CARTI ROMANTICE & Cine gi-ar fi tnchipuit c& un joc inocene de copii poate Masa urme ani la rand? CA poate schimba destine gsi curma vieti? La varsca de numai zece ani, Caitlyn Sullivan, fiica unui star CeCe Cll va ecm B tr eee lae ee tee Remo t stec aes) Pere Me RU Cec eR Ronse tacit tei erie Mert Rocce LE? in timpul unui joc de-a y-ati ascunselea, pe demeniul familiei de la Big Sur. Desi reugesre s4 evadeze, calvarul lui Cate este departe de a se termina si experienta fi ya umbri existenta vreme de aproape douazeci de ani, obligand-o la sacrificii personale gi profesionale. Inroarsa la Los Angeles, Care spera si poate juca din nou si sa treaca fn sfargit pesce trauma care a afectat-o atac de mult. Nu stie insa ca in acea noapte de demude au fost plantate doua serine — unaa unci mari iubiri gt alca a unei razbunari ingrozicoare... Doar un singur om prezent in viata ei are ribdarea si forta de a-i sta alaturi, straduindu-se s-o calauzeasca spre lumina. Va reusi oare Dillion Cooper s-o ajute pe Cate s treacd peste urmiarile dra- ets Rese TOM sic cincanl easter Tecate Recta steele Pare Roche RS Clete Rms ttre ec ae etal Ed ey »Un roman care te prinde de ia prima pagina si te face sa te gandesti Ja momentele mici si mari care reprezined puncte de cotitura in viata. Si cum anumite lucruri sunt SirbraryMeoapeT oc Use Uctel cabo tele tered Ca eerie ares * NORA ROBERTS a scris peste 225 de romane, publicace in 35 de cari, in peste 500 de milioane de exemptare. Este autoarea distins& cu cele mai multe premit RITA — peste 20. 1989 ts Loma ! an ' Fou 974-606-33-9608-9 V eee WilMiti 5 Lira etre rie So0GseS 24082Hideaway Nora Roberts Copyright © 2020 Nora Roberts Toate drepturile rezervate W Lire? Lira $i Cari omantice sunt marci inzegistrate ale Grupului Editorial Litera tel: 0374 82 66 35; O21 319 63 90; 031 425 16 19 e-mail: contact@litera.ro www.litera.ro Ne puteti vizita pe www litera.ro/lirabooks.10 Dupé furtund Nora Roberts Copyright © 2022 Grup Media Litera pentru versiunea in limba romana Toate dtepturile rezervate Editor: Vidrageu gi fiti Redactor: Adriana Marcu Corector: Citélina Calinescu Copertd: Mariana Manolache Tehnoredactate si prepress: loana Cristea Deserierea CIP a Biblictecii Narionale a Roméniei ROBERTS, NORA Dupi fureuna / Nora Roberts tad. din lb. englezi: Daniela Trutia - Bucuresti: Litera, 2022 ISBN 978-606-33-9408.9 1. Trutia, Daniela (trad) 821111NORA ROBERTS Dupé furtuna Traducere din limba engleza Daniela Trutia LITERA BucurestiPentru familia mea, de sange si de sufletPartea intai Pierderea inocentei Fiicele sunt totul. JM. Barrie Un copil iubeste pe toata lumea, isi iubeste brietenii, fi std in fire blandetea... pand cdnd se intampld. ceva. FLANNERY ©. CONNORcapitolul 1 Big Sur, 2001 Cand Liam Sullivan a murit la varsta de 91 de ani, jn somn, in pat, Langa sotia lui de 65 de ani, a fost jelit de toata lumea. Plecase o legenda. Nascut in cdsuta pititd printre coline verzi si cAmpii din preajma satului Glendzee, comitatul Clare, fusese al saptelea gi ultimul copil al lui Seamus si Ailish Sullivan. Cunoscuse ce inseamna foamea in anii de privatiune, nu uitase niciodacd gustul budincii cu padine gi unt a mamei lui, nici dosul de palma pe care incasa de la ea atunci cand il merita. Pierduse un unchi si pe fratele cel mai mate in Primul Razboi Mondial, jelise o sora cate murise la nici 18 ani, dand nagtere celui de-al doilea copil. Cunoscuse inca de la 0 varsta fragedé munca isto- vitoare de a ara un camp, la coarnele plugului tras de un. cal pe nume Moon. Invatase sé tunda oi, sA taie un miel, $4 mulg§ 0 vaca si s8 tidice un zid de piatra. Toatd viata sa indelungata isi amintise de serile in care familia se aduna tn jurul focului: mirosul furului de turbi, vo- cea cristalind a mamei lui intondnd un cantec, zambetul- tatalui in timp ce cdnta la vioara. Si dansul. Copil fiind, uneori castigase cativa banuti cantand la carciuma, in vreme ce localnicii igi beau halbele si stateau de vorba. despre muncile agricole si despre po- licicd. Glasul Lui inalt de tenor facea si-ti dea lacrimile, iar trupul ager si picioarele sprintene si pticepute la dans descreteau fruntile tuturor.8 Nora Roberts Numai ci el isi dorea mai mult decat si are campul gi si mulgi vaca, mult mai mult decdt banutii cdstigati la carciumioara din Glendree. Cu putin inainte s4 implineascd 16 ani lasase in urma casa printeascd, cu cateva lire pretioase in buzunar. Indurase traversarea Atlanticului alaturi de altii care visau la mai mult, inghesuiti in. spatiile inguste de sub punte. Cand vaporul se legina si se apleca de furtun4, iar aerul duhnea a voma si spaima, ii multumise lui Dumnezeu pentru cat era de zezistent. Sctisese scrisori, ca un fiu bun ce era, cu gand sa le trimitd acasd la sfarsitul calatoriei gi ridicase moralul celorlalti pasageri cu cantecele si dansul lui. Flirtase gi se sdrutase cu o blonda dornica din Cork pe nume Mary, care mergea la Brooklyn, si se angajeze camerista la vreo cas instaritd. Statuse impreuna cu ea in aerul rdcoros si proaspat — in sfarsit proaspat - pri- vind mareata doamn cu torta ridicatd. Si-gi spusese cd. viata lui incepea abia atunci. Atdta culoare, zgomet si miscare, atatia oameni ingramaditi tntr-un singur loc. Nu numai fa un ocean. distanta de ferma unde se nascuse si crescuse, se gindise el. La distantd de o lume intreaga. O lume care acum era a lui. Urma sa fie ucenic la fratele mamei lui, Michael Donahue, miacelar in hala de carne din Manhattan. In casa unchiului fusese primit cu bratele deschise si i se oferise un pat intro camer pe care o tmpartea cu doi dintre verii lui. Desi in numai cateva saptamani ajunsese si deteste sunetele si mirosurile care tineau de munca aceea, totusi tsi cdstiga existenta. Dar isi dorea mai mult. Avusese parte de acel ,mai mult“ cu prima ocazie cand cheltuise ceva din banii cdstigati cu atdta truda ca si stea intr-o sald de cinematograf aldturi de Mary cea cu parul de culoarea inului. Acolo cunoscuse magiaDupé furtund 9 ile pe ecranul argintiu, lumi cu mult peste tot ce stia el, lumi care puteau oferi tot cesi putea dori un om. In acele lurni nu exista sunecul fierastraului de oase, nici bufniturile de satar. Pana si Mary cea frumusica dis- pitrea, pe masura ce el simrea ci se pierde in ecran gt in lumea pe care o vedea acolo. Femei frumoase, barbati viteji, drama, bucurie. Cand revenise la realitate, vazuse in jur chipurile extaziate ale spectatorilor, lacrimi, rasete, aplatize. isi spusese cii toate acestea erau hrani pentru un pan- tec flamand, paturé pentru un trup infrigurat, lumina pentru un suflet ranit. La mai putin de un an de cand zirise New Yorkul de }e pumtea unui vapor, plecase in Vest. Traversase tara, uimit de cat era de mare, de cum se schimbau priveligtile si anotimpurile. Dormise pe camp, in hambare sau in cimarute din spatele unor baturi unde ist oferise glasul in schimbul unui pat. O data chiar petrecuse o noapte la inchisoare, dupa o incdierare intr-o asezare pe nume Wichita. {nvatase cum si faci blatul in trenuri, cum si se fe- reascd de politie si, dupa cum avea si declare in nenu- miaratele interviuri pe care urma s& le dea pe parcursul varierei, traise © aventura pe cinste. Dupa& aproape doi ani de peregrinari, cand zarise imensa pancartd alba pe care sctia HOLLYWOODLAND, igi jurase ci aici igi va afla norocul si-gi va face un nume. Ist cAstigase existenta cu istetime, ba cu ajutorul vo- cii, ba pundndu-si la bataie spatele puternic. Tot prin istetime ajunsese si se angajeze constructor de platouri de filmare, cantand tot timpul cdt muncea. Interpreta pe ascuns scenele la care asista 9i exersa diversele accente auzite pe parcursul calatoriei de fa Est la Vest. Aparitia filmului sonor fusese o schimbare radicala, astfel incdt acum era nevoie de platouri construite anu- me in acest scop. Multi actori pe care-i admirase in filme10 Nora Roberts mute se dovedeau a avea voct stridente sau gajaite, astfel inc&t stelele lor paleau si se stingeau. Norocul ti surasese cand un regizor il auzise cantand in timp ce muncea. Era chiar melodia cu care un fost star al filmului mut trebuia s& castige inima iubitei intro scend muzicala. Liam stia c& acel actor evar fi reugit in veci si cinte melodia si, ciulind urechea, aflase cA se cinta o alta voce. In mintea lut, asta Insemna ca se gisea la locul pottivit si in momentul potrivit pentru a ff chiar el vocea aceea. E drept ci nu aparuse pe ecran, dar vocea lui atrise- se atentia spectatorilot. li deschisese o usd. Un rol de figurant, o aparitie scurtd, apoi un rolisor unde rostise prima replici. Carimida cu ciramida, pas cu pas, con- sttuise o fundatie care se sprijinea pe munca, talentul si inepuizabila energie tipicd unui Sullivan. El, fiul de fermier din Clare, avea acum un impresar, un contract si pasea in epoca de aur a Hollywoodului, incepand o catiera cate urma sa se intinda decenii i generatii la cand. © cunoscuse pe Rosemary cand jucase alaituri de fasneata si populara Rosemary Ryan intrun film mu- zical - primul dintre cele cinci filme facute impreuni. Studioul alimentase barfele din presi despre idila lor, ceea ce nici macar nu fusese necesar. Se cistoriserii la mai putin de un an dupa ce pusese- ri ochii unul pe celalalt. [si petrecuseri luna de miere in Irlanda, in vizita la paringii lui si ai ei, in Mayo. Isi construisera o casi mare si frumoasa in Beverly Hills si avuseser’ un fiu, apoi 0 fiicd. Cumpérasera terenul din Big Sur, fiindca, la fel cum se intémplase si cu povestea lor, fusese dragoste la pri- ma vedere. Casa avea priveliste spre mare gi primise de- numizea de Refugiul Sullivan. Locuinta chiar devenise un refugiu, apoi odata cu trecerea anilor, mai curand céminul lor,Dupé furtund a Fiul lor fusese dovada vie ca talentele ingeminate Sullivan-Ryan se transmiteau din generatie in generatie: steaua lui Hugo se inaltase de la statutul de copil-actor la cel de actor principal. Fiica lor, Maureen, alesese New Yorkul si Broadway. Hugh avea si le ofere bucuria primului nepot, dupa care sotia si marea lui iubire murise intrun accident de avion tn timp ce se intorcea de la o filmare in Montana. Nepotul, Aidan, urma sa devina un alt star Sullivan al marelui ecran. Convins in buna traditie Sullivan ci intalnise iubi- rea vietii lui in persoana frumusetii blonde pe nume Charlotte Dupont, Aidan ficuse o nunri in stil mare (cu fotografi exchisive pentru revista People), apoi ti cumpa- rase sotiei lui o vila in Holmby Hills gi-i daruise lui Liam 0 strinepoata. Aceasta fetiti din a patra generatie Sullivan primise numele de Caitlyn. Caitlyn Ryan Sullivan devenise peste neapte rasfatata Hollywoodului, cu ocazta debutului pe ecran la nici doi ani, in rolul bebelusului pus pe sotii si priceput s4 potriveasca perechi din filmul Cu tata sun- tem trei? Faptul ci majoritatea cronicilor 0 considerau pe micuta Cate mai popularad decit amandoi actorii prin- cipali (intre care insasi mama ei) starnise consternare in. anumite cercuri. Poate ca o ultima experienta a celebritatii din peri- cada preadolescentei, strabunicul o distribuise pe Cate la varsta de sase ani in rolul nebunaticei Mary Kate din. Donovan's Dream. Fetita petrecuse sase siptamani fil- mand in Irlanda, alituri de tatal si bunicul ei gi de cei doi strabunici. Isi rostise replicile cu un impecabil accent din vestul Trlandei, de parca sar fi nascut acolo. Filmul, un mare succes comercial, laudat si de critici, avea s fie ultimul jucat de Liam Sullivan. [ntrunul din12 Nora Roberts rarele interviuri date spre sfargitul vietii, asezat sub un prun infloric si cu valurile Pacificului rostogolindu-se la nesfargit spre tarm, declarase ca si el, la fel ca Donovan, isi vazuse visul implinit. Facuse un film frumos, alatuzi de ferneia pe care 0 iubea de gase decenii, de fiul lor Hugh, de nepotul Aidan si de steluta stralucitoare care era sttinepoata lui, Cate, Declarase ca filmele ii oferisera cea mai mareata aventura, astfel tncdt acesta din urm4 fusese o incunu- nate perfect a ispravilor duhului din sticla care-i guver- hase viata. intro dupi-amiaza de februarie, rece dar insorita, la trei sipt&mani de la moartea lui, vaduva, familia §i roulti dintre prietenii pe care sit facuse Liam dea lungul anilor se adunara pe domeniul de la Big Sur, la insistentele lui Rosemary, ca si omagieze o viata traita frumos si plenar. Tinura o inmormantare simbolicd in Los Angeles, cu lumanati si discursuti, dar cu scopul de a rememora citi bucurie le adusese Liam tuturor, Ascultara discursuri, mici istotioare, virsara lacrimi. Dar exista si muzica, se auzeatl rasete, copii care se jucau in casi si afara. Se servea mancare, whisky si vin. Rosemary, al cdrei par era acum la fel de alb ca zipada care zibovea pe crestele muntilor Santa Lucia, savura ziua - cam obosita, e drept - in fata semineului inalt de piatri din camera de zi. De acolo putea privi copii, carora putin le pisa de gerul iernii sau de oceanul care se vedea in departare. Cand fiul ei Hugo veni s4 se ageze alaturi de ea, Rosemary fl lud de mani. -Poate ma crezi o batrana ticnita, dar stii cd inca il simt aproape, de parca s-ar afla chiar lang& mine? Glasul lui Rosemary, la fel ca glasul raposatului ei sot, incd pastra o urmé de accent irlandez.Dupé furtund 13 -Cum sa te cred o batrana ticnita, cand si eu am acelasi sentiment? Rosemary se intoatse spre el, cu parul acum tuns scurt din comoditate si de hatarul modei, cu ochii ei verzi scanteind plini de umor. - Sora ta ar zice cd am luat-o razna amandoi. Oare cum am putut si aduc pe lume un copil atat de pragma tic ca Maureen? Lua ceaiul pe care i-l oferise Hugo gi ridica din spranceana. - Ai pus gi whisky? - Doar 0 cunose pe maicé-mea. -E drept, baiete, dar inca nu stii tot. Sorbi din ceai si ofta, apoi isi privi fiul cu atentie. Ce mult semana cu tatal lui, isi spuse ea. Afurisita de frumusete irlandeza! Fiul ei, copilul ei, avea acum fire albe si ochii de un albastru fara pereche. -Stin cat ai suferit cand ai pierduto pe Livy. A fost ceva atat de brusc, atat de crud. fm micuta ta Caitlyn o vid pe ea si nu-i vorba doar de trisdturi. Au aceeasi lumina, aceeagi bucurie, aceeasi Incrancenare. Uite ci iar vorbesc ajurea. -Ba nu, si eu vid aceleasi lucruri. O ascult razand pe Caitlyn si o aud pe Livyy. Fetita asta e o comoara pentru mine. -Stiu, la fel si pentru mine. Tot asa a fost si pentru tatal tiu. Hugh, ma bucur ca ai intalnit-o pe Lily gi ci dup atata vreme tiai gisit fericizea. Eo mama bund pentru copili ei si sa dovedit o bunica iubitoare pentru Caitlyn in acesti ultimi patru ani. - Asa e. - Tocmai pentru ca stiu asta si gtiu ca Maureen a noas- tra e fericita, la fei cum sunt copiii ei si copiii copiilor ei, am luat o hotarare. - Legat de ce?14 Nora Roberts - De restul vietii mele. [ubesc aceasta casi, murmurd ea. Jubesc intreg domeniul. {I cunosc pe orice fel de lu- mina, in orice anotimp, in orice stare de spirit. Stii ca nu ne-am vandut casa din Los Angeles, in primul rand din motive sentimentale, dar si fiindcA era convenabil so aver daci vreunul din noi muncea acolo pentru un, timp. -Si acum vrei s-o vinzi? -Cred ca nu. imi sunt dragi amintirile de acolo. Stii c4 aver casa din New York si c4 i-o dau lui Maureen. As doti sa stiu daca tu vrei s& ai casa din Los Angeles sau pe asta, Trebuie sa stiu, flindcd eu plec in Irlanda. - Mergi in vizita? -M& mut acolo. Asteapté putin, continua ea inain- te ca Hugo s4 apuce sa deschida gura. E drept cA am crescut la Boston de la varsta de zece ani, dar incd am o familie in Irlanda. Radacinile mele sunt acolo. Acolo e si familia tatalui tau. Hugo fsi puse palma peste a ei gi ridicd barbia spre fe- teastra inalta, dincolo de care se vedeau copiii si familia. - Ai gi aici o familie. ~ Adevirat. Aici, la New York, la Boston, in Clare, Mayo si, Domnul s& ne binecuvanteze, acum chiar ¢i la Londra. Dar stiu ci ne-am extins, asa-i, dragule? ~ Se pare ca da. - Sper si vind toti si ma viziteze. [ns in momentul de fata imi doresc sé fiu in Irlanda. [mi doresc liniste si verdeati. Zambi spre fiul ei, cu un lic&r in priviri. O ba- tran vaduva care coace paine neagra si triccteazi saluri. - Habar n-ai si faci paine gi nici s4 tricotezi. Rosemary il plesni tn gluma peste mand. - Hal! Dar pot sa invaf, chiar si la varsta mea, nu? Stiu 4 ai familia ta, cu Lily, dar e timpul si-mi vad si eu de viata mea. Dumnezeu gtie cum am reusit, eu si Liam, si dtia bani facdand o munca pe care am iubito.Dupé furtund 15 -E vorba de talent. Hugo o batu usor cu degetul pe Irunte. Side mince. - Ei, sigur, noi am avut gi una, gi alta. Tar acum vreau sé impart cu voi ce am agonisit. Eu una imi doresc cNsuta aceea drigutd pe care am cumparat-o in Mayo. Deci, Hugo, ce alegi? Beverly Hills sau Big Sur? - Imi place aici. Rosemary zambi, iar el clatina din cup. Stiai chiar inainte s4 mé intrebi. - Imi cunose fiul mai bine decat igi cunoaste el mama. Atunci ne-am infeles. Domeniul iti apartine. Si sunt convinsa cA ai sd te ingrijesti de el. -Stii bine cA da, dar... - Nu vreau si aud nimic. Decizia mea e luatd. Ma ustept sA am unde sA pun capul cand voi veni in vizita. Siam sa vin. Eu gi tatdl tau am petrecut ani frumosi aici. Vreau ca $i copii nostri s4 aiba parte de ani buni in acest loc. Rosemary fl batu pe mana. la priveste, Hugh. Rase vazind-o pe Cate cum facea roata. Acolo e viitorul si sunt recunoscitoare cA am pus gi eu umarul la el. In timp ce Cate continua s4 facd roata ca s&-gi amu- ze doi dintre verigorii mai mici, parintii ei se certau in apartamentul unde fuseser’ gazduiti. Charlotte, cu parul adunat intrun coc elegant anume pentru aceasta ocazie, masura podeaua de lemn in sus si in jos, cu tocurile pantofilor de firma ticinind nerib- dator ca nigte pocnituri din degete. Energia ei debor- dlanta i] fascinase candva pe Aidan. Acum pur gi simplu il epuiza. ~ Pentru numele lui Dumnezeu, Aidan, vreau si ple- cam de aici. - Vom pleca maine dupi-amiaza, cum am stabilit. Charlotte se rasuci spre el bosumflati, cu ochii sti- clind de lacrimi furioase. Lumina blanda de iatnd se revarsa pe ugile mari cu glasvand din spatele ei, invalu- ind-o intrun fel de aureola.16 Nora Roberts - Mia ajuns, nu intelegi? Nu vezi c& nu mai rezist nervos? De ce naiba trebuie si rimanem méine la un nenorocit de pranz? Am stat la cina aia idioata aseard, am inghitit toata aiureala nesfarsita de azi, ca sA nu mai vorbesc de inmormantare. O inmorméantare care nu se tai termina. CAte povesti mai trebuie si aud despre ma- tele Liam Sullivan? Candva Aidan tsi inchipuise c& ea intelegea lega- turile lor strinse de farnilie, apoi sperase cA va ajunge si le inteleagi. Acum era limpede pentru amandoi cA Charlotte doar le tolera. Pana cand incetase s& facd si asta. Obosit peste poate, Aidan se agezi si-si intinse pentru o clipa picioarele lungi. Incepuse si-si lase barba pentru un tol in care urma si joace, iar barba ii dadea manca- timi sil enerva. Detesta senzatia, iar in acel moment avea acelagi sentiment $i fata de sotia lui. in ultima vre- Mme teusiserd si mai netezeasca asperititile din casnicia lor. Acum parea ca se loveau de un nou obstacol. - Charlotte, e important pentru bunica mea, pentru tata, pentru mine, pentru toata familia. - Aidan, familia ta ma inghite cu fulgi cu tot. Se rasuci pe clcaie, fluturandu-gt bratele. Cata teva- turd pentru incd vreo cAteva ore, igi zise el. -E vorba de inc o noapte, iar pana la cin’ vom ri- mane doar o mand de oameni. Maine pe vremea asta suntem acasi. Acum tns4 avem oaspeti, Charlotte. In. momentul sta ar trebui sd fim jos. - Las-o pe bunica ta si intampine. Sau pe tatal tau. Sau durte tu. De ce nu pot si iau avionul gi s4 m4 in- tore acasa? - Pentru ci-i avionul tatalui meu, iar tu, Caitlyn gi cu tine vom zbura acasaé maine, impreund cu el si cu Lily. Pana una-alta, suntem impreund. - Daca am avea proptiul avion, n-am fi nevoiti s8 asteptam.Dupa furtund W Aidan simti cum il cuprinde durerea de cap. -Chiar trebuie si plecim? fn acest moment? Ea ridicd din umeti. ~ Nu miar simti niment lipsa. El incerca alta abordare si-i zambi. Stia din proprie experienta c4 sotia lui reactioneazi mai bine la vorba buna decat la asprime. - Ba da. Eu. Ea ofté sii rispunse la zambet. Avea un zimbet care topea inima unui barbar, isi zise el. - Sunt aga o pacaste! -Da, dar esti pacostea mea. Ea tase scurt, se aptopie de el si i se asezd in poala. ~ larta-mi, iubitule. [mi pare rau. Adicd aproape te- gret. Intrun fel regret. Stii ci nu mia plicut niciodata lo- cul dsta. Mi se pare atat de izolat incat tmi da o senzatie de claustrofobie. Stiu ci tu nu intelegi cum vine asta. Aidan tsi didea seama cA nu era cazul si-i mangaie pa- tul blond si stralucitor dupa ce ea gil aranjase cu migala, aga cA se mulfumi so sdrute usor pe tampla. -Ingeleg, dar maine ajungem acasi. Trebuie sé mai rezisti numai o noapte. Pentru bunica, pentru tata. Si pentru mine. Charlotte pufni, apoi il inghionti in umar sii oferi bi- ne-cunoscuta expresie imbufnat&. Buzele pline si tranda- firii, bosumflate, si ochii blanzi, de un albastru limpede, cu genele date cu rimel. - Mai bine vezi ca-mi ramai dator. Dator vandut. - Ce ai zice de un weekend prelungit la Cabo? Ea icni si-i cuprinse obrazul cu palmele. ~ Vorbesti serios? - Mai sunt cateva siptimani pand cand incep filmiari- le. [si trecu palma peste ceafi. SA zicem co intindem la mare cateva zile. Cate va fi in culmea incAntarii. - Are scoala, Aidan. - Ludm cu noi un profesor particular.18 Nora Roberts - Ce zici de asta? zise ea, inkintuindu-l cu bratele si lipindu-si de el trupul inc’ imbrdcat in negru. Cate va petrece un weekend prelungit cu Hugh gi Lily, ceea ce tar conveni de minune. lar tu si cu mine plecam ca- teva zile la Cabo. fl sirut. Numai noi doi. Miar plicea grozav s4 fir numai noi doi, iubitule. Nu czezi cA meti- tdim miacar atata lucru? Probabil cd avea dreptate. Chestiunile simple nece- sitau la fel de multa atentie ca si cele complicate. Desi Aidan detesta ideea de a se desparti de Cate, totusi pro- babil ca Charlotte avea dreptate. -Bine, mi ocup de asta. - Super! Ma duc sa-i dau mesaj lui Grant, sa vad daca imi mai poate programa cateva sedinte siptimana asta. Vreau si am un corp perfect pentru bikini. -fl ai oticum. - Asta zici tu, cd esti sotul meu gi esti un dulce. Sa vedem ce pirere are antrenorul meu cel exigent. Oh! exclam4 ea, sizind in picioare. Trebuie sa fac niste cumparaturi. - In clipa asta trebuie si coborém. Chipul ei se indispuse pentru o fractiune de secunda, apoi se destinse iar. - Bine. Ai dreptate, dar da-mi cateva minute si ma aranjez. - Esti superba ca intotdeauna. - Ba esti tu un dragut! zise ea, aratandu-l cu degetul. Porni spre masuta de machiaj, apoi se opri. Multumesc, Aidan. Ultimele siptiméni au fost grele pentru toti, cu toate comemoririle si omagiile astea. O 84 ne prinda bine s& plecim cAteva zile. Cobor si eu imediat. in timp ce parintii ei se impacau, Cate organiza un joc dea v-ati ascunselea, ultimul joc in aer liber din acea zi, Era jocul preferat la fiecare tntrunire a familiei si isi avea propriile reguli, resttictii si bonusuri.Dupa furtund 19 In cazul de fara, regulile impuneau ca jocul sd se desfagoare numai afard, intrucdt mai multi adulti de- eretasera cA nu voiau alergare prin casi. Cautatorul ptimea un punct pentru fiecare participant descoperit, iat primul gasit devenea la randul lui céutator. Daca acesta avea cinci ani sau mai putin, tsi putea alege un partenet pentru urmatoarea cAutare. Dac4 un participant nu era gisit de crei ori la rand, obtinea zece puncte bonus. Si cum Cate planuise jocul toata ziua, stia si cum sil castige, De indatd ce Boyd, cautatorul in varsta de 11 ani, in- cepu numdritoarea, Cate didu fuga sf se ascunda. Cum Boyd locuia la New York, la fel ca bunica lui, venea in vizita la Big Sur cel mult de doud ori pe an. Nu cunostea domeniul la fel de bine cum il stia Cate, fn plus, Cate deja alesese o noua ascunzatoare. isi dadu ochii peste cap viizand cum Ava, verisoara ei de cinci ani, se ascunsese sub fata de masa alba a uneia dintre mesele cu mancare. Boyd avea s-o gaseasci in doi timpi $i trei miscari. Era cat pe ce si se opreasca si-i arate Avei un loc mai bun, dar isi aduse aminte ca fiecare copil era pe cont propriu. Majoritatea oaspetilor plecaserd, iar alfii tocmai isi luau ramas-bun. Cu toate acestea, destui adulti inci se mai plimbau prin gradind, tsi ficeau drum la barurile in aer liber sau sedeau in jurul vreunui gratar. Cate isi aminti motivul pentru care venisera cu totii si i se stran- se inima., Isi iubise stribunicul. El avusese mereu cate o istori- cara de povestit si dropsuri cu imaie in buzunar. Cate plansese amarnic cand tati fi spusese cA strabunicul ple- case la ceruri. Plansese si tati, desi ii povestise fetitei ca strabunicul avusese o viata lung si fericita, ci insemna- se mule pentru multi oameni gi cd nu va fi dat uitarii20 Nora Roberts niciodatd. Cate se gandi la replica lui din filmul pe carel facusera impreuni, rostité in timp ce sedeau amandoi cocofati pe un zid de piatri, privind peste cémpuri. »© viata e facuta din faptele noastre, draguto, bune sau tele. Cei pe care ii asim in urma judeca aceste fapte si-si amintesc de noi." In timp ce alerga citre garaj si-l ocolea pe o parte, Cate igi aminti de dropsurile cu lamaie si de imbratisari. Incd mai auzea voci dinspre curtea interioara si terase, dinspre gridina imprejmuit4 cu un zid. Tinta ei? Copacul cel batran. Daca reusea si se catire pand pe a treia creanga, se putea ascunde in spatele trunchiu- lui gros, fa vreo trei metzi de pamant, printre frunzele verai care miroseau atat de frumos. Acolo n-o putea gasi nimeni. Alezga, cu parul ei negru, mostenite a originilor cel- te, fluturind pe umeri. Doica ei, Nina, #1 prinsese la tample cy agrafe in forme de fluturasi, ca sf nu-i vind pe obraz, Ochii ei albastri si indrazneti priveau in toate partile, in timp ce lasa tn urma vila cu numeroase cor- puri, casa de oaspeti ale cirei trepte coborau pe o plaja tmicuta si piscina orientata spre ocean, n prima parte a zilei fusese nevoiti si poarte tochie in sernn de respect, dupa care Nina ii pregitise hainele de joaca. Trebuia s4 aiba grijA in continuare de pulover, dar stia ci nu-i problema daca isi murdarea jeangii. - Am sa c&stig, sopti ea, intinzndu-se s& apuce crean- ga cea mai de jos a copacului si punind piciorul incaltat cu adidas mov (culoarea favorita in acel moment} intro mica adanciturd, ca si se sprijine. Auzi un sunet in spate si degi stia ci nu putea fi Boyd - cel putin nu deocamdata - simti cum ii tresare inima in piept. Ziti un barbat in uniforma de ospitar, cu barba blonda si parul prins la spate in coada de cal. Purta ochelari de soare, care rasfrangeau lumina cAtre ea, orbind-o. Cate rise si duse un deget la buze.Dupit furtuni 21 -Ne jucam de-a v-ati ascunselea, zise ea. Barbatul ti intoarse zambetul. ~ Vrei sA te ajut? Dadu din cap si facu un pas spre ea, chipurile s-o ajute. Fetita simti intepatura unui ac in gat $i incepu sisi fluture mana ca si cum ar fi alungat o insect. Apoi dadu ochii peste cap si nu mai simti nimic. In cfiteva clipe, barbatul ti virt un cilus in guri, ii legi incheieturile si gleznele. Asta ca masurA de precautie, fiindc’ doza administrati urma so tind fara cunostint’ vreo douad ore bune. Cate nu caintitea mult, iat barba- tul, care era intro forma fizicd excelent, ar fi putut cira 31 o femeie in toata firea pan la caruciorul de servit, lsat ceva mai departe. Dupa ce o inghesui in duldpiorul caruciorulut, im- pinse caruciorul pana la duba de catering, echipata cu © rampa. Sui ciruciorul pe rampa gi trase ugile dubitei. In mai putin de doud minute gonea pe drumul lung si serpuit, paralel cu tarmul peninsulei proprietate par- ticulara. Ajuns la punctul de pazd, intraduse codul de acces cu mana inmanusata. Cand poarta se deschise, iesi de pe proprietate, coti gi se angajé pe autostrada 1. Nu se grabi si-si scoata peruca si barba falsa. Mai putea astepta, mai putea suporta senzatia nepla- cuta pe care i-o dideau amandoud. Nu avea muit de mers si spera so incuie pe pustoaica in valoare de zece tnilioane de dolari in vila de lux ai cirei proprietari erau tn acel moment in Maui, inainte s4-i fi trecut cuiva prin cap s-0 caute. Fluierand o melodie, parasi autostrada si incepu sa urce drumul abrupt spre locul unde un idiot bogat deci- sese si-gi construiasca un patadis de vacanta inconjurat de copaci, stanti si ierburi inalte. Totul mersese ca pe roate. [si zari amicul umbland de cole colo pe terasa de la etajul doi al vilei si-gi dadu ochii peste cap. Mare cretin! Pusesera la punct un plan,22 Nora Roberts pentru numele lui Dumnezeu! Urmau si tind fetita seda- tA, totusi trebuiau si poarte magti, pentru orice eventua- litate. Peste vreo doua zile, poate chiar mai putin, aveau si fie bogati si pustoaica se putea intoarce la idiotii aia de Sullivani, tn timp ce el, cu un nume nou si un pasaport nou, va fi in drum spre Mozambic, s4 leneveas- cf la soare in stil mare. Opri duba pe o laturi a casei. Vila nu se vedea de pe sosea, oricum nu prea bine, prin urmare stia ci nimeni nu va putea zari duba ascunsA in spatele arborilor de pe latura casei. fn timp ce cobora din masina, complicele lui dadu fuga sal intampine. - Ai reusit s-o iei? -Cum naiba altfel? N-a fost mare lucru. ~ Esti sigur ci nu te-a vizut nimeni? Esti sigur ci... -Deamne, Denby, calmeazi-te. - Fara nume proprii, guieri Denby, ridicandu-si oche- larii de soare ca sA priveascd in jur, de parcA cineva ar fi pandit din pidure, gata si atace. Nu putem risca si audi fata vreun nume, ~E pe alta lume. Hai s-o ducem sus gi so incuiem, ca si-mi pot scoate mizeria asta de pe faté. Vreau o bere. - Mai intai mistile. ite ce e, nu esti dactor. Nu pu- term fi suta la sutd siguri ca e tot lesinata. - Bine, bine. Du-te sa-ti iei masca. Deocamdata eu timdan cu asta, zise barbatul, pipaindu-gi barba. In timp ce Denby intra in casa, ripitorul deschise usile dubitei $i sari induntru ca sA deschida dulipio- tul. Fata era fari cunostinti, isi zise el. Absolut inerta. © rostogoli pe podeaua dubei si o trase spre usd fard ca ea s& deschida ochii, apoi sri jos din nou. Arunci o ptivire peste umar spre Denby, costumat in clovn, cu masci si perucd, si incepu s& rida in hohote. - Daci se trezeste inainte so ducem inaduntru, probar bil o s& lesine de frica.Dupa furtund 23 -Chiar vrem si fie speriati ca si coopereze, nu? Ubriznicdturd mica si bogata! - Asta o sa tind! Nu esti tu Tim Curry, dar o sa tind. ( arancd pe Cate pe umar. Ai pregitit totul la etaj? - Da. Ferestrele sunt incuiate. Dar e o priveliste gro- sav citre munti, adaugé Denby, urmandu-si compli- vele in holul rustic de la intrare, apoi in camera de zi. Nu ci iar face vreo impresie, dacd o tinem tot sedata sitll pe apToape. Auzind mobilul prins de cureaua complicelui ince- panel si intoneze Mexican Hat Dance', Denby sari ca ars. - Firar sa fie, Grant! Grant Sparks se mulrumi sé radi. - Miai rostit numele, netotule! © cari pe Cate pe scdri pana la etajul doi, care se dleschidea spre primul nivel prin tavanul in forma de cupola. -Am primit un mesaj de la jubita mea. Vino-ti in lire, omule. © duse pe Cate in dormitorul pe care-l aleseserd fi- indc& avea baie proprie. © tranti pe patul cu baldachin pe care Denby laisase doar cearsafuri. Cearsafuri ieftine, cumparate de ei si pe care urmau si le ia la plecare. Baia proprie evita scoaterea fetei din dormiter sau © posibilé mizerie pe care nici unul din ei nu avea chef «o curete, Daca fata se murdarea, urmau doar sa spele cearsafurile. dati incheiatd toati povestea, aveau sa faca iarasi frumos patul, cu asternuturile initiale gi si scoata cuiele cu care blocasera ferestrele. Grant privi in jur, mulpumit cd Denby indepartase tot ceea ce un copil ar fi putut folosi drept arma sau cu care ar fi putut forta o fereastra. Oricum, era prea toropitd si facd ceva, dar de ce sa riste? ' Melodie considerata a fi dansul national mexican (n.tr.}24 Nora Roberts Dupa plecarea lor, casa urma s4 arate exact la fel cum 0 gasiser’. Nimeni nu avea sd stie vreodatd ci ei dot fusesera induncru. - Ai scos toate becurile? - Toate. - Bravo! S-o tinem pe intuneric. Dute si taiei lega- turile si scoate-i cilusul. Daci se trezeste si vrea si fac pipi, n-am chef si fac in pat. N-are decat sa bata cu pumnii in usd sau s& tipe. N-c s-o aud nimeni. - Cat timp crezi ci va riméne fard cunostintd? -Vreo dou ore. Pe urma o si-i dim niste somnifer in supa, ca si doarma pana dimineatd. - Cand te duci sa telefonezi? - Dupa lasarea intunericului. Ce naiba, la ora asta nici nau inceput so caute. Se juca de-a v-ati ascunselea sia venit la fix spre locul de unde am insficato. ll plesni pe Denby pe spate. A mers ca pe roate. Termina ce aide facut si asigurd-te cA ai incuiat usa. Eu ma duc sd-mi scot porcdria asta de pe fata. Isi smulse peruca si plasa de dedesubt, dand la ivealé un smoc elegant de par castaniu cu fire decolorate de soare. - Ma duc si-mi iau o bere. capitolul 2 Pe masur ce oaspetii plecau si ramanea numai fa- milia, Charlotte igi ficu datoria: ramase cu Rosemary, conversa cu Lily si cu Hugh. Isi tot repeta in gind ca tisplata merita toate eforturile. Si intr-adevar, facea toate eforturile. Poate ca Lily se considera o mare actrit& gratie celor cdteva nominaliziri la Oscar (pe care nul obrinuse totusi!), dar oricat teatru ar fi jucat, Charlotte ii sesiza antipatia. La naiba, simtea asta ori de cate ori se apropia la doi metri de babatia aia cu accentul ei stupid de diva din Sud. Numai cd si ea stiaDupat furtundd 25 sa joace teatru gi asta gi ficea, silindu-se si zambeasca de tevare data cand Lily radea cu rasul ei aspru si gutural. Vu ras pe care Charlotte sil inchipuia la fel de fals ca si jirul regu al tui Lily Morrow. Sorbea din bautura pe care i-o pregitise Hugh la barul din celalalt capit al camerei de oaspeti. Macar la asta se pricepeau si Sullivanii, s& ptepate o bauturd ca lumea. Asadar, Charlotte continua si bea, s4 surddé si si se prefacd, de parca i-ar fi pasat macar cat negru sub unghie cand cineva mai povestea vreo istorioard despre Skintul Liam. Astepta, Cand soarele cobori in ocean, ca o minge de foc scufundatad in imensitatea albastra, copiii se aduna- ra in casé. Murdari, galagiogi si desigur, teribil de fla- mAnzi, Erau multe maini si fete de spalat, iar in unele cazuri haine de schimbat inainte ca toti copiii s4 vind ln masa si si facd baie, Varstnicii puteau alege si vizio- neze un film in sala de cinema particulard, in timp ce adultii stteau la masa, iar copiii mergeau ta culcare. In bucat&rie, guvernantele pregiteau meniurile aprobate dinainte, tindnd cont de alergia cuiva la arahide, de intoleranta altcuiva la lactozd sau de copiii crescuti cu alimentatie vegetariana. Nina, care se indeletnicea cu pregatirea fructelor proaspete, privi in jur, numarand capetele, apoi ziambi la Boyd, cate insficase citeva chipsuri coapte in cuptor. -Lui Caitlyn nui e foame? -Nu stiu, raspunse copilul, gustand niste salsa. N-a cAstigat ea. N-are decit sa zicd asa, dar n-a cAstigat. Cum guvernanta lui - de parca ar fi avut nevoie de vreuna! - se ocupa de surioara lui mai mica, Boyd insfiici o prajituricd, desi erau interzise inainte de masa. - N-a venit in casi cind am terminat jocul, e clar cd tra cAstigat. - Na venit impreund cu voi?26 Nora Roberts Istet cum era, Boyd inghiti repede prajitura, ca nu cumva guvernanta s+ prind& asupra faptului. -N-a gisit-o nimeni, asa cd o 4 se laude cd a cAstigat, dar nu-i aga. Poate s-a furigat in cas’ mai devreme, iar asta inseamna A a trisat. Oricum, n-a castigat. - Caitlyn nu triseazi niciodata. Nina isi sterse mainile gi se duse si caute fetita pe care. o avea in grija. Cauta in camera lui Caitlyn, in caz cd fata venise si-si schimbe hainele sau avusese nevoie la baie. Arunci o privire la etajul doi, dar multe usi erau inchise, asa cd iesi pe terasa spatioasd, sprijinita pe console. O strigd pe nume, mai mult nerabdatoare decat nelinigtita, mer- se de-a lungul pontonului cu balustrade cate ducea citre latura cu piscina, apoi facu cale intoatsa si cobori iardgi la parter. Cate adora gridina imprejmuiti cu ziduri, asa c& Nina se duse s-0 caute acolo. Se plimba putin gi prin mica livada din spatele gradinii, continudnd s-o strige. Soarele cobora tot mai mult si umbrele se alungeau. Aerul incepea si se raceasci, Nina simti cum inima ii bate tot mai tare. Nascuta si crescuta ia orag, in Los Angeles, Nina Torez din principiu nu avea incredere in zonele rurale. incepu si se gandeasca la serpi veninosi, la pume, la coioti, ba chiar si la ursi, iar strigitele ei deveneau din ce in ce mai disperate. nE o prostie“, isi zise ea, ,0 mare prostie. ,Catey e bine mersi, poate doar... a adormit undeva in casa aceea imensi. Sau...“ Alergi spre casa de oaspeti si didu buzna induntru, strigind numele fetei. Peretele dinspte mare era numai din sticla. Cu ochii la valuri, Nina incepu si se gandeasc la fel si fel de moduri in care copila ar fi putut s4 dispard. Amintindu-si ce mult tubea Cate plaja aceea micutd, porni in goan4 intr-acolo si cobori in fuga treptele, continuand s-o strige pe Cate sub privirile plictisite aleDupd furtund 27 lvilor de mare tolaniti pe stanci. Cu sufletul la gura, urea jar treptele ca si verifice cabinele de lang’ piscina yi sepronul din grédina. Apoi alerga la parter sd caute in sala de cinema, in camera familiei, in sala de repetitie, In magazii. Pe urma se duse in goana mare si verifice gi in garaj. ~Caitlyn Ryan Sullivan! lesi din ascunzatoate chiar in clipa asta! M-ai speriat de moarte! Deodata zari pe jos, lang& copacul cel batran, agrafa in forma de flutute cu care prinsese pArul lung si fru- mos al lui Cate in aceeasi dimineati. ,Asta nu inseamna nimic", isi zise ea, strangdnd in palma agrafa. Fetita fi- cuse roata, alergase, se harjonise, facuse piruete, topaise. Agrafa probabil se desprinsese singura. Continua s4si repete asta in timp ce alerga spre casa. (Cu ochii impaienjeniti de lactimi, deschise usa masiva de la intrare, aproape izbindu-se de Hugh. - Nina, ce naiba sa intimplat? -Nu pot... nu pot... domnule Hugh, nu reusese si dau de Caitlyn. Am cdutat-o peste tot. Ulitati-va ce an gasit. li intinse agrafa si izbucni in plans. ~ Gata, gata... linisteste-te. Trebuie si fie pitita pe un- deva. O so gisim. ~Se juca de-a v-ati ascunselea. Nina incepu s4 tremure din tot corpul. Hugh o con- duse in sufrageria cea mare, unde se adunasera cei mai multi membri ai familiei. -Eu.. eu am intrat in casi ca so ajut pe Maria sa se ocupe de micul Circi si de bebelus. Cate se juca cu ceilalti copii si eu am intrat in casa. Charlotte, cate tocmai sorbea din al doilea pahar de bauturd, ridica privirea chiar cand Hugh o aducea pe Nina induntru. -Nina, pentru numele lui Dumnezeu, ce s-a intémplat?28 Nora Roberts -Am cautat-o peste tot. N-o gisesc nicdieri. N-o ga- sesc pe Catey. - Trebuie sa fie sus, in camera ei. - Nu, doamna, nu e. Am fost acolo. Am fost peste tot. Am strigat-o iar si iar. E un copil bun. Niciodata nu se ascunde cand o chem, daca isi di seama ca sunt ingrijoraté. Aidan se ridica in picioare. - Cand ai vizuto ultima oar? - Tocmai incepeau sd se joace dea wati ascunselea. Toti copiii. In urma cu o ord, chiar mai mult. Era cu ceilalti copii, asa ci am venit sd ajut in casa la cei mici, la bebelugi. Dommnule Aidan... li intinse agrafa. N-am gisit decat asta sub copacul cel mare de langi garaj. C avea in par. Bu iam prins-o azi-dimineata. +O so gisim. Charlotte, du-te s& vezi sus. La amdn- dou etajele. - Te ajutim si noi, se oferi Lily, ridicandu-se in picioa- re odata cul fiica ei. -© s& incepem !a parter, spuse sora lui Hugh, bi- tand-o usor pe umar pe Charlotte. Sunt convinsd ci fetita e bine. - Ar fi trebuit s& stai cu ochii pe ea! se rasti Charlotte, sarind tn picioare. -Doamni Charlotte... -Charlotte, interveni Aidan, luandu-si sotia de brat. Nina n-avea nici un motiv s4 stea cu ochii pe Cate tot timpul cat sa jucat cu ceilale, copii. -Atunei urule e? intreba cu asprime Charlotte, iesind In lugi din camer si strigandu-si fica. Ninu, vin si stai lang’ mine, o indemna Rosemary, Uitinednd indnit spre guvernanti. Barbasii o s-o caute pe alank Vor scatoci toate ungherele, Restul vor cduta prin Gia Hoxeoury zimbi incurajator, dar zimberul nu-i cu- yrttwh a stonlit. lar cand vorn da de ea, o sd aibi de-a fine OO) tnidtaaDupa furtund 29 Pret de peste un ceas cdutara prin toate coltisoarele imensei vile, apoi prin acazeturi si gradini. Lily adund vopii si-d intreba cand o vazuseri pe Cate ultima oara. ‘tori pomenira de jocul pe care-i indemnase ea sil joace. Lily, cu parul ei rogu valvoi in urma cutarii, tl lua de mand pe Hugh. ~ Cred ca va trebui si chemam politia. - Politia! tipa Charlotte. Copilul meu! S-a intam- plat ceva cu copilul meu! Esti concediata! Femeia asta nui in stare de nimic! E concediaté. Aidan, Dumne- acule, Aidan! . Se pravali aproape lesinata in bratele lui. In aceeasi clip& suna telefonul. Hugh rasufla adanc, se apropie de telefon si ridicd receptorul. -Resedinta Sullivan. - Daca vrei si-ti mai vezi fata, te costé zece milioa- ne, in bancnote nemarcate si neinseriate. Plateste si o vei avea inapoi teafadrd si mevitimatd. Daca ai si chemi politia, fata moare. Daca iei legdtura cu FBL, la fel. Nu iei legitura cu nimeni, altfel n-o mai vezi. Pastreaza linia neocupata. Te sun mai tarziu cu alte instructiuni. - Asteapti o clipi. Lasi-mi... Dar receptorul fi amuti in mani. il puse incet in furcd si se intoarse spre fiul lui cu o privire ingroziti. - Au luat-o pe Cate. - Oh, har Domnului! Unde-i acum? intrebi Char- lotte, Aidan, trebuie si mergem la ea chiar in clipa asta. - Nu asta a vrut sd spund tata. Cu inima stransf, o lipi pe Charlotte de piepul lui. Asa e, tata? - Ne cer zece milioane. - Ce tot ziceti acolo? intreba Charlotte, luptindurse si se elibereze din bratele lui Aidan. Zece milioane pen- tru... Tu... ea... fetita mea a fost rapita? - Trebuie si chemam politia, repeti Lily.30 Nora Roberts - Aga e, numai cd trebuie sa-+ti spun... Ziceau ci dacd si chem4m politia, Cate va avea de suferit. - Va avea de suferit? Dar e doar un copil. E fetita mea. Plangind, Charlotte isi lipi obrazul de umdrul lui Aidan. Oh, Doamne, Dumnezeule, cum s-a intamplat aga ceva? Nina! Cateaua asta e probabil amestecatd si ea, O omor! Se desprinse de Aidan si se ndpusti spre. Lily. Nu chem&m nici 0 politie. N-am sai las sa-i facd rau fetitei mele. Copilul mew! Putem face rost de bani. [L prinse pe Aidan de cimasa. Aidan, banii nu inseamna nimic, doar e copilul nostru. Spunele ca platim, platim oricat, Numai sa ne dea copilul inapoi. ~ Linisteste-te, linisteste-te. O so aducem tnapoi, 0 s-0 aducem inapoi teafiira si nevatimata. ~Nwi vorba de bani, Charlotte, interveni Hugh, trecdndu-i inspaimantat palma peste fat. Dar daca pla- tim si totusi... ii vor face tau? Avem nevoie de ajutor. - Dac&? Daci? Charlotte se rasuci spre el si parul prins in cocul elegant se desficu, revarsandu-ise pe umeri. Nu ziceai adineauri ci daca nu !e dari banii sau dacd vom chema politia, Cate va avea de suferit? N-am sa risc viata fetei mele, nici nu ma gandese. -Politia ar putea localiza apelul, spuse Aidan. Ar pu- tea afla cum a fost rapita. - Ar putea? Ar putea? Charlotte ridic& glasul, incepand sd tipe strident, cao unghie scrijelind pe tabla. - Doar atat tnseamn§ ea pentru tine? - Cate inseamnd totul pentru mine, raspunse Aidan asezandu-se, fiindca simtea ci nu-l mai tin picioarele. Trebuie si ne gindim. Trebuie si facem ce-i mai bine pentru Catey. -Platim oricat! Fa cum vor ei! Aidan, pentru nu- mele lui Dumnezeu. Putem face rost de bani. Este copilul nostru.