Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Ioana em Petrescu - I Barbu Și Poetica Post

    Uploaded by

    florinel.oprescu
    15 views106 pages

    Original Title

    Ioana Em Petrescu_I Barbu și poetica post

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    15 views106 pages

    Ioana em Petrescu - I Barbu Și Poetica Post

    Uploaded by

    florinel.oprescu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 106
    IOANA EM. PETRESCU ION BARBU SI POETICA POSTMODERNISMULUI 6 CARTEA ROMANEASCA 1993 POETICA INFRAREALISMULUI -Fiinla Sndelung provocata a Poe igh, se destacea libera. de figura fumané, ca © sperata poarta® (1. Barbu, Veghea Jai Rederick Usher) 1. In literatura romana, Ton Barbu © un scriitor fara precursori. Fara precursori, chiar daci in citeva dintre poeziile sale de inceput se pot recunoaste (can Peisagiu re- frospectiv) ecouri de roman{a eminesciand sau armoni simboliste (,0, desfrunzirile din urma !, debutul poe mului citat,” recheama in memorle maniera lui Petic& Gin Fecioara in alb — ,©, marile pasionate !* — sau din Cind viorile tdcura 30, nota cea din urma..); si chiar dacé fntr-un tablou ‘stingaci, cu intentii simbo- lice, Fulgii mai ,cad pe albul umar / Al dealurilor ca-ntr-un pastel "de Alecsandri, toate aceste_remini cente intimplitoare, integrate de altfel de pe acum unui discurs poetic ce-si cautA o maniera proprie de arti- culare, vor disparea curind. Formula poetic’ extrem de personal’, pe care Barbu fo elaboreazi prin experimente curajoase, este expresia tunel poctici singulare in contextul literaturii romne, Gar, pe alocuri, coincidenta cu articole de crez din poetica lui Mallarmé sau Valéry. Revolufionarea lim- bafului poetic decurge din revolutionarea coneeptulut Ge pooticitate, si ea. corespunde unei_mutatii funda mentale a modelului general al gindirii, mutatie pre~ g8titA in a doua jumitate a secolului trecut si savirsita Prin epistema secolului nostru. E o mutatic prevestité Se Nietzsche, intuit de Mallarmé, infaptuita, In stiinte, de geometrille neeuclidiene, de teoria relativitatit si, de mecanica cuantic’, 0 mutatie asumata ca ine culturala de scriitori atit de diferiti cum ce constd aceastii mutatie ? In rezumat, am pu- ne; in, abandonarea modelulu; cultural ‘antropo- individualist constituit in Renastere, precum| eptului clasic de stiintificitate. Imi iau ingé- de a schifa sumer liniile acestui proces !, prin re modell renascentist (paradigma intregii culturi pene) intra, vizibil, in eriz Primui element revolutionar in constituirea noulut m stilnjificitate il roprezinta. aparitia_geome- willor_neeuclidiene. Constructiile lui Bolyai-Lobacevsld si Riemann sint intemeiate pe 0 propozitie ce. con- rice nu numai al cincilea postulat al Blementelor lui Clic, ci. si perceptia noastra spatial empiricd, sau, termenii, Jui Bachelard, ,subconstientul nostril geo ‘tric*, structurat, euclidian, Cu toate acestea, cle se dovedese a fi perfect coerente si, in ultima instanta, necontradicterii cu geometria euclidiana, pentru cA toate i isi gasesc realizarea pe trei tipuri de suprafete : plan — geometria euclidiand ; pe o pseudo-sfe geometria Ini Bolyai-Lobacevski; pe o sfera reali — Hiemanniané, Caracterul perfect rational al r neeuelidiene pune insi sub semnul.intre- ‘i valoarea, datului empiric si, in genere, valoarea.in- uitiel ca baz a cunoasterii rationale. Pentru ca, iatd, « rebut sii abandondm intuifia noastra spatiala, con- cilgati empiric, sf si acceptim ca deplin rational un alt 2 do spatiz, de pildi unul in care printr-un punct erioz unei drepte se pot duce o infinitate de para scea dreapté sau, dimpotriva, unul in care fai . dreapts a lui Euclid e vaduvita de orice paraleta ‘8 printr-un punct exterior el. Agadar, in pers- wetodologicd (afirma G. Bachelard in Le nouvel tiftque), ytealitatea stiintifica* se va defini neralizare a datelor furnizate de 0 ,realitate empiric, ci ca verificare sau ,realizare* a project rational, conceput la modul matematic. z in treacit faptul ed racordarea — tirzie — rici literere la aceastd acceptie a ,realitatii“ se “in spatiul creat de realismul contemporan — trecerea de Ja traditionalele teorii mimetice la con- > operei de arti ca model sia artel ca ysistem felator” 2; uceasté perspectiva apare insd decis for- uista, dupa cum vom vedea, in poetica ,,infrarealis- =uiui", pe care Ion Barbu 0’ propune la noi in. anii *20), De fapt, disocierea realitatii stlintifice de o yrea- isto" empiriceste definith nu pare a fi — asa cum crede Bachelard — descoperirea ultimului veac + ea este, la drept vorbind, marea lectie servita gindirii europene de volutia copernician’, Nu orientarea metodologica ¢, adar, revolutionara in ,noul spirit. stiintifict, ci con- Yinutul (si-i zicem, deocumdatii, plural) al aceste| noi re- SUtAt stiintifice. Important e faptul ca, prin geome- fe neeuclidiene, matematicile ne obliga si acceptim idea unor modele spatiale contrarii, unificabile ins’ intr-o ,pangeometrie* ce yse reclama’ Gn termenii lui Bachelard) de la o gindire”complementara, apta si i temeieze 0 yontologie a complementarului*, Identif in forma algebrici — diversele geometrii, gindirea ematica le stabileste ,realitatea* .nuprin’ referinta 1s un object, 1a 0 experient’, lao imagine intuitiva*, i prin relatidle care le fac echivalente. Baza psihologiel cratcmatice 0 constituie idesa de grup, de vreme ce ,fie~ are geometrie si, fir indotald, 12 modul mai general, care organizare matematica a experientel e caracteri- printr-un grup special de transformari*, fn ultima astenti, noua ,filosofie geometrica* instituie un univers care’ calitatile sint strict relationale si nicidecum anficie®. Am subliniat concluzia lui Bachelard pen 4 ea mi se pare a pune in evidenta o trasaturd ab- { fundamental a noit episteme : preferentierea rela- raport cu entitatea, cea ce, altfel spus, revine la ea in discutie a categoriei individualului. Intr-o rma sau alta, problema va reveni in toate domeniile ndirii veacului nostru, de la matematicd si fizicd la psihologie (care inlocuieste vechiul asociationism prin con— figurationism), psihanaliza (care vede instanta individu- ali — ego-ul’ — ca spatiu de joc al instantelor sub si supraindividuale — id si super-ego —), sau estetici (ce aitceva e estetica receptarii decit dinamizarea ,ope- rei de art, deveniti — prin procesul _receptrii wobiect estetic*, adici expresie mobil a relatiei opera~ Feceptor ?). Criza individualului — a categoriei funda mentale a epistemei renascentiste — va insemna, evi- dent, si criza modelului cultural antropocentric, Voi de- fini 'modernismul drept expresia culturala a ceea ce, in gindirea stiintificd, insemneazi criza categoriei_ indi Vidualului, si voi sublinia, in continuare, dinamizarea — si dinamitarea — categoriei in discutie in cadrul ma- rilor mutatii ale gindirii. stiintifice a veacului nostru Mutatiile produse prin teoria relativitatii (care neagé conceptele de timp si spatiu absolut, precum si primi- tivitatea conceptului de simultaneitate, si redefineste — relational — notiunea de masa) dar, mei ales, prin fizica subatomica (regindind relatia materie-energie, corpuscul- und’, si definind fotonul ca un tip de lucru-miscare“} vor conduce, convergent, spré 0 nouk imagine a lumii, alcatuita nu din obiecte discrete, nu din entitati indi Vidualizate substantial, ci dintr-o fesitura de evenimente: interrelationate, Intr-insa — afirma Bachelard in Filo- sofia tui nu —, clementul se definesie ca ,armonie matematica, notiunea de ,,individualitate obiectivat* slabeste si ylucrul nu este Gecit un fenomen blocaté Este universul dinamic definit de Heisenberg in Fizici si filosofie : .Lumea apare astfel ca 0 compiicata tesituré de evenimente, in care conexiuni de diferite tipuri aiter- neazi sau se incalcd sau se combina, determinind astfet textura intregului. In ciuda marturisitelor sale nos- talgii platoniciene, Heisenberg se indepirteazi de vizi- unea platoniciana a lumii alcatuita din figuri geometrice, substituindu-io variantdé dinamicti a aceleiasi_imagini ‘atematice a universului : ecuatia fundamental a ma- ‘ei, In acest univers — consider Bachelard — ,rolut exthatilor primeazd asupra naturii lor, iar esenta e con~ 10 poran’ relatiel*, pentru ci in realitate nu exista nomene simple; fenomenul este o fesiiturt de relatii* 2 ck care apar, in lucrarile de filosofia stiintei, turd sau terturi poate pirea tulburaé clipa de fati, cind studiile literare (mai) sint te de teoria textului. Pentru cititorul contempo- universul lui Heisenberg pare un fel de derridean generalizat*, Insa, dintr-o perspectiva gnoseolo- pe care tel-quel-ismul si deconstructivismul 0 ig- textuslismul e doar simptomul local al unei noi ogi — ,ontologia complementarulut*, spre care con- cercetirile stiintelor exacte. ,Metaforele textualitatii*, igine termeni instituiti de limbajul filosofiei fizicit, dica (mpotriva teoriilor textualiste) nu .autoreferen~ Helitatea“ textului stiintific, ci orientarea general spre ceastd ontologie, atestati gi de transcenderea — in sen- sul une} pure dinamici —‘a categoriilor de timp, spatiu

    You might also like