You are on page 1of 5
PO) Tiganiada de Jon Budai-Deleanu' Tiganiada sau Tabara tiganilor Pocmation eroi cémico-satiricu alcatuit in doaudspra- zece clntece de Leonachi Dianéu Imbogititu cu multe insdmnari si ludri aminte critice, filosofice, istorice, flologice si gramatice, de catra ‘Mitru Perea ¢-alfii mai multi Jn aul 1800 * Potrivit a! Hoan Chandi Niculine! lacob, numele autentic Al autorului este loan - opine expusd in volumul loan Budai-De- {ean in marturt aniologice. £4. Napoca Stas, Chu)-Napoca, 2012, pp. 79-80. Prolog SA fie preceput s-alte neamuri a Europei pretul voroavei si dulceata graiurilor bine randuita, adeci ritorica si poesia, cum au infalesu-o elinii $i romani, ol cafi erdi slaviti sa ar ivi dintre varvari, sau doara din cei ce si numea salbateci, pe cari oameni luminati, lipsind, intru neamul lor si pe vremile cand au trait, un Omér §-un Virghil, vecinica i-au acoperit nepomenire. $-unde era Ector, cel a Troii nalta sprijana, si Ahil, taria sizidul grecilor, de nu s ar fi nascut céntaretul Omer? Deci nu pentru ci numai Ellada si Roma au putut naste oameni inalti si viteji luminati, ne miram cetind vVietile slvitilor eroi elinesti si romani, ci mai vartos pen- tru ca Ellada si Roma au crescut oameni intru podoaba si maestria voroavei deplin sivarsiti, cari cu suptiri- mea si gingisia condeiului sau, au stiut intr-atata frum- sia pe eroii si, cat noi astezi, necunoscand pe alfii asemene, ne uimim de mare-sufletia, nalti-cugetarea, barbatia s-alte vartuti a lor, si doar nu ludm sama ci mai mare partea intru aceasta este a scriptoriului. Luand firul istorii neamului nostra romanesc, de And si au agezat in Dacia, cati gi mai cai barbati, cu ot felul de vartuti stralucitori, am cunoaste doar acum, ‘deaci i ar fi alla intre romani. din vreme in vreme, Ibirbot care si fie scris viata lorsicu miestru conden mpodobindu-e fate yi indlhindu-i dupa vrednicie ok life trimisstranepoyior vitor. Lalipsa undr ca acegt ‘auton, acum pre toate ace persoun ate din ck Fantele veacuri,ceafauiticiuni i-au acoperit. Putine azeamirimilor, cu care viefuind strilucea au potut stribate la noi. ‘Stunde aflim la storie un erde asemene lui Stefan, Principal Moldavii, sau unui Mihaiu, domnulin Ugrovlahi, ardra mu lipsea numai un Omer ea oie Aniltaji preste toi eroii, Ravirsindu-si intru ming este scinte din focul ceresc a muselor, bucuros ay f ‘intat doara pre vreun eroe dintru cei mai sus num fnsibigind de sami ci un feliu de poesiede-aceste ce ‘ichiami epiceasci, pofeste un poet deplin gio limba Binelucrata,nesocotingi dar ar isa cnt fapteeroicest, tal virtos cand nice eu ma incredingiz in putere, ar ‘eajungerealimbii cu totul ma desman, Gx toate acest, rip find cu nespusi pofa dea ‘cinta ceva, am izvodit aceasta poeticeasca aledtuire, ‘sual bine zicind jucdreaua, vrind a forma $- intro duce un gust nou de poesie romneasci,apoi ica prin acest feliu mai usoare inainte deprinderi si se invele tineri cei de limba iubitori a cerca si cele mai radicate ‘imal ascunse desisuria Parnasului, unde icuiese mu: selelui Omer sia lui Vieghil Eu (spuind adevirul!) vrui si ma riper int-o zbu- ‘ad tocma a vrful muntelui acestui, unde e sfintarul ‘muselor ca si ma deprind intru armonia viersuluice- #es¢ a lor; dar ce folos! Cazui si eu cu multi alti

You might also like