m iware |» | i= le eee isa Be ks]) nate) alls | tol aepases ‘Numira) de grin! fm secttone teers | 6 | 6 | 4a} e} «el e]a}al apa Inaiyimea grinci- Jor, m as | 0,96 | 1,25 | 1,05 | 1.40 | 1,25 | 1.60 | 2,25 | 1,90 | 205 Grentatea unei aes AN | soe | 195 | a5 | 86 | 207 | 209 | 977 | 4a | sa | 00 Materia foloste | Beton 12500 prefabrieat precompri- | Beton = 400 pretabrieat rat 4/400 monet ‘Precomprimat Ove: SBP, PCS2 yi OB37 B 400 monollt Fig. 4.26. Suprastructurd tip monobloe eu lungimea de 19,00. In tabelul 4.2 se prezintd eforturile unitare din beton la nivelul fibrei Superioare gi inferioare 1a grinzile monobloc, in sectiunea de la mijiocul deschiderii, In diverse faze de lucru. Aceste faze depind de procesul teh- nologic adoptat la realizarea grinzilor. In faza I se efectueazd pretensionarea unui singur fascicul, remultind pe intreaga sectiune eforturi unitare de compresiune, cu valori relatiy mici, in seopul eliberdrii intr-un timp eft maj scurt a spatiilor tehnologice. In ‘ane‘Bforturi tn beton Ia {Shea superioar 1 tnfertoar la grimalprefnbricate precomprimate monobloe, la mloeul desehidertt, In diverse faze* mall a Fat i Taman Tanne ie ik 5 z s g| 3 als a js | aE i, é i 3 ea ea i 4 iy ig|a.|2 al 52 |22 5g HEH) y ii elui|s Bde ah 3 : o sa ae te i ig ses) ES | Ed z 2| 48] 3 3 a ElE| i 28g) $8 | B22] i fics | a 7 eee wee ee ee Grinds 1:1243-24)05 +2,9| 14,9 | +13,7] —1.2 | +10,0|_+2,6) +21,2) + 32.6) +921) 464.7 ‘etna Toe 12,00] 6 2 12,2] +.151,3| —22,7| +128,6| —24.4|—-18,2| —5.3| +80,7|—79,0|_+1.7 3 ue Be Oe ae 2.124.2-2) 85 +19) 114) +539) ‘ear Tae ia) p194a) —e9| 90: Grinda. (1244-24) 05 +2.8|—12,2 |+18,1]_ +5,9) arpa 79 ss00| 6 160] ist] ans) e300. | ego ose ee Grinds 42005 423) —114| +83) 4] ces TET re ery eee er Grinda 4.2008 a, [14s 4969] 412 sad—150|4a4al tol anrgald wea 3 |180° | % = Ts4[ +1800] —a00) +100 z Belo | cstese 2-2442-98)05 | 0, | 1453) +262} +1. | + $1 +13, colt Bie a. |4704|—s00| —52 | +20 =, “anoal Guna, | Gms00 — | 0, |—i94] aaa] saa] +187 20) —118) 4214] 103] 187 on 790 13,00] _6 : 2 15,3] +179,7| —31,1] +148,6) —33.4) 4) i730] To T ies 244430) 420-9) +09] 450) +180 colt 29 |_| a = 104) +1484] —s4a) 41944] —o49 Grinda 5.2085 +32] —133| 4280] +147] +10. om 4 nee a. | 19,0) +197,9] —40,2| +157,7| —41.4 313 | 7.0 Grinda 43008 420 —s9] ze 4147] 4100 4 on |_| e ae =19,8) +156,4] —34.2) 4122.2) —a1,4 Grinds 4.2695, +30) —8.6] +232) +14,6 +16,7) ra bla 5 [2800] 9 z BP. | —16,2| 4-179,8| —33.2} + 146.9] —35.1 aia | £3 re 2.204236 85 | a, |—s40l nana] 412 2a) _+o9| +108) 4108] 4104 central 23.8 hae e o, | 47.4 —e0. 64 11,1] 413921 15,2] 412401 —s03 +38 * bforturle de matindere aw semnul negatiy i 13712h 1 oa aia, ie. ae. % Es ! on a aoe Fig. 4.27. Suprastructur& pe grinzi prefabricate cu armaturd pretntins. ‘aceasta faz grinda este ridicata de pe standul de turnare, astfel cd asupra ei actioneaza forta de precomprimare si greutatea proprie. In calculul sta~ rilor de eforturi se au in vedere pierderile de eforturi produse de frecarea fasciculelor pe peretii canalelor 51 cele produse de lunecdri si deformatii locale din ancotaje. In faza a Il-a se pretensioneaza si celelalte fascicule. La determinarea eforturilor unitare la fibrele extreme ale sectiunii de beton se au in vedere pierdetile de tensiune la transfer, care pe linga cele din frecare gi blocare, includ gi plerderile de tensiune din intinderea succesiva a fasciculelor. De asemenea, se considerd oi pind la faza de montaj se consumd aproximativ 35—40% din pierderile de tensiune reologice, provocate de relaxarea arma- turii pretensionate, contractia i curgerea lenta a betonului. In faza a Ill-a se toarna betonul monolit in placa carosabila dintre gtinal. In aceasta faz4 se schimba caracteristicile geometrice ale seétiunii, Sntruelt zona activa de placa cuprinde si portiunile de beton monolit. tn faza a 1V-a se executd: calea pe pod, trotuarul, parapetul, reali- windu-se incdrcarea suprastructurii cu toatd greutatea permanenta. In aceastA etapa se iau in considerare diferentele de 60—65% din pierderile de tensiune reologice, plus eforturile produse de contractia plicit mono- lite, Este de observat cf, in aceast4 faz, in care actionesza toate incdrci- rile permanente, pe toatd sectiunea grinzii de la mijlocul deschideril se dezvolté eforturi unitare de compresitine destul de mari, Acestor eforturi lise suprapun cele date de incircdrile utile. Starea de eforturi obtinuté pe seetiune trebuie si respecte condiftiile prezentate la paragraful 3.7. Dupa acumularea unei anumite experiente in domeniul proiectarii si al executirii podurilor de sosea cu elemente prefabricate din beton pre~ comprimat, s-a trecut la o diversificare a tipurilor de prefabricate. Astfel, Suprastructurile de 15 ; 18 si 21m lungime se pot realiza in prezent cu @rinzi prefabricate din beton precomprimat de inaltime redusa (h. =1,00 m), cu 8 grinzi in sectiune transversal (fig. 4.27). Precomprimarea sectiunii de beton se realizeazé cu armiturd aderenta Preintinsd aledtuita din toroane TBP 12 cu 7@ 4mm, SBP. Distanfele dintre grinzi se aleg de 1,26 m si respectiv 1,24 m, in functie de marimea trotuaruiul si de modul de realizare a acestuia (monolit sau prefabricat). Aledtuirea suprastructurit este conceputa f€ra antretoaze in cimp sau pe Yeazem, repartitia transversala a inedrcdrilor realizindu-se prin interme ate Peretti sete feiniexecutares aie poctnide coritee tae ‘mai 34 cm sau 38 cm latime (v. fig. 4.27). Jn tabelul 4.3 se prezinta starea de eforturi unitare in beton fibrelor extreme ale unei sectiuni din mijlocul deschiderii grinzilor, pen- ‘tru diferite etape tehnologice §i de incarcare, Se observa din coloana 9 cd 138 Tobetul 4.3 ‘voton ta fibpa superioard si inferionrd la grinch prefabrieate precomprimate monobloe, cu arméturl protntinse oderente ‘it mjloeut desehider, in diverse faze Blestur! = —s 7 qos Tomo, |=) SI alg al als mene ("| 22 | $2 | SB | a oe teens Eee eo * a/e) ete]? : = wus TS a = a Sd a lige | Slee A] mene tte] 218] ele [ele le |e = 3 ae eee wou ts] e428] ei[s)s|e)e] zs wave 3} e (82 |e/elelels rae lhe baie | ale pals acai aa tia || 2 | 2 a/slelals a) Sreeten ieee eh eet The E/ ae] ] Ss a glalalalslslals Amesuasgte |) 2) 71217 /3)3 1217 ate | 3 i : te te st 1 3 3 > a . ipepoaman (ST Se ae | a | ele moral 1 El El El elas |e “ gold 2151513) 2) 2S) a] é z] wueemomotetee | 2 |S) E/E) 2) 2/8 |e z Sa Sees areca Sy al | asl he E nermumel| | F(el ts] e] |e 3 tT alelels won lel 2 g\el/e|2|3 ia Asc |} ee seiatie q = 7 Viahas fel sweat at eared Le] Fl] Fle mom, | FTslels ate aE e(713|7 a(/2]2|2 CUS WS ee aléforta de precomprimare produce ibe sectitine si eforturi unitare nor- male de intindere in beton, dar care sint anulate de eforturile uni- tare de compresiune produse de greutatea proprie a grinzii. In sec- flunile situate in apropierea rea- zemelor, eforturile unitare nor male din greutatea proprie scad, existind pericolul fisurarii grinzii Ja partea superioaré, in faza de transfer. Se eviti acest neajuns prin scoaterea din lucru a unor toroane (2 si 3) in zonele de rea zem prin distrugerea aderentei cu betonul. Aceste zone sint indicate fn figura 4.28, a, lar numarul de toroane si pozitia acestora, in fi- gura 4.28, . Acelasi procedeu este utilizat si in cazul fisiilor de dale cu goluri executate din beton precomprimat, eu arméturi pretensionate ade- rente. In figura 4.29 se prezinta schematic modificarea diagramei momentelor incovoletoare _pro- duse de forta de precomprimare Np, comparativ, pentru dou’ grinzi, la una dintre ele aderenta find distrusi in zonele de reazem, Pentru unele toroane. 413.22. Poduri de sosea din grinzi simplu rezemate prefabri- cate tronsonate. Realizarea podu- rilor de deschidere mare din grinzi prefabricate conduce la elemente avind dimensiunile si greutatea destul de mari. In cazul cind este necesar transportul lor la distante mari i in amplasamente care nu permit accesul mijloacelor spe- ciale de transport, realizarea po- 2044 20 ima 70 2,5) +358) +966 2.5) +2.) + + Tabelut 43 (continuare) 7.1 +109, | +32 | +014 42 | +550) 44 +65) 6: 0.4416 m8} 0.0706 mi? as she 0425 a | vv w 1 TL | +a 7 3-33 : 22 | -33 Caractrsticlle grometrce ale stun 1} +256 ]+10.0) 4: roe tg { 33) 4177, | ~39, 4295 | 419, HoanelGr® tn. sectiune tans af rie BREED Etta =137] +359 =15, +10) Jarea tronsoanelor in grinzi se realizeaza cu ajutorul fascicu- lelor de armatin! postintinse, cae tree prin golurile lasate Tn tronsoane (fig. 4.30). ef Tnainte de inceperea asamblixii tronsoanelor, este obligatorie veri- ficarea lungimii elementelor, a distantei dintre punctele de reze- mare $i a pozitiei canalelor pentru asigurarea unel bune coincidente si a continuitatii. Eventualele co- rectiri referitoare la lungimea to- tala a elementului se pot efectua +20] +166] +410, 10) 4140.8 asl 4105 vs) 50, : 15, A= 0.951 mt W, = OAT mt W; = 00754 me —59,3] —203) +-160,7 am +43, 05 | = =367 $2478 208 2H Fa 1 af 77 B05 2 250 durilor din elemente prefabricate implici 0 serie de dificultati, In aceste situatii au fost utilizate grinzi prefabricate realizate din tronsoane de Tungime relativ mic’ gi cuo greutate care si permiti transportul lor la locul construc- tiei cu mijloace auto obisauite, prin variatia grosimii rosturilor, far ca acestea s depageasca limi- tele previzute in proiect. Grosi- mile rosturilor sint stabilite. in funetie de procedeul de executie 51 de indl{imea rostului, la aproxima- tiv 1mm, in cazul executlel prin lipire cu" risini epoxidice si de fae 1@ 2 Fig, £29. Diagrame de moment. incovole- ‘are la grioa et armodtura preintins® = diutrugerea aderetels 8 — eu adecenth fark datugerea ere 141Fig. 431. Procesul tehnologie de realizare a grinzilor tronsonat. 15—40 mm, in cazul execujiei prin injectare, matare i turnare de mortar. Majoritatea podurilor de acest gen executate in tara noastra au folosit procedeul de matare a rosturilor cu mortar de marci superioar’, confec- sionat cu ciment cu intarire rapida. Pentru a impiedica aderenta intre fascicule si mortarul din rosturi, faseiculele se protejeaza cu mangoane din tabla. ‘Tronsoanele aduse de la fabrica (fig. 4.31, a) se asazi pe reazeme (ca- Jaje, platforme, fundatli) netasabile, care trebuie s4 permita scurtarea ele- mentului la precomprimare (fig. 4.31, 0). La asezatea tronsoanelor in pozitia de asamblare se asigurd continui- tatea canalelor in dreptul rosturilor prin introducerea unor stufuri de ta- ld (nerecuperabile) ; se executa eventuale sprijiniri pentru a impledica rasturnarea si a asigura forma elementului conform proiectului. In con- tinuare se mateaza rosturile, se introduc fasciculele in canale (fig. 4.31, ¢ sid) si se executa pretensionarea acestora (fig. 4.31, e). @ In tora noastré au fost executate multe poduri cu grinzi confec- fionate din tronsoane prefabricate, asamblate prin postintinderea fasci culelor. Astfel, grinzile de 30,00 m deschidere (fig. 4.32) folosite la construi- rea majoritatii viaductelor de pe noua varianté a drumului national nr. 6, pe sectorul Drobeta-Tr. Severin—Orgova, varianta construita ‘ca urmare @ lucrarilor hidroenergetice din zona Portile de Fier au utilizat tronsoane cu lungime de 3,00m si greutate de maximum 50 KN, cea ce a permis transportul lor cu autocamioane obisnuite pind la locul de executie a po- dului, unde s-a realizat asamblarea lor in grinzi. Pig. 432. Suprastructura viaductelor de pe DN 6 cu deschiderea de 90,00 m 2 — grind prefabricaté precomprimata foloish la reaisarea stpresiructuror; 9 — sectune "univervalé pen Supeaseucnrt, 43In seetiune transversala sint prevézute 4 grinzi de 1,80 m inaltime, age- zate la 2,70 m distanfa intre axele lor. Precomprimarea s-a realizat cu fascicule 36@5SBPI, in numar de 8 la grinzile marginale si 7 la cele centrale. © Proiectele tip s-au intocmit pentru suprastructuri prefabricate la poduri de sosea cu lungimi de 24, 27, 30 si 33m. Suprastructurile au in Sectiune transversal4 patru grinzi principale si se pot adopta pentra létimi ale pirfii carosabile de 7,80m si doua trotuare de 1,00m sau de 1,50m atime. Grinzile se solidarizeaz transversal cu antretoaze din beton precom- primat: una in clmp si clte una pe fiecare reazem. In tabelul 4.4 se prezinta caracteristicile constructive ale suprastructu- rilor prefabricate din beton precomprimat tronsonate, iar in fig. 4.33 este indicat modul de aledtuire a unei suprastructuri cu grinzi prefabricate tronsonate de 30 m lungime. Tabeat 1.4 Carscterstetle constructive ale suprastmaetailor x grinc! protabricate din Beton precomprimat tronsonate ea lunglulle de 2433 m9 indina marek z]*| 3 ease... vias | as [ae Tamil gino jn naive eallenes foo ‘Inaitimea grincit m 160 | 1,80 | 1,80 7 [oson =| =) Greutatea unui tronson iN 500 prerabricat- precomprimat $1 B40 monlit BPI, PC 52 sl OB 37 ‘Materiae tolosite | Simpliticiri importante ale luerarilor de cofrare se obtin in proiectele tip prin adoptarea accloragi dimensiuni si numar de fascicule pentru grin- zile cu lungimile de 24 $i 27 m, respectiv pentru cele de 30 si 33 m. Astfel grinzile cu lungimile de 24 si 27 m se realizeaz cu tronsoane identice, avind indl{imea de 1,607, iar grinzile cu iungimile de 30 si 33. m au tronsoane identice, cu indltimea de 1,80 m, La grinzile cu lungimi di- ferite, dar de aceeasi indlfime, pentru a’asigura preluarea solicitarilor se stabileste in mod corespunzdtor numérul de fire din fasciculele de arma- ‘turd pretensionata. Pentru executarea grinzilor este necesar ca precomprimarea si se efectueze numai dupa ce moriarul folosit In matarea rosturiior dintre tronsoane (mortar de ciment de marci 500) a atins reristenta necesaré. oa pretensionarea arméturilor se executa intro singurd etapa, cu excep- fia-grineilor marginale ale suprestructurtlor oa Tungimea de 33,00m. fa 144 vedere si cele din greutatea proprie a grinzi Bape platforms de montare, Sfortarile totale tm Fig, 4.3. Suprastructurs tronsonatl tip cu lunglmea de 30,00m : faza de transfer, pe ling eforturile din precomprimare, trebuie avute in ‘ca urmare a ridieérii ei de ceasta faz sint foarte mari fibra inferioara si aproape nule Ia fibra superioara a grinzii (tabelul 4.5). Suprapunind starii de eforturi din incarcarile permanente eforturile produse de incdrcérile utile, rezulta 4 pentru incarearea cu convoiul Aso $i cu oameni pe trotuare, la fibra inferioard se obfin eforturi unitare nor male de compresiune de valori destul de mici, iar pentru incdircarea cu vehiculul Vio apar in grinzile marginale, la nivelul fibrei inferioare si eforturi de intindere, dar cu valori reduse (mai mici dectt rezistenta la intindere a betonului R,), astfel incit nu existé pericolul fisurdrii grinzilor "pentru Incarcarile de exploatare. 4.13.23. Poduri de sosea din grinzi simplu rezemate prefabricate fara fantretoaze, In ultima vreme la suprastructurile de podurl pe grinzi pref Dricate se remarca tendinta de eliminare a antretoazelor, urmind ca Partitia transversala a incdredrilor mobile si se facd prin placa carosabilA " (fig. 4.34). Suprastructura cu doua grinzi prefabricate in sectiune trans- " Yersald prezinté unele avantaje la executie prin manipularea unui numar ~ mai mic de grinzi. Dintre dezavantajele acestei alcatuiri sint de mentionat : —iniltimea de constructie mare (1,81m pentru grinzi de 27,00m Tungime) ; — greutatea grinzilor mai mare, deci difieu!tati de manipulare, trans- port si montaj mai importante ; — distanta intre grinzi find mare (5,50 m), rezulta solic tante in plac, ceea ce sporeste consumul de ofel-beton in plack. De asemenea, se evidentiaz tendinta de reducere a manoperei 1a be- toanele ce se toarnd monolit, prin inlocuirea cofrajelor clasice eu dale sub- iri din beton armat care se inglobeaza fn placa turnata ulterior (fig. 4.39) Pentru aceasta suprastructurd cu deschiderea de 31,00 m realizata eu dowd i impor 3¢ — Podurs in Beton armas 145,forturi in boton Ia fibra superioart si inferioarl 1a grinai profabrieate precomprimate tronsonate, Ia mijlocul deschiderii in diverse fare pea eas) alee 9 [a alg sige Rees Poa es 3 a8) s poe — = is Fi] Fe-8 PTT EE] - na aN Pima iq Hci unt apap ahah SS | fo BR Hi s18. 188 Bethe | Rb aa Pe agpaas Aah Aah q g3 2 i AE 2 i, Fig, 4.35. Scctiune transversala printr-o suprastructura pe dou grinal tronsonate sf placa profabricata. grinzi in sectiune transversala tronsonate, s-au adoptat elemente prefabci- fate de placé foarte usoare, cu grosimea’ de numai Sem si cu nervuri la distanfe de 1,41 m. Elementele de placa reazema pe grinzi si peste ele se toarni betonul monolit cu grosimea de 15—30 cm. Pentru 0 buna repar- titie transversal a incaredrilor, placa este precomprimati transversal. Se observa ca pentru echilibrarea Solicitarilor din placa au fost necesare con- sole de lungime mai mare, iar pe reazeme se pot prevedea armaturi pre- tensionate cu care sa se asigure continultatea suprastructurli dupa Intdri- tea betonului monolit. La suprastructurile cu mai multe grinzi, elemen- tele prefabricate de placa pot avea dimensiuni mai mici si nu mat apare necesard precomprimarea transversalé. S-au realizat suprastructuri cu placd prefabricata din beton armat de Tom grosime (fig. 4.36) peste care s-a turnat beton monolit de 18cm grosime. In figura 4.37 se prezintd tret variante ce se pot aplica pentru desehi- deri ceva mai reduse. Elementele prefabricate se asaz4 joantiv, decl nu mai este necesaré realizarea unui cofraj, flind inglobate in betonul turnat ulterior. 17Fig, 4.36. Sectiune transversald printr-o suprastructurd pe mai multe grinat i plact ‘prefabricatt, Pla. 4.57. Section transversale prin suprastructusi cn clemente prefabricate jeantive inglobate In beton monoli 4.1.3.3. Poduri de cale ferata realizate cu grinzi simplu rezemate pre- fabricate. Segmentarea unei suprastructuri de pod de cale ferata in ele- mente prefabricate se face, de regula, prin rosturi longitudinale. Suprastructurile podurilor de cale ferata realizate din grinzi prefabri- cate se deosebese esential ca alcdtuire de suprastructurile monolite. 148 Fig. 438. Sectivne transversala printr-o SSuprastructuré ct, sin! prefaricate de # Svbibane de soar? La proiectare se are in vedere in principal reducerea la minimum @ greutitii prefabricatelor, realizata prin: folosirea unor materiale cu ca- tacteristici mecanice superioare, adoptarea unor grinzi cu inima subtire, folosirea betonului precomprimat, eliminarea de pe pod a prismei de ba- last (aproximativ 40kN/m de pod). Dintre aceste misuri, renuntarea la prisma de balast a pus probleme deosebite constructorilor de poduri finind yeama de efectele vibratiilor si socurl‘or produse de circulatia vehicutelor. In conceptia specialistilor, prisma de balast pe pod asiguré continultatea fi elasticitatea céii ferate, cu efecte povitive asupra gradului de confor, ‘comportarii podurilor si materialului rulant in exploatare. Dificuttati deo- sebite a creat podurilor de cale feratd fenomenul de oboseala, mai intens la suprastructurile cu calea rezemata direct (fara ba‘ast). Introducerea beto- nului precomprimat fn constructia podurilor de cale ferata a rezolvat in ‘mare msura acest inconvenient. ‘Suprastructurile podurilor de cale ferata din beton armat pe grinzi de deschideri mici au fost prefabricate in intregime in unele tari. Desigur, ‘acest procedeu este limitat de greutatea ridicaté a suprastructurior si de necesitatea respectarii gabaritului de circulatie. In plus, este necesar sa se {ind seama $i de starea de eforturi produse in timpul transportului $i montarii, evitindu-se tipurile de sectiuni cu directit diferite ale axelor principale in exploatare si Ia transport sau montaj. ‘Necesitatea reducerii greuta{ii prefabricatelor a condus la o modificare importanté a sectiunilor transversale ale suprastructurilor de cale ferata monolite cunoscute, chiar si in cazurile cind se mentine agezarea cil pe balast. De exemplu, solufia cu elemente prefabricate in forma de II (fig. 4.38) a permis realizarea unei indltimi mici de constructie si reducerea greutiiii prefabricatelor. Pentru fiecare situatie data, trebuie s& se stabl- Teasca numarul de prefabricate In sectiune, funclie de inaljimea de con~ bili, greutitile prefabricatelor, litimea infrastructuri- © rezolvare bund s-a gisit 1a solutia prezentatd in figura 4.39, in care prefabricarea grinzilor gemene din beton armat este insotité de prefabi carea clementelor de trotuar, iar ca'ea este rezemata pe grinzi prin inte mediul unor traverse scurte din lemn. Inaltimea de constructie minima asociata celorlaite avantaje ce decurg din folosirea prefabricatelor, a per mis o utilizare larg a acestei solutii in reteaua noastra de cale feratd. Conditit optime pentru extinderea prefabricérii si in domeniul con- structiei de poduri de cale feratd sint asigurate de folosirea betonului pre~ comprimat, care ofer posibilitati largi pentru reducerea greutafit pre fabricatelor, ca urmare a participarit Intregii sectiuni de beton la preluarea 49i Bit + Pees. eect: Z {urd ‘cu grines prefa- Dricate gemene din yj ‘beton armat = 1 = etna pretapeeats s 2 Senet penta: ae =o ae eoiar SME — solicitarilor, Datorita insa variatiei mari a deschiderilor podurilor de cale feraté, a inaltimilor de constructie 51 a unei freevente de utilizare relativ reduse, suprastructurile din beton armat sau beton precomprimat prezinta mare diversitate, astel inci abia eoent s-au elaboratproiecte tip, pen- iru acele deschideri care au freeventi mai mare de utilizare aa Serovar. ae tara noastra au fost executate o serie de poduri de cale ferata pe gtinal din beton precomprimat prefabricate. Astfel, in figura 440 e-tc AcA 2 ‘6 we Fig, 440. Pod cu grinzi prefabricate “precompri- mate cu deschideres de 18,70 = tebuseema 3 anata See aba “forties @ pun Soran 150 Fig. 441. Pod de cole feraté realizat ‘et Evinai prefabricate pe linia ‘Cimmpina—Teleg’ + cele acorn sits oe ‘af S pred: «— bare sampacth ardtaté alcatuirea unui pod de 18,70 m deschidere avind grinzile solidari- Zale intre ele cu antretoaze metalice nituite. Calea este rezemata pe tra- verse din lemn, iar circulatia pietonilor se face pe dulapi prefabricati din beton armat care reazema pe traverse lungi din beton armat scoase in con- soli. De remarcat este faptul cé sine'e nu reazemé pe traversele prefabri- ate din beton armat, pentru a nu le distruge, inal{imea acestora find mai mica decit a traverselor din lemn. Aceasta solujie valorifica a maximum avantajele prefabricarii, lucrérile pe santier fiind exclusiv de constructii- moniaj. ‘Podul peste Prahova la Cimpina (fig. 4.41) a fost realizat cu grinzi pre~ fabricate de 26,00 m deschidere, executate la LP.B. Aiud 51 transportate pe calea ferata cu ajutorul unor vagoane special amenajate. Suprastructura Podului este alcatuitd cu 4 grinzi prefabricate. Grinzie se monolitizeazd Prin betonarea placii intre grinzi si executarea antretoazelor Ja fata lo- cului, Peste placé se toarnd apoi betonul de panté, se executd hidroizola- tia 51 prisma de balast. Adoptarea unui numar de 4 grinzi in sectitune trans- ‘versal corespunde atit cerintei de reducere a indlfimii de constructie, cit si limitarii greutatii grinzilor prefabricate. In figura 4.42 sint indicate prin- Gipalele elemente geometrice ale unei grinzi prefabricate. Betonul este de marca B400. Consumul de beton pentru o grind’ este de 22,24m', iar greutatea unel grinzi este de 580 KN. "Armarea grinzii s-a realizat cu 8 fascicule aledtuite din 36 sirme SBPI@ 5mm. Traseele fasciculelor si ordinea de pretensionare sint indi- cate in figura 4,42, b. ‘Numeroase administratii de cale feraté au realizat poduri pe grinai prefabrieate din beton precomprimat in solutii variate. Astfel, in Cehoslo- Vacia au fost realizate poduri cu suprastructuri din grinzi casetate (grin: theson) pentru deschider! cuprinse intre 17,00 si 26,00 m (fig. 4.83). Marea 151Als | s|s 7 6 ig. 442. Grinai prefabricate pentru realizares suprastructurilor ‘cu patra grinai In secjiune transversala : 4 vader; © rarest taser; 1 — ancore pein menipuare 22 betonului este de 500 sau 600 daN/cm*, iar armatura postintinsé (fascicule 24 7 mm) are rezistenta la rupere de 14.000 daN/em®. Indltimea grinzilor easetate este de 115m pentru [~17,00m gi 1,75m pentru 1=26,00 m. Consolele de trotuar sint prefabricate separat si se fixeaza ulterior pe santler, printr-o imbinare speciala cu ajutorul unor buloane (fig. 4.44) ‘Un viaduct pentru cale feraté dubld, avind lungimea de 400 m a fost realizat cu grinzi prefabricate din beton precomprimat (13 deschideri) cu lungimea de 33m. Sub flecare cale (curba R=350 m) au fost dispuse cite 8 grinzi I prefabricate (fig. 4.45). Toate grinzile din sectiune realizate din beton marea B 600 sint identice, pentru a simplifica prefabricarea si a per- 152 Fig. 443, Sectiune trans- ‘versald prin suprastructuri feu grin casetate | 171, — inamnen supraatructust; 1! = fnattimon grin easetate Fig. 445, Sectiune transversala printe-o suprastructurd cu grinel prefabricate 1. Fig. 444. Prinderea elemente- Jor prefabricate de trotuar de igrinzile prefabricate 1 = rings protabrieg: 2 = eeeFig. 447. Grind’ prefabri- Cala din. beton preeomprl- ‘at Cu semiantretoazs. Fig. 449. Suprastructurd cu grind T dipizaie In URSS. refolosirea cofeajelor metalice. Dupi montarea grinzilor in amplasa- ae intervalele dintre talpie superioare au fost betonate pentru obti- nerea tnei legituri monolite intre grinzi. Gama grinzilor din beton precomprimat standardizate este foarte largit tn URSS, utilizindu-se in mod curent grinzi tn forma de I cu deschideri ‘cuprinse intre 16,60 si 34,20 m realizate cu betoane de marci B 450—B 500 (fig. 4.46). Consolele de trotuar si parapetul se realizeazi din elemente me- talice. Sint folosite fascicule 285mm, cu rezistenfa de rupere de 15000 daN/em?. Indlfimile grinzilor sint 1/11—1/13 din deschideze. (© varianta imbundtatita a acestei solutil este prezentatd in figura 4.47 Grinzile prefabricate din beton precomprimat sint legate prin intermediu ‘unei imbinari monolite care intervine intre cele dou semiantretoaze. De fasemenea, circulatia personalului de intrefinere se asiguré pe trotuare executate din elemente prefabricate din beton armat sustinute pe console. Parapetul este metalic. In tabelu! 4.6 sint prezentate principalele caracte- ristici ale acestor grinzi Tabetut 4.6 CCaracteristiete geinallor tiptzste ‘ev armturl prstensionade willzate In URLS. (ig. 447) an Dechigres | tainen Greats ‘io co Fim ica coe 1850 15.20 js saso 10 1870 1800 © 2 4240 587 260 aw 2 170 = 7,60 26,00 2 mo,t0 1076 In figura 4.48 si tabelul 4.7 sint prezentate elementele caracieristice Pentru grinzile tip prefabricate in U.R.S.S. din beton precomprimat, cu Tungimi cuprinse intre 9,00 si 33,00 m. 154 Pig, 448. Grinzi tip prefabrieate utilizate in URSS. ernst tnt tne a ici apacamatafpa ee Ghent em soos amnnce | a Tndljimes | Litimes | Grosimen cf | em “tise | oa EE I soem | ey [cm | cm | ct | ames [ems ge | Or rrinduey — /MPETOWR) BG goo | 9 | 56 2 | 2 | 500 yao | 10 | 56 2 2 | seo i500 | 190 | 56 2 2 | 60 ago | 150 | 76 T4542=14 2 2 | 1640 Pe ae Tate ia 2 | 2850 aio | 210 | 76 Garsstimm | 3 2 | 210 suo | 20 | 76 TETESH 34 2 2 | 240 pEREReT) © rezolvare interesanté pentru aleétuirea unui tablier eu grinai I din beton precomprimat este ardtata in figura 4.49. ‘Modul de alcétuire a unor suprastructuri ale podurilor de cale ferata in Franta, cu sectiuni casetate, pentru linii situate tn aliniament, cale simpli, dubla sau multiplé, cu diferite distanfe intre axele liniilor este indicatt in figura 4.50. In situafiile cind iniltimea de constructie este sever limftatd, se adopt solutia cu calea jos. Rezolvarea data in aceste cazuri in U.R.SS. pentru deschideri cuprinse intre 12,00 si 27,00 m sl modul de imbinare a placii cu grinzile principale este ardtaté in figurile 4.51 si 4.62 (pentru L= 155N WISER INS Fig. 449. Suprastructura cu grinzi din beton Fig. 4.3 ctr cu grin din Suprastructurd cu grinzi refabricate de sectiune casetatd, utilizate in Frana. 2. 490 #. Fig. 451. Suprastructuri ain ‘lemente prefabricate cu calea Sat Fig, 452. Modul de imbinare a placis cu grinds. Fig. 459, Saprasteuctura din erinzi ‘prefabricate cu placa turnats ‘ulterior. ge |e |e |e? |e = 18,00 m). Grinzile au armaturé preintinsa, dispusi rectiliniu, iar betonul are marca B 500. Placa, realizata din beton B 400, prefabricata la dimen- iuni 3X4m este plasatd intre tilpile inferioare ale grinzilor, armatura sudindi-se de armatura moale a grinzilor. Se mateazi rosturile si se realizeazd precomprimarea transversal cu fascicule 212 5mm (3m distanf& intre fasciculele transversa‘e). Un alt mod de alcétuire a sec- {hunii transversale pentru un pod de cale feratt pe grinzi prefabricate din ‘eton precomprimat este aratat in figura 4.53. Solutia folosita in $.U.A. pentru deschider! de 21,60 m const in reali- area unei conlucrari a grinzilor prefabricate cu dala dispusa 1a partea superioaré, care asigura in acelasi timp rezemarea prismei de balast. Solutii foarte recente opteazi pentru grinzi de sectiune T cu placa in gona intinsé, iar cuva de balast este realizata prin turnare monolitd (tig. 4.54). In felul acesta se reduce greutatea elementelor prefabricate st se inlituré unele dificultati la executia cofrajului pentru turnarea placit monolite la partea superioara. Cea mal mare deschidere realizaté in aceasti solutie este de 33,50:m. fn ultimil ani s-a realizat in {ara noastra o larg& acliune de introducere ‘a betonului precomprimat in constructia podurilor de cale feratd. Pe baza tinor studi si cercetdri amanuntite s-au a‘catult intr-o conceptie modern’ proiecte tip pentru suprastructuri de poduri pe grini avind deschideri cuprinse intre 15,00 si 33,00 m. 28 28 ea 454, Suprastruc fon grin preta Drieate de sectiune cu pl finsd ¢h euva de balast reallzatd din ‘monolitIn sectiune — transversalé (fig. 4.55) suprastructurile sint aleatuite din doua grinzi cu ar- ‘méturd postintinsé solidarizate transversal prin precompri- mare, Trotuarele sint realizate din clemente prefabricate din beton armat, asamblate cu ele~ mentele principale de rezistenta prin intermediul placufelor me- talice, inglobate in prefabricate si eclisate cu suduri. Aceste elemente au mai multe func- tiuni : asigura inchiderea late- ralé a cuvei de balast, sustin cir- culatia personalului de exploa- tare, permit’ montareapara- Fig. 4.55, Sectiune transversala printe-o supra. petului, asigura _posibilitatea structurd tip cu doud grinzi : poririi cablurilor pentru te- $F atria prettnak acsppemane, Pe zm: lecomunicati! si semnalizare Recomprimare temnewalt; 4 —semanedous; DOC ete. Stee haere Calea_pe pod are aceleast caracteristiei ca si in linie cu- tent, atft pentru a asigura elasticitatea cli, cit $l pentru a permite func tionarea in flux continuu a utilajelor grele pentru intretinerea caii. Domeniul de utilizare a proiectului tip : — linii simple in aliniament si curbe cu raza minima 300m; = linii duble in aliniament si curbe (R>300m), pentru diverse si- ‘tuatii privind distanja intre axele liniilor ; — lini multiple (triaje, statii etc.) Cele doua grinzi tip prefabricate din beton Precomprimat sint asezate simetric in raport cu axa cali, la 200m distanta interaxe. Asamblarea lor se realizeazd prin precomprimare transversal, in drep- tul semiantretoazelor, turnate odata cu grinzile principale. Aceast solutie are importante avantaje practice, Ia executarea fucrarflor de montaj, Ros. tul dintre placile grinzilor si dintre semiantretoaze se mateazi cu tor ar de ciment cu intarire rapida. Gtinzile prefabricate se executa din beton marca B 400 gi cu armatura Postintinsd realizata din fascicule 485mm SBP 1, Marea majoritate a Gimensiunilor sectiunii se mentin aceleagi, indiferent de deschidere, pentru @ crea importante avantaje ale tipizaril lor. Aga cum rezulta din tabe- Jul 4.8, variatia sectiunii se realizeaza. Printr-un numar minim de para- metri: Indltimea grinzii, numarul fasciculelor si dispunerea lor in sec- fiune etc. In tabelul prezentat se observa ci urmatoarele dimensiuni sint mentinute constante : grosimea inimii in cimp — 18 em $i pe reazem 50.em, latimea placii superioare a grinzilor — 196 em, grosimea acesteia — 25 sau 30cm, latimea bulbului — 85 cm, iar inaltimea bulbului se poate varia prin deplasarea pe verticaé a fundului tiparului metalic, Racorda- 138 5 [Etementcle geometrlee ale grinilor tip ee | | & oo is 1500 | 180 19,00 180 zm | 210 2go0 | 210 rea bulbului si a placii superioare cu inima grinzli se mentine aceeusi pen- tru toate deschiderile, fapt care reduce la minimum tipodimensiunile tips- Tulul metalic extensibil si pe aceasta cale se asigura un numar mare de Fefolosi le elementelor metalice componente, Trotuarele prefabricate din beton armat marca B 250 gi cu armiiturd pe ar ae pees ln ein tua ptt cle ral zate cu dale tip prefabricate. La betonare se inglobeazA placutele metalice, care servesc a montarea trotarelor pe grinzi sau dae. a Jn figura 4.56 se prezinta dispositia generalé 2 unui pod realizat co grinai prefabricate tip de 30,00 m deschidere, iar in figura 4.57 planul de cofraj al grinzit 4.1.4, PODURI PE GRINZI CU CONSOLE Manos oitalll Get loh nace functie de condifille loca’e si de avantajele ce se ee rea ih ak. In figura 4.58 se prezinta schemele unor poduri pe grinzi cu cons op a ee es a lap Bey pre cas amcor eee Betibe cts a fa ee eee reducindu-se in mod apreciabil. Din punct de vedere tehnic, podurile pe grinzi cu consoze permit reducerea Indltimii cuprastructuriler, ea urmare i nk Pa eae Gh cent seo Ae jis so Sng negate ada = ($y ©) L peice ine 159c ig ° jaeesd pues = 11 — Podart ain beton armatFig. 4.58. Pod pe grinzi cu vonsele. din figura 4,58, (indltimea grinzilor este constanta), jar In cazul grinzi- lor cu indltime variabita (fig. 4.58, 6) indltimea in mijlocul deschiderii se oate reduce si mai mult ; Bik u-(% i L Domeniul de aplicare a acestui sistem de poduri se refera la deschi- deri cuprinse intre 20 si 30m, Marimea consolei se recomanda si fie €=(0,3—04) L, in funclie de raportul dintre incarciile utile sf perma- nente, urmérindu-se ca pentru Incirearea permanenti momentul din mi Jocul deschiderii centrale sd fie zero. In functie de marimea consolelor, se Bot modifica valorile diagramei infasuratoare de momente. Adoptarea unor lungimi de console prea mari nu este indicata, deoarece siigeata acestor console la trecerea vehiculelor grele este destul’ de mare, Producindu-se degradari ale punctelor de racordare dintre suprastructurd $i terasamente si implicit reducerea gradului de confort al circulatici. Tocmai pentru a preintimpina aparitia unor asemenea sige{i mari, pre~ seriptiile de proiectare previd ca stigeata maxima la extremitatea conso- Jel, produsii de incdrcarile utile, sé nu depayeasca valoarea 1/250 din lun- gimea consolei si maximum 3 cm. Avind in vedere faptul ed sagetile consolelor pot depasi valorile care definese starea limit de deformatie, domeniul de utilizare a podurilor pe gtinzi cu console este practic Iimitat la podurile de gosea, deoarece con- Yoaiele de calcul pentru podurile de cale ferat sint extrem de grele, iar Glreulatia lor produce gocuri si vibrafii importante. In zonele de racordare a consolelor cu terasamentele, sub partea caro- sabila a drumului, se executa plici de racordare al cdror rol este de a ate- nua denivelirie care apar din cauza tasiri pimintului din umphutura, Plicile de racordare se executd, de obicei, din elemente prefabricate ase Be nl a indltimea pe reazem hy= (35 — 3) 162 ig. 50. Ps do acrdare os trate: p-turmcommueney ® song ren gy sonuaantn = bon tt fo CS a eee eae eget © Se Seis ott Sri Ss eet Be zate joantiv si care reazema cu un capt pe o consol mica, executata pe Beetle pe sa Seer ape oc pam dd Deton armat inglobata in terasamente. Placile sint apezate in pantd gi le- gate de consola antretoazel cu ajutorul unor bolturi din otel-beton fixate fn antretoaze, care intra in mici locaguri circulare lésate in pldei. Unele deta de realizare a acestorpldci de racordare sint date fm figura $50, ‘La podurile cu contragreutatt (fig. 4.60) se urmareste aceeasi idee, a reduse valorile momentelor incovoietoare din mijlocul deschidertt. da aceasta solutie consolele se executa sub forma unor ctive din beton armat umplute cu tin beton de marca redusf, Acestea sint plasate in locas special amenajate, care si permitd comportarea efectiva a lor ca nigte con Sole, nefiind admise rezemért intimplitoare ale contragrentitlor, Marimes contragreutitilot se alege in functie de scopul urmérit, si anume, de a Srlcjors eft mal mult momentul pozitiv din mijlocul desehiderii, putind ajunge chiar la valoarea zero. Prin micgorarea momentelor pozitive se 163