Alain Boutot INVENTAREA FORMELOR REVOLUTIA MORFOLOGICA ‘Tyaducere din limba francezi de FLORIN MUNTEANU SPRE UN NEO-ARISTOTELISM MATEMATIC ‘Traducere din limba francezii de EMIL BAZAC N143/449 sHsp Coperta colectie: VALENTIN NICOLAU ‘BIBLIOTECA WETROPOL TANK BOCURESTT ‘Servic INFORMARE COMUNITARA ALAIN BOUTOT L'INVENTION DES FORMES © Exitions Odile Jacob, 1993 © Editura Nemira & Co, 1997 (Comercializarea in afara granitelor tril fir acordul edituri este interais Dituzar: Editura NEMIRA & Co, str. Crinului nr. 19, sector 1, Bucuresti Telefon: 668.54.10 Telefax: 6658.70.51 CClubul eds C.P, 26-38, Bucuresti ISBN 973-9301-73-x jin atentia cititorului ‘Tratind raporturile dintre teoriile stiintifice ale morfogenezei si filosofia naturii, aceasti Iuerare cuprinde 0 serie de dezvoltari fiaico-matematice. Cele mai tehnice au fost grupate in anexe, citeva ramanand ins incluse si in cadrul textului. Garantam c& prezenta lor fn text nu va descuraja cititorul. Din contra, noi sperim cit va ajuta si se descurce in cadrul subiectului. Cel putin aceasta a fost intentia noastrtatunci cind am conceput textul. O reducere suplimentara ar fi presupus ca cititorul si poati suplini explicatile lips& printr-o innuit proprie, ceea ce nu am indréznit si pretindem fntr-o lucrare pe care rne-o dorim accesibili unui public cat mai larg Alain BoutotINTRODUCERE Stiinja modemé se aflé into situatie ciudatd, Desi omniprezenti innolanul de tehnologii si aplicati,ea pare si fi parisit lumea noastra, Fisica a incetat s4 ne mai descrie, pe noi insine si obiectele ce ne fn- conjoara, find de citeva decenii in plind cursi, ee pare cA nu se va pri nicicdnd, spre infniteziml si spre necuprins. Secretindw-s! Pro” pria lume, asemeni unei misterioase glande, ina ce vant” se ascun Be de-acum in laboratoare sau centre de cercetiri superdotale cu masini din ce in ce mai sofisticate si mai putemice. $i ase" fizica tnevgilor inalte, putem ,,vedea" obiecte din ce in ce mai miei gk Wali din ce In ce mai scurti, cu ajutoral imenselor acecleratoare de particule, Giganticele microscoape Fac posbile experimenté eu Seit= Fificati i justificdri teoretice caze scapd de raulte ori muritorilor de and, Centrele si laboratoarele de cercetare, cu masingrile lor ciudate, ‘tint ‘Templele lumii modeme. Ni le imaginim ca find locuite de preofi sau vrdjtori celebrénd ritualuri oculte tn fafa cdtorva iniiati. ‘Reesti mari preoti si discipolii lor aleituiese © comunitate cu un lim- bij aparte, cu regu i obiceiuri stricte. Bi comune prin congrese st prin intermediul publicayilor intemationale, Definétorit premiilor Rabel, merbrii cei mai de vez ai acestei comunitifi, sunt venerai precum astrologii sau magii de atidata. Sunt consultali in ot felul de probleme, ca si cum ar fi definatori tuturor adevirurilor. $uints pare vif, intradevir, mostenitoarea religici: se spune c& savantii rman, Ta ora actual, cei mai légitimi purtitori ai sperantelor omenirii“?. Se nagte paradoxul une sine de la care omenirea cere pe zi ce rece (ot 1g. Thom, ,La science en crise”, Le Début, 18, 34-43, 1982, p. 40. 7mai mult, daci nu chiar totul, dar cate se indeparteazd constant de fnjelegerea si existenta umani O stiinta omniprezenta siin «elasi timp indepartata,o gliinti care pitrunde totul, dar care se inalts in acelasi timp in sferele cele mai fnalle, avand ca obiecte de studiu predilecte infinitul mare gi cel mic — iat o imagine banali, astizi dep asiti. Studiul morfogenezet, altfel spus analiza formelor pe care le pot lua obiectele insufletite sau neinsufle- {ite din mediul fn care trim, prea mult vreme uitatd de stiintele natu- ri din cauza goanei dup’ elementar, cunoaste de cativa ani o putemici revitalizare. Studiile intreprinse de cdtre matematicieni si fizicieni, ir diferite domenii independente, au permis elaborarea unor noi metode, capabile si explice $i, intr-o anumit’ misuri, si prevada aparitia for- melor (morfologiilot) pe care le intalnim. Este vorba de teoria ca tastrofelor, a lui René Thom, de teoria fractalilor dezvoltatii de Benoit Mandelbrot, de teoria structurilor disipative a lui llya Prigogine, de teoria haosului si a atractorilor stranii, elaboratti de David Ruelle, sau chiar de sinergetica lui Hermann Haken. Prin aceste cercetiri stiinta descopera, sau mai bine zis redescoper’ faptul ca lumea nu se reduce a un simplu ansamblu de particule materiale minuscule aflate in in- teractiune, ci este de fapt format din obiecte avand fiecare 0 forma singular ce asculti ea insisi de niste legi ce-i sunt proprii ‘Aceste teorii sunt originale, revolutionare chiar. Departe de a fi doar o noua ramuri a fizicii gi a stiinjelor naturii tn general, pro- pundindu-si si elucideze, prin procedee inedite, aspecte aflate pant acum in umbra (morfologiile), noile teorii last si se intrevadii ceca ce fn filosofie se numeste ,,schimbare de paradigm#". Abandonfind prin- cipiile ce ghideaza si inspiri practica stiimificd obisnuita, ele schijeaza un now profil al cunoasterii, Promotorii acestor concepte nu sunt savanti obisnuifi. Spirite nonconformiste, iconoclaste, ei gi-au efectuat studiile in depliné autonomic, in singuritatea birourilor sau a labora- toarelor, Nu sunt legati de acele mari centre de cercetare unde s¢ in- cearei din rasputeri separarea structurilor si a componentilor clementari ai materici. $i aceasta nu pentru cf n-ar fi avut acces in ‘aceste citadele, ci pentru eX orizontul lor teoretic ¢ de naturd total di- feriti, Ce ne spun ei de fapt? Nu ne vorbese despre quarci, fermioni, bosoni sau alte obiecte mai mult sau mai putin ezoterice care popu- 8 Jeazl universulfizicii atomice, nici despre sele neutronic® puts sn quasar, atat de dragi astrofizicienilor ch, simplu gi cu modes, pre lumea pe care 0 locum, despre lume vizibil cu ochiul ides, 0 seine la seara noas, Nu se ferese si se ocupe de fenowene fail re, precum forma pe care 0 iau noril sau muntis aspectl irmurior Mani Britanii, curgerea involburata a until torent undue fama de tigar zigzagul fulgerului, pe scurt deci, de o multime de probleme fa clror abordare nu-si prea gaseste Locul in ‘tratatele stiintifice .,serioa- ae, Penta agz-numita sii ,.normal", aceste fenomene merit steayie. Au marele defect de a fi prea evidente: 5° bazeaalt pe legi firice elementare, cunoscute in mare parte de foarte multi vreme. Ce poate fi mai banal dectt, si zicem, traiectori ingonocheati a unei Poa oarte in cider: ese ea oare atceva deci joow capri EMyantilor din atmosferé? Ce poate fi mai normal dest asperititile tunel faleze: nu sunt ele oare rezultatul unei combinatii de factori zeo- Topici, meteorologici, chimici etc. factor perfect identical? Aces: efenomene si allele asemenea nu au nimic misteros, Nu ridie probleme teoretice difcile, n nicl un cuz de genul celor susceptible aa atrage decemarea unui premiu Nobel. Orice bun fizician le poate seragone, presupundnd cf are destul timp si destulé pricepot penis Srrerea gi rezolvarea ecuatilor necesure. Dar existent Wet sol ste fap Ftv, deource, in ciuda simplitiit aparente, OmP TOT «a qcestr fenomene este redutabil, chiar mal mare dct rmultora “Tintre rotiunile folosite in fizica fundamentalé! ,Cine $6, se inteabii ‘Thom, daci o cercetare matematick mal profundii a acestul get se fenomene nu afi, in cele din urma, mai beneficd pentru ti? decat fai asupra structurii intime a materiel? ane coe uni care au mers pind la a pretinde c& weorile morfologi- ce, simti ales teoria haosului, ar constiui cea de-a ele ME revolutie in fizica acestui secol, dupa teoria relativititii i cea cuantic’ »Relae tivitotea a destramatiluzia newtoniané a spatiulul timpului absolut, tea cuanticd a niritvisul newtonian al procestlor de misuraze con- elabile, in ceea ce priveste haosul, acesta elimin# wropis Japlaciand fs predicibilitgitdeterministe (1. Experienta de 24 8 ‘i imaginea 1 Tha Subic morphogénse, Pais eriion E422 1984, p10. 9a tit iti a ee lumii reale au devenit obiecte de studiu legitime”. ,,.Dup& un sfert de veac, eruptia neliniaritaqii* a produs 0 profundi schimbare in esafo- Adajul fizicii, comparabilé cu cea produsi de revolutia cuanticd sau de ea relativisti, revolutii care au marcat inceputul secolului al XX-lea, Printre nenumératele consecinte ale acestei evolufii, una din cele mai importante este elaborarea progresiva a unei descrieri a Naturii prin ‘care se renunt la separarea miezului viu de materia inert; $i asta, mai ales datorit Iutrii in considerare a neliniaritatilor, surse ale unor com- portamemte de o infinita diversitate"®. Pundnd pe picior de egalitate teoria relativitayii, mecanica cuanticé si studiile actuale asupra dome- niilor neliniare, a haosului gi a fenomenclor morfogenetice in general, pputem spune ei oferim in acelagi timp prea mult si prea putin acestor Jucriri de tip nou, Prea mult, pentru c& ele nu constituie un ansamblu rigid si structurat, cum este cazul relativititii si cuanticii, Nu formu- leazi nici o noua ipotezi asupra comportamentului materici, nici asu- pra structurii sau compozitiei acesteia, Noile teorii vin cu un limbaj propriu, destinat descifririi si rationalizarii lumii miscitoare a forme- lor, Dar, fn acelasi timp, li se acord prea putin, cai se subestimeazi cfectul si amploarea revolutiei ,,morfologice". Teoriile in cauz sunt chiar mai subversive decat mecanica cuantica, ce se inscrie, din multe puncte de vedere, in cadrul schitat de stiinta newtoniand. Ele duc la 0 rupturi radicala cu orientarea stiinjei contemporane, de fapt cu ideo- logie tehnico-stiimifict pozitivisii dupa care se ghideaza aceasta. Ruplura cu adeviirata stiingi este in acelasi timp o intoarcere la epoca fn care siiinta si flosofia nu crau inci termeni i antitezi. Teorille morfogenetice fac si renascai o mai veche idee, poate singura durabili, aceea a unei sllinfe care permite nu doar actiunea asupra lumii, ci gio Injelegere @ ei, Parafraziind o formuli celebri, putem caracteriza de- > 1. Gieiek, La Théorie du chaos, Paris, Albin Michel, 1989, .21. James Gleick rei ici cutee unui iii american, Joseph Ford, tn Whar is Chaos? Georgia Insite of Teno logy, p12. * Se numest tin rmatematcS ecuaja sau funtia care nu comport dedi neck ‘oseute su variable de primal grad, produse ale acestornecunoscutesau vail ind excluse Deeremplo, facia fnpmarb ese 0 faneteliniar, pnt ef viriabla reste de gradu ti Grafcl et esto line deaprd. Din contr, functilefx)max +hxec; fy)=cay sant Cane elie Ele presupan ident tra sa produse de variable. » b. Berg, ¥. Pomeau si C Vidal, L'Ordve dans le chuos, Pais, Hermann, 1984, operands, 10 mersul ,,morfologistilor* spundind: ,,Pani acum, savangfi nu au ficut decit si to A monte scan hans, uebuie 0 i desire sNogiunil destruct i ordine, explid ya Prigogine, se af sti jn centrul unei fnnoiri a cunoasterii indreptate spre planul existent noasie, Noile concepte ce apar in stud) acestet lumi macroscopioe ‘or infu, fra Indoialf, domenil paticulelorelementae i cosmo™ logia. Insti deca unt fizici de vir, defini caextrapolare 8 imitcor pe care le putem atinge, fizied a energiilor inalte si a marg ar i versului, este pe cale de a dispare. Explorarea lumii pe care 0 Jocuim se dovedeste la el de surpinzitores de generatoare de nol perspee: tive ca si Vertiginoasa explorare a marelui si micului infinit. fn aceast i i afl la ci pasi®. aod tole morologice nv modiicS doar seal demer- salu singific, ci pledeaz in acelasi imp si penta o now raportare & mul la Iucrori silt lume, Prin Jegturile apdrute ite universulr- gros al sinfelor naturel, deocamdati aproximativ, al existenei coneret, ele propun o imagine mai umilé si mai umand @ sting in general. Se poate spune fard exagerare: c& promotonii_ soriilor il logice ,,umilesc* stiinta nu doar arindw-i proprile limite, et Ge = fortind-o si coboare din regiunile ,eterate™ pe solul fertil al ih en $i a ii in cae se alt reine onciau ineles. Sevan nding ide un tip nou se situeaza intr-o zoni intermediara, considera nk ‘acum inabordabila. Departe de a fi simple curiozititi stiimtifice f viitor, teorile lor sunt pe cale de ane rivasi automatismele ses eine categoriile si ierarhiile cele mai stabile ale intelectului, i a instana intreaga existent. Refuziind o abordare exclusiv tehnicis - a utltrsté a natu, promoveazé in schimb un respect l lumi aga cum este, o lume din care noi fine facem parte. Nu sacrfic mimic numele dogmelor actiunii eficace. Nu cauti s& manevaeze reall {ntrun anumitscop, ci preuiese mai mult eunoasteea pur dente resi, simpla plicere de a cunoaste de dragul cunoasten, inelegerea proceselor care conduc Ia aparita si evolutia formetor din universul nostra cotidian. Ne inviti si ne lasim fascinati de bogitia si com- plexitatca formelor gi a metamorfozelor lor. © prgogne gi Stenger, La Noelle alance, Paris, Glliard eis 42-2, 1986, 8 (ifaromneasck: Nous aang. Metamorfoxa ting, Ed Poel Bucur, 1984, ulCAPITOLUL 1 O explorare a lumii formelor jelegerea gen . Acest demers este in intregime nou, cel pufin in epoca actuala, punané capi indiferentei cvasigenerale @ slintelor naturit in faya proceselor morfogenetice, si mai ales a acelei liinfe care ar fi trebuit sii se ocupe de ele aproape in exclusivitate: fizica. ,.Fizica, spune René Thom, are in principiu ca obiect de studiu materia si interaciunile sale: arf te- uit deci s-o vedem mai preocupati de una din manifestirile cele mai spectaculoase ale lumii la scar umand, si anume existenta obiectelor cu forme tipice. Ori, dacii Biologia si Geologia (..} sunt discipline morfologice, Fizica pare si ignore forma (nu si in cdteva ramuri mar- ginale, cum ar fi teoria mediilor ordonate)."? Corpurile de care se ‘cup’ fizica modem sunt, la drept vorbind, in-forme: pot fi reduse tn mod ideal la mase punctuale asupra cirora actioneaza forte. Parti- culele fizicii atomice pot fi, eventual, afectate de ,un «factor de for- ma» care precizeazi conditiile de imprigtiere (scattering) a particulelor incidente, dar care nu poate fi considerat drept un Thom, «La Physique ete formes", Lat Pens physique contemporaine, Moulds sitions Augustin Fresnel, 1982, p. 335 15perete"?, Pentru fizict, forma este aproape intotdeauna un fel de acci- ‘dent, cum era aparenta exterioari a corpurilor pentru Descartes. Nu teste considerata ca ceva autonom, guvemati de legi propri, cicaefect al fortelor inteme sau exteme ce actioneaza in interionul sau exteriorul corpului ce 0 materializeaz’. Forma unui corp nu este fn ultima instan- {8 decat un aranjament frtit de enttiti materiale, lipsit de autonomic san de consistent veritabili, deci nu are decit o existent derivatd si trecitoare. ,,Forma se prezintii ca rezultant d modificdrilor fizice ele- mentare si nu este decit ua dintre numeroasele reactii ale mate- riei**? Configuratia unui corp sau chiar structura sa intemd nu sunt decat epifenomene inconsistente, ca si culoarea, gustul san orice alti determinare calitativa Putem clarifica natura itiei dintre fizick si dis mor- fologice ,,aprofundand Disci- i ‘ice, cum ar fi biologia $i. tis (mai i limbajul. In aceasti ‘ inagma empiric®, diseiplinele morfologice tncep prin a disceme un hannlir dé elements stabile si repetabile (cum ar fi celulele sau morfe- mele). Odati identificate ace mente, ,,scopul oricéire iim i .,combinatori jnvers; Informatie peimard nu este-un continuum, el un_ansambla discrei_de particule" care interactioneazi_unele cu altele. Aceste 2 se veden Thm, bid, . 397-338. 2. fe Monod: Herzen, Principes de morphologiegénérat,t 1p. 100, (tate Bache~ lard, Le Plraliome coherent dela chile moderne, Batis, Vii, Ed.a.2-8,1973,p. 4.) © Thom, uLa Physique et es formes", opcit 337. 5 id. p37 © ti, 16 o8 ‘desprinde intotdeauna pe un fond, &x for. Forma se desprin a pe un fond, n nf vere alvontinutii a proprietor meailui, Or, nimi nau stnje+ ‘neste mai mult pe ‘matematician, spune ‘Thom, decat 0 dliscontinuita- "fe Pentru a ne convinge, § observim fneuresiurs fizicianului th fata +e aisoontimutlh, cum ar fi cea produst de o'undl de soe fn hidro- dinamied. ,,Dacd vrei s4 c ! piatrtn bal, ar fi mult mai bine si Almay aceastexperientt, deedt Fee rcercati s-i facet teoria. Cei mal mari speciali ecutia Nov “care reprezintl obiecte 1 ‘matematice fundament sa d interes a fzili modeme pent forma Fso0 ea ef explica tn multe felur. Se poste distinge io Pre ies Prarumentalai matematic in stidiul discontinutits rimand prezenta ‘aflati ce se petrece atunci cand aruncafl © “er-Stokes mu ar putea si va spun mare tuert 8 fn teoria gazelor, nu {n acest domenin este mereu : so eiuezz4 un fenomen 1a sear Local i pe duraté infin fai ord), apoi se integreaz ansamblal ‘evolutilor locale Int-o e¥O> five plobal, Penta aceasa,ginta dispune de un insinuate, eficace, aan By ferential i integral, descoperit ta secolul a XVIF-lea. Ghiizmes sa duce inst la eliminarea discontinutii, care <5 fic > es mandmaies dea mphgbs at 2 Pa Doug 90.72 * pbid.,p.12. 7, Lsignoratf, fie considerat un fel de ,caz-Timiti al continuitii, Trebuie observat c& generalizarea acestor metode de calcul, de o eficacitate incomtestabila (desigur, intre anumite limite), a dus la indepartarea din studiul fenomenelor naturale a unor ramuri ale matematicii, cum ar fi geometria sau topologia’, judecate ca find putin performante. Tocmai pe aceste discipline, date deoparte de sings traditional, se bazeazi in ‘mare parte teortile morfologice. ‘Dar esecul Fizieii in fata formei nu provine doar din utilizarea uunui aparat matematic inadecvat, ci mai ales din caracterul aproape de rnecuprins al fenomenclor luate fn consideratie. Formele sunt perma- nent schimbatoare, variate, diverse si par si dejoace orice tentativa de modelare cit de cat precisi, Dact cxisté cateodati aseminari intre tunele fiinte, ce pot avea oare in comun, de pilda, forma unei pietre st ‘cea a unui copac, cea a unui animal si cea a unei plante, cea a unui produs tehnic sau artistic si cea a unei fiinte? yin ceea ce priveste diversitatea formelor, spune Gaston Bachelard, este evident c& aceasta ru poate fi analizatS decat limitat, deoarece forms este tnsigt libera diversitate." Forma este esentialmente deformabil, Ea pare s& seape oricdrei definitii. Pard indoiali, pot fi stabilite principii de simetrie sau corespondenti care si permit reducerea si rtionalizarea acestei di versitati.,,Dar, remarca filosoful, acest efort de reducere fle rlimiine artificial si exterior, geometrizant, fie pur si simplu cere o cercetare Imai profunda.*"* Aceasti cercetare mai profunda ne imbie de fapt si > ropotginestositdrecentereat,Presimithine din secolul al XVIT-eade Leibniz care a denon Analyt situs, sau geomet ageziilor, nu a lua un adevErat avin deci le Geeta acest solo dat cx eet li Poincar Grouwer, De tn, aust o mae eegltare pe devoted in continare. Se poate prezice dea, spn Diewdoané,frdimare rss sees ft esol al XX ea ve mane storia matematior ea secobl opoegie (Para Serre arématiques pares, Paris, Gauthier Villars, 1979 , 1). Termenul ese datort ai Feo ns (1BOS- 1872) al era Voresungen ber Topologe deni dn 1847, Topologia na pasta sale ramurd a mates, drs stactara une tim, SB anti i aces ee polpizunel lini Eese un sien de sbmlini, denamite descise, all Ee aaa sasere rtopiti 1 reunirea unui num oarecre de asl de submulini deschise ete rere, deoctsa(nalgmea vd si mules F sunt descise); 2 itersectia unui nude Fait aan Geschiae esto muline deshis, O submaljmea luis spune ch exe nchin ack ‘complementara i este deschist "9G. Bachelor, Le pluralime cohérent deta chimie macere.p. 14 "oid 18 pirisim terenul nesigur al formei, in favoarea unui fundament mate- Peal mai apropiat de inteligenta noastr’. joatt diese fies ‘matic a lumii formelor, fiird a p' vedea ci teoriih unt foarte din realitate reflexia divers jogice in sine. Teoria catastrofelor Un +t cu lumea formelor este datorat matematicianului francez, fan, spune el, est 1 Ve B, Meyerson, Lar Déduetion relatvite, Paris Payot, 1925, Chat eR Thom in Stub sracarelle et morphagenese, A 19) flor dezvoltat’ de acesta. .Una ie cea ceeagiucrurilor exterioare o existenta independent in aceste cateva rinduri, Thom isi expune lc; aledtuirea unor modele matematice capabile si fink St omic eg eee tatea formelor, de aparitia si dispartia Lor, a de existenta si st fhirun cuvint, de morfogeneza. ————— ;om, nscut la Montbéliard in 1923, nu s-a Hisat niciodaté prins in chingile unei specialititi oarecare. ,,Am fost un elev foarte dotat, povesteste el, si nu doar pentru matematic’, ci pentra majorita- tea disciplinelor, inclusiv cele literare.""° Suflet de filosof, el se recu- rnoaste atras in mod special de geometrie. ,,fmi ficusem un titlu de glorie din rezolvarea tuturor problemelor imaginabile in materie de ‘geometric elementar’, de geometric a triunghiului, Iucra care m-a f- ‘cut si pistrez pentru geometria euclidiana o slabiciune de neiertat in ochii colegilor mei matematicieni"° in schimb, algebra si aritmetica nu Iau entuziasmat niciodata. .,in algebrii, explica el, se trece mult prea brusc de la aplicarea stupid a unui formalism invéijat la proble~ ime efective"”, care sunt fie trivial, fie indecidabile, cum ar fi rezol- varea ecuatiei de gradul cinci. Dupi absolvirea $colii normale superioare din Paris si obtinerea doctoratului in matematici in. 1946, imbritiseazi o carierd clasici de cercetdtor, in cadrul CNRS. incepe prin a studia functiile complexe de mai multe variabile, apoi se con~ sacra in intregime topologiei algebrice, aflat pe atunci in plin avant. Prima sa lucrare este dedicaté teoriei lui Morse, teorie ce pune in le~ gituri topologia unui spatiu cu singularitatile functiilor definite pe ‘cesta. Ataci apoi faimoasa problema a granijelor care consti in a sta- Shab sauce et morphogénse, pb Prédive n'est pas expliquer, Pais, Ese, 1991, p. 11-12, pagar et théorie des cuusrophes, (Colozviul de la Cersy) Geneva, Patino, 1988, Prédive n'est pa espliquer, pM 20 a acestei probleme 58 un fel de prem entru matematicieni, Dupa ce a P Brea rbot, Thom devine membru permanent i ixsitatalul de malte studi siniice din Pais, caret ofer FBO aaanse a concepe, in anii "60, ceea ce va devent ulterior teonia catastrofelor”. : i ype a dou sxbvarieti, » dul cena ae HO, MI oe oe min ae i avd me ana See eeaene. Lui Thom ii place si povesteasel despre faptul ci ideea care 2 generat teoria catastrofelor i-a venit in 1961, in Muzeul de istorie.n a Boan. Era o recepti oferité de matematicienti de Ja.uni- 1 ojamea de vaste eerie oie nae de ii, a OT i pec ee opolgich dedimensiane eum ft mei ner Tess Pe? Mak eso rh auncnliuie Wi (ide exes). Dinos Paoarame des mashématiques pares 11 1 Thom, Parables et causrophes, Pai Pammazion, 1983, 2, i Fe eauurophe theory) datoreazl matematiiant ‘Denumirea de teri acatasofe”(caasrophe theory) coglez Chsogher Zana, Thos ra a vr, rol aural da HS “Théorie ee ea is marge” eps wR, Tm, Madales mahi la morp pengnese edija aa, Pas, Bourg, 1980, p23 est espe eerste, viitind muzeul am vat un_ mode ds. Pt de_ghips al gastru- Tafie?” oului de browsed. Privind cuta ciculard care se forma $1 at, prin asociajie de ide, 0 cutd as0- ice. Aceasti «viziune» matematica a Giath_uniei singularitati matematic Slat la baza modelelor pe care le-am propus apoi in embriologie. “Siudiul tratatelor de embriologie, mai ales cel al biologului englez CH. Waddington (1905-1975), Fa permis lui Thom si adanceascd aceasti intuitie gi si se lanseze intr-o Jogic& si morfodinamic& a morfogenezci. jJntre 1967 gi 1968 isi scrie Iucrarea capital, Stabilitate structurald si morfogenezd, apiruta in 1972. Aici expune penta fntdia oard sistematic, formalismul teoriei catastrofelor. ‘vast acjiune de modelare topo- acelasi timp, expune aplicafii care merg de la fizic& optica geometric) la lingvistic& (structuri sintactice), tecdnd prin biologie. Aceasté teorie este legatd din punct de vedere matematic de lucririle lui Hassler Whitney privind singularititile aplicatilor diferentiabile (1955) si de cele ale lui Henri Poincaré gi Andronov r in sistemele dinamice. 5 it, {lor unor discipline renumite ca fiind nef Ble, etologie, sociologie etc.) cic, ‘acestor discipline inirareain zona atit de dorit eae nae, Matematcicni, prvim Cristogher Zeemso, de I Universitatea Warwick din Marea Britanie, au construit modele catastro- crizele bursiere, propagarea influxului nervos, tratamentul anorexiel etc.” in marele stu entuziasm, 31 Gaus este procesul care face #8 weaci embrionul din stain de Blast (orm mbrignat on elle dap Y-unsingur stat la saul de gasul (stad embrionar cu dou foie embxionare). 2 Thom, Paruboles et catastrophes, p. 4. ° Ver culegerea de stcoe editate de Zeeman: Catastrophe Theory ~ Slesed Papers, 972.1977, Reading, Addison-Wesley, 1980. 2 catasrofist, din buciti de carton si elastic, care trebua sf Hasteze TSravesul teoriei catastrofelor a fost poate favorizat la drept vor binds de magia cuvantulul ,catasiro", denumire cu woul Sub joare intr-un context matematic. Ui ‘acestui_termen poate da ‘haglere unei neintelegenl, © calastrofa inseamné, in limbajul obignutt, i i fc a ordinit lucru- eles are acest termen in teoria Lut catie matema- previiznt Cu totul alt ft ffectum (,,cauza egaleaz’ el 1 potior sua causa (,,efeel hnomenologice.“* De exemplu, aun cAnt © funcjie are © ete intivun pun, altfel spus cn igi schimba valoarea, punctul va fi considerat ,,catastrofic™. “y ese pees: agin fi re as de A TB p82 5 gfannul Thomas d'Aquin, Questions disputes sar a vérité, Question XI: Le Maitre, Pa- ee ee teeaTom aga, Demag, REE Bt Min 9 2 ee) Can fe re J ees et ns Fk es ch sansa cute en de a ne de fe star ce Aad it Ori ee yl Canarsie Rew Yok STALL Diep fe ics pin alee A gn om fe ace ve Meo nt ae Fas Vy Shas 8h pt umaowe 2 g.Toom, Pride n'est pas expliguer,p. 28°29 231 / X aor desenui, spol fedevine Senilui), apoi Tedevine albi., Proprietatle et (culoarea) se -_ modified brusc in_unele zone: exist’ morfogenez’. Tp acelagi fel in Daci sar fi estompat latura senzationali a teoriei, dindu-i-se 0 alti denumire, probabil cd ar fi fost mai greu remarcatd. Ar fi avut ‘are teoria lui Thom acelasi noroc daca ar fi fost botezatA «teoria tran- flor» sau «teoria schimbarilor de formin'*", se intreabé fizicianul Jean-Marc Lévy-Leblond. Se poate paria ci nu, gi chiar Thom 0 re- ccunoaste. Poate c& este un abuz folosirea unui cuvant att de drama, tic pentru a desemna un lucra atat de general. Dar nu a fost un efect dovat dinadins. Cuvéntal mi-a venit in mod naturel: fizicienti au in- frodus termenul de catastrofa infrarogului si catastrofa wltravioletului pentru o simpli divergenti a unor seri de calcul, Dar eu an) vr st ard prin acest cuvintc& ¢ vorba de ceva dinamic, c& exist. o dinamicd ee indoiali cea mai general dintre cele pe care Ie vorn n continuare. Spre ‘hoomobue de lear strict ire de teoria Siuctunlor AisipallVe, Sau chiar de teoria haosului, este pur matematicA spel nei fizice, Aceasta datorittahalizet Strict topologice a ‘notiuni de forma pe care © propunt ii se et “mentar.yn_desen_ficut_ei_crefonul 0 Hilirtie. (alba) ojogick = foaia — este sedivl unui anumit nur de. dis: Continuitifi calitative, Foaia este alba, devine q ssimea lic coment auditiv, un finchet de clopotel este Tormé (un sunet) care simple ua interval nize doud Zone de Tiniste (ondul). Aceasta analizi J-M. Léry-Leblond Des mathénasques caasrophiques' Criigwe 33, 50441, (197, p49. 3 Thom, Prive wet pats expligew,p- 28-29 (sabia de 10. © id p. 9. 24 se generalizeaz’ sor. Substratul morfologiei este deseori un domeniu ft spatiu-timpalui uzual, dich un desc? al spafiului euclidian cu idimensiuni, notat de obicei in matematicd cu Ré in acest spayiu pe decupeszi formele perceptii obignuite, Dar uneor, suportul mor- fologiei poate fi mult mai complex. "De exemple, in acustica, spafiul tedrat este spaful functional (de dimensiune infinité) care descrie \ibraiile aerului. La fel, in fizica atomicé sav subatomic, va treba inci spajul wzual eu spat derivate, cum ar f satin mom” telor sau spatiile Hilbert”. Yn sociologie se va considera cA spatiile parametrlor semnificativi, in numar variabil $t cateodata dificil de precizat, constiuie suportal morfologii. Yn spatiul sub ork ‘Thom deoset ssubstmal a on - Marginea unui nor, de exemplu, este_o regiune de caiastrofa a atmosferei, ct ccondifia ca norul si nu se ,topeascit” continu Tauun fel de coal az Rei vorba deo wanztcgradati de lao ond a ai. 158° yemarcl’ Thom, distinefia_dintre punctele regulate (conjinute in aparenta) si cele de catastrofl, desi are 0 ‘semmificatie matematic& pre- cis’, isi pierde 1a nivel empiric ‘cwacterul trangant, fiind influentat& de Fine(ea mijloacelor si. scar de observate. Un panes aparent regulat, Ja nivel macroscopic se poate dovedi a fi o catastrofi la 0 examinare ‘major pe care il prezint aceasti distincyie sti ‘sa generalitate. Opozit nuu/discontinuu sti de fapt 1a a reface epliei noastre naive asupra lucrurilor gi @ lumi Ei baza 2 yp nhs desea nop, omuline care nto eine PNT din yond le ate miimen merle ale cups sic ine O 1S interior uu din pan tie (on desir”). Complements we Gee is ein ua cer linen nel Take PES # Samia es (sau ice) a md ty, o se oe ‘omulime 1 rca, roi ron: un cise mali cae cure aa dls manque des marpogéree rina ei, UGE, ot 108, te, 887, 1974, 9. nip. 25 Byedistinctia gestalt-isté intre fond (continuitate) si form (discontinuita {ey Accs dst este de somene vrastd distinc{ie este de asemenea subinteleasi de cate lingvi igvisti, care opun forma unei expresii continutului stu. Ea se regiseste in ‘ft Zick in teoria undelor de goc, teoria schimbatorilor de fazii ete. Prin cuplul punct regulat/punct de catastroft, "Thom creeaz un cadru con- cceptual universal care permite analizarea wturor morfologillor, nu doar a celor concrete, din universul cotidian, dar chiar gi a morfolo- giilor celor mai abstracte, cum ar fi formele sintactice, categoriile lim- si gandirii in general. este mai putin ambijjoas’, nepropunandu-gi si studieze formele in ge eral, ci doar 0 anumité familie de forme, si anume pe cele fractale™. "Acest calificativ ~ astizi intrat ta uzul curent — ‘sugereaza despre ce fel de forme este vorba, Este un neologism inventat. de cftre Mandelbrot in 1975, pomnind de la latinescul fractus, derivat la randul stu din ver- ve: a sparge, a face buciti, a zdrobi in fragmente neregulate. entat, fractionat, neregulat, intrerupt. In gene- fandelbrot si-a dezvoltat teoria in ani" unui parcurs intelectual sinuos gi In orice caz iesit din comun. Spirit intuitly st geomettizant, ca si'Thom de altfel, Mandelbrot s-a ferit ntotdeauna de matematica abstract& si formal. Manifestind un fel de fversiune fati de algebra, si-a dat repede seama, tn timp ec-si fleea studiile, c& are un talent special de a sti sf transpunt aproape orice problems matematicd pe tim geometric: ,Acolo unde cei mai multi inclusiv profesorii mei, explicd el, vedeau probleme de analiz& saul 5 ent Mandelbrot -2nseut in 1924 la Vargo 26 ‘algebri, eu vedeam probleme de geome’ ie. Grafie acestui dar ex- feordinar a reusit i 1945 1a concursul de admitere al $colii politeh- tice, in conditii pe care le considera ydestul de ‘acrobatice™. In timp ce alti candidati ajungeau la rezultate prin ‘calcul, el povesteste c& g- en solutia pe ci geometrice i fcea caleulele aia dupa aceea, pen= tata verifica sau confirma rezultatele (..] gésite geometric. La bsolvirea Scoli politehnice incepe 0 eariert uuniversitar’, dar gustul fu pentru matematica aplicati fl indeparteazs din ce in ce mai mult de o institulie pe care o considera dominaté de spiritul lui Bourbaki (pseudonim colectiv cu care tinertt matematicieni francezi tsi semnau veerasile de avangarda). Calauzit de spiritul iu Tnelinat SPP geome- tte, face incursiuni in domenii neabignuite Peniru ‘matematician, ‘cum ar fi ingyistica, tn care lanseazl idet originale.” In 1958 emi- greazi in SUA $i se angajeazi la IBM, i cadrul Centrului de cercetiri air Yorktown, in apropiere de New York. Inoepe si Tucreze in dome- nial economic, apoi pleacdi si predea aceast disciplin’ la Harvard, linde rimfine destul de pufin, cfc se fntoarce la ‘Yorktown gi devine wtio7d Fellow al Centrului de cercetiri din aceast localitate. Aici giseste libertatea necesari pentru 2-si contin’ cariera de matemati- ‘cian $i intreprinde studii in diverse domes (zgomot, hidrologie, as~ fronomie etc.). fi va prezenta descopesirile in mat multe universit Timericane, in care va $i preda sine precum matemslicly fizica apli- tata, fiiologia ete. Aceasti carierd eclectic il va face sa spund intr-o gi: ,Deseori, cind aud lista fostelor mele profesiuni, ma fnteb dack cxig in wealitate. Intersectia acestor domenii este in mod sigur vidi." j-a dorit dintotdeauna si fie un generalist $i, 3p, ander, Cam am descoperttal Lat Recherche, 17, 20-38 (1986), 420, 5 pid, p. 420. 2% tg demonstt,plecind de a Wri fistogat americas Ziph (1902-1950) ee ea Se ard ment ee ai, Mea se recerare un ext sau un ansembla de ext Tem o lista cuvinteloraranjte 3 1a owe cree pai [or consim rns Treevens $1208 tesco consul (ver fect ayes aces, Pass amas cia + 1989, p. 197.15). 37 5. leick, La Theorie du chaos, 117. 27probabil, din acest motiv ,.nu a obtinut niciodati reeunoasterea in nu- fmeroasele discipline de care s-a ocupat.‘* Singur se defineste drept “aun nomad de buni voie', drept ,,un pionier de nevoie", Hastind tn lina sa idei noi, deschizfind orizonturi promititoare. Acest vagabon- daj stinjifci-a fost de folos, cici'in el se afld sursa fecunditi sale matematice. De fapt, demersul siu geometric, nonconformist, aplicat problemelor traditionale, i-a permis elaborarea unei teori care a fost, probabil, formulati mult mai térziu dacé s-ar fi urmat male de cercetare, de citre specialisti cu 0 formatie matematici, ase- meni Iui Peano si Cantor.” ‘Prima prezentare sintetick a teoriei_apare intr-un_esei_intitulat Obiectele fractale $i publicat in 1975. “Desi destinati: marelui public. ‘qoeastt carte nu este o Tucrare d de popularizare a stiintel. Mai degraba, Gantt esle; dupit cum Spane chiar autoru, ,, acelasi timp o sintezi matematicd si filosofic’, dar gi 0 colectie de micromonografii supra descopertilor mele din diverse capitole ale stinget™. Este un_mani- fest care-i inviti pe specialistii tuturor disciplinelor vise si st " Dupi publicarea acestuia, Mandelbrot si-a expus teorta mat pe larg in 1982, prin The Fractal Geometry of Nature" (Geometria Fractala a Naturi). Aceste lucrari au asigurat, impreund, o foarte larg audienti limbajului fractal, a cirui originalitate i utlitate, rebuie Si Tecunoastem, n-au fost percepute imediat de comunitatea sintificd. ‘Teoria fractal nu reprezinta o completare a unei teorii deja existente, ci apare mai ales si inainte de toate ca 0 ,,nowa disciplind stiintifica'* cu totul aparte. Ea ,,adaugi, explica Mandelbrot, numeroase «litere» roi in «alfabetul» pe care Galilei -a mostenit de la Euclid. Pentru ‘Galilei, ca si pentru stiinta modem in general, Natura vorbeste in lim- bbaj matematic, Filosofia, spunea celebrul astronom, este inscrisi in aceasti mare carte — vorbesc despre Univers — ce ne este oferiti spre bid 9 Yeci Les Objets fractals, p 205. © hid prof a eda s dou, p. 2 5) Mandelbrot, The Frucial Geometry of Nature, New York, W.H, Freeman ed, 3a, 198, © B, Mandelbrot, Les Objes facts, p. U7 © B. Mandelbrot, ,Survol du langage facta, iid. 199. 28 eontemplare, dar care mu poate fi citt fir a invite limbajul si lite- fele cu care este scrist, E scrist in limbajul tmatematcilr, iar literele wife sunt triunghiuri, cercuri gi alte forme geometnicg fri de care nu fate omeneste posibil si ingelegi mAcar un cuvant fiir de care réticim fodamie ca printr-un intunecat labirint'“* Aicl este vvorba, dupa paire- fea ini Mandelbrot, de o viziune simplisté sa, mat degrabii, simplifi- Tea uk NO nar pnts chiar ea ai mare parte a forms AWS fou poate fi eprezentati adeevat doar cu autora noftunilor geomettci fhclidene. ,.Ba afirm c& numeroase forme din naw sant atat de neregulate si de fragmentate ‘neat, in comparatie cu geometria lui Tpoctid, natura are un nivel mai inalt, dar gt celta diferit, de com- plexitate'“ Fard indoial, Galilei avea drepta sh afirme of Natura © isis tn limba} matematic, dar se tela crezand acest limba} a fi cel al geometriei euclidiene. Yntr-adevir, este limpede cl ori mu sunt sfere, munfii ma sunt contr irmurile nu sunt cercuri, Seoarfa nu este neteda iar fulgerul nu se propaga in linie dreapta“®. Dand geometrici fractale sarcina de @ ‘modela aceste forme naturale Pia de geometsa clasicd, Mandelbrot mu face de fept aliceva deeat sf readucd geometria in matca si la vocatia St original, care, daca ne Froredem in etimologie, este de a fumiza 0 deseriere = “Terrei (geo) $i tanisurd (metron) a acesteia, S-ar putea chiar spun c& geomettia Pramald este prima gi singura geometric demni de acest NA deci eovath insusi demersului geometric. De fapt, Boomers ceuclidiand este partial, parcelari, mai bine spus este 0 geometrie a parcelelor. Nua fost conceputé pentru a imbratisa ‘Paméntul in tntreaga sa. com plexitate si diversitate, ch ‘numai pentru a misura peimdnturile, ceea ce ui chiar acelagi lucru. Aceast ‘geo-metrie §- rascut dint-o nevoie concreti si limitata: determinarea " formei terenurilor agricole in cAm- = Chau: enna ya a fr ccna mcs B “cl et csr we compris ghia tan eee ra ie a i nb ce lee it et gee Samat ety ct ra toe © thid. p. 1. bid. 29pia mai mult sau mai putin pland a viii Nilului”, de unde $i importanta acordaté notiunilor de line, plan, cere ete. adic formelor cu contur regulat. Dati fiind aceasti orientare, geometria fractal reprezint dupa ‘a alare, ca Cuprinde dowd _aspecte ine andl dou rae eu o reel mult. Peat pain is, Mandelbrot ncearci sh defineasci.matematic- ‘devastatoare decat prima, cea orevolujie multmai > alfime rectal, in pasul al. doles, el exploreazA cfit se poate de tistematic mulfimile care corespund defintilor alese. ‘Aceste multimi peas iene de c&tre matematicier scometrice constituie, int vumitii mésura, ‘Agesiéa sau tuljumil si pund la indoiald cel de-al cincilea postulat geometrice Const. in ae ia aa a | fundamentals, cum ar fina, supraafa ete: Mult mal cursjosh te - npn Foo Fractal respinge chiar gi acest categorie 6 care opees: ZA postulatele Elementelor iui Euclid, rofiunilor folosite in axiomele gi teoremele cuclidiene. Aceasti nous borate 1a sfiirsitul secolului al XIX-lea sau la it ‘secol ee 6 lal Definitia unei mulpimi fractale nostri, de matematicieni ca Peano, Cant Ce este un obiect fractal? Cum putem afa dae o structurd mate- snatich este fractal? Prin ce se distinge o multime fractal de una ne™ tratala? Desi poate parea suprinzitor, nu este ugor de eispuns acesor iikebari fundamentale. Mandelbrot a crezut mai inti cl se va petit sprini pe noviunea matematicl de dimensiune, Una dip ccaracteristi- srr principale ale oricirui obiet fractal este dimensiunes sa Hvis By Teoria fractal a crescent {a $2 Dimensiunea fractald este un ,,numar care cuantificl gradul de acestei crize. Teoria Iu, Ma heregulaitate si de fragmentare al unel structs ‘geometrice sat al per Bvpject din naturi, numir cae, in cazurle obiectelor geometrice Unit lien se reduce chiar la dimensiunea lor obignuti:" De fap caer’ ulte moduri de a misura aceste neregulasti gt dee mai © pid, p. 210. taulte definitii ale acestei notiuni. Se vorbeste astfel de dimensiunea eon, sbes Moses de Cntr de Fea 8s pom fle dt Fa ge Bericovici, de dimensiunes Minkowski-Bouligand stu de tre", Post es tg, ais 8 Da Sei clei POIs Sines" 29,1982, vravetiiunea de omotetie, Toate aceste dimensiuni av paficularatea saa de a nu fi in mod necesar numere intregi. Spre deosebire de dimen- cpt Ronan, prwrun pune lta fa une rept nei pel: ok “eile topologice ordinaze, ele pot fi fractionare (1/2, 3/4 ete.) sau Lobscersi, re oii 3 penser les mathémaiqus, p31 5 Yer Mandel, Les Obj fal s “ee pid. p 15S. eid, p27. Wi. 30 31chiar iraionale: x. Cu toate e& domeniul de apticare este universul structurilor neregulate, aceleasi notiuni pot fi utilizate pentru toate mulfimile, deci si pentru cele regulate (ini, suprafee ete). Dar, fa timp ce dimensiunea fractal a celor din urma coincide cu dimensiu- nea topologicd, primele au in general o valoare difeitd, si de cele mai ‘multe ori superioara. Pe aceasta observatie, Mandelbrot si-a fondat ur- ‘mitoarea ipoteza:,,Un fractal este prin definitie o mulyime pentru care Gimensiunea Hausdorff-Bezicovici este strict superioar’ dimensitnii topologice-"* Deci, o structurk fractal se va caracteriza printro dicordantd dimensionali. Aceasti definitie, ce pirea sii mearg de Ia Sine, se dovedeste ,.nsi a nu fi" intotdeauna adevaratl. Exist mul- fim care, in ciuda faptului c& dimensiunea lor topologict este egal du dimensiunea Hausdorff, trebuie si fie considerate, din punct de ve- dere matematic, multimi fractale (exemplu: teptele iadului®). Exist si exemple contrare, muljimi a clror dimensiune fractalé (¢imensiune Minkowski) este superioard dimensiunii topologice, si care de fapt nu sunt fractale, Deci, defintile care se bazeazi doar pe conceptul de imensiune fractal sunt in definiti, in funcyie de caz, fie prea restric~ tive, fie prea slabe. Din aceasti cauz, Mandelbrot prefera sii renunte a ada o definitie matematic prea precis obiectelor pe care le stu- diazA. ,Odati defint, spane el, un oarecare concept fractal pentru di- mensiune, ce conduce la valoarea D, am putea fi tentafi st definim rmulfimea fractal ca find fie © multime pentru eare D este un num real neintreg, fic © mulfime pentru care D este un nurmlir tne, dar tare prezinté un aspect puternic «eregulat». De exemplt, am putes fami fractal o muljime de dimensiune D=1, dar care si nu fie 0 curb fectificabili. Ar fio situate suparitoare, deoarece teoria privitoare 1a vvetificablitatea unor curbe este prea confuzi pentru a depinde de ea fh definirea unei notiuni noi. Mai mult, este adesea probabil ca, per turband o mulfime foarte clasic’ in vecindtatea unui singur punct, st objinem pentru dimensiunea acesieia o fracie. Din punct de vedere coneret, ar fi cu adeviirat insuportabil. Pentru a evita aceste situati am 9. sMandetbvot, Te Fractal Geomeny of Nate, pe 1S. 55. Mandel), Les Objets ruc, p. 155. 2 Vex, Mandelbyo ibid, p63. Dimensiunea Hausdod a ,reptelor adil” ee eB 1a cu dimensiunes topologies, in acest ca. 32, renunjat si mai definesc conceptul de multime fractalé.“°” Conceptul de muljime fractal nu are in final decdt o seminificaie intuitive, atfel spus, aproximativa. in sens intuitiy, ,,fractalul este 0 structur’ geo- vented ord un object natural care combind urmitoarcle caracterisiet TA) Pirie au acest forma sau struct ca gi Tnbegul char sin caail a stea au seit diferite, puténd fi gi usor deformate; B) Forma ane ie extrem de neregulit, fie extrem de intrerupta saa fragme~ fata, oricare ar fl scara la care se face examinarea; C) Confing «ele- {ah ovfistinctive>, ale clror sei pot fi foarte variate gi care aoopert gam largi'®* Dupé matematicianul Kenneth Falconer: 8 webu 9 eideratd definiia unui «fractal» in aceeasi manierd in care acs cu Miniese din aproape in aproape, folosind © procedur recursivi asc~ tminitoare celei descrise anterior. Structura de plecare sik initiatorul onstructiei este o varietate (o structurl: geometricl) finitd, conex’ fntrun spatiu de dimensiune oarecare: un segment de dreapta, un pi- reat un eu, un hipescub etc, Aceasth structurl se divide ‘in N parti, ‘eventual inegale, fiecare aflati intr-un anumit raport cu jntregul. Unele ddin pirgi se suprima, apoi se repetd operatia asupra fiecdreia din cele crragse, stot aga la nesfarsit, La limit se obtine o pulbers & ui Can- for Si dim dou exemple: unul pe o dreapti (dimensiune 1), altul intr-un plan (dimensiune 2). veenim de la un segment de dreapti (0, 1] pe cared! impart in nadka1 suibsegmente egale (aceasté seriere implied impan) Se inde- pirteaz un subsegment, pistrind segmentele extreme, Raman astfel, Pel sepmente egale de lungime 1/2kr. Vom repeta lt nesfarsit ope- toe divizar, folosind aceeasi reguld. Mulimea Limit objinutit fste mulfimea reudicd a lui Cantor, generalizare ‘multimii triadice prezentate anterior. Dimensiunea topologicl a multimii n-adice este © Verideexempla W. Hurewiez gH. Wallan, Dimension Theory nese, ives ee ins 19 psu B, Mand, The rac Gener of ae p78. yg ea” ube") fin dein ana aca vente Woh ogc ene B: Mas, The Friel Geer of Neue 78) 36 ‘zero, in timp ce dimensiunea Hausdorff este strict pozitivit®. Aceasta fate muljime frectal. SA lum ecum ca punct de plecae (initiator) fom pitrat de lturi unitate situat fn plan (R). ‘S41 impartim in gaispre- tice mici patra egal, iar apoi si eliminim doulsprezecs din ele (tei iia gocatelinie tei din fiecare coloand). Pri reiterare objet © plbere a lui Cantor fn plan. Dimensiunea s8 topologic’ este nuld, iar cea fractal (Hausdorff) este egal cu ‘unitatea®. Am obfinut un now foemplu de structuré fractala, clei generalizate esi imediati: Ampirtirea patratului se face inifial in m? plitrate de Latur N/m, pistrand doar cite unul in fiecare coloan’. tes i Cntr in plan CURBA LUI VON KOCH Curba lui von Koch a fost imaginata tn 1904 de céitre matemati~ cianul Helge von Koch”, constituindu-se intr-un frumos exemplu de SE contin care nsf nu admite tangent. Constrirea unor asemencs ar valores: lgtbsoye eee cals dimensanes Maude a cei mali, pe exe 0 roti st FS * cea coe de diame 4°* 2 ). Masur a wi fo scoperim ou 4 pte de far srcenalt rf exe pin ef front id 4"*T2, Pe al ae, su Pan pu lL Rew ch dimensuen Hava 2 iF e55e< 1 edi Ae Fateoner, Praca! geomeny p30 ee. von Koch, Sur une courbe continge sans tangent bende Pt fom nection pooméique Semen, Ar fi Mama Arona’ och xs + (31-704, 31Wh Wl obiecte patologice era foarte la moda pe atunci*, Initiatorul acestei crrbe este un segment de dreapti oarecare, de exemplt intervalul {0, 1}. Dupa impértiea in rei pari egal, in loe $8 se climine partea ventald, aceasta se Mnlocuieste cu cele dova faturi ale unui triunghi suprafat fits, ea are o lungime infinits®: deci, nu este rectificabill. & piemann a fos. rime care a resups, ce 16H, dar ih apes Si demons oe Aya nu ab ited deriva. EI popanca exemple: Ss 2 ye ee mnie amir, Wer wT on sep, deve lds: "ea a) fee mene E> ys al nv (.) in ab > 163 2 etal pos pi escapes sont Ht sparclgice”asupea Hee ual IX-Iea a mets de la dezgust a constr” (Geer Bourtak Hermann, (977, B1V 47) Ch Hermite dear (ora rt oot de unr, prvea co spain a 2a AE amen we eas caminue eae mu 30 wc odeiva™ (Ch Henne ST Sets (Correspondance, Pare, Gautior Villas, 1905, ttl p. 318) Ymragon este n potg vind un num ferme deur Acesternen o3FS and era ees a (st su nan) ida.) DS Me cae rect pci ain.” Des Moses de Cater ro econ race de a maar”, Peer ls madness. 228), cared elemento ara, nade, ch lunges ci ete egal ui «os aun id tind La i 38 —/. ee 1 Contacte vor Kk 0 2 unis vor Kot & P acl ui von Kok (en cx dienes 12618) oupob Macen, The Frc Gere of at 8) 39 wefin fine, curba este autosimilar’, fiecare din partile sale find imagi- nea redusa a intregului. Dimensiunea sa topologica este | (find © Tinie continua), iar dimensiunea fractala este 1,2618. Modificfind initfatoral si generatorul, se pot obtine wpor alte curbe von Koch anteite teragoane, avand dimensiunea de ometetie cuprinsi intre uunu si doi. sie orot di si alte exemple de insule fractal in eartea sa The Fractal Geometry of Nature”. SITA LUI SIERPINSKI Sita li Sierpinski este un fractal de alt gen, dar eu o comple ita la fel de redutabilé, Initiatorul constructiel nu este de aceastit ae in segment de dreapta, ci un triunghi echilateral im pian Se Smparte acesta din urm’ in patra mici tiunghiuri ‘egale, apoi se eli- wire triunghiul (inversa!) din centru (conform scheme). Cele trei friunghiurl rimase sunt imaginea micgorati la jumatate & triunghiu- Tui initial, Se repeti la infinit aceasti operatic asuprt fiecirui triunghi rimas, pentru 2 obfine ta limit mulyimea numiti sita Lui Sierpinski”. Spre deosebire de curba lui von Koch, care nu are puncte duble, sta lui Sierpinski se intersecteazi pe &® insisi Cara Petcare. Un punct al unei curbe se numeste punct de ramificare aed frontiera oriclrei vecinititi de marime arbitraré are mat malt sergoud puncte comune cu curba tn cauz’.* Intuitiv, mu se Pore concepe elo curbii poate fi alcatuité numai din puncte de ramifi- so Dar iat cB aceasté convingere este spulberat de existent ccurbei Tui Sierpinski, la care foate punctele sunt puncte de ramificare™, 7 ex op. cit. cap 6, p45 si wmtoaree 7 Wectw Sirpinsi ex un matematicianpolonez dela inoepas seco 7 Vert W, Seminal, Sar une cure dont ou goin est an pin de amiss Compues edu Pais 160 (1915), 302. in aces aol, Siepins WH proceduri de Ca er eclectic ul von Keg (vez Mane Te Pract ‘Geometry of Naru, p. 12) 7. Hato, The Criss ‘York, Simon and Schose, 1 pb. niin", The World of Meera, R, Newman, New A9s0 eta de Mandelbrot, The Fractal Geomenry of Naree, 40 fiind formaté doar din interseetii cu ea insgi, ceea ce pare Si ffideze bunul simt, Dimensiunea sa topologica este egalé cu initatea (find vorba de o curbi), iar cea ‘omotetica este egal cu JopNilog(I/r)=log3/log2=1,5849. A £s £2 F cons si Sink Jn mod natural, pot fi construite structuri din aceeasi familie, jon~ lind cu iniiatonal si/sau generators, Covorul lui Sierpinski, de pil- 5, se obtine impirgind un patra in nous pltrate egale si decupaind de fiecare dati patratul din mijloc’’, in 3 dimensiuni, se cunoaste buretcle 2S C£.B. Mandelbrot The Fractal Geomeiry of Narre p. attui Sierpinski-Menger’, ale cfu fatete sunt covoare Sierpinski, sau chiar piramida lui Sierpinski, avand ca fete site Sierpinski. Aceste multimi prezint detalii la toate sclrile gi in acelasi timp au si proprie- vena de a i infinit ramificate, Dimensiunea lor topologica este 1, di- visnsiunea de omotetie pent covorul ui Sierpinski este de log8og3=1,8927, cea a burctelui lui Sierpinski-Menger este Jop20/log3=2,7268, cea a piramidei lui Sierpinski logsflog2=2. Ne vom opti aici deocamdata, cu explorarea universului fractal Ceca ce am prezentat nu este decit o privire fugar’, dar eare speriin | cha permis sesizarea intregitoriginalititi a domeniului Ramfne si | Sedets eum a reusit Mandelbrot ca, plecdnd din acest punct ~ $i poste | rosa aveusta este extraordinara realizare—, i regiseascK lumea reali. Teoria structurilor disipative Domeniul acoperit de teoria structurilordisipative este diferit de cele prezentate pin acum. Accasti teorie nu abordeu2A nich formele in general, ca teoria lui ‘Thom, fict formele cele mai neregulate, ca Mandelbrot, i ‘Acest termen, A Te Tomenele de aulo-organizare ce pot aparea tn anumite CR2UT. $ fe copalatii compuse din indivizi identici @ priort (cum 8 oe tien chimie, celulele ta biologie, agent economic in inte are ch Tocutorii unui oras in urbanism ete). Lamodul general eontle dstpative Corespund apariie, aparent spontane. a uel Or “Teoria structurilor dis! (ya Peigogine sat i unde si-a si desfagurat aproape intrea- ‘pr carierd-in impul studiilor secundare s-2 interes ny doar de stiin- tele dure, i side diverse discipline, eum ar fi muzica sas istoria, 2 C4, B, Mandetbro, id, ps A 42 avand fiecare, in felul lor, o legaturé cu factoral temporal. Acestinte- es pentru temporaltate mu va fi dezmingit niciodaté si va raméne in ventral tuturor preocupatilor sale gllintfice ulterioare, La terminarea Ticeului, studiazd fizica gi chimia la ‘Universitatea liberd din Bruxelles. Se orienteart rapid cite termodinamict, gi dups cateva lucriri de faiet molecular, abordeaza studiul fenomenclor ireversibile, adica ‘cole in care se manifesti existenta unei sigett a timpului. Multiplele sete contrbutt fn acest domenit Iau condus 1a primirea premiului Nobel pentru chimie tn 1977. Ilya Prigogine & fost profesor la facul- tatea de stinje a Universiti bere din Bruxelles sia condus mai vate institute internafionale de fizicd si chimie Gn Belgia si Statele Unite), Din siidaniile sale qintfice « desprins ‘concluzii epistemolo- ice apdrute ir mai multe tue din are fe semarca La nouvelle al- Fance”, redactath in colaborare cu Isabelle Stengct specialist In cchimie $1 filosofia stiinjei. Acest eseu, apart in 1979, i-a asigurat © mare notorietate. At exemplu de asife julelor de conveetie, escoperite experimental de clitre fizicianul francez Henri Bénard %) 1900" si explicate pent prima oar de cite fizicianul en: f Rayleigh in 1916. Aceste celule de. convecfie apar intr-un strat de I Seer abil i omogen, plasat in cmp gravitational Ja par: ‘eernferioar& Inr-un asifel de sistem. parts inferioari a lichidulut are ‘9 temperaturdi_mai, “Fidicati faté_de_cea_supet fat ce ‘SHferenta de temperaturi iniwe partea de jos si cea de sus a lichidului ia ia valoare (data de mumarul critic: Rayleigh),, Tichi- ddl, ce se afla initial in repaus, se pune in migcare, generdind asifel 0 sgructurl convectivi.— — plicata hidrodinamict a avestui fenomen oe relativ simpli. a hidrodinamic’ a a ew Sub actiunea cilducii, pare Tichidulut situate tn zona inferioara Se TT La Nowvelealiance, 1986. 2m emt Bar, Amates de chee plosigne 23, 2-144 (900, 43empl de sc dite conse ip isan, Az ee morgen eee meer Aenea {Days Engen Viner) wai usoare (forta arhimedieti creste) in nparatie cu. éele plasate la suprafatd, mai rel. Rezo tendin{ascendenti, locul, Sind Ted ocupat de parle superioare,_ mai reci si mai_grele. “Aceai tending de miseaTe este contracaralt de VAScoZIaLEs Tichidur satel Jui, Dar atunciefind diferenta de temperaturl devine sufcient der fonele de vascozitate sunt invinse de fortele de c« nvectic, £2z1 “aparigia unei_ordini Ta sear macroscopic’. Curentii de convectie se organizeaz (in sructurinumite celle de convectie) dupa configuratii vniabile, mai mult sau: mai putin complexe, in functic de constrange- vile impuse sistemului din exterior. Dac ichidul este Kisat fn aer liber, 4 csurenii formeazi cetule hexagonale regulate, 1 verticale parale- fe, Aceasth structurl intr-adevar remareabild este opera fortelor de ten- veuno superficilé, minime 1 sceasth organizare. Paci la partea superioari lichidul este inchis cu © plac orizontali, celulele de convectie iau forma unor suluri echidistante, orizontale, cu diametru de acelasi ordin de marime cu distant dintre plicile care inchid lichi- dul, Atunci eind gradientul de temperatura deseres!e, tinzind din now spre zero, celulele dispar gi lichidul redevine omogen. Gn alt binecunoscut exemplu de stuctars disipativa este reac fia chimica descoperita de citre B. ‘Beluzov” in 1958 si studiatii de citre A. Jabotinsky in 1960 (reactia Beluzov ~ Jabotinsky). in cursul cetei reac{i, ce are un mecanism destul de complex®®, apare spontan, dup cateva minute, intrun ‘mediu pan atunci omogen, © siructura spajio-temporal’ cu un aspect ce depinde de constrange- sie impuse sistemului, Daci se desfagoarl in-so tub vertical des- wal de lung si subtire, dupa efteva oscilait chimice V2! apirea inele ve pontale colorate, egal distantate pe vertical. ‘Aceasti structuri thelara este efectul vizibil al neomogenititilor ce spat in concen- tratia reactivilor. Modificdnd condisile experimentului, pot fi create alte tipuri de morfologii (ande circulare sau spiralate, mai mult sau St putin com- plexe, int-un medi plan si mai ales orizontal). ‘Dupi o oarecare perioadi de timp, dacé react tatt, morfologia dispare si mediul redevine orwoette ‘Aceste doud fexemple demonstreazii unele wisirurt caracteristice structurilor disi pative: mai inti, este vorba de process snglobale" in care ,,coopere- Pe spectaculos un numas mare de molecule, PEAS ‘da nastere unei wees apramoteculare". Acest mod de organizare 3 materiei este ‘opus celui care dicteazi aparitic ‘siucturilor de echilibru de tipul cris- tuelor, in cazul clrora ordinea de extindere “omolecularé rezulté din Ptoractiumea local a atomilor component {Dac parametri care “ese 0 structuré cristal’ pot fi dedusi din proprietitile atomilor ” veri BP, Beluzor,S ps, > se vrb des oxic un ac nari il mane CHxCOOE de exer ph) extn de ps KOs prez una aise PESTS sult de ceviu CexSO2 (pect La Niele alliance, p- 228) sem refer, raat Messin 2a 1988, Moscone, Med 1959+ 45component, si mai ales din raza de actin si dispumereaforstor de atractie si respingere, structurile disipative ‘in schimb, reflect’ starea ibm globali care le-a dat nastere; de accea si parametri care wr sunt de ordin macroscopic, nu de ordinul a 10 cm ct este 46 ‘Unne plane tare i eas Heanor say istantaSnte atoms unui cristal, of de ordinal centimetrilor'** Apoi, aceste structuri apar in sisteme traversate de fluxuri de energie (gra diental de temperatura in cazal celulelor de convectie) sau de materie (reactii chimice). {in sfarsit, in toate cazurile ele presupun 0 jarupere @ Ceaejar O stare omogend si nediferentith spatial temporal) last ocul unei stiri eterogene si diferentiate, de simetrie mai redus&: seade numirul de translatii si de rotati care Jas sistemul invariant. Desi aceste fenomene de suto-organizare” sat demult cunos- cute, ele nur au constituit, pani de eu 4nd, obiectul unei cercetairi uni- tare ay special dart lipse! unr metode suficient de clare care si le 8 La Nowele alliance, 0. 216 47surprinds nwo vine d€ ansamblu, Unul din meritele demersulot jai Prigogine este cl a condus la 0 teorie unitar,aplieabild nei mast varitide sistem macroscopice"™ (hidrodinamlet,chimie,termodi | Faale, biologi, etologie etc). Sf spunem pe seurt — vom event asupFe t aceste ,-rupesi ale simetrel" ca o rupere a stabiitiilechilibrulutter- modinamic din sistemele respective. Teoria baosului ‘Teoria haosului este_o alt tentat N ultima din cele pe care le vom aborda in H lect indi do a gindi umea ‘aceasti carte. Domeniul si i termenului aos © Veri P, Glansdorit gL Prigogine, Structure, stabiié et fluctarions, Paris, Msson, 1h, p68 3 Ags cum remarca Thom, termenul de haos este poste impropris, ‘Termenul haatic, I vere Na er remaster alr eomprsuent sis ove Serie DSr ected in mn cn de ceo ater Ars (Be my Scnel UL TECIZ Gt pin atcen wnt (2/1) sunt Seri saan ever ale seu ea sea MP. Lape Es aac rls potable, Pais, Bou 1986.19) James Yorke, muematician (matematici uplicate) porch ar pl a aaa un regi et feonram al coat: Moni, 98 98 (975) set cobras a tlh conform shri Robert May Binoy A apn rere sale ts sable ces an cho See, 16, ree Ista) sa i). lec, La Theorie Chaco, p 92 veri inj, p. 4 41 umboaree Universita din Marla © Period three 48 ! scestel probleme ~ od ideea de bazi a ui Prigogine este de ainterpres | Fe Rin Tinje droaptd, ci dupl.o triestorie sinuoast si complex’. tamoda astézi a avut un Inceput timid gi sa adresat mult vre- saunor cercuri resiranse. Aste, atunch cind matematiciarial sn Stephen Smale construia, in 1961, exemple de sisteme 4 tare prezentau 0. divergenta exponenfiald.a traiectorlon, © p pate din fizicen ii manifestan scepticism. Nu pentrn 8S Ee consule de Smale arf fost incorect, ci dose pent ¢& Bi> fart aplicalit practice. Departe. de a, saluta aceste descopetini, ‘matematicianul rus V. P, Amold, s-au grabit st afirme ,,c aces- Meta nu au valoare reali deoarece, desi stable structural, res; Male sinteme anu pot descrie nici un proces fizic real», din cau79 Dll rsisconilor individuale™*, Oded depisit areas for® Frespingere, tcoria haosului a fnceput si 4 primele succese tale, mai ales prin modelul instalirii turbulenfei in hidros nica, propus de David Ruelle in 1971. Teoria a luat Ge atunci 0 mploare tot mai mare, extinzindu-se Yncetul cu incetul intr-o multi- 1 economie, de la biologie Ja dinamica tunel categorii de feno- parent dezordonate gi haotice pe care fiica traditional sat deoparte, pentr mai tArziu, sau le-8 ‘abandonat pur gi simply. de share fra fost succesul, inet nu trecea 0 sipeimsina fia se a undeva in lume o reuniune pe tema haosului san fre sf apart aaa a aoeatsubiect. Poate e¥ in aceast Tnflorire a avut unt rl gia cuvdotului,,haos*, casi Th cazulteorei extatrofelor Formele_neregulate si procesele haotice bund in natura, Nu Caseceare observatiiIndelungate pent a le descopex, afta timp rr mai simple experiente de zi co ini le aduc in avenge. Astfel Tune tigt se ride’ fein fir subgie, pentru a se risplind = aaulime de vartejuri $1 volute. Atmosfera terest | ee avective mai mult sau mai putin violent, eae Uni curs de api nu are nisiodati o Vitezi uniforma, cl este involburat Frrcauia obatecolelor pe cure le Tnilinege. Ofrunal care se Jesprind® jectorie sinuoas’ si complexa. ‘Ga vehicul care wrece prinie-un mediv (o ambareatiune pe apa, Sou Un Hy, Ano, Chapres supplimentires de le nies, Mose0va, Mis, 1980, p 130 ove des uations dienes or 49 Veneraayion in bor), Iasi in umm o dari turbulentd. Toate aceste fenomene ‘leregulate sunt exemple familiare de procese sau forme haotice, Exis. 1a, bineingeles, si altele mai sofisticate si mai putin cunoscute. Asti Sifucturile disipative pot da nastere unor fenomene. . Dacd, xempla, diferente de temperatura intre plicile superioaré $i infe- roar intro experienté de tip Rayleigh-Bénard depigeste un anumit prag, celulele de convectie (sinucturi disipative) sfargese prin a se © distruge, in lichid instalfindu-se o migcare dezordonati sau turbulent. Ordinea las loc haosului. Interesul prezentat de un astfel de experi- Qables “Tisnt nu CORBIE Ta fenomenologia sa propri, ci in faptul cA permite o ‘analizk a conditilor de aparitie a haosului. Existd sisteme ce dau nay- tere si altor tipuri de turbulent, cum ar fi cea chimic& tn reactia Be- luzov-Jabotinsky, manifestate In anumite valori ale parametrilor de |” sti vartejurile apei la impactul cu stalpii) infelegerea sa mai dificile. ‘Bach ar fish dim crezare ancedoteicWerner Heisenberg pe patul de moarte ci va i xistdrelativittea 51 de ce existi turbulent si ar fi adiugat: Sunt convins ca va putea rispunde la prima intrebare,"*” Multa yreme abor- ‘empiric, din perspectiva exclusiv practici, jelul fiind evident ‘doar impiedicarea aparijiei sale, turbulenta nu a devenit obiectul unei cercetiri stinjifice propriu-zise decft tn secolul al XX-Lea, Prima mare ‘eorie asupra turbulent Sabana Ea a fost mai inti primiti favorabil de specia- istii in mecanica fluidelor si consideratd ca unica teorie a turbulentei, Jind in momentul in care doi Tizicieni teoreticieni, Davi Ruelle si 2B none ee Floris Takens au avitat in 1971, intr-un articol asuprithaturit turbulen- en 7 aneedota ene povestil de J. Glick, ta Thiore de ehaas p 159. 8 Lp, Landa Sur le probléme de Ia tubulence® (in imbsrust) Dot: Abad, Nauk susve-44, 339-042 194ajiradacereenglead fn Chased BL. Hao, Word Scientific: Singapor: 189, p 107-111), Ver! de asemenes - Landa si Eafe, M canigue des les, Mosca, Mig seditare 1971, cap. ML 50 weazi de-abia din 1944, apastindind sovie- ‘0 dificultate major’ a acestei teori, p ‘buzati pe notiunea de atractor strani. nelle sf Takens® a izvordt din studi eat ee Complexa pentru a fi utili- sgimurilor turbulente. fntr-un spatiu tridimensio= | de exemplu, 0 asemenea multime complexi este local izomorf Produsul dintre muljimes tiadica a lui Cantor gio varitate de di nsiune egali cu doi” este ,solenoidul lui Smale", Ruelle si Takens ormulat atunci o ipotez’ matematicd, intr-o.maniera foarte gene- ‘muljmile complexe, situate in vecinitatea undelor cvasiperiodi- ‘un tor, sunt atraciori ai regimusilor turbulente. Pentru asi Mifica teoria, au determinat mai inti specifieitatea si stabiltalcs sior multimi, Acestea nu sunt rare pe tor si pot fi ugor cobtinute Ruel F Takers On the ature of wbilense” Communications in meer pds 20 103102971), Rae even, Haste chavs, arse le Jct Pele cau int bere acest grim nico: A dat maser we ie Fee Exner rapid estat fz Ednonot mu plea ile nas hee vc hl nicl ca 3 pute iva cee ia elie turbulent (0, 7). 7D poe Takes a st od spel Weise matemaceior M, M. Peso sie Sonic sme Dilerenible dana spsiems Bl. re. Math Soc. 7, 781+ ae erates yah sac a semelordinamive. Malini observa chun Ste 7 re asm pea spa pe un tor de anenshnt infest In2- Cid Iai de veo (pincpla piesa ssemelor namie) 0 mod dive exci dens (pro fopologie pov) i a Pee demons de Pein. Aces cimpur de vec posi 0 smash ul ceo ru peat det un ru fi de puncte single seu epics, Aces cho pert mie 2 wet suc ote pe oa, He epoca, ahd. ransfona ttn pero, Este aaa ie foramen bine cunosea de Race ablizarea i eevent a siemul cv 2 Peau ae putea inal url, vebuia deci ctrl actor abo dmensiane Brees a2 eer aut a, oe Peto ee vai imple Ber a el posed wn ema at depen sau de bie price He Ptcmml odes dens ye wn tr, Ace ea gan te parent es de i ied, cfc stu = dor hi 2, eae aproape de ws ni oar complexe. 51