PO)
Tiganiada
de Jon Budai-Deleanu'
Tiganiada
sau Tabara tiganilor
Pocmation eroi cémico-satiricu alcatuit in doaudspra-
zece clntece de Leonachi Dianéu
Imbogititu cu multe insdmnari si ludri aminte critice,
filosofice, istorice, flologice si gramatice, de catra
‘Mitru Perea ¢-alfii mai multi
Jn aul 1800
* Potrivit a! Hoan Chandi Niculine! lacob, numele autentic
Al autorului este loan - opine expusd in volumul loan Budai-De-
{ean in marturt aniologice. £4. Napoca Stas, Chu)-Napoca, 2012,
pp. 79-80.
Prolog
SA fie preceput s-alte neamuri a Europei pretul
voroavei si dulceata graiurilor bine randuita, adeci
ritorica si poesia, cum au infalesu-o elinii $i romani,
ol cafi erdi slaviti sa ar ivi dintre varvari, sau doara din
cei ce si numea salbateci, pe cari oameni luminati,
lipsind, intru neamul lor si pe vremile cand au trait, un
Omér §-un Virghil, vecinica i-au acoperit nepomenire.
$-unde era Ector, cel a Troii nalta sprijana, si Ahil, taria
sizidul grecilor, de nu s ar fi nascut céntaretul Omer?
Deci nu pentru ci numai Ellada si Roma au putut
naste oameni inalti si viteji luminati, ne miram cetind
vVietile slvitilor eroi elinesti si romani, ci mai vartos pen-
tru ca Ellada si Roma au crescut oameni intru podoaba
si maestria voroavei deplin sivarsiti, cari cu suptiri-
mea si gingisia condeiului sau, au stiut intr-atata frum-
sia pe eroii si, cat noi astezi, necunoscand pe alfii
asemene, ne uimim de mare-sufletia, nalti-cugetarea,
barbatia s-alte vartuti a lor, si doar nu ludm sama ci
mai mare partea intru aceasta este a scriptoriului.
Luand firul istorii neamului nostra romanesc, de
And si au agezat in Dacia, cati gi mai cai barbati, cuot felul de vartuti stralucitori, am cunoaste doar acum,
‘deaci i ar fi alla intre romani. din vreme in vreme,
Ibirbot care si fie scris viata lorsicu miestru conden
mpodobindu-e fate yi indlhindu-i dupa vrednicie ok
life trimisstranepoyior vitor. Lalipsa undr ca acegt
‘auton, acum pre toate ace persoun ate din ck
Fantele veacuri,ceafauiticiuni i-au acoperit. Putine
azeamirimilor, cu care viefuind strilucea au potut
stribate la noi.
‘Stunde aflim la storie un erde asemene lui Stefan,
Principal Moldavii, sau unui Mihaiu, domnulin
Ugrovlahi, ardra mu lipsea numai un Omer ea oie
Aniltaji preste toi eroii, Ravirsindu-si intru ming
este scinte din focul ceresc a muselor, bucuros ay f
‘intat doara pre vreun eroe dintru cei mai sus num
fnsibigind de sami ci un feliu de poesiede-aceste ce
‘ichiami epiceasci, pofeste un poet deplin gio limba
Binelucrata,nesocotingi dar ar isa cnt fapteeroicest,
tal virtos cand nice eu ma incredingiz in putere, ar
‘eajungerealimbii cu totul ma desman,
Gx toate acest, rip find cu nespusi pofa dea
‘cinta ceva, am izvodit aceasta poeticeasca aledtuire,
‘sual bine zicind jucdreaua, vrind a forma $- intro
duce un gust nou de poesie romneasci,apoi ica prin
acest feliu mai usoare inainte deprinderi si se invele
tineri cei de limba iubitori a cerca si cele mai radicate
‘imal ascunse desisuria Parnasului, unde icuiese mu:
selelui Omer sia lui Vieghil
Eu (spuind adevirul!) vrui si ma riper int-o zbu-
‘ad tocma a vrful muntelui acestui, unde e sfintarul
‘muselor ca si ma deprind intru armonia viersuluice-
#es¢ a lor; dar ce folos! Cazui si eu cu multi alti