Ww Universitatea es: Stefan cel Mare USD Suceava Facultatea de Istorie si Geografie Departamentul invatamant la Distanta si Educatie Continua Specializarile: Geografie Geografia Turismului Lector univ. dr. Dumitru MIHAILA METEOROLOGIE $l CLIMATOLOGIE = note de curs pentru invaggimantul la distanya ~ SUCEAVA, 2008Capitotul 1 Nofiuni generale Capitotul 1. Atmosfera (erested Capitolul 10, Radiagia solar terested si atmosferies Capitotul TV. ‘Temperatura nerului Capitotul V. Presiunea aerului si vinta! Capitolul VI. Precipita- flile atmosferice Cuprin METEOROLOGIE Object si detinitia metcorologiet Ramurile meteorelogi Obicetivele metearatogiei ‘Metouete gi mijloaele de wercetare in meteorologie, Originea atmostere. Limitle aimosiere Forma si masa atmosiere. Densitatea aerului si leile fendamentae ale gaze: Compotia chimied a aimosterei terestre, Avot si oxigenul almosferic Dioxidul de carbon. i Ozonut. : Vaporii de apa din atonoster, ‘Suspensiile din atmosfera Hroposters Stratostera Mezostera “Termostera ($i ionasteva) Exostera Magnotosters Geneza Soareli {ncerioral Soarelu Atmosfera solar i Comipovitia spectral a radiate’ solare. Flusurile de energie radianta ce stabat atmostera Absorbtia gi rolul ei asupra radial slave, Difiuzia si reflexia- roll lor asupra radiated solar. Radiatiasolara directa. Constanta solar, Regimul diuen gi anual al radiagil solare direct. DistibusiaCeritoriala a intenstiitradiaiet solae direct Radiatia dit. i Radiaia total Radiafia reflect i cea absorbitd, Albedo-tl Radiatia teres, Radiatia atmosferica Racin efeciva 7 Bilan radiatv al Parsi teva caracterstci ale astrulul solar calzre gi eire ale aerull Regimul diuen al temperaturit aera Regimul anual al (emperaturit werula Distibuia temperaturiiaerului pe verticald in umosFera Inversiunile termice, Varialia presiunié atmosferice eu faaltimea, Gradientul bari verteal si weapta baied Variaile periodic diurme ale presiuni atmosterie. Variaile periodive anuale ale presi atmosterie, Vaviatile neperiodice ale presiunié acral Variatia presiuni aerulul pe orizantal antl. Porfele ee actioneazd asupea vaintul CCirculata aerului im diferte forme bari gi veemea pe care 0 genereura, Flementele coracteristice vintului Geacea precipitailor atmosterice Casifiearea precipitailor dup gene Clasticarea precipitailor ~ dupa starea de agregare, 2Regina anual al precipitagilor Regimul diurn gi epartigia teriveriala a precipitailor Masele de aer Forimarea mascior de et CClasiticarea maselor de aer conform eriteriul geogratic Fronturile atmosferie, : . Formate si destramarca tronturior simostorie. rontrile ealde Fronturite veei de ordinul I ide ordiaut I Fronturile acluse sau mixte(oclus neutru, gels eatd actus rece) Cictonii— earacteristci de baz. Goneza ciclonilor Chas ‘Tieieota rea ciclonilor. ic ciclonilor mobili deasupra Europe clon cu deplasare retogeada, Anticielonit~ Caracterstci generale Clasiticarea antcielonior, Traiecloiile anticieloniler mobili deasypra Lurope. Capitolut VIN. Probleme de bozi ale climatologiei. Notiunea de climat, Elementele si faetoril climatic: Capitolul IX. Factor Capitolul X. Factor fizieo - eeografie ‘Capitolul XI. Factorié antropict Capitolol Xt. Factorié dinami Capitolul XII, Climatele Verret CLIMATOLOGIE Probleme de baz ale climatologiei. Nojunea de climat. Elementele si factori elimatici ci atologia gi remurile sale Factor roditiv Repartitin sumnelor medi anual ale radiafci globale (tal), Influcnja useatului sia mri asupra elimatului Influenta veaetati’ asupra climei Tofluenga relieFulu}asupra climatetai Rolul climatic al stratului de zipads gi gheat, Factor antopici Repartta presiunitatmosferice tn lunileianuae si iule Cireulatia general. a atmosferci in topostera inferioara Cireulaia general a atmosferei in tropostera superioae, Gireulatia musenicd 7 Brizele marine. Vantuile de munte ~ vale, Viinwile neperiodice eal Vanturite neperiodice ree Rolul climatic al curentior oceanic CClimatulintertrupical pesmanent umed (eensterial, ‘Climatul subieopicel eu veri uscate(climacul mediteranean) Climatal temperat de tranzific Climatut polar gi elimatul polar exeesiv Studiul climatic, Metodologia gi etapele de renlizare Bibliogratieselectiva 3 8 8hCAPITOLUL I. NOTIUNI GENERALE LA, Obiectul si definigia meteorologiei Meteovologia este 0 componenid a srinelor geografice, studi almostera terest, ata sub raportul apaviiel §eve- lor si steueturi, al surselor energetice ce declanseaza i intrelin fenomenelor si proceselor fizice din eadeul scopul cunoasteri legitiiler ce le determina apart si evolui, iterrelayite si intersinuctaa lor. la nivel planetar onexiune cosmic, ‘Toate acestea servese in final la earacterizarea vremli sla prevederen «i Climatotogia se ocupt de vara te medi ale elementclor meteorotogice pe spat Limp fn legitur directa cu factor climatogeneticl generator de climate, Denunizea de meteorologie provine de la dows cuvinte de origine reach: metearon -eare inscannna orice nomen care are loc in ace gi, Jogos cate inscamna glint, cunoastere, Aetworolagia incepe sd se afte ca tina distinct abia in a dovs jumatate 4 secolulw al XIX-Iea adatd eu perfeotl= ‘onarea tebniei instrumental gi acumularea datclor meteorologice Furnizate de reteaua de saji metcorologice, Principalele fenomene si procese fice care ve desfasoard x atmosferd, va osctalile de temperaturd si uniditate, rile de fazt ale apei. geneza precipitatillor. misearile serului ete, sunt de naturttermodinamica si a ea Sus primer de energie radian Solara transforma’ in ealdura fanivelul suprafete’ terest, suit $i «supnalaya activi nice cimasfer yi suprufoga feresird se produce un schimb permanent de caldurd gi umiditate generat de energia radi- Anta solara. Acest schimb depinde de factorii geagrafiel, respectiv ce natura supeafeel tevestre (teiet, vegetaie, sol. bazine acvatiee,latitudine, curenti aceanici et.) Astle inte mereorologie — stint de esent’ fzicd si geografte se stabilese reli reciproe necesare, Procesele i feromenele principale sunt insoite dle obicei de fenomene opce, acustice si eletrice, este desi Ficcventé ridieatd, constituie un grup de fenomene utmosferice de imporian( secunda Totaltatea fenomenelor si 2 praceselor atmosferice, ce eatacterizeaza starea ‘ment si loc, constituie vremect ‘Suecesiumea tn timp a diferitelor stiri fice ale atmosferei in continud migcate,reprezints mersul sau evolutia vrei Vremea se cavacterizeacd prin wotalitatea determindrilor canitative si cattaive ale diferitelor insusii, fenomene si procese fizie din atmostera numite elemente meteoralogice (raditia solard,terestra si stmosFerieS, temperatura aerul si $0 Iului, umiditatea atmostories, nebulozitates, precipitatille, presiunea atmosferic, vant ete) cate formenz’ obiectul observer filor meteorologice. Acestora Ii se alavgh: manifetari si insusirifizice secundare ale elementefor meteorologiee. caraceristice dliverselorstri ale vrei, generate de prezenfa apelin atmasteri in suspeasie, eidere sau depusi pe suprafafa terest, feno- ‘mene optice. electige, acustice care poarta namele de levomene meteoralogice. Prineipala cutegorie de fenomene (numite si meteor) 0 constituie hidromereari produsi de prezen|a ape tn atmasterd, suspensie, cfdere sau depush pe suprataga terest. Se adanga foromereorit (produsi de prezenta lutinii, electrometeorit {(produsi de electrivitatca atmostericd) gi alte fenomene ce nu se incadteazi categoriitor men\ionate, prinwe care se mime 53 Titometcorii Atiei a nse gi pe intervale m “44 almnosfovel thirsun anumit min= 1.2, Ramurile meteorologiei Studierea tot mai aprofundata a unui oumée eresednd de probleme si specializarea metodologie! de ceroctare @ Fleut posiba delinitarea in cadrul meteoralogiei a mai multordiseipline si anume: 1 Meteoralogia generala — analizeaza parametifizic ai atmosterei la inlimea de 2m deasupea solu 2 Vicrometeorologia— swudiaza parameti zit a atmosferei ine suprataia solu gi nivelul de 2 m, 3. detinometria ~ studiazi radiagia solar, terest gi atmosfericd, precum si problemele bilan radiati calorie, al almosterc, supratee’ terest gi al Tere 4. Metearofogia dinamica se ocupi cu studi! teoretic al migeieilor aerului atmosteric gi al ransformailor nergtie legate de acesten 5. Meteorlogia sinopticd sow sina .prevederit wewii cercetcwa wacroprocesele stwosferice (genera st evolu ciconilor si anicctonor. a maser de ara fronturloratmosfense) in seopul prevedet impala acest seop so inlocmese hile snonice represent carcogatice complexe ale stiri fie almost pe intnse spa 6. derolagia Sa fica atmosfere ere cerceenzafenomenele si proceselestmsterice pt inatime 7. ronan ste’ consisting comportarea atiostersisupcrioar,proocsce fiicoxhimice generate de ‘sivtata solar in termeosfrd nostra, exoted gi magnctoster 8. Inframeteorologia swxliar’ pavametit la cirea LOOK dustiate,eaterit de mind, tunelur ete.) 9. Fisica aimosferei grapeaa discipline speciale ale meteorologiei, precum electicitates, open si aeustica al- mosterelrin aplicarea in practica a tevuhatelor eercetirilor meteorologice in ultima timp sau conturat mai multe ramurt de meteorologie aplicati, c& = Moteoralogia agricold sw .agromerearologia” cave studiazi infuenta vremit asupra eresterii si deavoltivi plantclor si animaletor : Meteorologia silvied care cercetenz’ influenta procesclo si fenomenclor atmosferice asupra ereseti gi dev volta vepetatie forestier. ‘i Meteorologia ceronauticd $i meteorologia marini ce suudia7s procesele si fenomenele aumosfetice ec influx eleazi transportal aerian 51 maritim, in seapul asigurieii meleorolagice a zhorului aeronavelor si navigutiei diverselor catego~ ride nave, - Moteoralogia medicald say, bionsteorologia” care vereetea7s influent favorabila sa nefesorabilaa veer supra organismal unvan, _ 1 dervoltat si alte ramuri speciale ale meteorologie! aplicaterefeitoare la intuenta clementelor si teno- rwenelar meteorologiee in urbanisticd si sistematizarea teritoriului, i stabilinea amplasamentelor industiale eu potential de poluse, influenia factorilor meteorviogici in emisia, dispersia sau slagnarea noxelor atmosterice. asupr setivitali balneoct natice sa a tarsal Climatotogia este o alt ramurt importancd a meteorologietinzdnd etre nivelul sting din care sea desprins En studies gene=a climatelor prin procese climatogenetice gi sub aetiunen fictorilor geogratvi, clasified si deserieclimatele $1 Stabileste repariia lor geografica. Este 0 disciplina fiico-geografied, deoarece obiectul sf, climtal, este un component al niedialui fizieo-gcografie, Baa stutvinl climatalogie © constituie cuoostincle de meteorologic folosind datcle de observa nicLeorologied clectvate la indlimea adapostului meteorologie (2 m), unde in!luenga suprafeteiteresie este mai uniforms, 1.3.Obiectivele meteorologiei ‘Veemea si implicit elimatal in Tuenjeuzi intreaga evolutie a societitit umane, exemplele find nomeroase, De-a lungul istorici, migra, zboaie,aliane, perioade de foamete sau de prosperitate, rata moralitii si politicile demografice, dezvolis~ rea si decderea unor civlizail, a fost influentate side evolutia veemii si moxificarile climatice. De aeeea, metearologia si elimatologia sunt de cea mai mare important practics, modifiedvile celortae tnvelisurh acogratice find mai lente, uneoristiet locale, evoluia Tor flind reaultatul schimbatitor de vreme si climat, fortele inteme acti ‘ondnd de regulé rai lent gi mai constant. Datele rezultate din obscrvayile meteorologice sunt folsite de serviciile de prevedere a impli, in scopul elabordrit prognozelor meteorologice, averizari asupra apariiel si evoluje’ fenomenclor metcorologice periculoase, inform factori- lor de secizie administrativi local gi central, a institufilor gi tntreprinderlor, asiguriei protect meteotologice a navigapiet actiene, maritime, a weasporturilor rutiete si feroviare, dar gia schimbului internagional de mesaje meteorologice “Meteorologia contemporan are in principal dowd oblectve de ore practic: 1. elaborarea si perfectianarea nietodelor de previziune a wen, 2 imztodetor de fluent activa asupra sven, 1,” Pentea aceasta an Tost, sunt pe cale, sau (rebuiese descopeite lege obiective care dtijeazl desfigurarca pro cxselor gi fenomenclor atmosferice, pentru a se putea trece la progno lor 2. in altimul timp, ew ajntorul miloacelor thnice modeme, s-2 teeut la @ interventie activa in destiguratea tunor procese atmosterice, eu ar Fi actiunile de activare a proveselor de dezvoltare a preeipitaitor atmosferiee, de disipare & catia norilor ov grinding, de combatere sau de atenuare a inghetulul radiativ nocturn, de contro! al fenomenelor de uscicinne si sceetd ete tele gi informatile metcorologice sunt din ce in ec mai mult folosite th hidroteiea si hidroumeliorai, in con siructi, amenajarea teritariulai si organizarea spayiul, in agricultued, transporter, balneoctimatologie, turism, in efecwarea oorutior aeiene gi extratereste, 1.4, Metodele si mijloacele de cereetar meteorologie (si climatologie) ‘Atat meteorologia cét si elimatologia sun stije geoficice cu deosebire & prima este mai apropiats de fied (Find de ‘apt fivica atmostere'). iar a coun de geogratie (Fiind de fapt geogratia climei). Ca urmare prineipalele lor metode ce cercetare sun cele ale stinfelor geofzce. Printre aceste eolul eel mai important fl joxcd observatia, metoda care permite obfinerea de intormaitindispensabile privitoare Ia desfasurarea procesclor si fenomenelor almosferive in conde lor veale aceasta se poate realize vizual, sau prin intermedia! insteumentelor meteorologice, deci iasirumenta/ ‘Observer. vena permite aprecievea cata a unor elemente $i fenomene atmosferiee asvpia cirora nu se pot face {ned determina instrumentale, Asti, vizual se poste aprecia nebulozitatea, fell norlor, camitatea norilor, prezenta unor pro ese hidrometcarologice (rous, pole, eeafa et.) si optic.Observatia instrumena este folositt in cazul rajoritti eovirsitoare a msurtorilor ee se efeetueazat I salle meteorologice. La rindul ei observaia in strumentald se evalizeazi eu insirumente cu citre direc- ‘4 (rmomettul ~ fig. 1, pluviometru, barometl, hie arometrul, anemametral ete.) sau prin intermediul apa: raielorinvegistratoare — tig. 2 Acestea din urma pot fi si inegisiraroare obigmute (utilizate In stile metcorologice, incadrate cu personal tchnie) si inregistraioare cu fransmirere auomard la distanga (uilizate la state meteorologice automate care funetioncaza in vegiuni grew accesible. Deavoltarea putericd a tchniefi in ultimele decenti, a af pus hi indemtina meteorolagiei gi elimatologied © serie cori nanee—intreupi de mijloace moderne de imvesigayie. Printee Fig. !Complexul psihrometric Fig. 2."Tesnidhigrobarografid’—acestea amintinw sitermometrele de extreme Statia aeroportuar’ Saleea = Radiosonda - permite reeepsionarea de la sol AValorilor meteorologice de Ia inalyinsi ce pot depasi 30km. - Rarlarul meteorologie - permite electuatea ob- servatillor in orice conditii de timp, in orice moment al ei gi al anului pe o raza de 200-300krm ~ fig. 3. ,depise lind gi localizind frontuile aumosferiee, sabilind dive (ia, vieza de deplasare si tendinta de evolutie a acestora doscopera zonele eu precipita si eele ew perturbagi ate mosferiee, face posibila cctcetarea microfizica a narlor si precipiitilor, precum si semnalarea altor Fenomenc ate mosfesice + Lidarul (laserul) - poste miisura direct saw in- tlrect concentratia in aernsoli,inalyines bazei norilor si compozijia acestora si a cefil, emperatura nesului, pre: zenfa diferitelor gaze: oxigen, hidrogen, dioxid de carton ee. variatia ucestora in timp si spa, precum si depista- rea de la distanfa a perturbatilor atmosferiee, a divectici gi vitezei vant ~ Spectroscopul - ou care se ac observatit as rea sistemulut pra aurorelor polare ga altorfenomene care dau indicaié supereclular care a generat precipitaile de a Arbore asupra eompozitie aerului si strid atmosferel a inalini dln seara de 30 iuaie 2005 math - Avionul ca mijloc de cercetare este Falosit in sondajele meteorologice gi are avaniajul 8 observatile instrumentale pot fi completate cu cele vizuale. Fste un adevaratlabo- ator zburator care ured la 15-20km. recordul de intltime depesind 100k, Racheta meteorologicd se wilizeaza pentru cercetarea atmosferei superioare, aparatura sensibila transmitind Ia sal prin radio valrite parametrlor masurat, valor’ eare pot fi recuperate si dupa parasutarca pe sol a ogivei rachete. + Stl meteorotogici.evoluéed in jurul Paoxéntlui oferd posibiliatea studierisatmosferei din spajial extaterestru, peo duraidindelongat,o supratataextinsé gt mu doar pe vertica- 4 unui singurpuno. Satelit meteoroogied transmit spre Panint fotografi ce fumizeaza observatit direste asupra nebulozititii— fig. 4., a deptasrii muasetor de ae si fomturtoratmosferice, permit depis- tarea, localizarea si urmertea cietonilor topical, extinderen ~zonelor cu strat de 2épada sia ator fenomene meteorologice ete Toate aceste progrese tcinice au permis cercetarea sistemotia, din wighiurt diferite sla scara globalé a armasferei feresive,atrigind dupa ele necesiteta colaborii intemaonale jn cadcul_unor programe permanente eum sunt VIMM. si : G.A.R.P.(Veghea Meicorotogicd Mendia / Program intecoa- Fig 4, Mase noroase densupra Rominie!surprinse de iota de eereetri asupra atmosterciglobale) Observatei i s-a adaugat in timpurile mi recente si netod experinentulul. care cercetewzs procesele gi fenomenele 6 imaginile sateliare‘meicorologice in condi de luborator, ereate si ditijate conform scopului urmasit, Metod previnté avant unc revalvari mai rapide a problemelor, dar are desavantaful ce decurge din reducerca fa Sear& a procesclor $i feaomenclor eercetate a ul tim vreme s-a trccut la experimen! In natura si ebiar la aplicarea in seopi practice a recultatelor cercetirtiexperimentale Pentru stimularea artificial a precipitagilor atmosferice, producerea si disiparea cetii sia grindinil cu ajotorulvachetei anti _arindind, atenuarea inghe|urilor radiative noctuene ete. ‘Volumul mare de date acumulat in urma observatilor efeetuate de state gi observatearsle metearologiee de la nivel alobal este prefucror eu ajutarul mijloacelor electronice de caleut dup metoda statistic = matemaicd, Pe misura dezvoltvi lor, mereorolagia $4 climatologia si-au diversificat 3) addacl legaturile eu ficica (in special ex Imeeanica Muidelor, ermodinamica, electrcitaes, electronica, oplica cte.) marematica, china si astronamia, ale ciror deseo Perini av permis o mai bund infelegere a procesetor si fenomenctor aumosferice, dar si cu stinfele Paméntului cum w fl: geola- sia, geomorfologla, hidrologia, xeoboranica, pedologia si altele CAPITOLUL IT ATMOSFERA TERESTRA ‘Atmosfera este inveligul gazos (de uer) ec inconjoara globul trestu, find aleacuith dinu-un amesiee mecanie de gaze. ‘are confine in suspensie cant] Variabile de parvicule lichide (apa) $i-salie (impurtai) de origine terest gi cosmict 1.1, Originea, limitele si forma atmosfer; Atmosfera este proprie gi celortale planere din Sistem Solar, en eveeptia planetei Mercur unde nu se poate meine datorittemperaturilorridicate. Asus spagiul cosmic confine in proporti forte reduse atom gi molecule ale difeitelor gaze, precum si particule fine de materie casmicd si vapari de sp TL1.1.Originea atmosferei Exist mai matte ipoeze privind geneza atmasferet Atmostera terest este wn rest in as candescenid care a fos Pad fa init a fornari tu) Lari e, aceasta mast, q deriva’ din webuloasa intial din care sa format Soarele splaetle Sisemulu Soler Ph {ul si nu numa, sa format irepiat prin coalescenfa resturilorgnzoase ale nebuleas! in migcare, proces care a condus la concen trarea maerici. in cdinpulgravitpional electromagnetic al plete in ferme sat prods 0 Goncentrare a mulereigacoase ramese.reaitnd siesta terest Aceastipoteri aerediteaaPamdntul si atmostera seca find o concentra gravitational i elecinomegneed tunel pitidin gacele cosmice din nebuloasa inital, proces inceputacvis 4.6 niliaede de an. Atmostera af tebuit sie forma din aceleag ge din cae sa format yi planeta aid din hidrogen,helin, carbon gi comput lor: metan gi amonae. Se sli 8 hid ogenuts1 eli sunt prezente numai a initasuperoard a atmosferei terestre acta. Probable tn forma sa init gazoasi,frla gravitational a Pémdntulul era foarte mics, eca cea permis hidragenuit gi helilu, eae sunt element uyoure, i se Indepirteze de centrulsiu, iar alte gaze au fost chisr aranate in spafil cosmic, Acca stale este ssemndtoure cu cea a Luni, care avin forjagravitaionald mcd, in urna midi de rote a arunet in costs ata eral et stapa, acest neputndusse fine jurul sa, Si celelatte gaze ale atmosleei de Tnceput, se regisese in compoziiaalmosterei terest aewale. Metanul, amoniacul si carbon! éetin la final lor proport foarte reduse, fast azote, element a era orgine este greu de explea ne gazele at mostere initial, este prezent in atmostera in proportia cea mai mare dinte gavete asta {78.08 %). Ale ipoteze consider ef gazele ce intr fn component actual a atmosfere nu sunt rameitediecte oe efor care cleat planeta noasted in perioada intial a evoliet sale, Mai cuténd ee ever 0 .atmoxfer secndand,rezulath In uma eruphitr vulcanice, emanatilor Evoarelor terme, descompunerilar chimice ce ay clinsnat gazele captive di interiotul liesbinte a plete, rezultind vepori de apa (85%) ios de carbon (10%) i azo Amosiera sa rcit teptt, paporiéde apd s-an eondensa au format ori, en eae av e82ut precipita tn waa eh ro a st najtereinveligul igh al Tere - hidhosfer, Aparind upa, cant importante de doxid de carbon s-au dizolvatin apa occaneor, aro al parte a fost xa Hho cileearbonatice (cleat). Pe nisura condensari vaporilor de ap attri CO: fn roi gi dizlv8ri in apa cecanelor,almosfenes-a inbogtt in ‘cof, evening din ee ince mai card, mai luminoass ‘Oxigenu al doe component al aerluiatmosfrc, a apna prin disocierea moleculelor de api hidrogen si oxigen tora Masuli cadiailor solare, lt mai puteric in perioada de tineree a Seal, Sub inluenfa radiator electeomagne- {ice ftodisocietea a continua, hidrogenu/ find mai ugor pierriudu-s, oxigen acumulindiese. Frimarea ovigomu dus la “apa formeor primitive de vid a1 apa adapostlrazelor ultraviolet uegatware. Prin Totoionizate o parte a exigent fir aer (flat in canta din ce in ve mai mari datovtdinceperi procesulu de Fotosimte) a tansforsa non (Oh eee ce dus fa dezvoltarea s evolufia lumii vil i pe useat. Procescle de ftosineza, de respiratie si desconpmnere chinied sa intensities, asl net eu contibuta vegetal ined din cambrian (= 380 mit. ani fa urms) a ineeput s8 apart 0 aumasfendsecundard care replat a evolt spre cea de ast cae, la rnc, se aa pln proces de evalie 7Pentru oviginea pet din atmosford exists de asemenca mai multe jpoteze. Unu dintre acestea presupune cf apa provi ‘nein meteor. La intrarea tn atmosferd datorith eresterié temperaturii generat de fecare, gala meteoritilor sa transformat Tn apd, si apoi in vapor, care au eoborit tn staturile inferioare gi au inrat in circuitul pel, Sondajele spatiale care au studiat, compozitia cometelor, a cepistat mari cantititi de gheata, in care apa are stractura identicd cu cea de pe Terra. O alta ipote=a consider’ ck apa atmasferici provine din vaporit de apt emis de degaceificarea magnmelor,existind si Ipoteza ovigint mixte a apel din almosferd, din myeteoriti si degazeiticarea magniclor 2. itele atmosferei La linia iyferioara amostera se intrepatrunde eb eslelalte invelisuri ale global cu lilostera, pedosters, hidrosfera. biosfora. in ‘eucat acrul piirunde tn patarile $i porit roeilor, a solului in apa. in si prinie organismele vi, Limita inferioara a atmnosfere este fm aceep= ‘iune mai general suprafaya activa er planete fig. 5. Limite superioar este mult mai preu de stabilit, ea find mai Aegraa un stra ee srarcifie ctr spaytul interplanetar Se considera ca limita superionrd a atmosferei, limita pan ka cave se manifest: procesele si fenomenele specifice amestecului de gaze. Un astfel de fenomen sunt aurorele polare care se formeaz in unma ioniza ri acrului varefiat al termosfere, prin bombardarea molecaletor acestu- ia de cate corpusculii elec trizayi, de mare energie, emisi de Soare Limit superioara a acest fenomen este siuata Ia civea 1200-1 800k. Iugitinea de 2500-3000km este consideratd potrivit unui alt caiteriu limita supcrioara a atmosferei, deoarece la acest nivel densi 10a aerului se apropie de cea din spasial interplanetar care este asemeni vidi prefect fg, 6, De exempl, dav la supralala terest distanfa dintre ionié sau rmoleculele de gaz este de 107m, la 500km in exoster distanta intre dow’, molecule este de 10000. ‘Moleculele, atom gi ionii gazelor din stvawrile perferice ale sumosferei (in special ai hidrogenului sai hetiului, ating viteza eriticd de Zhor's, vitezs ln eare particnlele seapi din elimpul de atratie al Pi rmdnuului, prdsese atmosfra gi intel in spatiulinterplanetar. Aceast di- sipare, se produce la gliudinea cle 2500-300GK, numit nivel de disipaile si este foarte slabi intrucat picrderile de mast sufevte de atmosfer acest fel sunt nensenmate, find compensate de gazele provenite din eruptile vuleanice, cele emanate de eémpurile yuvifere sau ale izvoarelor termale, precum si prin contibatia vegetal Rezult cf atmosfera este aleauita din paturi de acr concentric, Tip, 6. Nivel de dis 1 cfror consistent desereste odath cx altitudinea, cauza concentrari aera 0 parte specialistilor dept limita superiont [yi la supealaja Parmdavului constituind-o lorta gravitaional ‘8 atmosterei Teorette, invita supevione a atmosterei ar fi acolo wide forta onoe vilationald si-cea cemriiugd se echilibreazd — (ig. 7. Potivitcerce- Tatorului ce M, Smutuchovschi a cirul atiematie am reprodus-o ante rior, linsita superioatl a atmosfevet se situeaza la indltimea de 42000801 deasupra Ecuatoralut § 28000km deasnpra zonelor polave upd ecieriul —acyiunit mognetismulud fresirn, Tita so- perioard a atmosfere’ trestre poate Fi usa pind In 64000km — Bg. 8 Fig. 7. Limita supetioara a atmosferei siabiltd la nivelul de egalizave a forgelo sranitafional’ gi eentifag Fig. 8. Limita superioard a aumosferet povrivit eritcriului magnetism terestru 11.1.3. Forma atmosfereiPartcipind fa migssrile Panmantulu, atmostere webu sab, cel putin teoreti, forma. unutelipsotd de rosie. Aces lipsoid webuie de asemenea, sd ffe mat aplauizer in reyiuale palare st mui bombat iy cele ecnatorioe decd eipsokdl teres tw, deoarece forja centrifuga din ce in ee mai redusi de Ia Eeuator la poli acfioneazd mai puternic anupra atmosferet, decat supra ltosferei din eauea densité mua rede a primulud inves si pent eX, exeesul de citdurd yi uneseatd din camosfera ‘reginnilor ceuatoriale genereacitin permaneni intense migcaride convecte ascendent Form ellpsoidald a aimosferstinferigare a tos itita de eisuritorile direct efectuate de Teisserene de Hort asue pra Himiteisuperioare a roposterei mai inal Ia Ecuator (16-{8km), mai joa fn regiunile tempcrate(10-12km) 51 polate (= Skin) ~ fig. 9, Sondajele werologice efeeuate ulterior, confiema conchae lui Bort. Elipsoidl de rottic mu are ins o forma fa, sufetind neincetat modifiati daorate incdlzirilor yi civlor diferetiae ale aeruui, care pot Gi periadice (anual $i di ne) sau neperiaice, gi modifiedsi mii semnifcaive datorate crvacied Luni i Soavelui, cunaseute sub numele de mree ci mosferice Fig. 9, Forma clipsoidald a wopastered Fig. 10. Forma de part atmosferci superioure In straturile superioare, atmosfera nu mai are formes de elipsoid, ci de pard ~ fig, 10. in 1960 vercetatoral rus FG. ‘Fusenkov a formulatteoria dups care almosfera terese@ ar avea forma do pa sau de comme, ov parte tutta orienath in permanent care Soare gi eu .coadaalungit in directa opust acestia, Aceastl deformate mu sz davoveazd migcari ce revo Jae & Pandata prin spativl cosmic, ci vénwule solar Straturle superioare nu se mai supun decd in mica masur forte de gravitate yi nw se mai rotese odaté cu Pann Corcetdite alteioare efeetate eu rachete si saeliti meteorologici au coufrmar teria lui V.G, Fusenkov, el pujin pent rmagnetosferd 11.2, Masa atmosferei NDupa calculele efectuate, masa reali a atmosterci Paimantului este de 5.147. 10". adic de un milion de ori mai mica ect masa plnetel eave ese de 3.8 x 10" tone. Pe vrdeaa masa atmosterci esos pe masora seri pesiuni 1 dens- ta acct. Astl fr nivel mari masa wok vera cb de ar este de 1.293Kg, da [2m inline este do 919, la 43g, inf 0hm de naa 4. Dre urmarc, 50% din ina atmostarei se gsete pn Sk inime. 75% pt ka Okan Za 20h si 99% prs a Soh 11.3, Densitatea aerului si legile fundamentale ale gazelor Parametil lzici principal ai aerului sunt: presinmea, temperatura, densa volun. Densitatea aetulu (p ), este raportal dintre masa aerulat (a) si volumul sau (¥). adic p= A/V (fem sou kg/m’ ) Densitates acrului depinde de: alii, presiunea ctmosferied, temperard si nmidiate. Densitutea aerului uscat, la presiune normals, la nivelul mail st temperatura de 0°C, este de 1,293kg/e’ Vaporii de apa au densitatea de 0,62 din densitatea acrului uscat . Densitatea aerului wned, este suma diate densitae tea acrul useat si deusitatea vaporitor de apa continu (Pox=Pane* Pap Le temperauur joase, densitatea uerulut umed diterd foarte putin de densitata acrulul uscat, dar la cresterea temp turltaceste diferente se accentueazA si acrul uned devine mai putin dens, mai usor, in connparafie ea aetul useat gh ini in convectierermied, fenomen care jusifica freeventele si intensele ploi convective din zone calde gi umede. Variayia densititi aerului in raport en abindinea. La suprofafa terest deasitatea weculuiprezinté 0 mare vatibil ‘ate Fegatd de schimbarile de presiune, temperaturd si continut in vaporti de apa Pe vertical se constath o deserestere a densi acrului deoarece odata cu altitucinea scade Forfa gravitational eare ccomprimd moleeulele aerului pe suprafajs terest. Asttel, fa nivelul marié un cu’ de aer von(ine aproximativ 25 miliarde de molecule, pe & cm confine numai 10 nilioane molecule. Rezulta agadar sedderea preshuni $i a donslayit eu erestere 9 ul la 600m Dnine, un alitudini. Sedideveadensité on este act de cccentuatd in altitudine, cum este scdderea de presiune, deoarece cresterea atitudinii merchew2d o seidere a femperaturit acral, evea ce contribuie lao erestere local a densi in Furopa, densitatea medie a acrului la suprafata teresa este de |,2S0Kg/n’. fa 3000 ~ 0,735k/n?, fa 1000 - 0.41 tkghn’, far fa 4000m ~ 0,004kg/°. Lar alitudinea de 300k, denstatea acral este de 100 miliarde de ori mei mic decét ta supra teres, respectiv 10a Sub influenta sehumbérior de presiune yi temperatura, aerul igh modifica volumul, sia urmare si densiatea find lun amestec-de gaze diterite se supune legilorfzice ale acestora gi anume: degea Boyle-Mariot, legea Gay ~ Lussac si ecuati~ ei Clapeyron - Mendeleev. Acest lai stabilesc latte dint vohnmm,renperatura sf presiea aera ws Legea Boyle - Mariote (a (ransformiii izotermse) stabilete cla o temperaturd constanth (7 = constant), presiunea lunué gaz varie2d invers proportions! ca volumal gazulu produsul dintre presiune si volum avénd valoare constant px coustant— fig. 11, Deoatece presiunea schimba nomai volunl gavuhii nu si nul de molecu una eB o evegtere de presiwne provoaci o eresere ce densitte, iar o seddere de presitne o reducere a denstdi,ietre evolu presiunii si desitate existind 0 relate de directa proportionate ~ fig 12 egroce ree [ane ey =F Ay re =z Tig 17 Reprozentarea sehematicd a relate’ sta bibite inure presiunea si vo- lout unui gaz la femperaturd constant Fig. 12, Relile ce se stabilese ttre presiune, votum si densitate tn condi de temperatura ceonsiant Legea Guy = Lussue (a transformdci izobare) stabileste depeadenta dintre volumul unui gaz si temperatura ind prosiunea se mente constant (P- constant) ~ fig, 13, Peni fecae cestere a feperatar eu un grad Celvns, toate gecele se dilatd cu 1/273,15 din volunad pe care it ocupa la temperatura de OC. Toate gazele se dilatt egal. Conform legit Gay-Laussae, nalumnl nnn ga sau al un aer nese cu vapor] este divect proportioned eu temperaura ahsotui, lar densi= satea imers proporfionald cu temperatura absoluta, produsel p x T-eonstant. Asadar, cresterea temperaturié se soldeazi eu 0 crestere a volumtului si 0 scidere a densitai, ine scdderea Cemperaturi cu o seddere a Volumului si ereslere a densitail, Con= form legit Gay-Tausstc, volnmul unui gaz sau al unui aer nesaturat cu vapori ese direct proportional eu temperatura absolucd, in densitatea invers proportional eu temperatura absolus, produsul p x T-constant. Agadar, cresterea femperaturii se sol~ deaza cua seddere a density, jr Sciderea temperaturit ew 0 crestere a acesteia~ fig, 14 stoma =a Din fied este cue ee oscul ed pentru aga muita stare @ gazuiyi, coreayia ine presiune, temperatura si densi {ate se exprima prin evuatia stiri gazelor suv ecuatia Clapeyron-Menielees: Pe pxRxT, in care: p ~ presiunes gaz tis p= denstatea gaz > ral Ti R= constanta uni« versal a gurelor(coeticient) = Constan ‘T= temperatera PRT = Convent absolut; (OK = 273.15°C) Fig. 13. Repmezentaren schematiea a slat slabiliteintee volun 4 tempe: Fig. 4 ratura unui gel presiune constants1.4, Compozifia chimica a atmosferei terestre Organizatia Meteorologica Mondial sas c& fn componene aerttul uscat de ka suprafja terest si pd tai meu dle 25km int un numa de 20 element: azot (Ns) +78,08%, 1 oxigen (02 }-20,95% 1B argon (As) - 0.93%: Fdioxid de carbon (CO2)-0,03%: neon (Ney hetin He} Ieripton (Ke), Inidrogen (112) enon (X zon (Os), radon (Reb: jod 2) smetan (Ci oxid de azot (NO); apa oxigenatl (HO); diosid de sul ($03): dliosid de azot (NO), oid de carbon (CO}: clorurd de sadin (NaC); amoniae (NH); Dect aeral pur, objinut prin filrarea carpurilor solide gi lichide, ‘aor ce fv naiunt mu exist, cantine pata guze principale: acon, axigern, || engonul si dastclul de carbon, gaze ce reprezint 99,997% din volumul aces- Inia, si foate celetale gaze insumate la un lee doar 0,003%% in volume. Principalele componente ale atmosferei Prin ponderea g nsusirile lor, acon! si axigenul ce ttalizewz le oy lait 99,087% din volumul si 98,670% din greutatea stmosferci, sunt gazele re | cole mai importante. = Azotul (N3) Gateiete tere] Fig. 15, Ponderea diferitilor constituents Este principalul component al stmesterci dejinnd 78,088%5 din ai aunosferet rerestre volun situ fig 15. Mu intesine vio, dar in amestec cu oxigenul fempereacd acti ‘nea oxidanid a acestvia, Ricand posibila dezvoltarea viel. Este ips de roxicivate, dar cresterea concentratci [ui in singele ‘uman sau animal provoned beri ce acot” care poate avea urmiri grave. Este wn important element nutritv pentru plante, cave la nivelal intregitplanete consuma anual circa 25 milioane tone sot, abtinu fe direct din aer, fie din eompustt azotului for- ati in atmosferd si adasi fo sol prin precipita. Acestora li se adauga cant importante administrate antropic sub forma ingrasamintelor chinsice azotease, Sintetizat din aerul atmosferic este intrebuinfat la fabricarea ingrighmintelor azotoase, a co~ lorantilor, medicamentelor, explozibililor ete. Proportia de azot din atmosferd rinvine fons? constantd, deoarece conswmul natural 1 antrople este compensa prin procese ele descanpunere a substanjelor organice si amoniacale care eliberea: Oxigenul (0) Deine 20,91976ctn volumal aera, fetine via pe Pane, ied iedispensbi peoesuli respira Onegen poate inloena sntata rin setdern concentrate hi in ae gi prin seerea prea atmosfrie,ee- tu nd dternat de seorea presian para la nivel alveotei pulmonate, altetarea schimial de gaze (Os 3 COs) sia ulprocesuli de oxigenare a singel, Penomencte care spar sunt fenemene de hipoxie sau anonie, gravitatea lor Hind dependent Ge atau de seidere a presiuni partial Seideri importante ate concentrajiei osigenului nu Te gisim devit in condlii exceptionale (eamcre exmetie nehise populate, prezenta in atmosferd a altor gaze in proportc insenmnati), Mici sedderi ale concentraliei Os fn almmosfera sunt tolera= 1 Pc nici o ulburare pant Ia. 18%. Sub aceasta concentratie a Os apar senme legate de efortul de eompensave a ipsei de oxi- gen (crejterea freevengei si amplitedinit respiratori, eresterea frecvenii cardiace, crestevea numirului de hematin si periferic). Diserete pant la concentrajia de 15%, aceste simptome devin tot mai evidente gi, pe masurd ce capac ppensare este depasitt apar tulburari de hipoxie - in special cerebral - $i de dezechilibeu acido-b2ic(alealorA), Sub $-10% vie fanueste posibild Fenomenele sunt simile in cazul sedderit presiunitstmosferice, care se produce Ia alttudine.Astiel sesdereapresi- lui pariale este usor compensata pins la 3000m, tntre 3000-6000m pot apare discrete tulbursti hipoxice, manifeste peste ‘60000, pentru ca peste $000m, moattea prin hipoxie si se instaleze rapid Sedderea coneeutratie} oxigenului apace - cura am menfionat doar in situatii deosebite. Sua ridicat in prezemt si pro= ‘blema consumarii rezervelor de oxigen ale pamantului ex urmare a dezechilibeului ercat prin consumul foarte mare produs de procesele de combustic necesare objinerii de energic si reducerea concomitenti a zonelor verzi si in special a Fonda faresti= r plantete eu cloroté find cei mai important produettori de oxigen, revultat in urma procesulni de asimilave elorotiliana, Un hat de pacture produce in 2ona temperata oxigenul necesar penttu cea, 10 persoane, considerind cio persoar cousuimt in imei 250g Oy/an, Pe de alté parte arderea complet a tkg de bonzina de fie automobile sau de ciire avioane consumd cea, 3.5ky oxigen. Perspecivele mu sunt totus ait de putin favorable, daca tinem seama de vezervele imense de oxigen, citrate Ia ‘ec, 2000 ky/n* preeum i de faptul ea prin caleule &-a demonstrat c& in cele mai nefavorabile vondiii ardereatuturorrezerve~ lor de combustibil fasil nu poate reduce concenttatia Os din atmosferd cu mai mult de 3% (de ln 21 % la 18%), Totusi conser- vvarea yi protejarea vegetafiel ~ indeosebi a pdurilar - reprevinta un fuetor important de pastrare a echilibeului oxigemulut in aimosters Cresterea concentratiei oxigenului nu provoact tulburdsi deedt in mésura in eare se asociar® eu presiune erescuta si in eare apar fenomene nervoase (convulsi) si pulmonare. Condit pentru apariia acest tulle sunt accidental. Origen! protejeaci via, prin faptal c& absoarbe o parte din radi jolete, cele cu lungime de unt mai mmitcd de 0,24, Este un component constant al aerulul pentru €3 plerderea ‘organice si eumbinarea chimed cu alte elemente este compensera prin produceveo sa in urna procesulu asimilatil eloofilie- ‘nea plantelor. Se presupune ca fa ficcare 3000 de ani plantetereinnoiese fn faregime oxigenul liber din atmoster prin fotosin= teri ile ul ‘nw procesul respiratiei, descompuneeii materi Jn ltinm vreme se constats totusi o usoarit diminuare a eantta de O> din aer datoriea exes. nunvirala de loc itori pe Glob, defisaui pidueilor si cansun Evemple = un automobil care pareurge 1000km consurvé oxigen neeesar unui ony ii 75 de situ ridicat in procesete industriale; ~ dat un om consuma zlnic in procesul respiratie cea. 6001 oxigen, un avion Boeing 707 consuma 33 tone de oxi- ‘gen lo singurd traversare a AUanticulni Dioxidut de carbon (CO;) Ponderea, rob 3 seginul sin Ate 0 propose de cite 802-0,05% ca volum din aera wcat fac un rol esenti- ‘ln vet planter. Pein torte el parade in citopasina celulcor cate aletuiese frunzee, unde are loc proce ftesint= 24, At ional de carbon se combine hidrogenlproveit din dsocera pei se formes iri de carbons substan {e orgnice ms complexe cum sunt cele proteee, Fotesintsa se destoar doo Jn decmrs de a2} 'n acral de densa terensioraceperite ew vegsatie concentra dioxidulu de carbon este ma ‘mare noaprea (asin iain de rsaitl Soares ma mic va (minimal naintenapuneti Soareh Dioxide carbon prezins io yar annald mat pronua in poster friar’ a epiniortempee rates evident prin deseresert ale propor! sale primavara si vara cind provcesl fotosinteze se insti $i rete sensible conn arma cn proces amin este considerbil nina Dioxide carbon. Diswibute satiald, Concentra dixidul de carbon din ser ave valor ni riicatedessupea ‘erenwvilor fra vegeta $i mul mai rede (propia de 002%) deasupratere-nrilor acoperite cu she i =f in general aeraf de deasupra cominentelorcontne mai mult CO deci eet de deenupra supraeeloroceanice, nc, pul Descompnerea substantlorarganice face caf aera in sof gioidul de carbons atinga concentra de 30-60 de prezenta lumini deparece useatulelimins gazul respectiv iar apa il absoarbe in cantitati dependente de temperatur 5 Cori mai mari deedt in atmoster, inlocuind uncor total uerul dine granulele de sol. 12Scaiderea prestunt! atmosferice tavorizeaza difuria dioxidului de earbon din sal si cresterea concentrate sate dea- supra solilu, Sizvaile sinoptice ew véint puternic si nurbulengs intense duc a scaderea concenteatici COs din statu de set inferior. Pe vertical concentrapia de CO; scate odatd cu alttuinea devenind neglijabild ta 20-30km, Cresterieonsiderabile ale eaniati de dioxid de carbum din almostera au lo fn ampul erupiidor vuleanice si incendiltr Dixidul de carbon gasit in atmosters in propore de 0.03% nu produce tulburiri manifeste dec in situal iedicata trecerea guzulu’ din singele venos in alveola pulmensra si climinarea lui prin aera expirat, De fap fenomene- le tosice apar in momentul in care presiunes pantiata a COs din aer ereste att de mult neat Hmpiedied efnninarea acestui cabot. Initial apare 0 etestere a COs din singe (hipercapnie) mai putin datorit pitrunderi Tui din aerul exterior, et datorta ‘utointoxicinii organismului. Pe mvisurt ce ereste concentajia fn actul atmosterie,intervine si solubiizarea li in plasma san- ina datorta presiunii partiale cteseute; a autbintoxicare se asociazA imoxicatia exogen’, Primele tulburari apar in jueal concentrate! de 3% manifests prin wlburitirespiratrii(aceelerarea respira ‘pare apoi cianoza, urmaté de (ulburii respirator si civculatoritinsojte de fenomene legate de devechilibrel acido-bazie. La 8% concentratic, posibifittea de supravielure este limilata la timp foarte scurt pentru ca Ta 20% s& survind moarea fulgeraton- prin inhibate a centrul respirator. Cresteri importante ale bioxidulu de carbon pot sb apara in inedperi ermetie inchise in cate se gisese oameni, animate sau alte surse de COs. De asemenea pot apatea in incipert fn care e produe feementati. in mii= n zone dective (gropi adnci, puri parasite), in care au loc procese naturale de fermentaje, in cala vapoarelor eate trans Porta materiale care fermenteaz ete. in toate acest imprejuriei expunerea la bioxid de earbon are un earacter accidental Din punet de vedere al igienci, dioxidul de carbon are gi valoarea de indicator al viieriiaevuli, dei fa modifier lor tizico-chimice ale aerului din ineiperi. Sabilit inca de I sfrsitl secolulutrecu fa Tntta de 0,1 86 sau 0,07% (concentra fie mult mai miet deett cea toxiet) pentru estimarea vicieii acrului din incaperi, st la baza caleululul penteu stabilirea necesa- ‘lui de schimb de acr prin ventilate in spatile populate, Crestorea concentratiei de COs este impuisionatd pe cafe aniropied de eresterea numvrului populatiei, a dezvaltiei le in core indusviale, ransporturior si agriculturi ‘olutia pondorii CO; Corcetdrile suedestior sw orktat © erestere a concentratiei CO; din atmosferi de In 0029% inainte de anul 1900, Iu 0,033% in prezent. Analigi_sustin 8 la ritmul aetual de erestere antropie’ a COs in urmatorit 10 de ani valoarea sa va putea ajunge la 600 p.m. din volumul de ae. Fig. 16, Evolutia ponderii CO3 in mileniul trecut — In incaperite supranglomerate si ‘dupa D. Balteams gi cola, -2004 slab aevisite eoncentralia COs poate depasi 0.05% un volum, devenind daunttoare sind Plass considera e8,eatorita concentrati Ct cu Q.0LCC. Dublarea concentric! actuale a COs din aimosferd, ar duce la eresteren cw 2 - 4°C a temperaturi global, Dar ceaoul Planetar indeplineste ua rol de regulator al CO; si pentru atmosiera continentelor, Ginzénd s& menting acest gaz in In aer ca uemare @ actvitatii umane, ant, fenperatura aerulu ereste anomie lit Rola chnatc al COy otal climate juca ce CO> este dsoseit prin fail cass gaz absoarbe o pare dia cldura emanate supafe- fo teresrt,consbuind a 16 i impiedicnd realizarea unorputemice cri nocturne, de are efor cf orl cate contrib altri de vari de ap alte gaze. In acelagi inp COs produce absorb unor radii de wn lng emise spre suprfaa terest de Soare sfilzirea actului — Ozonul (O3)- earacteristici, geneza Constituie starea alotropies, triawomied a oxigenului, Namele lu vine de Ia grecescul ozon, care insearand ymirosi tor", Este un oxidant puternie, foarte toxie, de euloare albasiruie, cu un miros caraeteristie, reprezentind dost 1.0.x 10 din vvolumul aeruli atmosferic. ‘Se formeazs in atmoster’ la Inaltinni de 10 = 60k in urma yor procese Fotochimice complexe sub aefiunen razelor 1Bsolare ultaviolete (cu lunginni de und mai ici de 0.24p) sia radiatilor eorpusculare sofare, care determing moleculele bia- ‘omice de oxigen sf disocieze in atonii— fig. 17 gi 20, 0,50+0 Prin combinarea atomilor liberi de oxigen re7ultyi, cu molceulele de oxigen biatomic, in prezenfa moleeulelor neue rcale aor gaze atmosteriee se naste acon Con- ccomitent ave loo si procesi! combing: Pih_ozonuly) ew ‘xigenul atomic lia care re7ults dow molecule de ‘oxigen biatomie, Coen 0+0,—20; Rep Fig, 17, Formavea ozonun in prezena vadiaytilor Fig. 18 Distrugerea straint de o=on sub influe dpa pe vertical Use 91 a radiagilor corpusculare solace ena halonitor ould Se caraeterizeazs = printe-un mazinr de concentrare situat tate 20 si J0km altiautine fn siratosferd si inte 40km in stratosferd si fer, zone eunoscute tmpreuni sub denumirea de azouosfera concentraia ezonului variaz inure 0,00007%6 fn apropierea suprafetei terete si 0,000 ~ 0.002% in statosfera, = intreaga cantitate de Oy din atmosferd adust la tempe- ratura de °C si presiumea de 760mb, ar avea grosimea de numa Brum, in atmosteea joust, sub/Okm ozonul patrunde ear prin rmigedri deseendente ale aerulu, i in imediata upropiare a supra fteiterestre, se poate forma, in canta infime sulb aejiuea des- ciretritor elecee Impontanja ozo atmosferie Avind 0 band de absorbtie relat ingusta (inte 8.6 gi 10.24) in gama undetor hungl, ozonu! influenjeaza bilangul calorie al sislemulul Pamdet ~ atmosteri, prin accentuarea efectutul de seri indus de dioxidul de earbon $i vaporil de api, Rolul sau pei. mordial este acela de protector al amostere reste fmpotriva aefiuni distrugstoare a radiatilorsolare UV = te fig. 19, pe care le absoarbe into misurs suficient de mare, fey ig. 19, Absovbtia radial ultaviolete de cate statul pentru ca via si fe posibila, Crearea experimentalé a unei eres: deozon te cle ransporensd™ totals pentew radiatiile UY te, a determinat isirugerea (uturor Formelor de viaia din areal experimentului ping la eAtiva meri adncime fn so gi scoarta terest, Distruc _g01ed ozanului se poate reaiza att pe cale natural’ edt gi antropied. Pe cale naturald fotodisocierea ovonului se produce prin ‘absorbyiaradiagict UV- te eu Iungimii de unela de 0,2 ~ 0,3, prin coliziunes cu ali atom sau molecule de gaze {eloro-fhuoro- carbon), ori prin combinatea lui cu moleculelealtor gaze, tn special exidul nitric (NO). Reducerea siratului de acon, Suatu! de ozon stratosferic (20-30km) si strato - mezosterie (40-55km) are de important in protejarca suprafejei terestre contra efectelor negative ae radiatilorultraviolete (UV) emise de Soare. Fl a ince von ral ‘pt sit fie deteriorat rapid fn ultima vreme datort® unoraet-vitii industriate insogite de emvisit de gaze ce lau atest in afar de CFC-uri gi haloni sunt gi alte tipari de substanfe chimice eu efecte similare. Cu costuti tehnologice mai ridicate se hrceared producerea allor substante care sf inloculased garele ce diswwug 4‘ozonil contribuie fa distrugeren moleculelor de CF Curie gi hal "o zon ~ fig. 18 si 208, te rarefierea stratului de ozon, acestea find mumite Jeri — S «gaurd in stratul de oon” db ™ \ oor +O —+ & Priotele , git fn stratul de ozon” au fast idemificate deast- weonien “Sige x, ovtombrie 20 ro pra Atctcl gi Antarctei ‘mai ales im timpul prima vetilar din cele dows emistere. Determindrile (de deasuprs Canadel, $.U.A. gi altor sri sia ni temperate) au arate i ulimit 30 de ant strat le Os s- 3% Deasupra Antarcticit sau pus 12 $120k sedueeri ale O5 de pin la 50-60% - ig. 21 ‘Ravefierea straunlui de ozon atingea fn anul 2001 o suprafa de 28 mil kin censupra Antaretieli NASA, 2001 ‘Sidssuprtaltor ari ale plunetei, situate de regula Ia latin rmijloci si mari a fost past in evidenj3 existeata unor gir fn strat ce ate ta Li a redus cu = cevidenja ince altiudinile de whe ON sce determind o eresterea expuneri la radiatii UVte a acestor ai ierderea continua de Os este estimatd spatial la ig, 20 Formarea-A) si descomputerea ~ BY ‘ronal dps Pickering si Owen, 1997 roe = 6% in emistera nordiel in timpul ier gi al 7 vyerii eezultand cregteren eu 7% a nivelului radiatilor 2 4 uve, 204] 28 5% in emisfera sudied. la latitudini medii, in = SAEZ] tot timpul anutui revatltand eresterea cu 6% a nivelului - radiatilor UV-te, = 50% ia timpul primaverilor antarstice soldat Fig. 21, Nivelul mediy lunar al stratului de ozon in Golful 4 a nivel atigilor UV [Halley (Antartica) Ia inceputul primaverit australe = (BAS, 2000, citar de UNEP, 2002) nple si rapide scidert al + 15% in timpull primverilor grotice de ai 1 Ue, decurgind cresterea eu 22% a nivel radial Pe cale naturala cate ajasfevic se produe Tn timp erupifor vale ceanice puternice pe fondu eantiayilor mari si eterogene de aerosoli re pat pana tn stratosra stratului de Os prin reducerea emisiilor de substanfe periculonse Protocoale pentru protecti = Conventia de la Vieng privind Protectia Stratulti de Ozon din 1985, fontceal privind substance cate deteriorea78 strat de 670 eit i Consecinfele deterioririi / distrugerii stratului de O3 Recucerea cu 1% a concentratiei de Os din atmosfera tnalta duce I resterea ov 2% a camtitatii de radiagii UV care ajunge pe Pamaat, - eresterea cu 3% a numrulul de exzuri de cancer de piele, - eresterea mortaittiieauzate de afectiuni maligne ae pei [Exprunerea indelungat la adiagii UV duce lo + sedderea imnitati organism la substanjele eare patrund in corp prin pile, = produce o serie de afeefiuni ale ochilor (cataract, deteriorarea corneei si retinci. eadrul Nuxulul radiativ Penteu viaga animal eresterea ponderii componente ultraviolete+ nfgeten2a eresterea plantelor ter re gia culturilor agricole. - nfgeten7’ viata neva prin scSerea producti’ de fitoplancton sia populatit piscicle Principalele gaze care distrug ozonul Clore-fluoce-cartonal (CFO) si halonit in concestetile din atmosfer’ acestea nu sunt toxice gi mu sunt inflamabile ‘Sunt folosite Ia tabricarea figiderelor,spray-eilor sau en solvent de curitre in fabric de eicuite electronic CF C-urile pot sh persiste fo almosferd pind la 150 ani CPC-wile 3 halonii jung in atmosfera mai inaltd unde vivetul raiatilor UV este in mod nora ridieat, UV-tele se- pard atom de Cl din moleculete de CFC $i pe ei de Br din hatoni. Atomii de Ci si Br eliberai sunt eapabill si distrug continuu moleculele de Oy. Ex: un atom de CI sa na eu pnd la 100 000 molecule de 03, de Br poate re- ah Vaporii de apa din atmosfera Deji atmosfera nu este wn mare depazit de apa ea este "eurosirada” flosita penteu a muta apa pe glob dint-o parte fn tla, fatordeauns exis’ apa in atmoster. Noril sunt forma cea mai vizibil a apei otmosferie ~ fig 22., dar si aecul curat cantine spit in particule prea miei penteu a th viva. in orige moment volumul de apa din armosferit este de cca, 12900 de hw’. Dac toats apa din atmosferd ar cfidea odatd, ar putea i acopere Pamantul eu wr strat de 2,Sem de apd t Vapor — genes’ si distributie de apa din atmosfer spatial Pe #| Lai ad Fig. 22. Peezenta upei in atonosfera sub form \Vapovi ele apa patrund Th aerul atmostere th urm + proceseloe de euaparare ce cn loe pe suprafiya activa - aprocesclor fiziologice de respiratie si transpivntie ale plantelor $i animator $i = in.wma erupjitor vuleanice ribngia Tor depinde de: = temperatura aerului de vapor in nor + prezenta surselor de evaporare «de migeavile maselor de aer tern! cald poate ingloba o eantitate mai mare de vapori comparativ vaporitor de apa sjunge ta 4% din volumul aerutui, pe cind fn reginile rect, cont ‘concentrarea vaporilor se mentine fn jur de 0.4% iarna si 1.3% vara Pe vertical concentrajia vaporilor de apa seade odats cu Ena al pain la circa Sk inil-fime, pitvunzind rarcori saetul rece. in zona ecuaroriaé concenteaia tale fa dow 0.1% In conele femperate nea, datorit eresterli distant fth de sursole de eva: {in cart ont din porate si eondensiri acestora ind prezer call de 10km. Exemplu, la ltitini medi = fa aldaudinea ce Om vaporii de ap devin 1.3% din volumul aerulu, +a Shan = 0.27%, + ine la Ska - 0.0naa tanebase tian daapelias omsaueeae REE ccen t cos cagregare in alta, comurdndunse eireuitul ape ta maturd fe 23. cu eontribusa Urect4 a proceselor de evapotranspiraic, Dinamica si rolul yaporilor de apa Canttatea de apes precentd permanent in atmosfer. este relativ constant Raportdnd contittea de vapori dix eimosfera i cant area de precipitaii care cad anual pe iivegul glob obtinem surmitoarea fraclie 42, Aceasta pune {ea de api prezenta in atmosfers ea vapor, se rebmoleste de cevidengd feptl ef. tn medte, eantita- Fig. 23. Reprezentarea sehematich a eircuitulué apelin natura ‘cel pugin 2 07 pe an Vaporii de apa din atmasters absorb o parte din radial emise de suprafata activa stn acetasi timp emit inapot spre supratata terest radialii cu aceeasi lungime de und cu care le-au absorbit, ae-centaind fmpreund eu COs, efeciul de ser influentand astel bilangul calorie al sistemului Pamdnt —atmoster in absent vaporifar de ap temperatura cern arf mult mai seu dec cen actual Compozitia atmosferei inalte Cercetivile aerologice si aeronomice ne arate In amostera inalt® pani fa 85 - 100k, aevul este aleatuit din accleasi gave lundamentale ea sa supralag terested cu predoninarea azotului si oxigenuiu si eu foarte mici diferente ale concentrate’ acestory; “hk le din ropostera interioars; Itimile artate datoritt putemicelor migedri convective hell, neomu gi argonul isi pistreaza si ele propor + ozonul ace concentra main la 25km si SOkm, oxidul de carbon digpare la peste 25-30km. aporit de api patrund var mai sus de LOktn Relativ cecent, la intimi de cea. 110km, a fost descoperiti prezen(a atomilor de sodin, a ctror provenienta nu a pc cut fin stabil ou precise In sera! dint 10051100 natin 95% din molecufele de oxigen coca ior solar ulsavotete gi corpuscles. $i in cezul ii de ica 400k. Analizele spctraleefetuate asuprasurorelor pore del nti fre 00 - Ske evident’ ew certain pre- 1 atomé liber sub influent tase lulu are Toe acelasi proces. acest element devenind monoatomie la inal~ ra azotulu si oxigenni ca principale componente ale atmosterc, far da indian) mai mae de 250-L000Km uae aerul este raretatincepe predominacea elementelor usoare si, anune hidrogenul yi hell [.9.2000-- 30004 comporitia aumosferei se apropie de compozitia plasmei interplanetae Suspensiile din atmosfera Acrul eontine pe la gezcle componente o serie de particule stdine solide, lichide si guzoase eare aledtuiese in wun sistem caloidal complex. Spre exemphs, fcr ee la sol, sumavul suspensilorlichide gi solide este tr mee de 8000 - 10000" (chia su ede mil fn atmostera marlor orage, a etilor de tansport si platfotmelorindus-trale, seddnd Iu su 10D/em* do ae da nl ioe de Shen pensiile solide sau pulberile uSunt paticule eu dimensin -anacrosconice (5 =microscopice (raza intve $ si 0,25) $i = submicroscopice (raza ~ 0.25n), cae pltese tn amosfera sou ead eu vieze foarte reduse, vteza find direct pro= portional eu matimea lor De exemple dc la.1km altitudine pind ne suprafaa terest suspensiile solide cu raza de 0,024 ajung in eadere liber in aproximetiy 100 ani in timp ce suspensile solide eu raza de 204, parcurg wcceasi stan in doar 9 oe Efecte lor mereorologice eons in + eesteres coefeientlni de opacitae al anmesferei + diminuatesintensitqi radiage’ global si, - asigurarea miclelor de condensare necesare form worilr gi precipita. Provenienta suspensiilor solide este ati exraterestrd ot mai ales ever + Pulbcile de provenient exrateresr rzul din palverizarea meleortlo care pated in atmosfera teestd = Plberie de provenient eres se impart dup or-gine lor tn: aninerale gi pulBert organo. Puberite nieve su + de prof seresirucezutat din uscarea slut si degradara reir, consi vcanice - parsculele de fun provenice din incendie padusitor,savonelor a iw + sdrurile marine, + substaneleradiouetive, = funinginea, cenase,prafalindesiil, din ateuele miniere, din wansportari de a cisent, ~ diversi oxic ee Eulberile organice sunt constitute din ncroorganisne (baci virus, Femenyi intuzor, alge ete), Bxate ce ma adesea pe pulderile minerale g organice mai mari ca: polenl, spor i algelor marine, mucegaiuilr si erptogamelor,seminge fine de plate, pir de animale, feaamente intime vegetal si animale ete Niundrul micraorganismetor varie’ in Fineie Je atin, este mai mare vara deck fama, dn aerul onagelor, pe strdzile neingrjte numéeul lo poate ajunge la eiteva2eci de mivom’ de act. in alitcine densitateamscroorganismelor seade Inapropierea solului sunt 2eci de mii de mierabi pe ea’ de ac, iat ka 4= Sk inline numsrl lor se reduce aproape lazer, ‘in orul de deasupra métilor s1accanelor nursieul microcrganismelorse reduce Inova, 5» 6 exemplavelen? de ar. Omul prin armele bologice si numa, aintrodus 5 poate introduee in atmastera tevesta vieug ai diferitlor boli safninerale $i organice)~ ger iene to Putberile eresire, dupa cauzele care le-on generat lor pot fi: naturale $i antrapice. Printre cauzele nanwale ce generesza prezenta suspensillor in almasferi se numara: ~ vaninile,furnunile 51 migearite convective puternice, = erupaillevuleanice si curremurele, + incenadille provocate de deseiceittelectrie nawrale, ~ spalberarea de céure vinta saruritr marine deta crestele valuitor etc Dintee cancel ansropice aeninton: + activtgite industriate, + rransporturile de tot fel + defrigarea prin foc, deselenirea terenuritor $i oraltatea lucrdvilor agrotehnice, + pagumatul imensiv, + experinentarea armamentului nuclear, ~risboaiele. ~arderea combusubilior ta instalatile casnice, - demolatile, activinaile de salubvizare ee. Concentatite pulberilor sedimenuubile sunt pe alocuri att de mari inedt depunerea aeesiors poate fi comparatt cu un fenomen geologic. Astel in New York, impurittite solide eate se depun anual ttalizeazti 300 tim", la Detroit 3384 cm", Ia Tokyo 4081 skin’. ia la Harkow 456 ¢ am. Concentraile pulberilor in suspensie pot varia in funetie de tipul suprafefe setive, de 200 peind la carevemitioane cle parscule inten n? de ar, 18w sin ce cantilti aiung pulbevile terest ‘Canitatile mai mari san mai a de puller’ ajunse in stmoster& doin de: intenstatea migedrilor masefor de aera plan ovirontal san vertical, + energia variabilt a mecanismelor generatoare, « tinpu de desfasurare al proceselor si fenomenelor in care sunt antrenate, « dimensienie si grentatea dliferiteloreategorti de pulbert, Palkerile po si plazensct in atmostert mat mult sau mai putin, pe distante mat mari sat nai mci fy de Locul de onigine Exenple de pracene, nomen sau exeninente naturale generatoare de pulber: wlvericarea crestelor valurilor marine de dive win, sau evaporarea apei ce ciberen2i in atmosferd nuclee mi- evoscopice de sare. + ctupia vuleanului Krakatoa in Indonesia in anud 1883 a pulverizat eens vuleanied a 80km inilkime, unde tut dle eureng a fost purtatd fn jurul globul mai multi an erupiia vuleanalui £1 Chicon din Mexie in aprite 1982 « proiesta in atmoster’ conus ules se-ce au generat un nor de acid sulfure la indltimea de 30km, =f anul 1992 un vulcan cin Aaska, «emanat in atmosfero camiateenorm de cenusa care a ras itensitacen radiatitorsolare eu peste 20%. vara acelui an riménnd ca una din cele mai ree pent secolul nostra pentru emisfera nordic fig. 24", 4 si gaze sulluroa~ Vinis roku a aol are recta on (275A) = poafitl spulberat de pe cfonplile sud-vestubdl cue Seat ‘ope al Rused este wansporta wneori pit in C. Ron Laprilie 1964, februatie 1979 ete); + si nisiowile fine din desertul Sahara ajung phat in sul Props purine de vt Hrbinte desi Sroco ~ ngor prise eu uh congnut bogt ds xi de Sy er joae ode muse de condense pe vapor nat rel eld pier deep de elo os, generind “lala de ange, enomen ptseut pe 10 ntie 1801 a TOT eee we me we oe Fe Palermo gi care mua fost singular peassaues ig. 24.— dupa D. Balteanu si colab (2004) + fa-cazul_polenutulploata poste ti galbens, iar ta prezenta_olgelor rosit Protocoeeus Noxialis si Provococeus nivalis plaio, respect zp ese rogie sau s8agetc. © astfel de ploaie a eau a Bala tn august 1861. ind semnalta st de $4 Lepites si, in departamentulfeancez Yonne fa octombrie 1926, Suspensiile lichide si gazoase Sunt particule extrem de fine, strane de eompozi clusiv terest, Ele pitrund ot ian nagtere in atmostera datorits unor + cance naturale (ianifestiri vuleanice si posivuleanice, emanajit de mofete si sulfatéri. prin emanatit din apa izx oral serulul pur, uscat sau ued. Provenienta for este ex= voarelortermale sau minerae), sau antroplce (emanatii din 20na edmpusilar petroliere si gazeitere), Mai importante sunt suspensitle gaznase de dioxié de sul, hidrogen sulfrat, hidrocarbuvi, aldchide ete. eave to er, {in combinatie cu apa, dau suspensi fine de acid sulfuric. "Stade asypra eve’ de lng rata companensior raat slate rntsurat a $ sp ratiometice in Kuma au cos evidences ‘ar sun pro ese us tpt nore Cichn -982stPaabo- 91) Installed al todie alae La Fun Sina de Val etre enive doe mele multe fe adie sole Unecte a8 fx cupinse tne 10-20% Aes Ir se bsar Tre hme pe dstele da Hace 9) Chose fis unde, pe fond geneal de dea a aloo ois! dies, Fomen data hare pre activi wane, me oe 0 sede bruset ‘acoso anal 1982 ade 1987, respeto 1992 ah 199 19Cercettileserologice ni aitat 8 ne ertical_eamosfera nu este onogen ct set fi shimioe diferte (temperatrs, pesiune, aida, dens, stare clea sucira mate- Fei compete chim etc.) tn fanefie de paraetit menona deat sitar atmosferce.Exista denser in apreierea nine eau eoncenttice, eu propriett i nivelului de eanoastere a stiri ILS. Structura atmosferei din mai multe stratari il timpului s-au efeetoat nati multe dimitri ale isticlor difertelor statu, datorta evolu’ in timp a mosfeei Ia indltime ca 51 alegeriiuner eriteri diferite de departajare. act presiunea gi densitatea sead odata cu eresterea altidinit iar uniitat rariaza cantiati To aces! sens, rempe= ‘runura iregistreaza variatit meregulate la diferite inal pera Structura verticalii a atmosferei terestre Fig. 25 Structura vertical a atmosfereiteestre 16 18k Pe bua variaiet sale alt ludinale, powivit eriteriului dist buliet aernlui in tnaltime se pot deplasa 5 stsatuei principale ~ fig 25, adoptate de Onganizatia Meteo- ‘ologicd Mondiald, in anul 1951. gi fanume: traposfera, stratosfera, ezosfera, termosfera si exosfera ine acestea sc gisese zane de we- ‘core de la wna lv alla e0:tropopau 1 stralopauzy, mezopauza si ter ‘mopauza. Grosimea stextuilor pre= in vaviatit fn funetie de ltitudi- nies geogeacd si anotimp, Hearonfore I.S.1. Troposfera Fate stratul de la baza at- mostersi, pe care savantul franecz Teisserenc de Bort a denuit aya “deoarece se earacterizeaz’ print-0 ccontinul —agitatie—(greceseul ntropos” —Trscamnd—agitar “turbulent”. ‘Troposteca ge-extinde de la ‘Om si pana fa fnaltimen in care temperatura nu mai seade eu alitu- inca. Acest nivel se afl. situat la ‘ana cali, 10 ~ 12k Thomonfore 1a atin ioe gi 6 - 8ku» in zonele polare ~ fig. 26. Grosinea mai mare a wroposferc la ecuator si watirea ci la poli di acesteia forma unui clipsoid de rotatie( asemvind toare cu a Pémintului), form determinatd de faptul ela ecuator forfa cenmfing este mai mare fat de latitudinile superioare. Fig: 26 Vaviafia toatl troposterei a diferit ltiudini In acelai im, sel eal din 208 intrtopicola generena cuent convec: ‘vt ascendent puteric. comport eu zonce poate unde acest st negli ‘Aceast din rm ca fae en posime troposterc, in orice pane af consider Sys femal mare vara, ia ima mai mica eu ea. 2km)- “Troposfaa este cea ma ac parte.aatnosterci, cncenténd peste 80% din masa sai aproape toa canlaten de vapor de apa Yeen. 90%). Asia loc brincipufele enomene atmesferce, aii apa curentitconvetivd ascend de Cendeni mised turbulent ainestate care conibuie ha disbula pe vertical 3 rival a temperstri, a umd, plberilor sediments ih stspense ete “Amestecl convecivinluenfaea de asemenen praceale apie din to poster, precum si imsfarmaie le fale ane care cond aparia sa dispa- Fiio norton gi a diletlor procese fid-omearofogice.Incizitca difereniath Stratulu infeior consti si cauza primaré a miscdnfor ozone sau advect att de fcevente in troposfrs, Ia nd! lor cu importante consecine temic Pe ling’ espace legate demas. contin de vapors de apd § miscaree anno a aru 0 ak caters de bea a trposter’ este sedlerea tee 20ec dies ph a grote ferme vertcd med eal 4 0.65°C NOD, Grosimea difetit a wposteei determin ex Tanita superioar esse tregisreretrpertut de -70.80°C densupra ecuaorulu de 50, -60C deasupra repair temperate pla. in prtea inferio wroposfere mad ales ima 51 noapren pot ft ntnite situa eu durate ny prea mar peratura acruful rimne neschimbata Uzoferne, sau eveste ew indltimea, in toe si scada (inversiun trmice). [La limita superioaré a troposterei presiunea este de 10 ori mai micd pentru zona ecuatoriald si de 4-5 ort mai mic pte zone polae dee a nivel mii, Jeoarece di sun foarte mar, Troposfera a nut iviaté in ei subsiatur distinte Deaposferainfevioar (subsiratul de ba, substatul lint sw de fiecare) se extine inte sup terest ico, 2k inate, Limita ef sperioa ese mat preist lama tn situa ev favershan’ ternice gi mak grea sesizabi th semestrul cald cand turbulenja ese intent, Boeoventa mare a mlgedrilr urbulente de nats termicn sau dina justifies pentru acest substrat denumirea de Garbidlent. Contact! acesteia cu suprafara terest este mareat de intense schimbuti reciproce de mate~ rie gi energic inte cele dow meet datincte pose in evidenta de valonile fate mac ale gradienjilar prineipaelorclemente retcorologies (tempera, sinercal, vitcza vinului et.) din stato de ace cuptins Hate 0 si 2m inline, numit de Gexger, stir microclimate. Troposteratnferoara contine cea mai mare camiate de Vapari de apa 3 mpuriti, ese -ona de {g2n02do norior inferior (Straws , Seatocurmlis) gi are pe verde Cumults, Cumlonibus) din vate priniele efteva mit de meri gradient de seadere a densiti si presi. ‘datorits insusirlor fizice diterite ale strauilor de aer de pe verteala sa poate fi od prospitai, ost pind fname de polar, = Ta spa epee ‘ sijtocie «Fp. 27, smmarosrecka de apis ie 3 0 $i 67k, a sued 7 so a Slabe niente ale oo supvafesi terse, He = Migedrile_advective Eo sunt mal aie i fe dst in sbstat ee de frecare, din acest Ee TROPOSTERA snot ati ; Se denuimiven de Ln nr J Msdrile convective py de nav ler ‘iia il opps dle mai freovent iad finan Corner ci, dar_ mai ales Trnposfere fromala), sine de Fig. 27. Subdivizionile woposFre Fig, 28 latimea tropopanzt la dif latitini asemenea intense favorizind formarea us, Altostratus si Curmue horilor si elderea prceipitaiior, Ail se dezvotta novi miitoc Joninibus din care ead cele ma mari canstti de prevpitati “Troposfera superioar este cupvinst ine Tajima de Gk $i linita superior a toposteci. Ai infusntele pertar- tare ale sural teste sunt minime, emperor sede ropostera euatoriala pin la 80°C irs 20a pole a 60 Cin aceste condi se formenz’ nor superior: Cetus, Citrostratus, Crocus, forma din crstale de gheaf gi din care ra ead precipita, Acestora Ii se adauga vitturile albe ale norilor Cumlonimbas gi Cumulus Formate de ascinenca, din eistar le de ghests, Micarileverticale éarizoatle ale aerahi sunt mai putin intense decit in ectetate dow stata troposerce. ‘Tropopmuza (subsiratosfera) face wecerca inte troposted § stratosfert avind 0 grosine variablg dela céteva Sule dde mete’ la I-2ki. Positia sa este mai inal fn zona ecuatorald si de aici cade in arepte spre cea pola, acestelrepte stiprapundndu-se pe anuiite distanje (o suprapunere fn 2ona latitliilor de 30-50° gi alta la cea, 60°), Aceasta suprapunere face posibilaidentficarea in regiunile respective a dowd tropopauce in Toe de wna, Nici inne wepte indies tropopaure’ nu descreste fin fig, 28. Limita sa superioars este mal jos in regiuile eu presiane cohort a sol si aia nal i cole eu presiunea ridicata in timp, nu namai in spatia ropopaiza preznt sarin ali indinale perience (de la vac la fama, de la 2 ks noapte), dar si neperioice (legate de evoluta proveseor fice din roposh vi ,prntce care Nimbostratns, Altocun in topopauzt temperatura pe vertieald este sproape constant (izotermie) saw chiar asim la o schimbare a gradien- Lulu termie vertical mediu inregistrindu-se o usar erestere de (emperatua eu indlimea (inversinne termicd. Dinamic, ropopauza se earacterizea7a prin prezenta curenlor rapci de vest (jet streams”) care iau nagtere in reg nile de suprapunere ale ropopauei. Acesti cwenti au aspectul unor byduri ~ fig. 29. ce inconjoara fieeate din cele doua emis- ‘ere, dup trsiectoril ondalare. fn inceriovut lor se fnregistrenza (reevent viteze de 200knvb, dar uneor si ma mari de SSOKrv,115.2.Stratosfera Este euprinss inte ttopopau s nslyinnea de 35km, lar dupa A, Miller psd la Skt — fg, 30. In partea inferioar a strtosferei temperatura se mentine con stants (Loternvie) ea si in tropopauzt (-80°...60°C) dupa care ereste in partea superioarS, ajungéind la 25-30km la ~45°C iar ta SOkm chiar Ia 0°C. Forermia de la baza statosferei, pare a fi rezultatl echilibrlul ce s sabileste inire caldura primita prin radiatic de fa stat ln strat, dinspre supraaia lerestra gi cen codati, tot prin racic straturilor atmosterice superiour, Indjimecs la cave se afta pevtea inferioar a statostere\ se renfiav latitudinal, find mai mare deasupra zonei intetvopicale si mai redust deasupra celor polare, Temperanuaa el are valor mai mick deast= pra regiunilor imertropicale gi mai mari deasupra celar polar. in schimb in stratosfera superioari, situati peste tot la aceleasi iniltimi deasupra uprated teresire, deosebirile termice latitudinale se atenueaza substarti= Pig. 29. Curenui jet de la nivelul wopopauzei ‘sus Fntemnet 7 Jn stratosfera la inalyimi de 25 - 30km apar strate calde”, a chor genera este pusd pe scaina concentrafici maxi me a ozonului din aceasta parte « stratostere. incalzrle din statasterd (a e&ror amplinidine depagese freevent 50°C), au fost semnalate in febcuarie 1952 deasupra Berlinuli, la inceputul junit februarie 1963 deosupra Polului Nord, au durat edteva site si au alectat statu ca grosini de eétiva hilometi si determing a] miseari comective ascendente care favorizeua schimburile vetcale de energie caloried, b)—eresterea defcitulu de saturatie din troposfera inferioard si mijlocie, wrmath de distrugerea formatiunilor morose ssl inseninare, ©) sehmbarea diswibusie presiunilasof (masimete barice devenind minime gi invers), wrmata deo Inversare & irculaiei atmostesei, care provoacd modifiedriconsiderabile in starea vee Ta paitea inferioard a stratosterei ptrnd curentitrapict Jet Sireans formal la nivelul wepopauzel intensiticdnd schitmburile orizontale de materie gi energie. Sinalostern este extrem de strat ia_vapori de apa, batajal termic al tropopauzci filnd depisit cu grew de curentii de aer conveetivi ee adue vapori de ap proveniti de pe supratsta terest. In consecints. und Jatee aeruln este estzem de redush (0,01g vapori de apa! Ike vee). Vapor de apa care tous! reusese st ajung ait sublimea Ia iniljimea de 25-30ktn forrnind novi siefit oranshicsi fig. 31. alodtuti din eristale fine de gheafd, vizibili nemat edd sox tele se giseste I orizont sau la cAteva grade sub orizont 2Sips tae ert tt isle wae rr tt fc aia Sr y Fig. 30, Stratosfera gi stratepauza Fig. 31. Nori sidetit wanslucizi Stratopausa, cu grosimi medii de 2-3km, face treceres dain de faptul ef emperauura incepe sd seadé usar spre me: ale gradientlortermici vereali nul re stistosfeci si mevosiera, Prineipala ei earacteristica este d, dupa ce in prealabil s-a manifesta gi Zoiernvia prin valor Mezosfera Este cuprinst intrestratopauza st iniltimea de cirea 80k ~ fig. 32 fer este fourte raveftar avand doar 10" molecule pe em? de acr. Prin urmae, difucia radiation viibile este slab jr cerul pare Itunecat gi mt albasirs ea in tzoposferd, Desi foare redusA (deo mie de ori mai mic8 deca la suprafae Levested), densitatea aevului comibsic In aprinderea neteoriilr la intrare tn mezosFer, nv urma frecdti cu ae ‘De la limita inferioara-a mezostere’ fempenatura cregte pana la indljimea de $0-S5km unde ajunge la valor’ portive. Deasupra acest nivel temperatura seade continu pina la limita superioard a mezosfere’ unde Tnregistreaza valori de -B0°C. Asadar in partea inferioard a acestui strat (50-SSkm} ave loc 0 siraificatievermied de baversiune, pent ca apoi 88 apara 0 sora uficatie wrmiet normala La nivelul de 30-55km din mezosfera, ea sla cel de 25km din stranstera, se alla concentrayia masio a ozanalul Tenperaturile ridicate de la aceste niveluti se datoreaza pe de o parle degajaii de caldra fn wrma procesuluifotochimic at isocierii moleculelor de oxigen, dar si absorbfie’ de eatve ozon a radar ultraviolet Temperaturite foarte sii-ue din mezostera super sunt date de concentratia foarte redust a ozonultit de aici ‘ea rare aslabei absorb a radiatilorsolare ullraviolete in mezosfera superioard sau veee se produc puteeni- ‘62 mised termoconvective, yeeasth paste a mezosferei find ‘un substvat ucbufent in care amestecul actu pe vertical dar 51 pe orizontalé (pus in evidenfa do suprafetele inretite ale norilor arginti gi de davele ondulate ale meteotiflor) este per i 1.a nivelul de 70 - 90k spar novi Luminosi poeturns ssi agin ~ fig, 33, Se pare ef sunt formayi din pulberi de forigine extateresir, seoperite cu un strat subire de gheat Mecajira rezaltat prin sublimarea infimelor canttii de vapori de apa care ajung uneori pnt fa altitudinile respective. Originea ghe- Fig. 32, Mezosfera gi caructeristicile sale de baa Hi pare 4 provina si din sublimarea pe partioulele solide @ vaporilor de apa rezultat din dezagregares meteoriilo. Datorithinaltimii mari la ence se formeaza (cea. SOkm) acestia sunt visbili numai fn intervalele de ta toceputl si sli- pitt! nop cdnd Soatele afat sub orizont (intr 6 si 16° a inceputul nop intre 16 316° la starsit) Hi lumwinea7a, eonterindu-le BS stralueire arginie pe Fondul intunecat al boli ceresti. Uneori pot cApata mute albeisieu! carci fae ugor confundabili cu o- ii Cirrus, Procesul efectiv de formare al nor arpinti se produce cu preeidere xara ein, pe fondu! concentrate’ vidicate @ puiberilor extratereste gi a unor canttii anime de vapor! de apa ce sublimewa’ pe particulele de praf cosmic, se intruncse ‘conditileFavarabile penina geneza lor 23in zona superioard a mezosferel la tranziia spre termos- Spr decor Ss ha fera, la Tnalqimi de 60-90km se aflé aga numitel sirat D (de joni a tet iti ae oe Mecopauta (sublermosfera) este satu subjie de van- sae \ ziti de a mezosferd spre termosferd ce apae Ja ndlkimea medic Z de Bokm fig. 7, acolo unde temperatura avdnd valor euprinse Ne 2 Netmgapaie intre -80 .. “106°C, dupa o ugoark f2termie incspe sh creased Tig, 35, Nori Tuminogi mock 5.4.Term| SS rates 115.4.Termosfera ‘eae dei Se at Reprezintd acca portiune a atmostere inate cuprinsd inte Sok gi 1000 ~ 1200km ~ fig, 34 Tntime, dincoto de care seat exostera Ea fcepe practic acolo unde femperatura inregistreaza ajungind teptat la imita superioat a sa pind a cele mai ntnietdatortaraefierii gazelor. nu poate fi mast cu aparatra o restere dela cele mai mit valor ‘nari valor! de 2000 ~ 3000°C (temperatura conventional, asic) De aici deriva gi numele de termasfra [Acestetemperatur sidivate se datoveczt absorb! radiator solae ullraviolete eu ngimea de und < 024 deo ‘oxigenid molecular care disociac in doi atami de axigen, govern! o crest a tempera ope La west proces ferme conttuie gi ineractianea 7 electronlor liber’ emisi de Soave si de awile comps fare cosmice cu edanpul mages terest. To acest strat, presinned $i densiatea aerulit seed a vali foarte miei Lalita superioar a termosfo- rel eniaten sjunge la valor de numa 74 x 10"" gfe. Gercetvle aeronomive ne arti ef in termosfera joash fa 80 = 100kzn, acl este ledtuit din aceleasi gnze fundamentale ca gi In supra teresa eu predominance azotulu i ovigenul se foarte mici diferente ale eon- centafci acestora. Relat recon, a inalimi de cca, 110K, a fast. descopeitt prezenta gfomilor de sadigNa’) a eto pro- Me Veen nu puta Toca sabia ew recive gi a mate Fee ‘elon de hedrxil (OMY in stare liber ; in stat dint 100 gi 110k inaime 95% cin Fig, 4 Termostera st ionosfent molecule de oxigen disoeiazd fv atoni liberi sub inf na radaflorsolare ultravolete gi corpuscular. $i in eazul azotuly ae le actos proces, acest element deverind monoato~ ini La inaimi decir 400km, ‘Analizcle speirale electuate asupea aurorelor polar de fa fami inure 400 ~ 800km evidentiaz eu certitudine nya azotulu i oxigennle ca peincipale componente ale almosfere. Aceleag analize au pus de asenienea in even li {imide 300-500km prezenta linllor hidrogenu, a cir existent in atmosferi era ink incerté si controversial in i mari de 750-1000km unde aerl este rarliatHncepe predomtinarca elemenielor soar si anume hidrogent thei. In termosferi, gacele sunt putemic ionizate do cre razcle de mare energie din spectral raililsolae (rae gamma, 10:0 X, compusentare, ultraviolet ot langimea de und8 sub 0.2n) care sunt absorbite in mare parte de molecule de aot si de ‘nie In aces proces de absorbiie, 0 mare pate din molecule 3¢ wansforma in atom, care prin eliberarea unui electron devin ion port ‘La procesul de lonizare participa si radayle corpusculave venite din explaile supernovelor, preeum si coliciunea moleculelor din aey_cu particule energetice ale magnetasfere Cercelirle au sabi oh proceselede ioizare gi disocere tnoep 3 influenteze compoztia atmosfreiabiadineolo de inslfimea de 30k. Tonizarea se lace mai sith de Ia 6D - ka i atinge cca mai mare concentrate de fon a ee, 200k, Mai sus de acest nivel, dei fifensilatea radiator fonizane ineepe s creas, densitatea de tonlzare (sau concent foil tie bet) seade repeat. ca urmare a reducer avansate a consttuentilorfonizabil ai atmosterei. Dei, ionizares mu este cuvacterssticd nicl pentru steaurile de ger aflate sub terosferi (din exsca intensitait foarte nic a taiatilorionizante gi freevenfet foarte mat a cigeniilor gi reeombinavilor ‘onto i atomi si molecule stabite) sm na. celeaflate deasupra (din cavza eonceneaic forte aici & consttuenilorionizabilt) ew toake ch process Fespectiv are Toe in nreaga mass a almostert ‘AveastS povtiune a aimosferei cuptinsi fntre inti de 60 - 700kn, ev gv7e paral fonizate se numeste lonosord — fig, 38, Limite infeioara a fonostere variava in Tuneje de intensiatea radiate soare care se schimnha de a2 la woapte gi de Ie un anotim la atl r 24Jonosfora este satu atmosferie ce continu si fie intens si sistematic eereetat, motivul esential al acestal de- mets constituindu-l fnsuginew ei dea «| reflecta undele radio emise de pe supte fata teresirds nap ininn_pevin= {and thansmifered la mari distante a eni- siumilor radio-ig, 36. insures respecti= Vi se expliet prin Taptul e& ionosfeva ea medi partial ioniaat are indicele do re: fraclie ce depinde de concentratia elec tronied, Inruet judicele de veptacte al ie fonosferet este subynitar, iar valoarea iui seade pe misura creyteriialidinil si concentratie} electronic pnd te nivel sae nsitfii_maxime de ionizare (300kr Fig. 36, Relectarea undelorradio inline), waiestoria undei radio de ine ‘de catre straturile ionoste dent oblict este progresiv deviata, et dopartindu-se tot mai mult de nonmala (vextcala locului). La wn commit nivel dn ionosferd, unde concentratia clecironicé este suficient de mate pen fecventa indei respective, wsiectoria este deviathatit de mult, neXt, unds. incident fi schimba directa fatoredndu-se spre Pann, Prin reflexid repetate,undele radio strat distanje apreciabile putind ehiar s3inconjoare planeta Reflesiatotalé « wndelor radi cw incident verticald se vealizes7% le nivel sin momentul ed indicele de ref este egal eu zero. Yiueca cle propagare a undelor radio este cu atat mai mare cu edt concentatiaionitor din siraturile ionosteret este mai rien Cu eit fungimea de rnd radio este mat mied (si deci wndele radio au freevente foarte inaite) en atit avtoputerea de penctrare este mai mare, inainte de a fi reflectate Tnapoi spre suprafaa terest, Prin urmare, radiauileelectromagnetice ale ‘speviruli vizibil, (ransuisile radar sau TY, au lungimi de und prea mci pentrn a putea fi reflectate, ele penetrind ionostera (pierzindu-se in spatiul cosmic. deoarece nici chiar concentrajia electronick maxim din cadrul acestels, nu este siicient de me peatra asigura condita de retarnare ~fig.37,), Fig. 35. tonosfera dlnite De aceea, cominicatile TY sui posibile_ nue ua prin intermedi soteitior artificial, de communica (ii. Duph gradul de ionizare gf indlimea la are se re- NNectd undele radio, ionasfera nu esie omogendci este leatuita din mai multe stratusi notate eu literele D, E, EG ‘StratuL D_ este situat inte 60 si 90km euprin- ind o parte din inezostert si partes inferioard. a ter mosferei. Aici provesul de ionizare se datoreaza razelor coxmice si ultaviolcie. Noaptea ionizarea este foarte slaba Acest stat reflect undele lung si medi Stratul_E este sitvat intre 90 si 130-140km. Aici se produce ionizarea moleculelar de oxigen cu valori maxime ziua si minime noaptea, Acest stat re= flectG undele medil si scurte ciror raza alinge mii de ke. ‘Sraturilor tonosferice de eltve undele TV CS oieiey eucarrae stn SEE, season 140 pine peste me, Este mai puterni ionizat deedt stati Tn urma procesului de ionivare el se dedubleaz& in Fy $1 Fs Stramul F; se incadrea inte 140 51 200km, spatiu In eare se peodus fotoionizarea atomilor de osigen. Acest stat ve {lect undole seurte. Sieamul E, este situa intre 200 51 400k inalkime. Aci predomind ionii de oxigen molecular, oxi aot, Prezinté cea mai intensi fonizare 4 reflect dele uliascurte, SLeatul G este situa la peste 400k iniltime, iw care particule ionizace sunt foarte rave datrit rarelirit ser Undete radio sunt influengate si uneor puternie perturbare de o seri de factori ce produe modifedri periedice sow neperiodice ionosterei. Dintre cauzele modifcirilor periodice aminien: mvigaile Pamntului (varia divine gi anual). viclul aclivitiit solare care are © periodicitare de [1 ani Ia eare se adaugi variate neperiodice soldate cu furiuni fonosterice bras- te, legate de crupfile puternice din at mosfera solara insogite de perturbati ale efimpului geomagnetic, perturbatit prodiase de meteort si de ectipsele sotare, de exploviileatomice sau cutremutele puternice en atomic gi fon de 25in perioaiele de imensd activitate sola, se produe aga numitelefurtunifonosferice"” ce pertueb comunicaile radio i favorizeu aparitia nworelor polare (horeale sau australe ~ fig. 38) ermopauze este vn strat subjice fro Important deosebits ce fa je ureverea spre exosfer IL. . Exosfera Reprezint® ultimul stat al atmostere, find situat la pvine nice 1000 ~ 1200 3000km. Limita_superioard a fost stabilté pe criteria egalizarit densi scrub cu densitatea mateviei din spoiulinterplanetar. Raretierea este ait de mare, ind distanta intre atoms! moleculete gazelor atmosfevice este de cordinu x 100km, pe cind fa nivelul supratefei terest ea nu depgeste 10 Fig, 38, Aurora polar om, Dept wmate, viteza mised haotice a acesor particule erste pint incolo de viteza critica (M1,2knv), ele putin depasi temporar sau dtini- tiv atmosfera terest, Densitaire extrem de rerlusd a materied impicdica ionizaren si reall chimice si din aceust& cauz’ energia este re partizalé extrem de neuniform, iat notinnea de temperalurd devine greu definibild. Exosters este strata prin care atmosfera Fnleractionesz4 nemijlocit eu spatiul interplanetar ‘Cum sa mai arta, limit ei superinard este pusi de mui cereetitor, Ia 28000km pentru regiunite polare si 200OKm pentit cele ceualoriale, existnd anumite peer eu privte la extinderea exosferei pina fa aliudinea de 64000Krn sau chiar mat mult ‘Troposfera si stratosfera alehtuiese aumosfove inferiourd, iar mevustera, ermostera si exosfera nal eituiese aimosfera Folosind eriterhil vartaflet compociyel chinice si al proportie’ gazelor aimosferice pe vertical, cveetile recente celetuate ev ajuiorul rachetelor. saelitilor metecrologici sau & zborurlor extrterestre au stabilit dowd diviziuni de baa ale atmosferes hamasfeva si heterosfera (M. Nicolet, in 1950 dB aceasta demumive siratriloramintite) 11.5.6. Homost era i heterosfera Homostera tine de la suprafata Pamdntului pind la 90-100km iniiime. Are o compozitie chimicd omogend tn care predomint azow! si exigenul © pat ituie precents ozonedui care, la altitudinite de 20-35km 53 50-5Skmalediieyte strat de ozon "sau azonosfere Heterosfera se alld deasupra homosterei, pind la peste 10 O00km gi este aleatuita din 4 straturi gazoase, Hieeare eu comport distinct svat! de azot molecular QV.) care se iminde pin la cca. 200k; + sina! de oxigen atomic pina la 1100km, aledtuit din atomi de oxigen (0); + sinatul de helhu care ajumge pana la 3500km, format din atomi de helu (1e) care provine din dezinteprarea ureniului sitoriuluis * strat! de hidrogen atomie format din atomi de hidrogen (H) provenit din disocierea vaporilor de aps care mx are ‘linnch excerioara bine definite, ca limita arbirars, considernwduse indijimea de 10000km, unde deasitatcaatomilor de hidia ‘gen este identicd eu cea din spaiulinterplanetar 11.5.7, Magnetosfera Pe baza unr principii si teorti gootizice confirmate de exploriile spatiale sa aleStut o nowt imagine despre atmoste- raterestt, despre forma. dimensiunite gi extensianes ei. Pamndntul este inconjurat de un vast edmp electromagnetic, care se Tntinde dincolo de fnveligul stmesterie pind 1a 6 distanya de aproximativ 75000km, spaliu nuit magnetasferd,limitatd lu exterior de magnetopuuzd, zon’ dincolo de care influenja eGemputoi magnetic se dirninueazit mult Magnetosfera este nutité fn dreptad Soavelu, din eavza unui flux continuy de neutroni, electron’ gi protoni cu sarin lective emisi de Soare, care in totalitaea Jor reprezint a patra stare a materie, deosebith de cea w yazetor obignuite. Aveastt emanate numilé plasind solard coronaté (ioni de hidrogen si heliu) se deplaseazt in spatiulinterplanetar eu viteze foarte mari (de la 250Kms, pln Ia peste LOOOKmS) aleatuind un adevarat,vdint solar”. Presiunea acestuia tinde 8 impingd magnetopau- za mai apreape de Pamant pe partes luminatt de Soare. Ins inte limita superioara a magnetosfere gi vantul solar prope zis se interpune o eegiune tampon de curbulentd aecentuatd numita zona wrbulent magnetopeuzd.a ere grosime este de sproxi- rmativ $5 000kin = fig. 39. Cercetivile recente, comfieoa c& fntre zona de murbulenja si vail solar se formeacit un front de soc la cca. {30000k jnalkime, Aicilinile de fori sunt aglomerate, edmpul magnetic intensificat, pe edind in partes opust cimpul geo- magnetic pierde din densitate, multe din Tinie de for rain deschise alciuind ..coada magneticd a Pamdntulu”' care poate yea lungimi apreciate In 6.400,000km. 26Cpa rag Taree nga aT pericutlor de plasma solaré Henin innnnenn carrera nagnete Fis a0 Schl coreh niger spat a parlor Fig. Shih ce carat cpu m4 slr nro imple nage ees ph waa Strahler -1971 Particulele provenite de la Soare saw din spafiul eosmie sunt atrase de magnetosterd gi drijate upoi pe traectorit spi ratate de-a hungul liiilor de chmp magnetic ~ ig. 40 gig. 41 Totaltatea acestor particule consttuie centurite de radial, care au toeme inelare. dependente de cémpu! magnetic rex resin, Au fost diferenfiate (rei centuri de radiatie,primele dou numite dup numele descoperitorului centutle hu van Alfen, cexistenja acestora find evidentiata clin (958. jar ecntura exterioard, Fernoy- Ciudakov descoperita fn 1963. Centura van Allen interioard este eompust din protons si electoni de mare energie (pind Ta LOOMeV) captat din ta iat coipuscolart cosmied. Are forma uni inel bombat spre exterior gi imiteazi Paint inte lattudinile geomagnetice de 35°N gi S, Incepsind de la inalkimen de 500k in emisfera insoritd $1 1500 tn cea umbritd, continuindu-se pind Ia cca. ‘6000 deasupea supratefeiteresre. [n cadrul scestei centurtintensitatea radafilor este foarte mare motiv peatru care navele ccosmice evita stribaterea i Centura van Alfen exteriou- este aleatuitd mai ales din electron si neutron eaptati din emisia corpus- Culard a Soarelui, ast e¥ intensitae tea radiatilor este influentats de clul setiviit solare. Ea inconjurs planeta, avdnd In scuttunea verticala Forma imei poteoave, ale earei eapete sunt situate in dreptol Tattudinior ‘geomagnetice de 53 ~ 65° nord si sud. Tn 2ona eeuatoriala limita ei interioar se gasesle la fnillimi de 8000km. ier ‘cca superioard a 40000km. La cape> tele ei apar Ireevent auravele polar. Iniensitatea radhiitor.centurit_ van Allen exterionra este de 10 ori mai slaba decat a centurii van Allen interioar (maximal se incegisieaz’ fa Inalimii de 19S00Km), dar ea rimdne totugi mult superioaré celei maxime admisibile pent ‘om fiind evitata de citre nayele casmice. ‘Centura superionrd de radluil este constiwita din eleetroni eu viteze de deplasare mai miei decét ace Tora din egntura van Allen exterioad. In dreptul ecuato- rului geomagnetic ea are grosimi de 20000km, timica inferoar ind situat In inalimea de SS000km. far ea superioard fa. 75000kn. Este mai putin peiealoast pen= {nu oamenil de la bordul navelor cosmice. Forma aeestei ultime centuti de radia nu este circular ci mal turtita Centurile de vadiatii din jurul Piméntulut in panea dinspre Soare, si mai alungité in cea opus acesten~fg. 12 Tp ee cen dera Ins mite superioar centr superior 7si frontal de yor se allo distant de aprosimativ 580000krm, TI. 6, Structurs atmosferei in directie orizontal Pe verticult, potrivit vavigtilor de fenperaturd atmostera a fost onpasits In 5 stratut: wropasfera, straosfera, mezos- fora termofera si exosfera, iar folosind criteriul variayiei composited chimice fei gazelor ugnogferice, amosfera a ast impart in dowd mari part si anume” homosferay ce cuprinds si azonasfer) xi heterasfera inet de vedere al star electrice si electramagnetice in eadrul ainosterei evidentien ionostera (60-700km) eu cele 5 satu ale sale (de ka DG), cele trei centuri de radiate (van Alen inferioard 500-1S00km — 6000km inaltime, ve “illen exterioara 8000-40000 §1 Ferov-Cudekow $5000-75000km), ultima consituind prin limits ei superioard gi init ‘superioara propriv-zist a mgnetosferei, ied magnetopaura. Acesiora Ii se alauga zona turbulenia magneropauca sifrontud de soe ca limita de necontestat a magnetisinului terest ‘Sipe arizontald sant diferenier tre dierte sectoare ale atmosferei. Acestediferenfieri mai ales in eeea ce priveste temperatura. umiditatea, nebulozitaten ete. sunt evidentiate sub forma masefor de aer cate sunt despartite de fronturt atmasfe= nice principale, Diferenverile de presiune gencrea7 cicloni, anicicloni gi alte foemariuni barice, Aceste eontigutaii pe atizon- {ald dau specificul yreml si inihtenjeaza clima dleritlor regivni, swudinl lor constituind obiectul meteorologici dinamice gi Sinoptice. CAP. IIL, RADIATIA SOLARA, TERESTRA SI ATMOSFERICA Procescle gi tenomencle meteorologice din almosferd au ire surse de energie si anume: Sowele, nuclen! flerbinte al Peanut si ansarnblul corpuritor cerest (stlee si planetete). 'a) Dinire acestea Soavele reprecinla de depart principata surst de enerete pentru Pam gi slmostera sa, care pri ‘ese anual 1,37 x 10" calorii ceea ce reprezint’ a dowa mifiarda parte din energia totala solard. Ineo zi si jumatate, Parmantul primeste de la Soare o cantitate de energie egal cu toatl energia produst de societatea omencasca intr-n an. Toate celelaltc suse de energie amintite sunt netinsemmate fn raport cu energia solar bb) Flusul calorie ce porneste din ingrional Panrdntuhu spe suprafaps este neglijabil, deaarece scoarta terest, find tun bun izalator terme primeste din intriorul globului la nivel fieciri em” in medie numsai 54 cal/an ) Energia. radiant colarllte corn eevesti este si mai mici deeat cea din interiorul Pamantulvi, inet poste fine lj iar de la stele planata noasted primeste o eanitate de energie infia IIL1 Soarele si activitatea solarit a) Soarele a hist nagtere prin acumularen gravitational @ unui nor de gaze gi praf cosmic, devenind fn faza initial, eee, 0 protested 'b) Comprimarea gravitational si cresterea presiuni in interiovol sau ontribuit Ia declangarea wnor migcdl interne ‘convective de amploare care au condus la eresterea pitemnicd a temperaturi 1) Duph aproximatiy 100 milioane de ani de existen( in faza de protostea, acum 4.$ miliarde de ani, in inter relui -au declangatreacyii mucleare, montent al apartiei Soarelui, cu stea piled galbend, ‘d) Din momentul aetual, cand Soarele este 0 stea de marine milocie ~ lig. +4, reaciiletermo-nueleare din Soare vor ‘mai putea continua inca = 5 miliarde ce an. ‘) Duipi aceea, hidrogenul din qucleu va fi tt tamnsformat fn heli, ucleul se va contract, iar inveligurile exterioare se vor data, extinzandu-se pana pe aliniamental pe eare se alla acum orbita planetei Marte, ineluzand si spatiul ocupat de planeta rots’, Soarele devenind o slea gigamicit vase, fu care va dura apcoximatiy un miliard de ani. fn aceasta fa se va pierde spre cosmas jumatate din materia solar 1) Va unma.o racire gio contractare a materiel tamase, Soarele devenind peste= 12 mitiarde de ani o ste pita alba 4) Continusrea procesulli de ricire, conttactarea gi eresleren densititi va face ca Soarele si mu mai humineze, devening! o.stea pitied near’ ral Soa 1111.2. Citeva caracteristici ale astrului solar +ipoteza care explicd debitul energie! solare este aceea a reactilorfermoimtcteare,ipotezele combustiel $a contra: tio! gravitationale lind necontirmate ’Pe baza inaltei presiuni gi temperaturi din interior, elemental cel mi abundent ~ hidrogenul se transform in eli, Peurn muclee de hidvogen se grupeaz& pent a forma wa nucleu de hellu a cAeui masé este wai mic’ deeit cea a patru nucle de hidrogea, La fiecare grupare ramdne masa Am, nuit fire de masa “Greutatea atomied ct hidvogenului ind de 100813, iar a helivfu’ de 4.00286 rezulta pentru Am valoaren de 0,02866. Diferenya de 8,028 witty atomice cezoltats din fuzionarea a pateu atoms de hidrogen tntr-unul de heliu se comverteste fn ener 28