PORTRET DE GRUP CU IOANA EM. PETRESCU Volum realizat de DIANA ADAMEK si IOANA BOT EDITURA DACIA CLUS, 1991ARGUMENT. Daca, vorbind despre Joana Em. Petresct, cel mai multi dintre noi continuam si o numim Doamna, e pentru ci, de flecare data cind ii re~ chemam imaginea, cea ce trim’ nu e proprit-zis o amintire, ci o miraeu~ oasi stare de prezenta. Cartea de fata a fost ginditi, in primul rind, ca ‘o mirturie @ acestui sentiment, Nu despre clipe treeute, ci despre cea- Srl care respira" e vorba in aceste pagini. Credem ca pentru Toana Em. Petrescu timpul avea infelesul_unei necontenite geneze, al rodirli, era mister al primelor ritmuri, Astfel am descifra acum faptul ¢4 obisnuia SA boteze lucrurile din jur, edict a numi lumea inseamné, simbolic, a 0 intemeia. Chiar si atunci cind pirea si se ,joace*, Doamna erea, in con- sonanta cu inaltele ,rotiri astrale“, un univers armonic, ,geometria cris- talina a artel si a ideii, Cei carora ne-a vegheat cresterea nu vorn putea vorbi de accea despre ea decit la prezent. Intentia noastra este ea, prin acest volum, si oferim totodat’ pune tele de reper necesare spre a situa personalitatea criticului literar $i pro- fesorului universitar Ioana Em. Petrescu (de la nasteres cireia se vor implini, in decembrie 1991, 50 de ani) in spatiul culturii romanesti. Cartea reuneste contributiile unor nume de prestigiv ale culturii contemporane, aliturt de cele ale discipolilor, nu putini Ja‘numar, unit deja consacratt in critica si istoria literaré, Evocarile, edmentariile critice, studiile de eminescologie prezente in acest volum compun astfel un portret de grup. Mulfumim pe aceast cale tuturor celor care, rispunzind invitatiei noas- tre, Lau facut posibil. Un rol esential in conceperea si elaborarea acestui desen* La avut colega gi prietena noastra, Sanda Cordos; neobositi, ¢a he-a stat clipa de clipa akiturl, ‘Am considerat de asemenca necesur ca in cuprinsul acestei Arti si figureze un capitol care si grupeze o parte din studiile publicate de Joana Em. Petrescu in diverse periodice. Este vorba despre cele consa- crate criticii postmodemiste, domeniu de actualitate, in care Joanei Em. Petrescu fi revine meritul de a fi fost una dintre voeile cele mai autori- Zale, Ble reprezinta fragientele nul volum amas, din paeate, neter- minat Si o ultima marturisire: am visat aceasta carte sub semnul lacrimi si al iubirii, Poate insa ca ea nu s-ar fi ndscut, raminind doar un simplu project, dact gindului nostru nu i-ar fi rispuns calda intelegere, incre~ derea ‘si sprijinul domnului profesor Liviu Petrescu. Nu fi putem multum altfel decit incredintindu-l de recunostinta sinceri si sta- tornica noastra afectiune. DIANA ADAMEK si IOANA BOT 5EDGAR PAPU INVENTIVITATE $I EXACTITATE ‘Mi-am exprimat odati mirarea cd Eminescu, cu sensibilitatea, cu fantezia, cu dominanta lexicul expresia sa antropomor- rind pe marile noastre ind aceasta, m-am gindit, in primul rind, la Jeanu'si Lovinescu n-au av feminina, Dar mai mult, ni au mers cu mult mai departe ca eminescol Abia la peste dona deceni acestia, Zoe Dumitresct-Bugtilenga (1. 1920) deschide, cu stralucirea de mult asteptata din purtea inainta- silor ef, drumul regal feminin in eminescologia romancasca. umaj peste alte doud decenii, Ioana Petrescu (n. 1941) 0 con! egal, fri sd-i semer fects originalitate. Ins la Bucuresti dar stal aga ceva. nderea in incerearea de fala, va fi inregistrat ati de necesara in aplicarea ei la astronomie. Un rispuns to! dar si tot atit de semnificativ ca al Ioanet Petrescu in eminescologie. ce semnificativ? Fiinded ne face si umblim cu mult mai departe Intr-adevar, de unde provine aceasti rabdare si supetioara -eapaci- poate fi Invinsi decit prin rabdare, singura garantie a supravietuis treburile s-au schimbat si femeia’a capatat un sting — i tutea dai ii ei sociale. $j atunei in ale stiinfei, obfinind succese toc mai prin permanentizarea rabdarii in organizarea ei psihicd si moral: totusi, daca ne mentinem exclusiv la deslusirea de mai sus dar nu exhaustiva — in aplicarea ge-o decit pe jumitate. Se mai cere, deci, si apelam si 1a alteeva, de asta data nut la o determinare finita, ci la a ti ica incert al interesului nostru, care, pentru moment, se manifest trebari. De unde provin — am’spune noi — rare, exceptionale, ale Ioanei Petrescu, indeosebi in eminesco- togie, dar nu’ numai acolo? In ultima vreme, doi medici americani de mare’ notorietate au stabi in proportie de 70 Ia suta, este or genetici, si numai 30 la suta al educati {i cunoastem amintitele date genetice, care pot ex- a profesorului Dimitrie 1902 — romana na a lud 1. Heliade Ra i factor genetic, constient intretinut de Toana tui exceptionala expresie creatoa: fot ca si pe tatil sin, a ajutat-o s4 se realizeze ca atare izo- ata atmosfera de stimulare a muncli spirituale pe care a putut si o ofere Clujul, orag strins in sine, in concentrarea Tul de piatra, care nu lisa spiritul si se destrame, cred ci a fost inca un factor hotiritor in for care, murind icei sale opera’ enorma, | spirit investigator : ste Livin Petrescu, Desigur c& rintr-o impartasire si altoire de i direa, impreuna cu toate anexele 8 toate noi si negindite de alfii, pina acum! Team ramas recunnsestar da aind te 1990 2 ane.gice si viziune poetics (Bd. Minerva, 1976), Eu, la cartea mea, Poezia lt Eminescu, mai addugasem o serie de capitole sub genericul Glosse emi- nesciene. Printre acele noi capitole il introdusesem si pe acela intitulat Gindire si gind. Analizind mai multe poeme, indeosebi antume, mi s-a parut ed descopar acceptia distinct pe care o di el intre cele doua no- Hunt anuntate in tithal capitolului. De fapt, mai trebuie sa adaug, aceasta ti Sa parut, agader, ci Eminescu distinge int ‘clusiv activa si rationala a gindirii, fata de cea mai libera $i mal putin Hguroasa a gindului, unde intra si/0 component afeetiva si asociativa, de care omul se lasi adesea purtat. ‘Petrescu, prin interventia ei, a aritat pregnant superioritatea ribdarii feminine, care a avut loc asupra textelor. In felul acesta, ne~ intrecut de stérultor asupra obiectului de studiu, a mers ca mult mai departe decit mine, si a putut astiel s& ma si combat. A putut si gi Seasea si intervertiti ale sensurilor pe care eu le consemnam separat, celor doua injelesuri opuse: cea ce am atribuit exclusiv gindirii, I Petrescu giseste in lirica eminesciand tocmai pentru ceea iden casem drept gind in acceptia sa silbaticd, de sarbatoare a ,, a a ardtat dimpotriva, c& nu exista nici o legatura intre distinct pulita de mine i realitate. De aceea, disocierea mea ,se dovedeste («— subliniazi Toana Petrescu. Atunci am reusit, in toati ampla ei ,, simi dau seama de superioara rabdare i re la obiect @ ‘etrescu, Am redus astfel valabilitatea dist mele initiale, Tui Eminescu, numai la cele doud maxime realizari antume ale , Scrisoarea 1 In decursul ul misie de doctorat. N-am reusit, totusi, so cunose pe Ioana Petrescu, desi fineam la acest luc! i timp, trimitindy-mi si un eseu elogios pe care la rindul'meu, it admiram inventivitatea, gasirea inepuizabil de subiecte si teme neasteptate, sur- prinse de ea’in creatia eminesciand. Taté unul din aceste subiecte la care nimeni nu s-ar fi gindit in afard de Yoana Petrescu: Eminescu si Tasso. Este, desigur, vorba de Torquato Tasso din piesa goetheand cu ‘acest titlt. Dar Ioana Petrescu gi-a extins interesul sf la aulenticul Tasso in veaoul al XVI-lea. Inventivitatea descoperirilor de mo- tive eminesciene, n-a fost eni, nici chiar de George Cali- te n-a fost egalata decit de ‘ate cu care s-a vazut tratata ‘© cunose direct, nu numai pe calea eores- , desi arata cu mult yr mi-a atras atentia Sufletul ei, entuziasmul si efervescenta creatoare. I-am exprimat toata 2precierea’mea adresati neobositului siu spirit scotocitor, edutator pe unde nu te astep{i prin ungherele sale cele mai ascunse — si totusi minesciene. Este poate singurul nos- cele mai marunte inflexiuni, ine de siguranta. Pe terenul 11 acasi, dar unde mai plutea Tosi? Viican, i-am mai date de spiritul pootului, injelesurl mari unde nu eram nici tm Tmntnace ain Ran ogia romaneasc. In sfirsit, mi-am exprimat toata tatea ei viltoare, pe care o vedeam de curs’ lung. a sd, in aceastd ineredintare a mea. Mostenirea gent ticd a luerat la aceeasi virsta imaturd ca si parintele ‘Am aflat curind inci Petrescu, la care nici pe departe nu ‘md asteptam. Nu stiu nicl ce i-a provocat moartea, nici eft a suferit. M-am gindit, insd, imediat la doliul loi Liviu Petreseu fiindea foarte curind tre- cusem si eu prin aceeasl durere, de care m-am simfit multa vreme — “acum inci — profund aféctat. Dupa ce m-am Inapoiat de la Ora~ ‘mea 2 murit la citeva zile, in mod cu totul neasteptat, de la 0 jerea mea fata de pl Petrescu ‘dupa ce cunoscisem — ce si in cazul meu — insusirile exceptionale ale aceleia care a fst Ioana Petresco, mi-a trait un fel de slldaritate intra aoseast PAUL CORNEA IOANA EM. PETRESCU: SPIRITUL $i VOCEA ‘Ma doare si vorbese de Ioana Petrescu la trecut, in term sth a eS, ciel tena @ singerinda gi inci nu m-am consolal! eu ireparabill pretuiam i ca pe 0 cercetitoare exceptional, ci si ca ans admirabi Girule meseriet cu'o tard pashune, genres at ida cuviinta ardeleneasca, ei si din libertatea interioara. Presupun ed aceasta dorinta iva, In parte decis&, adoptati cu raspunderea unei inars, co tinala sfioasd, vadit stingherit de locului. Mi-a spus ca e asistenta din Cluj cireia umea pe-atnci, poate pretentios, un cedrul catedret bucurestene de Literatura ro-ice si viziune poetict (Ed. Minerva, 1976). Bu, la cartea mea, Poezia Eminescu, mai adiugasem o serie de capitole sub generis nesciene. Printre acele noi capitole il introdusesem $i pe acela intitulst Gindire si gind. Analizind mai multe poeme, indeosebi antume, mi s-s parut ci descopar acceptia distinct pe care o da el intre cele dou’ no- Huni anunfate in titlul capitolulul. De fapt, mai trebule sa adaug, aceasta Este o particularitate original a limbii romane — poate si a celei ger- mane — fiinded in alte limbi nu exist decit o singura forma a i discutie. Mi s-a pan & Eminescu distinge intre 0} mnalé a gindirii, fata de cea mai liberd si riguroasi a 9 inde intra si/o componenta afectiva si as de care omul se las adesea purtat. Toana Petrescu, prin interventia ei, a ardtat pregnant superioritates ribdarii feminine, care a avut loc asupra textelor. In felul acesta, ne- Jntrecut de stéruitor asupra obiectului de studiu, a mers eu mult mat Geparte decit mine, si a putut astfel sa ma si combat’, A putut si gé- seasca si intervertiri ale sensurilor pe care eu le consemnam separst, celor doud injelesuri opuse: ceea ce am atribuit exclusiv gindirii, Ioana Petrescu gaseste in lirica eminesciand tocmai pentru ceea identifi- casem drept gind in acceptia sa silbatica, de sarbatoar ‘a aratat dimpotriva, cd nu exista legitura intre’distinctia sta- Tealitate. De aceea, disocierea mea ,.se dovedeste inope- ‘za Toana Petrescu, Atunci am reusit, in toaté ampla ei i re la oblect @ fam fost de doud ori la Cluj, in cite 0 co , totusi, so cunose pe Toa desi Tot ea mi-a scris intre timp, trimitindu-r tn eset elogios pe care mi la consacrat. Eu, la rindul meu, ii admiram inventivitatea, gasirea inepulzabili de subiecte si teme neasteptate, sur- prinse de ea in creatia eminesciand. Tati unul din aceste subiecte la care nimeni nu s-ar fi gindit in afara de Joana Petrescu: Eminescu si Tasso. Este, desigur, vorba de Torquato Tasso din piesa goetheand cu acest titi. Dar Joana Petrescu si-a extins interesul si la autenticul Tasso din veaoul al XVI-lea. Inventivitatea ei, in materia descoperirilor de mo- tive eminesciene, n-a fost jeni, nicl chiar de George neseu. lar aceasti exceptionala inventivitate n-a fost egalatd decit de rabdarea si de perfecta exactitate cu care s-a vizut tratati. ‘Am reugit, in sfirsit, s& 0 cunose direct, nu numai i Ta Oradea. Avea 48 de ani, desi arta cu mult , cecit tinerejea trisiturilor mi-a atras atentia si efervescenfa creatoare, Iam exprimat toata i neobositului siu spirit seotocitor, cdutator pe ascunse — si totusi calea cores- aprecierea’ mea_adre unde nu te aste adine semnific ineascd, In sfirsit, mi-am exprimat toata itoare, pe care o vedeam de curs lungi. rnsd, in aceasta incredintare a mea. Mostenirea gene- ‘A murit la aceeasi virstd imatura ca si parintele ei aflet curind de sfirsitul Ioanei Petrescu, la care nici pe departe nu [4 asteptam. Nu stiu nici ce i-a provocat moartea, nici cit a suferit. M-am endif, insa, imediat la doliul lui Liviu Petrescu fiindea foarte curind tre- im si eu prin aceeasi durere, de care m-am simfit multé vreme — acum inci — profund afectat. Dupa ce m-am inapoiat de la Ora~ it la citeva zile, in mod cu. totul neasteptat, de la 0 ita. Infelegerea mea fata de pierderea lui Liviu Petrescu dupa ce soscusem — ca si in cazul meu — insustrile exceptionale ale aceleia SEA fost Joma Petreseu, mi-a trezit un Jel de solldartate intra aces Ce's4 facem? Aga suntem ziditi ca si murim pe rind, si s& plingem , totodata, si reali de valori spirituale. tre noi sf Toana Petrescu. PAUL CORNEA IOANA EM. PETRESCU: SPIRITUL $i VOCEA ‘MA doare si vorbese de Ioana Petrescu la trecut, in termeni Ss, ciel tens © singerindd i ine mu m-am consolat cu sreparabil etuia umai_ca pe o cercetitoare exceptional, ci si ca pe un ‘ox adimirabil, reotiliniu, daruit meserlel ‘cu o Tara paslune, generos 4 teresa, cu peviren afintita sus sl depart, dincolo. de mi Sentei comune, Nu era usor si Tata entre ca 1 ini, Presupun c aceasta dorinta iva, in parte decisa, adoptata cu raspunderea unei adue aminte, cu zimbet, de acea 2i de primavard, ‘chi ani (6d tot fie un sfert de vese?), cind, marsaluind gi = culoarele Universitatii 8a J, vadit stingherith de . Mi-a spus ci e asistenta din Cluj careia ;probase ceea ce se numea pe-attinei, poate pretentios, un are in cadrel catedret bucurestene de Literatura ro-2 intr-una din cofetitile de pe strada eptat-o la usa, invitind-o intr-una din cofet: an Ss a re eer ea Jena e mal recomandabl& fault fain He Bu int Jusore canestinge comune 91 bind 0 eafea, De- iC eget a foto undated or faa ie ma . fa mt sna, raspundea numal 4 weet Ua Seneca tonte incercarlle de a scoate convorbirea din rating ‘Grand se dbengula soarele,prinre no copacilor, tinerii forfoteau vesel, parea ca iesim din iarna — pagncain zadarnie a inca Din" teseire: nu meam Iisat descurajr de acest debut staruit si, cu -vremea, timida fata cu ochi strapungatori mi-a__devenit vsetana b bung prictend, nude insist, el ideh na de Winedmeala Mimnaliera, ci de optiuni fundamentale. Ins. pe preferingele i re pulsiunile comune, fara d= care nu se poate infiripa intonle, Fegatura pout fos tani pent ene tinea in pacerea ane confrunta diferentele. Nu gindeam aidoma despre unele probleme ore scan tia ate ca tatea va dove- suprapunerea mente si contraargumente, adesea sub form: ative, uneort dialog direct (ca cel, vai citeva’ prezumtive inedite eminescien insemnat pentru mine un stimulent pr Joana Petrescu s-a afirmat © ci de doctorat Jon Budai Delear cercetare comparatista, m .dinamice interioara sesem naa intr-on imp pe care Toana Petresct erprelarea poem ’ fa comperatism tgemai in ideea de a scape de se ‘Mentia asupra a ceea ce ¢ original sl idai-Deleanu, Eta vorba de o punere pro- (epre a dezbate striucinea perfor i gra ett pe-atuneh (Ia finele anllor ial plat si sutsologie. Apa- Seutate, ena vorba de pozitiviste si a focal n. capodopera la deplasarile de accent si propunea sa nu ne; ‘valoarea — nici textul, nici contextul. jterar el anilor ‘70 era popt practicieni ai cronicii de intim fieare, In universitati predominau motodologtl inegale de sincronizare cu gindirea europeana si unde, indeosebl, se pro~ filau putine vocafii teoretice realmente competitive, foana Petrescu si-a Gefinit individualitatea inca de la primele publicalii, reusind s4 ocupe rapid un loc de prim plan, Ba s-a situat printre protagonistii cercetari, deci ai unui ,mixtum compositum* de ,stiinfa si ,criticd, nazuind si producd un compromis acceptabil intre ‘structura. simbolica’ ireductibila 4 literaritatil si exigentele rafiocinante ale travaliului interpretativ. Vola 88 Imbine capacitatea de diagnostic si fora expresiei_ cu informafia Ja ai si regulile obiectivitatii. Bra o scientizant’ (lertat fie-mi cuvintul cu gustul poeziei si simful relativului, o inductiva cu mari apetente te retice. Nu ma mir ca a avut mari succese la catedri, unde tinerii, recep la nou, cauté promisiunea de a iesi din drumurile batute ‘dar, in acelasi timp, isi manifesta nevoia de (si-si arata gratitudinea celor care isciplina a muneli, un model intelectual » formativ. Tubind ideile si traind exclusiv in societatea lor (céci, din pacate, de care suferea fara a se plinge vreodata ii interzicea exuberanfele ori mondenitatile recreative), Joana Petrescu s-a stréduit constant sa-si imbogiteasc ic. A ficut-o nu numai inainte, inltiativelor stiintifice de avangari . du-i cu ochi proaspeti pe clasi i Aristot la Hegel si Nietzsche. Cartile de capatil rare ii furnizau impulsuri, pretexte, sugestii, niciodata cligee ori tipare preluate mimeti Greimas i-a servit ca ict de plecare pentru o ipotez asupra struirea imaginii, M. Abrams — in d HG. Gadamer.— atit de pi ve, spect mi refer, in spefa, la Derrida i deconstructionistii de de Man, G. Hartman, J. — aprofundati et ocazia unui Jectorat in U.S.A., Ioana Petrescu i-a tratat — cum se vede dintr-un ar- ticol de prezentare (unul dintre putinele pertinente la noi) —~ eu me flenta i precautie, Reiese ci avea calitatea rara de a-si elege fira grey nui numa prieteni Yale operat in , inariparea ,,viziunii acolo unde ramin confiscati in orizontalitatea ,,vede intr-o'lecturi ceea ce scipa lecind de la un detal nat complet cu ceea ce era astep- fat, si, in acelasi timp, pentru ct pireau a detine un maxim de soliditate, In cercetarea ghidata de normele stiintei literare, unde, in cazurile fericite, ne de obicei cu aplicatfi oneste ale unor metode sau proceduri Toana Petreseu s-a numérat pr creatoare, Ea a produs citeva — le-ag numi — ,ictiuni savante*, de mare potential iv. Astfel: succesiunea ,modelelor cosmologicestrucfii per uneori suspect daca suscita ici $i colo f acaparant. La urma urm {a nu face decit 58 substituie unor concepte — altele, sa in- sca i cu cole de "si modifice mereu perspeetivele i unghiurile de atac. Ceea ce supravietuieste este sistemul epic al cercetarii si ,ethos‘-ul luptel pentru adevar. Din ambele puncte de vedere opera prematur incheiatd a Toanei Petrescu rimine exemplar. Si acum, fie-mi permis si rechem vocea Ioanei, reproducind citeva pasaje semnificative dintr-o scrisoare pe care mi-a trimis-o din Statele Unite, la 4 ianuarie 1982. Se intr-un virf de sansa: dupa 3 arti remarcabile si finuse pentru doi ani posi de-acasa, de a se reinvesti intelectual — si unde? — in Lumea Ne care nici nu visase c-ar fi putut ajunge cindva, Avea 40 de ani, capul plin de proiecte, triia o experienta exaltanta, zeli pireau si-i surida. Ascul- tati-o: wAict insemneazd un loc unde, sincera si fiu, nu m inchipuit lati. Dupa mai bine de dou luni sint inca ‘uimits, mat intli cd sint aici (mi-a fost extrem de teama si ma aventurez Ia un asemenea drum), ‘apoi, cu infiniti incintare, de lumea pe care o descopir al asta, pentru c& profitat mult mai putin de cle decit ag ;gie ca si transform engleza mea vi articol de uz curent; n-am de ales, pentru tinut cursuri i in engleza. Pind la Craciun — ‘sosind ev — nu s-a pus problema orelor. Dar in quarter-ul de care incepe peste o saptimind, sper si am totusi studenti, desi c tatea lectoratului s- recut si, pe de al rile pentru acest quarter s-au facut in septembrie, cind ni nu stia c& voi veni aici; ca atare, cursul n-a fost anuntat ce ma asteapta, Primul lueru pe care I-am avu ‘anunt prezenta intregului uni -un sistem ingenios, si prezentind cit mai atractiv avantajele pe care i lementary Romé ‘A dowa actiune grandioasi pe care am inifiat-o imi aminteste 0 anti da Rminecen din’ wn neamt on mor: ‘Germanuei Je am si aprig avertizat asupra pragmatismului studenfilor americant, m-am pornit si creez, spre fericirea viitorilor discipoli, un... manual de limba romana, Actiunea ultimei mele opere e impartita, conform ulti- melor inventii pedagogice (gi daca am detestat ceva in fi. Am creat vreo 10 asemenea tragice zdrobitd de destin. Cred ci e schimbare, si pun bazele cursului de "Introducere in ci cd nu prea am speranje si se gdseascd amatori pentru cursul de Td pe care l-am propus, 4 fac ceva mai mult. mj intr-adevar care am plecat de-acasé s-aul n primul con- ashington, 0 zi de i i {irlind de zor, nestinghe intrind in vorba can autobuzele din, Bucuresti, .dar fara iri politeze de un tip foarte special, o politete inndscuta..Urmarese cu it marele spectacol (org umat) pe care-| dau formatiile de suporteri (mai ales meciurile de fotbal, in gustul pentru pardzi $i mai ales in re- reclame am invatat cel mai mult: am invatat cum sa econo- de dolari, cumparind — repede, cit e la reducere — 0 bland inel cu nu stiu cite diamante; am invatat (dintr-o re- ca semnal de desteptare la ora 5,30 dimineata) cui si ma adresez pentru ca si nu aibe urmasii probleme cu testamentul meu, daca ma preocupi idea cd ag putea muri miine; am aflat cine ar putea’si-mi rezolve toate problemele cu o singura chemare ‘telefonicd: societatea de ompe funebre Neptun. $i chiar acum, cind va seriu, aflu, intr-o scurta reduce bursele Fulbright ansa si infeleg oarecum di le pe care sper, totus ceasta e ,,vocea* Ioanei Petrescu. Gre si te impaci cu gindul cd ea a tcut pentru totdeauna, ed un asemenea om, cu umor, generoritate, inteligenta crit A urare a talentulul, aION POP SCHIMBAREA IN CUVINTE Viata trece, cérfile rimin: ar fi derivatul sumar-consolator al stiutei Infelepeiuni. Da, — si ,mumele adunat pe-o carte, pe carti Tar cele scrise, in ultimii vreo cineisprezece ani, de Ioana Em. Pe- trescu au intr-adevar sansele duratel ‘S-a spus, se va mai spune cf o cercetare precum Jon Budai Deleanu sé eposul comic — volumul sau de debut din 1974 — concentreazé, in- tro stralucita efigie, nu numai o personalitate de intemeietor de ‘cul- tura, ca aceea a uluitorului ardelean, ci o intreaga epoca de iluminari conjugate, de confluente vizionare, —- arheologie descoperita fertild de un spirit care stle si-i reconstituie geometria fara si-i mutileze aura fa- Duloasé. Interpretii universului eminescian nu vor putea trece peste reperul fundamental oferit de studiul ,modelelor cosmologice si viziu~ nil poetice® a autorului lui Memento mori, din 1978, imbogatit in atitea jar cititorul sintezei despre Eminescu si mutate ‘poeziei romdnesti (1989) stie, va sti cu ce fortd a imaginatiei critice solid intemeiate filosofic si cu ce fine instrumente de lectur’ @ lucrat Joana Petrescu pentru a construi o istorie interioaré a liricii dintre Eminescu si Arghezi, Blaga, Barbu, Nichita Stinescu. Preludiu doar, insi cit de convingitor, al unei visate Istoriia poeziei roménesti... Nu i-a fost dat 8-0 desivirgeascd... Vor veni, desigur, deocamdata cunoscute numai din mozaicul exegezelor fragmentare publicate, cele doua cirti despre Ion Barbu, $i Nichita Stanescu, ca sé adauge noi lumini spatiului de limpe- zimi stapinite suveran de unul dintre cei mai profunzi comentatori ai ‘Poeziel noastre moderns ‘De disparitia — gi inc atit de scandalos ilogicd, in punctul cel mai fnalt al cresterii spirituale — a oamenilor de sub nume si carti, nu ne poate ins consola decit relativa seninatate, cu greu cistigaté prin timp, fa celui ce afl, in fiecare zi mai mult, cite ceva despre precaritate si ‘trecere, despre leganarea in Vint a ierbij i florii cimpului, despre un fel de fum amintitor de fldcari care au fost. came Seninatatea, — rasfringere in tulburele afara a unor launtrice cris- tale — Ioana Em. Petrescu, colega si prietena din anii celei mai tinere i, a avut-o, parca, dintotdeauna. Era, fiinta ei, sub un fel de i blinzité tensiune reflexiva, neridicata niciodata pina la racel iu, dar asiguring, fara fisura, demnitatea gestului si a rostiri. Nu cred s-o fi surprins cineva in vreun moment de neglijenta a starii de spirit. Stia sé-si cultive, — dar nu era doar o stint, ci chiar un instinct, — gravitatea, pe un chip de cind lumea frumos. Multele daruri firesti Je mostenise, s-ar pirea, de la materii supuse de mult Geometriei, unor Unii ve care nici o miscare nu le putea deplasa ca si le strice clasicitatea. de orgo- Unul dintre acestea, poate chiar cel de al nouilea, era al Bibliotecii Crescuse printre earti, cu, deasupra lor, chipul pirintelui carturar, Btaju din strada clujeand a Bisericii Ortodoxe, la care am_urcat de atitea or: jn ultimii ani de liceu $i in cei dintif ai studentiel, isi avea, in fotografic marita a profesorului Dimitrie Popoviei, disparut si ¢l mult prea devre me, un fel de duh protector, o spiritualizata emblema. Sub el, se pute: ‘mpreun cu Rilke si Blaga, cum pe etajere apun volumele-n au Printre ele, pe lungile, desele rafturi, citeva purtau semnatura pre tuitului Dascal! La littérature roumaine 4 Vépoque des Lumitres, 1deo logia literara a tui Ion Heliade Radulescu, Cercetdri de literatura 70 mana, editia de Opere heliadesti Epoci a Luminilor... In anii uceniciei noastre la Scoala Ardeleand aceste cotoare de carli straluceau precum coloane de temple. $i chia astizi, cind imi vin in minte ecourl de preromantice vremuri, cu. medi tatiuni po ruinele lui Volney si rudele lor rasaritene de la Tirgoviste, p cind mierle latine zburau de pe crengi transilvane cAtre cring pistori intristati si grédini cu amérite turturele de Sesc, ca la un semn, acel colt de biblioteca: un luminig in care Ioan. Popoviei de atunci, asculta cirfi.. In cere restrins de prieteni, se mai puteau auzi si alte muzici. Cin in micul cenacls, mai mult tritnghiular, nu se scuturau, din romantel prelungitei adolescente literare, toate florile de salcim si de tei ori sus Pinele de vested’ toamnd, cind o prinfes& oriental cu nume de fruc auriu, Kaisé, nu iesea in pragul palatulul ef de vis, citeva discuri vien se lasau reinviate de acl patefonului supravietuitor:. straluceau stele! finale din vocea lui Traian Groziveseu, descindeau solemne ceturi wag rneriene. Tar alaturi, fotoliul masiv, cu’ picioare sculptate in forma d gheare, dar ocupat, ca sa priveascd Timpul, de cea mai blind’ dintr nici, isi avea gi el solemnitatea Iu. tempi passati. ‘Universitate cu Universitatea in ea, O simjeam, no colegii de an, ca si irigata de imblinzite seve ale culturii, initiatd, cum de la obirgie’ Discret, foarte discret marcata de nobila pecete, poate chic stinjenit’ de constiinta prestigiului din fundal. A vrut si fie si a fo: foarte ea insisi, chiar daci, intr-un_ chip mai subtil-compensator, ca inconstient, isi va fi reconstruit, citind, Tatal, recuperind 0 pierde: timpurie Oricum, Toana Em. Petrescu s-a conturat treptat ca o personalita de mare limpezime gi rigoare a cugetiril, cu o sensibilitate ea insisi ir florind in regim apolinie. Cine apropieres de teritoriile literaturii, ni critica, fara sprijinul mereu consistent si sigur, al temeliei conceptual teoretice. Intuitia se asocia intotdeauna in scrisul sau cu disciplina r flectiei, cu un har speculativ ce mu uitd si menajeze concretul viziun carnatia universului chestionat. Plicerea lecturil se voia indiguita albii de ferma geometrie a gindulul, — si cértile sale probeaza, de la etapa la alta, acest gust al situarii im sau in raport cu ,modelul*: ge