BIBLIOGRAFIE, [1] Andreescu T., Andrica, D. O introducere in studiud ecuafiilor diofatiene, Editura Gil, 2002 [2] Panaitopol, L., Gica, Al, O introducere in aritmetica si teoria mumerefor, Editura Universitit din Bucuresti, 2001 [3] Chiorean, M., Chiorean, M.C., Lobont, Gh., Chiorean, M., Achim, C., Matematica aplicatéedisciplina optionalé, Fditura Trickle, Cluj-Napoca .2001 [4] Diaconu.L.Sisteme ce mumerayie, Editura Studium,Cluj-Napoca,1996 [5] Martici C., 600 de probleme . Editura Gil, Zaki, 2001 [6] Cucurezeanu, 1, Probleme ce avitmetict si teoria numeretor, Editura ‘Telmici, Bucuresti. 976 [7] Flirabor, C., Savulesan, D. Chesca. Ie Tiftea, An Tiliea, Ex. Matematica = clasele V-VIII, olimpiade judejene, interjuelefene si nagionale, Editura Scorpion 7, Bucuresti, 196 [8] Andrica, D., Bogdan, I, Jecan, E:, Valean, D.. Probleme calitative in matematica de gimnaziv Fditura Gil, Zaki, 1998 [9] Crisan, D., Mittea, O., Horja, P.. Culegere de probleme V-VIII — aritmetica si algebré, Editura Porus, Bucuresti,1991 [10] Patrasan, I., Popovici, D. Rotaru, L, Taku, N, Olimpiadele coljene ce matematic’, 1990-1998, clasele V-VINL, Editura Gil, Zaliu, 1999 (111 Telinoiu, T., Culegere ck exerciti si probleme ce evitmetica, clasele IV-VUI, Ediura Porto-Franco, Galati, 1991 [12] Cobal, T.. ¥a.place matematica?, Probleme pentru ciclul gimnecial, Editura Moldova, Iasi 1991 [13] Guran, E., Matematicd recrecaivd, Editura Junimea, lasi, 1995 [14] Singer, M., Ghica, I, Drugan, Gh., Culegere de probleme pentru clasaa-V-a , Editura SigmaPrimex, Bucuresti 1999 [15] ***(colectiv), Schneider, V. (coord.), 525 probleme date la olimpiadele de ‘matemaricé: 1990-1998, clasele IN-VUL, ( Arges, Brasov, Bucuresti, Caras-Severin, Dambovita, Doli, Talomita, Mehedingi, Prahova, Tekoman, Valeca), Editura Vakeriu, Criiova 1998 [16] Ghiciu, G., Ghiciu, N., Matematica exercitit si probleme cu rezolvivi, clasa Va Editura Rotech Pro, Bucuresti, 1999 [17] Basarab, C., Basarab, M., Dricea, D., Niculescu, L. Patrascu, I. Sterbeti, C. Tala, Ne Tutescu, L., Probleme ce matematic’ pentru ginnaziu, vel. J, Editura Cardinal, Craiova, 2000 [18] Blga, AL, Pop, O.. Buth, G., Pop, R. Matematicd-meiliar la manualele de ‘matematicd de clasa aaa, Editura Gil, Zak, 2000 [19] ***(colectiv), Olimpiadele de matematia’, 1990-1998, gimnaziu, clasele 1V-V, Editura Gil, Zaku, 1999 [20] Savulescu .D, Marinovici, T., Cojocan, 0. Matematici-olimpiade biciuane, gimnazitt 1988-1997, Editura Paralela 45, Pitesti.1 997 [21] ***(colectiv), Scaala Valceand - alimpiade si concursuri vilcene de matematic’, gimnaziucliceu, 1990-1999, Editura Paralela 45, Pitesti, 1999, 99[22] Peligrad, S.. Simion, S., Zaharia, D., Zahara, M., Aritmetici(partea Isi partecta Ia), Editura Paralela 45, 2001 [23] ***(colectiv), Andrica, D. Berinde, V. (coonl,), Concursul interjudejean de ‘marematica,Gr. C. Moisil”, edivile I-XV(1986-2000), Editura CUB PRESS 22, Baia Mare, 2001 [24] ***(colectiv), Brinzei, D. (coon), Matematica in concurswile scolare, clasele V-VIll, 1999, Fitura Paralcla 45,Pitesti, 1999 [25] **(cokctiv), Brinzei, D. (cool), Matematica in concurswile scolare, clasele V-VIHL, 2000, Fditura Parakela 45,Pitesti.2000 [26] ***(colectiv), Brinzei, D. (coor), Matematica in concurswile scolare, clasele V-VI1L, 2001. Fditura Parakela 45, Pitesti, 2001 [27] Andreescu, T., Gelea, R, Mathematical Obmpiad Chalenges, Birkhéiuser, Boston-Basel-Berlin, 2000 [28] Andreesou, T., Feng,Z., Mathematical Obmpiads 1998-1999, Problems and Solutions From Around the World, Mathematical Asociations of America.2000 [29] Andreescu, T., Kedlaya, K., Mathematical Contests 1996-1997, Olympiad Problems cand Solutions From around the World the American Mathematics Competitions, 1998 [30] Reka, S., 2000 feladar az elemi matematika Kocébol, Typotex. Kiadd, Budapest, 2000. [32] Gauss. C., Fr., Cercetér’ aritmetice, Editura Amarcond, Timisoara, 1999 [33] Busneag, D., Maftei, I, Teme pentru cerawile si concurswile de matematic’ ale elevilor, Editura Scrisul Rominese, Craiova, 1983, 100CLASAaV-a 1, Multimea numerelor naturale (Lucia Tepure, 1.1-1.7, Gh, Lobont 1.8) 1.1. Metode de rezolvare a problemelor de aritmetica ‘Metoda figurativs Metoda false’ ipoteze Metoda compara ‘Metoda drumului invers (metoda retrograd) Probleme de migcare Probleme de perspicacitate 12. Sinwi Sume 13, Teorema impair cu est 14, Poterea.cu exponent natural a unui numer natural 14.1. Affarea ultimed/penultimei cifie a unei expresii numerice cu poteri, a ‘unui produs, 1.42, _Calcutul sumei puterilor consecutive ale unui numsir natural 1.5. Pitre perfecte. Cuburi perfecte 146, Sisteme denumeratie 17. Criptaitm 18. Principiul lui Diticlet 2. Multimi (Lucia Tepure) 241, Operatii cumultimi 22. Determinarea elementelor unei multimi in condi date 3, Divizibititatea in multimea numerelor naturale (GhLobont) 3.1. Crterii de divizibilitate cu (4:25.8:7511513:27:37) 3.2. Numa si suma divizorilor unui numa natural. Numir perfect 333. Cel mai mare divizor comun (cmandc.) 3.4. Cel mai mic multipta comun (c.mm.ms.) 35. Divizibiitatea unei expresii cu un numa 34, Deteminanea a doxét numere naturale cind se cunese cmamd.evemmmas sirespectiy sumaprodusal lor 3.7. Exerciti si probleme propuse. Soluti 4, Numere rafionalk povitive (Lucia Tepure) 4.1. Detemninarea unei acti folosind divizibilitatea in multimea numerelor raturale 42. Fractiiraductible ¥ fractiiineductibile 43, Caleulul unor sumeOBIECTIVE DE REFERINTA $I EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE 1, Cunoasterea si infelegerea conceptelor; a terminologiei si a procedurilor de calcul Obiective de refering La sférsin clasei a V-aelevul va fi capabil: 1.1. si utilizeze rationamente baat pe logica neformalizata si si opereze cut smultimi 1.2. si foloseascdi metode specifice in. rezolvarea unor tipuri de probleme 13. si foloseasca diferite metode pentru rezolyarea unor ecunti si si utilizeze cccuatii in rezolvarea unor probleme. 1.4, si utilizeze notiuni elementare de divizibilitate a numerelor naturale Exemple de activitiqi de invigare Pe parcursul claseé a V-a se recomandit urmétoarele actvitai: - numérul de banci. = |} numanuldeclevi | -/—$}-_—H} 2bi3 numinuldeclevi = FL} +] 3b3b-12 Se constat ci b-12=3, deci b-15. in clas sunt 15 binci si 15-23-33 elevi (sau 3154-33). R1.1.1.3. Doi elevi aveau de rezolvat un anumit numair de probleme. Cand ‘unul din ei mai avea de rezolvat 3 probleme ca si termine, a rezolvat de 3 ori mai multe probleme decit celalalt care mai avea de rezolvat 15 probleme. Cate probleme avea de rezolvat fiecare elev? Solutie. Cei doi clevi nu au rezolvat acelasi numar de probleme, Fie aoesteat K4 reprezint numarul de probleme rezolvate de cel deal doilea elev H—t—1+— reprezint numarul de probleme rezolvate de primul elev 12‘Numirul total de probleme poate fi reprezentat in doug modu: 5 —+—H bP Numarul de probleme rezolvat de al doilea elev se poate afla (15-3):26 probleme ‘Numarul total de probleme ce trebuie rezolvate este 156-21 probleme R1.1.1.4. Cinci baiefi aveau, fiecare, acelasi numa de mere. Dupi ce fiecare a mancat cfte 12 mere, le-au rimas, hoolalti,atitea mere edite a avut fiecare din ei la ‘nceput. Cate mere a avut fiecare? Solutie. — reprezinti numarul de mere ce i avea fiecare bai FFiccare baiat mandnex 12 mere, in total 60 mere se manne’. si Je-au rmas impreund atitea mere cite au avut 60:4=15 reprezinta numarul de mere Pe care [av cae inceput ach numa 3 layin, se sea 3 dina doika. se impart al trika la 3 sise ‘nmulteste al patrukea cu 3, se obfin numere egale. Rezolvare, a!3-b-3-c3=U3, abcd fiind cele 4 numere AR b He abe 160-48 63 6, b=12, 27,3 R11.1,6, Tatil are cu 5 ani mai putin decdt mama si fiul la un loc, Peste 7 ani, fiul va avea a treia parte din vista mamei si to{i trei vor avea impreuna 108 ani, Ce ‘vsti are fiecare in prezent? Rezolvare. Se poate afla suma varstelor celor trei in prezent: 108-3-7-87 Se poate afla vdnstatatilui in prezent, 13t 4 mf pH ‘Tata are in prezent (87-5):2=41 ani. Peste 7 ani, tata va avea 48 ani, iar mama si fiul la un loc vor avea 108=48-60 ani. fo oF4 ] 760. m 60:415 ani va avea fiul peste 7 ani, iar mama va avea 45 ani peste 7 ani. in prezent fiul are 8 ani, iar mama are 38 ani. R1.I.1.7. Cristina si Alina sunt colege de banc. Cristina ii spune Alinei: "Die ‘mi doud creioane colorate de la tine ca si am de dou ori mai multe decit ai tu." Alina ioe Cristinei: "Da-mi tu dowd creioane colorate de la tine, ca si am si cu céte au tu." Cite creioane are fiecare fetitg”? Rezolvare. A c AQ C2 Diferenta dintre C+2 si A-2 este de 8, deci A-2=8 = A=10, Alina are 10 creioane, Cristina are 14 creioane. 1.1.2. Metoda falsei ipoteze Metoda falsei ipoteze sau a presupunerii este mai putin cunoscuti ekvilor, Caracterul_neobisnuit al acestei metode, prin gradul sporit de abstractizare, face aplicarea ei aparent dificil, Rezolvarea problemelor prin metoda ipotezelor pregiteste Pentru infelegerea multor teme de algcbri sau geometric, Este 0 initier in demonstrarea mai tarziu a teoremelor prin metoda reducerii la absurd. Metoda false ipoteze const in a face o ipoteza (presupunere) oarecare (desi de obicei se pleaci de la ipoteza "toate de un fel") nu in ideea de a "nimeri" rispunsul, ci pentru a vedea din nepotrivirea cu enunful ce modificari trebuie si facem asupra ei, Metoda se numeste "a falsei ipoteze" pentru c& avem banuiala c& nu este ipotezi conforma adevarului. Problemele care se pot rezolva prin metoda falsei ipoteze sunt de dou’ tipuri: a) probleme care se rezolva printo ipotezi; b) probleme care se rezolvai prin dou sau ‘mai multe ipotez2. 4Remarei. Probkmele examinate ca si cele propuse pot fi rezolvate si prin alte metode, atit aritmetic cit si algebric, in unele cari mai eficiente decat metoda presupunerii Probleme de primul tip (cu 0 ipot R1.1.2.1. O echipii de munciteri a instalat o rejea de apii montand 180 fevi, unele lungi de 8 m, altele de 6 m. Stiind ca sau instalat in total 1240 m de teava, alla cite fevi de fiecare lungime s-au folosit. Solutie, Primul mod. Presupunem ci toate fevile erau de 8 m. Atunci, fevile utilizate ar avea 8180-140 m. in realitate au fost 1240 m, cu 1440=1240= 200m ‘mai putin. Diferenfa provine din faptul ci au fost folosite si tevi de 6 m. inlocuind o {eavdi de 8 m cu una de 6 m se pierd 86 = 2m si pentru a anihila surplusul de 200 m ‘trebuie inlocuite 200:2=100 fevi de 8 m cu tevi de. m. Prin umare au fost folosite 100 evi de6 msi 180—100=80}evi de 8m. Varificare: 6-100 +8:80-600+640=1240 m. ‘Al doika mod. Se presupane ci au fost utilizate numai tevi de 6 m. Se formuleaz un rajionament asemindtor celui anterior, numai ci de data accasta reaultatul este cu 160 m mai mic decat cel din enunt, De aoea trebutie inlocuite 160:2=80 fevi de 6 m cu fevi de 8m. Observafie. Daci metoda de rezplvare a fost infeleasi elevii nu trebuie si explice rajionamentul in scris, ci doar si scrie rezolvarea conform planului logic cu observatiile corespunziitoare, Primul mod. Presupunem cdi au fost folosite numai fevi de 8 m. 1) Care este suma lungimilor fevilor conform presupunerii? 8180-140, 2) Care este diferenta dintre lungimea obfinuti si cea real? 1440 m-1240m=200m 3) Care este diferenta dintre o feava de 8 m si una de 6 m?_ 2m 4) Cite tevi de 6 m au fost instalate? ~200:2=100 tevi 5) Cite fevi de 8m au fost utilizate? 180-1080 evi RL122, O excursic cost 3108, lone] a achitat costul excursiei folosind bancnote de 5$ si de 208, in total 23 bancnote, Cite bancnote de fiecare fel a folosit Ionel? Solutie, Presupunem ci a plitit numai bancnote de 58. 1) Catar fi costatexcursia, conform presupunerii? 234 2) Cate este diferenta dintre costul obfinut si cel real? 3108- 155$= 1958 3) Care este diferenta dintre valorike bancnotelor?. 208 - 58=15$ 4) Cite bancnote de 208. avut Ionet? 195:15=13 banenote 5) Cte bancnote de 5$a avut Ionel?_ 23-13=10 bancnote Verificare: 5+10#20-13=50+260=3108 1158 15R1.1.2.3. La un concurs se dau 30 de probleme. Pentru fiecare rispuns corect se acondi 5 puncte, iar pentru fiecare rispuns gresit se scad 3 puncte, Céte réspunsuri corecte a dat un elev care a obtinut 118 puncte? Solutie. Presupunem ci elevul a rispuns corect la toate intrebatile, 1) Cate puncte ar fi obtinut, conform presupunerii? 30-5=150 puncte 2) Care este diferenta dintre punctajul obtinut si cel real? 150-118=32 puncte 3)Care este plusul de puncte acordat pentru o problema gresi 345-8 puncte 4) Care este numanul de probleme gresite?_ 32:84 probleme 5) Care este numirul de probleme corecte? 30-4=26 probleme Verificare: 26-5-4-3=130-12=1 18 puncte R11.24, O persoand se angajea’ la o lucrare: pentru fiecare zi lucrata primeste 208, iar pentru fiecare zi absentatit va plati cdte 40S. Dupe 30 zile a constatat ci nu a castigat nimic, dar nici nu este dator. Céte zile a lucrat persoana? Solute. Presupunem ci persoana a lucrat 30 zike. 1) Ce sum ar fi cAstigat conform presupunerii? 30-20-6008 2) Care este diferenta cistigati? 600-0=6008 3) Care este plusul acondat pentru 0 zi nelucrat? 20/4060 4) Cate zile nu a lucrat? 600:6010 zile 5) Cite zile a lucrat? 30-1020 zile Verificare: 20-20-10-40=400-400-0., R1.1.2.5. Un autoturism pleaci din localitatea A. spre localitatea B si se deplaseazi cu viteza constant de 30 knvh. Ajungand in B, se intoare, fii si opreasc’, deplasinduese de aceasta dati cu viteza de 20 knw si ajunge in A dupa S ore de la pkecare (din A), Sa se afle distanta dintre cele dou’ localititi, Solutie. Presupunem ci distanta de la A la B ar fi 120 km, Drumul de la A kB este parcurs in 120:304 ore. La inapoiere drumul este parcurs in 120:20-6 ore. ‘Timpul total ar fi 4 ore + 6 ore = 10 ore. in total, timpul este 5 ore, de 2 ori mai mic. Daca timpul este de 2 ori mai mic, atunci si distanta real va fi de 2 ori mai mica, deci 120;2=60 km, Verificare: 60:30+-60:20-2+355 ore. Probleme de al doilea tip (cu mai multe ipoteze) R1.1.2.6, Dac’ in fiecare bane’ se ascazzi cdte 5 persoane, atunci 10 persoane nu au locuri, iar daci se aseazii cite 6 persoane in fiecare banc’, atunci rimén 5 binci libere. Cate biinci si cate persoane sunt? Solutie, Ipoteza I: Presupunem ca sunt 30 de banci. Cte 5 persoane in fiecare banc’. Fara loc... ‘Sau: 6 persoane in fiecare bancé... .6430-5)=150 persoane In cele dou situapii se constat’ 0 diferenti de 10 persoane, ceca ce aratl cl presupunerea facut nu corespunde situatiei din problem. 16Ipoteza a Il-a: Fie 32 numarul bincilor. Cite 5 persoane in fiecare ban Fara loca, 32160 persoane 0 Total 170 persoane ‘Sau: 6 persoane in fiecare banca. .6(32-5)-162 persoane ‘Acum diferenta este de 8 persoane, adic’ ati de prima ipotezi, diferenta sa micsorat cu 2 persoane, la 0 crestere a numdnului bancilor cu 2, Pentru a ajunge fa situatia din problema e nevoie de ined 8 bnci, cite una pentru fiecare persoand, Prin ‘umare numarul bancilor este 30+10=40. Atunci Cte 5 persoane in fiecare banc’. Fara loc... Deci sunt 40 de bainci si210 persoane, Varificare: 6(40-5)-6:35=210 persone, R1.1.2.7. Intro magavie se alla o cantitate de griu si un numar de saci, S-a caleulat cd daca in fiecare sac svar pune cite 75 kg grau, atunci ar rimane 450 ke gréu, jar daca in fiecare sac s-ar pune cite 80 kg de grdu ar mai rimane 10 saci. Ce cantitate de griu si citi saci sunt? Solutie, Ipoteza I: Presupunem ca sunt 100 de saci, 75kg in fiecare sac. Raman. .75+100=7500 kg, Sau: 80 kg in fiecare sa 04 100-10}=7200 ka Intre cele dous situatii se constata o diferent de 7950-7200=750 kg, ceca ce nu corespunde situatici problemei, Ipoteza a Ila: Presupunem ca sunt 110 saci. . 15-10-8250 ke 450 ke. ‘Total 8700 ke £800(110-10}-8000kg Intre cele dou situatii se constata o diferent de 8700-8000=700 ke, adic fata de prima ipoteza diferenta sa micsorat cu 50 kg, Deoarece la fiecare erestere cu 10 saci reusim 0 micyorare a diferenfei cu 50 kg, atunci pentru fiecare crestere a numarului de saci cu 1, diferenta se micyorcazii cu Skg. Pentru a acoperi diferenta de 750 kg, avem nevoie de 750:5=150 saci, Prin ummare numarul sacilor trebuie si fie 100+150=250 saci Atunci, cantitatea de gr este 75-250+450=19200 sau 80+(250-50) = 19200. Deci sunt 250 saci si 19200 kg gréiu, RI.1.2,8, Elevii unei clase au de plantat pom, Daca figcare elev ar planta cite un pom, atunei s-ar planta cu 25 pomi mai putin decdt era planificat, iar daca fiecare elev ar planta céte 2 pom, atunei 4 elevi nu ar avea pomi de plantat. Citi elevi erau in clasi si citi pomi aveau de plantat? 17Solutie. Ipoteza I: Presupunem ca sunt 20 de elevi. Ficcare planteazzi cite un pom vnmmenne20%1=20 porn pani i. (20-4)2=32 pomi Intre cele dou situati se constati o diferent’ de 45-32=13 pomi, coca ae nu corespunde probleme, Ipoteza a Il-a: Presupunem ca sunt 30 de levi. Ficcare planteazi cite un pom. Total 55 pomi Sau: se planteaz cite 2 pom (30-4}2=52 pomi Intre cele doua situatii se constata o diferent de 55-523 pomi, adica fat de prima ipotezi diferenta s-a micgorat cu 10 pomi. Deoarece la fiecare crestere cu 10 levi reusim 0 micgorare a diferentei cu 10 pomi, atunci pentru fiecare crestere a rnumirului de elevi cu 1, diferenta se micsoreaza cu pom, Pentru a acoperi diferenta, de 13 pomi avem nevoie de 13 ekvi, Prin umare numarul elevilor este 20+13=33 elevi. Atunci, numirul pomilor este 33-1+25-S8 pomi sau (33—4)-2=29-2= 58 pomi, Deci sunt 33 elevi si aveau de plantat 58 pomi, 1.13, Metoda comparatied (metoda reduceri la acelasi termen de comparatie) Problemele care se remlvii folosind accastti metodi se caracterizeazat prin faptul c& se dau dou méirimi (care sunt comparate "in acelasi mod") si legiitura care existd inte ele, Aceste marimi sunt caracterizate prin cite dowd valori fiecare si de ficcare data se cunoaste legatura dintre ele, Metoda consti in a face ca una din cele do iS aba aoveasivaloare si astfel problema devine mai simpla, avand 0 singuri necunoscuti, Din accasti cauzi se numeste "aducerea la acelasi termen de comparatie". Remarca. Metoda comparatiei sta la baza rezolvirii sistemelor de doud ecuatii cu doug necunoscute prin metoda reducerii, ‘Model. Un faran a primit pentru 2 giste si 3 rate 1225000 lei, Alta data vnzand, la acelasi pref, a primit pentru 3 gaste si 5 rate 1950000 lei. Care este pretul nei giste? Care este pretul unei rate? ‘Solutie. Pentru 2 gaste si 3 rate a primit 1225000 lei si pentru 3 gaste si 5 rate a primit 1950000 lei, Presupunem ci prima dati ar ff vandut de 3 ori mai multe gaste si de 3 ori mai multe rate, deci ar fi incasat o sum de 3 ori mai mare: si presupungm ci a doua oari ar fi vandut de 2 ori mai multe gaste si de 2 ori mai multe rate, deci ar fi Incasat o sumii de 2 oFi mai mare, AV Pentru 6 gaste si9 rate ar fi incasat 3675000 lei si 18pentru 6 gaste si 10 rate ar fi incasat 3900000 lei, de unde 1 raféia vandut-o eu 3900000-3675000=225000 lei. Pentru 3 rate a primit 3.225000 ki=675000 lei. Pentru 2 gaste a primit 1225000-675000-550000 lei, de unde 1 gisci a vandut- ‘0 un 550000:2-275000 lei. Raspuns: | rat’ a vanduteo cu 225000 lei 1 gsca a vandut-o cu 275000 lei, Observatii, Problema se putea rezolva si prin neducerea celei de a doua matimi: Presupunem ci prima data ar fi vandut de 5 ori mai multe géste si de 5 ori mai ‘multe rate, deci ar fi incasat o suma de 5 ori mai mare; si presupunem ca a doua oar ar fi vandut de 3 ori mai multe giste si de 3 ori mai multe rate, deci ar fi incasat o suma de 3 ori mai mare, Avem: Pentru 10 gaste si 15 rate ar fi incasat 6125000 kei sisi pentru 9 giste si 15 rate ar fi incasat 5850000 lei de unde 1 gsc’ a vaindut-o cu 6125000-5850000-275000 lei. Pentru 2 gaste a primit 2-275000-550000 ki, iar pentru 3 rate a primit 1225000-550000=675000 lei, de unde 1 rata a vénduteo cu 675000:3=225000 lei. Probleme rezolvate R1.1.3.1.7 bile mari si3 bile mici cintarese 44 grame, iar 5 bile mari si 8 bile mici cintiiresc 49 grame. Cat cfntireste o bild mare? Cat cantireste o bili mi Solutie. Presupunem ed in prima situatie numiirul bilelor ereste de 5 ori, deci si masa lor-va reste tot de 5 ori, in a down situatie numznul bilelor ereste de 7 ori, deci si masa va cteste tot de 7 ori. Aver: 35 bile mari si 15 bile mii cintaneau 220 grame si 35 bile mari si 56 bile mici cintanesc 343 grame, de unde 56-15-41 bile mici cantaresc 343-220-123 grame, deci o bili mic cAntareste 123:41-3 grame. ‘Atunci 3 bile mici cintiresc 9 grame, iar 7 bile mari cintarese 44—-9= 35 ‘grame, de unde o bili mare cdntireste 35:7-5 grame. Vatiti 33-3504 55+83=25+24-49, R1.13.2. Suma dinte dublul unui numar si tiplul unui alt numa este 370, Daca suma dintre primul numar multiplicat de 5 oti si al doilea numar multiplicat de 7 ori este 875, si se afle numerele. Solutie. Notim cu a si b cele dowd numer, Avem in prima situatie 2a+3b=370 si in a doua situatie Sa++7/=875, Presupunem c& in prima situatie numerele ar ereste de 5 ori, iar in a doua situatie numerele ar creste de 2 ori, atunci sumek ar aeste de 5 ori, respectiv de 2 of, Avem 10a+15b=1850 si 10a+145=1750, deci al doilea numir = 18501750, adicd 5=100; atunci 35=300, iar 2a=70, deci a=35. Numerele sunt 35 gi 100. 19R1.13.3. Un caiet, 3 creioane si 5 reviste costii 64000 lei, iar 5 caiete, 4 crvioane si3 reviste cost 56000 kei. a) Cat cost, la un loc, un caiet, un creion sio revist? +b) Caitcost la un loc, 1 crvion si 2 reviste? ©) Cat cost fiecare obiect, daca pretul unei reviste intreve cu 1000 lei pretul unui creion multiplicat de 5 ori? Solutie. 1 caiet, 3 creioane, 5 reviste cost 64000 lei si S caiete, 4 creicane, 3 reviste cost 56000 lei. a) Presupunem ci in situatia a doua se mareste de 2 ori numarul de caiete, de crvioane, de reviste, deci si suma semareste de 2 ori; avem, 10 caiete, 8 crvioane, 6 reviste vor costa 112000 lei. Stim 1 caiet, 3 creioane, 5 reviste costii 64000 lei, deci impreuni 11 caiete, 11 creioane, 11 reviste costi 176000 lei, de unde 1 caiet, 1 creion, 1 revistii cost: Jmpreund 176000:11=16000 ki. 'b) Presupunem ca in prima situatie se mareste de 5 ori numanul de caicte, de creioane, de reviste, deci si suma se maireste de 5 ori; avem, S caiete, 15 reioane, 25 reviste cost 320000 lei Stim 5 caiete, 4 creioane, 3 reviste cost’ 56000 lei, deci pentru 11 creioane si 22 reviste se va pliti 320000-56000=264000 lei, de unde 1 creion si 2 reviste costi ‘impeeund 264000:1 1=24000 kei ©) Se rezoivai prin metoda figurat KH reprezinta pre(ul unui creion 10 H—+—_+—_1+_+_+_1 reprezintit pretul unci reviste Se stie i un creion si 2 reviste cost impreunii 24000 lei, deci un creion cost (24000-2000):11=2000 lei, Costu unui creion este 2000 lei, costul unei reviste este 11000 lei, iar costul unui caiet 16000—-(2000 +1 1000) = 3000 lei. 1.1.4, Metoda mersului invers (retrogradi) Metoda mersului invers (retrogradi) este folositii in probleme in care elementul necunoscut apare in faza de inceput a sirului de calcule; operatile se efectucazat in sens invers actiunii probleme, Accasti metoda consti in faptul c& enunful unei probleme trebuie ummatrit de kx sfaryit spre inceput. Analizénd operatile facute in probes si ek pe care le facem noi in rezolvarea problemei, constatéim ci de fiecare data, pentru fiecare etapa, facem operatia inversi celei ficute in problem’. Deci, nu numai mersul este invers, ci si operatiile pe care le facem pentru rezolvare sunt operatiile inverse celor din probkmi. Verificarea (proba) se face aplicdind asupra reaultatului obtinut operatile indicate in problema. ‘Model 1) Sa se determine valoarea lui x di 10#10:{[10+10-e-10)]:10-10}=11. Solutie, Pentru fiecare etapa facem operatia inversi cele cute in problema: 2) impairtorl [10+ 044-10): 10-1010:1 (deimpargitcdt) 3) Deseaizutul [1010-10) :10=10 10 (seiztor' diferent) 204) Deimpartitul 10+1044%-10)-20-10 (cat » imparfitor) 5) Un termen al sumei se afld prin diferenta dintre suma si termenul cunoscut 10-€¢-10}=200-10. 6) Un factor al produsului se afla imparyind produsul la factorul cunoscut x= 10=190:10. 7) Descizutul este suma dintre scizitor si diferent x=10+19, deci x=29. Verificarea se face aplicind reautatului obfinut operatile ce sunt indicate in exercitiu: 29-10-19; 19410=190; 190+10-200; 200:10-20; 20-10-10; 10:10=1; 10+1=11. Reaultatul obfinut este corect 2) MA géindese la un numir pe care il adun cu 27; rezultatul il impart la 4 si-l adun apoi cu 6. Suma astfel obtinutd o impart la 7 si din rezultat scad 7, Daca obtin 1, Ja ce numar mam gindit? ‘Aceasta problema difera de problema de mai sus pentru ca elevul trebuie sti scrie singur sinil de operat ce se efectueazi. Solufie. Notez cu x numirul necunoscut. inlocuind in enuntul problemei se bine: (27:4 +6] 7-7-1. Efectudind pentru fiecare etapa operatia inversi celei fiicute in problema se obfine: [Ge+27)4+-6 (H2TAHRBT, (+27)4=566, 327-504, 3-20-27, 3-173. Probleme rezolvate R1.1.4,1, Pe o banchiza plutese mai multi pinguini, Parisesc banchiza prima até pinguinii imperiali, o treime din toti pingui i 8 pinguini. Apoi pleaca jumétate din cei ramasi, inca 5, dou treimi din cei rimasi si ined 2 si rian pe banchizit7 pinguini. Cati pinguini imperiali au fost? Solufie. Din numaul total N de pinguini pleact a treia parte gi ined 8 si rimane restul R, de pinguini. Apoi pleaci jumatate din R; si ined 5 pinguini si rimzine restul Ro. Din acest rest R; mai pleack dowi treimi si incd 2 pinguini si rimdne restul Rs de pinguini, adica 7 pinguini, ‘Aven (742)3-27, coca oe reprezintl valoarea lui Ry 2745)-2=64, ceea ce reprezint& valoarea lui Ry; (64*8)2-3=108 reprezinti numarul total de pinguini. 108:3=36 reprezint’ numérul pinguinilor imperiali. Ne putem ajuta de o figura, prin care si reprezentim numirul total de pinguini si resturile: 8 sa tot |] Ro 4 R be Rm Hy R1,1.42. O persoand are o sum’, Dupl ce dublewi aceasti sum cheltuieste 1558, Dubleaz apoi suma rimasi si mai cheltuieste 2008, Dupai ce dubleai noul rest 2si cheltuicste inca 2508 constatl ct nau mai ramas 50S. Care este suma initial pe care aavuto aceesti pasoana? Solutie, Suma totala S se dubleaza, se cheltuieste 1558 din ea si se obtine Ris R, se dubleaz gi din el se cheltuieste 2008 si se obfine Re; Rose dubleaa si din el se chetuieste 2508 gi rimane Rs coca ce reprezinta 50S. ‘Aven 504250"300, coca ce reprezinti dublul Mui Ro, deci R150: 150+200=350 reprezinti dublul lui Rj, deci Ry=175; 175+155=330 reprezintai dublul ssamei, deci suma intial a fost 1658. Ne putem ajuta de 0 figu, prin care si reprezentam suma inifala i sumele ramave de fiocare data s /—— 2g H+ #8 R 2R, -} 200. ae as, Rs 304 R1.143. Dinteun magazin se vinde marfaastfel: prima dati. o treime din cantitate si inci 80 ke. a doua cari dow treimi din rest mai putin 60 kg sia treia oar dw’ treimi in rest 51 inci 60 kg, Sa se afle ce canttate a fost initial si et sea vindut Zilnic, daca in magazin nu a mai rimas mari Solutie, Din canttatca total C se vince prima dati o treime si inca 80 kg si a rimas cantitatea Ry; apoi, din Ry se vinde dou teimi mai putin 60 kg sia rimas Ris apoi, din Rese vinde dou treimi si ined 60 ke si armas Ry; Ri=0. ‘Avem (060)3=180, coca ce reprezinta Ro, deci R=180, (180—60)-3=360, coca ce reprevinti R\, deci R360, (360+80)2-3-660 ceva ce reprezint cantitatea inital. Ne putem ajuta de o figuri, prin care si reprezentim cantitatea inifiaki si cantitiilerimase de fccare dati: rr R 60 R ro R=O R1.1.44. Un biciclist parcurge un drum in trei etape: in prima etapa parcurge © paitrime din drum plus 5 km; in a doua etapa parcurze o septime din restul drumului si inci 10 km, iar in etapa a treia parcurge patru cincimi din noul rest si ined 10 km, ‘Adlai ungimea drumului Solutie, Observaim cd 10 km reprezinti o cincime din lungimea etapei a teia, Deci, in etapa a treia biciclistul a parcurs 10-5 =S0 km, Adunéind 50 km cu 10 km, objinem 60 km, ceca ce reprezinti sase septimi din distanta care a rimas de parcurs dupa prima zi, Deoareoe 0 septime din aceasta distant reprezinta 10 km, rezulta c 2distanta rémasi dupa prima etapa este 70 km. Deci, dupa prima etapa au mai rimas de parcurs 70 km. 7Okm + 5 km=75 km, ceca ce reprezzinta trei patrimi din lungimea drumului, Prin umare lungimea drumului este 75:3-4=100 km, Rationamentul anterior poate fi expus folosind intrebari: 1) Ce parte din drum reprezinti 10 km? o cincime 2)Ce distant’ a parcurs biciclistl in etapa a treia? 10 km + 5=50 km 3)Ce distant ia ramas de parcurs biciclistului dupa ce a parcurs o septime din ct i-a mai rimas dupa prima etapa? 50 km+ 10 km=60 km 4) Ce parte din distanta ramasa de parcurs dupa prima etapa reprezinta 60 km? 6 septimi 5) Cat reprezinti o septime? 60:6=10 km_ 6) Ce distant ia mai rimas de parcurs biciclistului dupa prima etapa? 10 km + km =7-10km=0 km. 7) Ce distant reprezinta tei patrimi din Jungimea drumului? 70 km-+5km=75km 8) Ce distanti reprezint o patrime? 75:3-25 km 9) Care este lungimea drumului? 425=100 km Raspuns: 100 km, 1.15. Probleme de Problemele de migcare se clasificd in: 1) probleme de migcare in acelagi sens (numite probleme de urmirire) 2) probleme de miscare in sensuri contrare. Legea miscirii uniforme, exprimati prin d =v+7 (distanta-vitezatimp, vitez-distantactimp, v=d 21, timpul=distanta:viteza, ¢ =d/1v ), este esentiala in rezolvarea tuturor probkmelor cirora ke zicem "de miscare uniform’. Model, Dou automobile pleaca simultan si in acelagi sens din localitiile A si Baflate la distanta d. Automobilul din A are viteza ¥, , iar automobilul din B are viteza Vax Yj >V». Dupi cit timp cel din A il ajunge pe cel din B? Solutie. Putem ilustra astf A a B $e v y: ¥, >> pentru ci numai astfel automobilul din A poate sa il ajungat pe cel din B, Deci, automobilul din A il uniteste pe cel din B, de care il desparte distanta d. Pentru a alla dupa cat timp il ajunge sau dupdi ct timp recupereavzi distanta c ar trebui si aflim mai inti cu cit se apropie intro unitate de timp sau ait recupereaza, din distanta into unitate de timp. Presupunind c& vitezele sunt exprimate in knvh (prin viteza infelegem distanta parcursi de automobil int-o unitate de timp) si distanta din kilometr, formulam intrebarea: Cu cit se apropie automobilul din A de cel din B intr-0 or? 23Raspunsul este: cu (v;-v,) km. Dac intr-o ori automobilul din A. recupereaz (v, —V2) km din distanfa d, atunci intreaga distant d care le desparte 0 va. recupera intmeun numir de ore egal cu numirul care indicd de edte ori v, -V, se cuprinde in a, adica d=(v, -v,), 1=d2(v,-V3). Rezolvarea unei probleme de migcare (si nu numa) parcurge umitoarele etape importante: 1) cunoasterea enuntului problemei 2) infelegerea enuntului problemei 3)analizarea si schematizarea probleme 4) rezolvarea propriu-zisi a probleme 5) verificarea solutiei objinute. Probleme rezolvate RL.L.S.1. Niste turiti pomesc de la o cabaryi la ora 8 dimineata si meg cu viteza de 6 kmv/h, La ora 12 in aceeasi zi se trimite dupa ei un curier cu o telegram, Curierul se deplaseavai cu viteza de 14 knv/h. Dupii cat timp si la ce distant de caban’ ‘ya ajunge curierul grupul de turisti? Solutie, Din enunt reaulti ci problema dati este de miscare in acelagi sens (0 problema de umarire, curierul ummaireste un grup de turisti). ‘Trebuie si stabilim in ce moment ineepe umnarirea si la ce distant de cabana se alla grupul de turisti in momentul plecivii curierului, Planul logic si operatile corespunzzitoare: 1) Cattimp merge grupul de turisti pana la plecarea curierului? 12h-8h=4h 2) Ce distant parcurge grupul de turisti pana la momentul plecdtii curierului? 64-24 km (am aplicat d=v-1) 3) Aflam cu cat se apropie curierul de turiti in fiecare ori, 14km —6 km=8km (adic, 4, - 3) 4) Dupacite ore se intilnese turisti cu curierul? 248-3. Dupai3 ae. 5) Lace distanta de cabana are loc intalninea? 143=42 km (sau 6-7=42 km, dooarece turistii merg timpul de 4h+3h =7h siau viteza6 km/h) Raspuns: Curierul ajunge grupul de turisti dupa 3 ore la 42 km de caband, Remared. In cazul mobilelor care se deplaseazai pe aceeasi dteotie si in acelagi sens (se urmnarese) viteza de apropiere a unuia fai de celilat este egal cu diferenta vitezelor celor douwi mobile. R1.1.5.2. Un ogar umiireste o vulpe care are 60 de sirituri inaintea lui. Peste cfte sivturi va ajunge ogarul vulpea, stiind c’, pe cand ogarul face 6 sirituri, vulpea face 9, dar ci 3 sirituri de-a ogarului fac cit 7 de-ale vulpit? 24Solutia 1. Problema poate fi rezplvatd folosind formula ¢ =d -(v,-v,). unde d este distanta dintre umatit si umatitor, v, este viteza umétitonului, v2 este viteza urmiitului, ¢este intervalul de timp in care umatitorul il ajunge pe Notez. si Z; lungimea siriturii ogarului, respectiv Iungimea siiturii vulpii. Atuunci v, = 9/,, iar yj =6/,=6:3+7/, = 14, iar diferenta de viteza vv =5/>. Timpul neoesar pentru ca ogarul si ajungi vulpea este 1=601, :(5L; ‘Solutia 2. in timp ce ogarul face 6 sivituri 2 sirituri de ogar. ‘Transformam datele pentru a le putea compara: in timp ce ogarul face 6 siritur 6 sarituri de ogar Comparind reaultatele constatim c& in timp ce ogarul fave 6 sirituri, vulpea face 9 Sirituri, dar cele 6 sirituri ale ogarului fac cit 14 sirituri ale vulpii, Dupa fiecare 6 Sirituri ogarul se apropie de vulpe cu 5 sirituri, De cate ori trebuie si faca garul cite 6 sirituri pentru a acoperi distanta de 60 de siituri (de vulpe)? Evident de 60:5-12 ori. (Cate sirituri face oganul pani ajunge vulpea? 126-72 sirituri. RL.1.5.3. Un ogar urmireste o vulpe care are 60 de sirituri inaintea lui. Poate oganul si ajungi vulpea, stiind ca, in timp ce ogarul face 6 sirituri, vulpea face 9, dar a5 sitituri ale ogarului fac ct 7 ale vulpii? Solutie. Notez /,,, lingimea siriturii ogarului, respactiv lungimea siiturii vulpii, v,,V,_ viteza ogarului, respectiv viteza vulpii sid distanta dintre ogar si vulpe, Aven d=00h, v2=9h, v1 =6h=6:5-7l=8Als. Deoarece vy, c. Efectuind calculele abe —cha=(100a+10+c)=(100c+10b-+a) vom obtine abe—cha = (a—c) =10(a-c)=(a— 0) = (a= = (ae) = (@=c=1910=a+0) : cifta sutelor este a—c—1, ciffa zecilor este 9 si ciffa unitifilor este 10-a+c. Adundind diferenta obtinuta cu ristumatul sau se obtine 100 a-c-1)+90+10-a+c+10010—a+e)+90+a-c-1 =100a=100c=100 +100 = a+ +1000=100a + 100¢+90+-a-c=1= oricare ar fi cifrele numarului ales. 1.2. Siruri, Sume © important doosebiti o au in clasa a V-a problemele de numirare a termenilor unui sir, de determinare a fomei generale sau a regulii de formare a termenilor unui sir, de aflare a sumei primilor n termeni dintr-un sir, de determinare a termenului de pe locul 7 dintr-un sir. Prima problema ce se! Find dat sirul 4,,04554. ‘Sa se completeze cu inca trei temeni urmatoarele siruri: 1) 14, 15, 16.. 2)8, 10,1 3) 13,1 4)5,8, 5), 1, 1.2.3.5, 80 6)0, 1, 1,248 16. 7) 152.6, 24, 120 8) 13,7, 9) 61, 52, 63, Solutie, 1) Numereke din primul sir sunt consecutive. Sinul se completeazii cu 17,18 19. 2) Numerele din al doilea sir sunt pare consecutive. Sirul se completeazsicu 14, tens 3) Numerele din al treilea sir sunt impare consecutive. Sirul se completeazii cu 19, 21, 23. 4) Numerele din al patrulea sir se formeazii dupa regula @,, =, +3. nN” (a,=5, a, =5+3=8, a,=8+3=11), Sinul se compkteazii cu 14, 17, 20. 5) Numerele din al cincilea sir se formeazi dup’ regula: a 4p, dy=A, 45, A=, +4y, A, = 4, +a,3 in general d, = Ay Hd. neN, n> 2. Sirul se completeaza cu 13, 21, 34. d= 1, 296) Numerele din al saselea sir se fommeaz dupa regula: a, =0. 3 =, 4 day Ay =A, bss Us =, Ay +0; bys Ag =A, dy +s bay + as; in general a, = 4) + dy +a out G5 N> 2. Sirul se completeardi cu 32, 64, 128, 7) Numerele din sirul al saptelea se formearai dupa regul 5 dy =2-1, a,=3-241, a,=4:3-241, a, = 5-43-2415 gencral 4, =n(1=1(n=2)..3-2+1, N21. Acesta se noteazi cu tsi se numeste factorial, Sinul se completeazai cu 61, 71, 81, adicd 654-321, 7654321, 87-65-4321, adicd 720, 5040, 40320. Observatie. Regula de formare mai poate fi serist si astfel: ay =1, a, =2-a, 4, =3-€,, 4, =4-d,, d, =5-d,;in general a, ="-a, 4, N22. 8) Numerele din sirul al optulea se formeazi dupa regula a, =u(2'=1), a, =u(2’-1), u(2*=1), a,=u(2*=1); in general a,=u(2"-1), adica ultima cif a numarului 2” -1. Ultimele ciffe ale puterilor 2°,2°,2” sunt 2, 4, 8 deci sirul se completeaza cu 1, 3, 7. 9) Numerele din al noualea sir sunt ristumatele numerelor 4°, sinul se completeazi cu 94, 46, 18. #0 alti problem care se poate pune este numararea elementelor dintr-un sir. ‘Sa se determine numarul de numere naturale din umitoaree giruriz a) 15, 16, nn 30 1B) 2.4, Gran 54 ©)4, 7, 10... 76 Sinul b) contine termeni de forma 2-1, 2:2, 23.0 227, deci confine 27 temneni sau (542)21-27. Sinul c) are termeni de forma 3-11, 32+, 33+, +2541, deci contine 25 termani sau (764)3+1=25, Sinul d) are termeni de forma 54042, 51+2, $2+2euey 5e15+2, devi contine 16 termeni sau (77-2)5+1=16, In exerci apar foarte multe sume finite de numere naturale, De agsea vom, prezenta citeva moduri de calcul a unor sume finite. Un mod ingenios de a aplica proprietitile adundtii a fost descoperit de un copil. ‘Acest copil care a devenit unul dintre marii matematicieni ai lumii, se numea Karl Friedrich Gauss (177-1855). ‘Vom folosi provedeul lui Gauss pentru a aduna numere consecutive: Sa se determine suma primelor 7: numere naturale, Solujie. Fie S=14+243+..4@-Din si S=n+(n-l+.4241. Adunéind membru cu membru se obtine 2-S=(n+1)-n sau $=n(n+l):2. 30Procedoul se bazeazii pe tehnica lui Gauss de a aduna primul numa cu ultimul, al doilea cu penultimul etc., sumele obfinute find egale, ‘Remaredi, Formula dedusi mai sus este foarte util in exeritii. Formula se poate aplica imediat pentru calculul sumei primelor 10, 100, 1000 snumere naturale: 1423+. 010112255 14243 +.4e+100=10010122=5050 14243 +.4c+1000=1000-10001:2=500500 Probleme rezolvate R121, Fe sirul de numere naturale: 1,5, 9, 13s. a) Completafi sirul cu inca trei temeni, +b) Gasiti al 155-lea, al 378-lea, al 2003-lea numa, ) Justificati care dintre umnitoarele numere fac parte din sir: 497, 531, 794, 1073. Precizati locul in sir, dace cal. 4) Calculati suma primilor 20 temmeni. ‘Solutie. a) Urmitorii 3 termeni sunt 13+4=17, 17+4=21,2144=25. ) Termenii din sirau forma a, =4-(n-1)+1, nN 0+1, 4141, ), Al 13Selea termen este 4+154+1=617, Al 378+lea termen este 4377+ AL2003+lea termen este 4:2002+1=8008, ©) 497-4124 +1 = 497 face pane din sir este al 125elea termen. 531=4-132+3 = 531 nu face parte din sir. 794=1-198+2 => 794 nu fave parte din sir, 1073-4-268+1 => 1073 face parte din sir, este al 269-lea termen, ) Primi 20 de termeni sunt 40-1, 4-11, 4.2 41941, Dect S-1519%.01 77 $1 S77 T8%.c41. Adundind membru eu membru 25-78-20, deci S=78-10=780. O alta metodi de calcul a sumei Seste: SAO 1)GLHIH42+1)eH(41941= 402A 54D ct H19)¢ 204 A(L 42 oc 19)120= =4-19-20:2+20-760+20-780. R122. Fie sirul de numere naturale 1,23, 4:5.6, 7-8.910,... ise determine al 7-lea si al 100-lea temen al sinului, Solutie. Se observ ci termenul q,, este produs den numere naturale consecutive, Trebuie si deducem forma ultimului factor in funetie de looul al rea din sit. Ultimul numa din a, verifica relatia n(+1):2. Ultimul numar din al 7-lea termen va fi78:2, adic& 28; deci al 7-Kea temen va fi produs a 7 numere consecutive, ultimul fiind 28 Al 7-lea termen va fi 22-23-24-25-26-27-28 Ultimul numar din al 100+lea termen va fi 100-101:2=5050. ‘Termenul al 100-lea va fi produsul a 100 numere consecutive dintre care ultimul este 5050. Al 100-ea termen este 4951-49524 5050, 31R123. Fie numarul 4=1234567891011121314...20022003. a) Aflati cate cifre are numanul A. ) Care este a2000-a cif a numarului 4? Solutie, a) Sunt 9 numere de 0 ciftd, 99-10+1=90 numere de 2 cifie, 999 1001-900 numere de3 cifie si 2003-1000'-1=1004 numere de 4 ciffe. in total sunt 9+90-219003 + 1004-46908 cific. ) Pentru satierca numerelor de o cfr 2 ciffe se folosesc 189 cifie, Raman 2000-189=1811 cifte pentru a sorie numere de 3 ciffe. Dar, 1811-36032, rem cia 2000-a cifit este a 2-a cif a celui deal 604-Kea numa natural de 3 cifie, a 2 ciftsia 1ui 703, deci 0. RIA, Fie A =9+-99+ 999 + +-999.u99 . Cite cre de 1 are A? nt le Solutie, Se poate scrie 4=(0=1)+000=1-+(000-1)+ (1000-1) sm A=10+100+1000+.. ~+190,09 ~ 1.2003 Favem A=[1 leu 110~2008. a ie bfactuind sere A= 111109107. Nunn ne 200 ie dine cae 4st ~ gal abs ite iferite de 1, deci A are 2000 cite de 1. R12.5. Calculati urmatoarele sume: a) S=1114222+,,.1 999 b) S999 #1999 (6) S=315 +The! 2001-246 2000 Solutie. a) Se di factor comun 111. Avem SHI (1424.24 9-111.94102), deci S=4995, 'b) S'se poate serie: S-9+(101+9)+(10+2+9}+ 4410-1999), are 200 termeni. Aplicdnd proprictitile aduntrii, grupam S-9:200+10(142+..:+199). Avem S=1800+10,199-200:2) adic S=200800. ©) S'se poate serie grupaind termenii cdte 2, fiind 1000 numere impare si 1000 rnumere pare, deci vom obtine 1000 grupuri. S=(3-2)*(SAY (7-6) * 2001-2000 1000. R1.26, Calculati umatoarele sume: a) S=1.2+2-3 419-20 3123 1819-20. Solutie. a) Fie 3-5-1-2.31233+...119-203; putem serie mai departe 4:119-20,(21-18), Eectudind calculele vom avea 3-S=12.3- +1920-21-18+19-20, deci 3:S=19-20.21 sau S=19.20-7, adic wr vom proceda si lab): 12:3: +18-19-20-21«17-18-19-20 iar prin efectuarea calculelor se obfine 4-5=1819:20-21 sau S=18-19-5.21, adicd S=35910, 32Generalizare, 1-2+2-3 +0 nr D=nln+ lint 2):3 1:2342-3-4 tome b a+ Dl0$2)= C+ I+ 2KN+3): 1.3, Teorema impartirii cu rest Oricare ar fi numerele naturale a sib, cu b# O, exista dou numere naturale q sis numite cit, respectiv rest, astfel inedt a= bq +r, b. 142.3. Scrieti 2001" ca sumi de 2001 numere naturale consccutive. Solutie, 200°"? = 2001-2001" = (141+ swt 1)-200P"" = ahem a= 001" +2001" Sona =(2001°"" -1000) +(2001""' -999) +... (2001 =1) +2001" + +(2001" +1) + (2001 +1)+...+(2001"' +1000). R142.4, Aflati numanul natural 7, stiind cat A452 44-544: 44-5? tah 4-54 42-5" = 4375 Solutie. Aplicm formula invatatit lt+ata’ ta’ +...ta" =(a™'=1):(a=1) si egalitatea devine 4+1+4+5(1+5+, +5°*) 42-5" = 4375, sau 5+46S(S4 1) :4]+2-5™ = 4375; avem mai departe 5+5(5°4' =1)+2-5"" = 4375 si efectuind calulele 5° +2+5 serie numéirul 4375 in baza 5), de unde 12 R1.4.2.5. Determinati 7 natural, astfel incat: (142742! +..42')en=2+2? +29 Solutic. Pentrua calcula suma S=1+2? +2*+...+2!™ procedim in felul umitor: inmultim egalitatea cu 2 si ave 26S =2? 42442 + suet 2 42°": seadem 2+ S=S si vom obtine “ " S=(2'° =1):3. Egalitatea devine: [2° =1):3]-2=20+2+2? +...42!!); avem mai departe [2° =1):3]-1=2(2'"* =1). Aceast egalitate se inmulteste cu 3 si rezulti 2001°""= +2554 (se agi 390(2° -1).n=6(2"* -1), adicd n=6. R142.6. Calculati suma $= 24.5% 48.3"! 424.5" + $B taut 24 SE ABS 424-57 48-3 Solutic. Deoarece bazele puterilor care apar sunt 3 si 5 se scrie 24=25-1 si —1. Aven (25=1) 5° +(9=1)-37 $ (25-1) 5S + (G=1) 3? + vet +(25=1)-5* +(9=1)-3° +(25-1)-5* +(9=1)-3. Efectuim calculele: 574 5200 4. 33H gM 5M _ gr | 32M _ 319) | $5°—5' 439-3 45! —F 43° —3, deci S=S* +3 1.5. Patrate perfecte. Cuburi perfecte Numarul natural 7 este patrat perfect dacdi exist un numar natural a astfel ined n=a “Remared. Ultima cifit.a unui patra perfect poate fi 0, 1, 4, 5, 6 sau 9. De aici, deducem cA un numar care are ultima cifid 2,3, 7 sau 8 nu este putrat perfect. Este util si retinem urmatoarele: 1) Daca numarul 7 este paitrat perfect si dacd p este un numar prim care divide pen, atunci p? divide pen. 2) intre doua patrate perfecte a doud numere consecutive nu se afl un alt patrat perfect. Numarul natural n este cub perfect daci exist un numa natural a astfel inca n=a Model 1, Sa se arate ci numarul Az 20+243+ 0+ 2000+ 2001) +2002 este piitrat perfect. Solutie. Pentru a arta c& 4 este pltrat perfect, pe baza definitiei, trebuie scris A=b?, bnatural. Aplicim 1+2'3+...!2000'2001-2001-200222 si ave A=242001-2002:2)+2002 sau 4=2001-2002+2002, se da factor comun 4-2002(20011), deci 4=2002, pitrat perfect. Model 2, Sa se arate cd umaitoarele numere nu sunt plitrate perfecte: A=678 +928, B=S* +5", C=2" 342.3", nEN. Solutie, Pentru a ardta cd 4 nu este piitrat perfect, deterniniim ultima ciftd a lui A. Stim 8 u(6T*)=u(T?") =9 gi u92")=u(2") = 12") =8:; reaults cd u(A)=u(9+8)=7. Un numar care are ultima cifra’7 nu poate fi patrat perfect. ‘Aceastii metod’, de detemminare a ultimei cifie, nu se poate aplica pentru a anita ci Bonu este patrat perfect, pentru ci u(B)=0. Aven B=S"(5'7 +1). 40Observam ci 51765" <5'7«(5'7 +1) <(5" +15" +1) (deoarece 5" <5" +1), deci GPP abe=198 a=2,c=1,b=9=>abe=297 a=3,c=6,b=9= abe =396 a=6,c=3,b=9=>abe = 693 a=7,c=2,b=9=> abe=792 a=8 c=1,b=9=>abe=891 + stiind ch ab+ba este pitrat perfect si RISA, S& se afle numarul ai ab—ba este cub perfect. Solutic. Scriem ab-+ba=10a+b+10b+a=1(a+6) si ba Qa+b=10b-a=%a-b). 1 si ab—ba este cub perfect, deci a-b=3. Reaulti a=7 si b=4, deci ab=74. R1S.S. Sa se arate ci A=x* +2(Sy+2) nueste patrat perfect, oricare ar fi numerele naturale xsi. Solutie. Fie A=x*+10y+2. Se stie cx fiind un numa natural, ultima cif lui x* poate fi numai 0, 1, 5 sau 6, Deci u(x*) <{0,L5.6}, u(y) =0. deci uA) € {23,78} , reaulti cd A nu poate fi plitrat perfect. 1.6. Sisteme de numeratie Sistemul de numeratie cu baza 10 (sistemul zecimal) Sistemul de numeratie folosit cu precidare in practicd este sistemul zecimal, adic’ sistemul cu baza 10, Baza unui sistem de numeratic este numgiul care arata cite le un anumit ordin formeazi 0 unitate de odin imediat superior. Sistemul zecimal este pozitional. Acest sistem utilizeaza pentru scrierea numerelor zece semne (Gifte arabe): 0, 1, 2,3. 4,5, 6.7, 8. 9, de unde vine si denumirea sistemului. Un numar natural IV se scrie in sistemul zecimal in mod unic sub forma: +10" +a,,:10% +.0+a,-10+a, sau sub forma _—_prescurtat GAprwthigs WME GypGprwndy sunt cite, OSa,<9, pentru orice 72 {Qlint}, NEN, a, #0. Cand ciffele unui numdir sunt notate prin litere, atunci apentru a distinge acest numair de produsul acelor litere, il vom supralinia. De exemplu, abed inseamna a-10° +5-10? +¢-10+d, ab.c.d € {0.9}, a#0. Sisteme de numeratie cu alti bazi Ca bazii a unui sistem de numeratie se poate alege orice numir natural mai ‘mare decit 1. S-au folosit si se folosesc si alte sisteme de numeratie: caldeenii au folosit un sistem cu baza 60; de la acest sistem a ramas traditia impartirii orei in 60 de minute si a ‘minutului in 60 de secunde, La popoare din America de Nord, America Central si de Sud, Attica, au fost giste sisteme de numeratie cu bavele 5 $1 20. ‘Astfel, daci alegem ca baziia unui sistem de numeratie numarul b€ N,b>2, tune’ exprimarea unui numa natural Nin aceasti bai se face, scriinduel in mod unic, in felul umator: ° N sau sub forma prescurtat G,B" +0,8" +out a b+ dys ~My ys WHE yo Ay young Ch, Sunt cifele numarului, astfel ca O, Remarc’, Este foarte util de retinut accasti metoda de comparare a sumei de puteri cu acecasi baz, trecdnd numerele int-0 baz egal cu baza puter, R165, a) Se di numanul. E, =2’ -2°-2., Saise scrie acest numa ca o sumi de puteri naturale consecutive ale lui 2, +b) Se cere avelasi lucru pentru E, =2"-2""-2, unde nEN sin23. Solutic. a) Folosind scrierea binara si efectudind calaulele se obtine: E, = 10000000, -1000000,2, = 10,2, =1000000,2, =10,s) =1111 10,3, = +2'42°+2?+2 (sa finut cont ei 10,., 1, b) Procedand la fel pentru E, obtinem: 1002.0 27100-2010) = 100-4 5-109 = 7 ma 7 ley P42 tet 2? +2, R166, int-un sistem de numeratie de bazitx, avem egalitatea 107) +45.) = 14, ‘Si se fle baza sistemului si si se verifice, Solutie. Scriem numerele sub forma sistematic’ in baza.x si punem conditia ca Si fie natural si mai mare ca cea mai mare dintre cifrele numerelor: P40-x+74+4-x4¢5=1-2°+5-x44, XEN, X>7.Se obtine x? +4y+12=x7 +5x+4 sau 4x+12=5x+4, ce conduce la x=8. eo) 46Vetificare: 107.5 +45, 8°+7+4-8+5= 108, iar 8) 3) = 154.) =1-8° +5-8+4=108. R167. in ce baza are loc inegalitatea 11422+33>223? Solutie. Fie x baza sistemului de numeratie ciutata. Se impune conditia x numar natural, x >3: Mg) +22.) +339 > 1B, EN, ¥>3. Scriem numerele sub forma sistematicd si avem: N+ 14204243043> bea? +2043 sc 4x $3 >. Inegalitatea este verificati pentru x= 4, iar pentru x >5 avem x7 > 4x +3. Sohutia este 4. RL.G8. Determinati x sip, dacdi 11g) +22,) = 21g) $4 33,9 +44.) = Boys tile ce se impun sunt x y naturale, x>3,y>4. Seriem sistematicd si avem: x+142y+2=2-841 si 3x+3+4y+4=4-943: efectuind calculele se obtine x+2y=14 si 3x+4y=32. Inmultim prima egalitate cu 3 si apoi scaidem cele dow egalititi ‘membru cu membru, Se obfine 2y=10, deci y=5 si.x=4. 1.69, Un comerciant vinde zahair, pe care il primeste in saci de 80 kg. Pentru ‘a putea cAntiri orice greutate intre 1 si 80 kg (numar natural) se foloseste de un céntar cu greutiti (nu balan). a) Care este numrul minim de greutafi de care are nevoie? +b) Cite greutiti trebuie si alba, dacd pe fiecare o are in dowd exemplare? Solute. a) Sunt necesare cel putin 7 greutati, care pot fi de cite: 1.2.4,8,16.32 si 64kg (sau ultima orice numark, 17k < 64 ), Pentru cdintiti orice greutate de la 1 1263 kg sunt necesare minim 6 greutifi, ele fiind de 1.24,8.16 si 32 kg, deoarece orice numa inte 1 $i 63 se serie in baza 2 cu cel mult 6 cite: 63-1111 1o, /A pane sau nu o anumit greutate pe cdntar inseamni a lua cifra 1 respectiv 0 ‘in numirul de kilograme scrs in baza 2 pe povitia corespunziitoare greutitii respective. Pentru a cintiri greutiti mai mari este necesari cel putin o greutate, care poate fi de 80-63=17 kg sau 2°64 kg 5i atunei pute cantar cantitati pana la 127 kg, +) Sunt nocesare cel putin 8 greutafi, cite dows de fiecare din: 1.3.9.27 ke. O anumita greutate intr cintarire poate: = lipsi de pe cntar (0) = apar un exemplar pe cantar (1) ~ apar douii exemplare pe cAntar (2), ce ne conduce laa rafiona cu numere in baza 3. ‘Aven 802(1+319+27)-2222) $i pentru a scrie orice numar in baza 3 intre 1 si 80. avem nevoie de 4 cifie (8 greutafi, cic fiecare e Iuata in dublu exemplar), a71.7. Criptariom Problemele ce apar in accasti temii se referd la detemninarea ciffelor unui numar natural, seris in baza 10, folosind operatiile definite in multimea numerelor naturale, Cifitke necunoscute sunt reprezentate prin litere. Literele de acelasi fel semnifica cffe egale, dar litere diferitenu semnifica neapdrat cite diferite. Model 1) Sase determine numerele naturale de2 cifte ab cu proprietatea ab+ba=154. Solutie. Scriem numerele in baa 10; avem 10a+b+10b+a=154 sau 1a+b)=154 su a+b=14, Accasti egalitate este verificati de: a=5,b=9,a=6,b=8a=7,b=7,a=8,=6 si a=9,b=5. Solutiile problemei sunt: 59, 68, 77, 86, 2) Sse reoonsfituie adunarea: BALADA+ LADA+ ADA+ DA+ A= 257605 Soluie. Literele B, A, L, D reprezinta ciffe. Adunarea se poate serie: BALADA+ LADA D AD D wpe kk 25760 A+A+AtA+ Ae {515253545} A=1= 4D€{0,10,2030}., de unde avem D=0 conduce la 34=6, A=2 nue q Da533442=6 impasbil A=3=1+44D € {0,10,20,30} imposibil pentru cd 14+4D este impar =2+4D€{0,10,20,30} 2+4D=10> D=2 A=5,D=2=>3-5+1=16,1+2L=7> L=3,B=2 1+2L {17,27} nu este posibil pentru ck A=5. A=7=3+4De {0,10.20,30} imposibil 4 +4D¢ (0102023040) De 49} 9 imposibil 1 imposibil Vetificare: 253525+3525+525+25+5=257605 48Probleme rezolvate R171. Aflati numerele de 4 cifte abed , care verificd relatia: abed + bed + cd+d =3102 Solutie. Se scrie sub form sistematica in baa 10 gi se objine: 1000a+200b+30c+4d =3102 sau 2(500a+100 +15e+2d)=3102, de unde 500a+1005+15c+2d=1551. Suma din membrul sting este 1551, reaulti ca a poate lua valorile 1, 2 sau 3, Analizam pe rind toate situaiile ce pot aparea: Daca a=1 se obtine 1005+ 15¢+2d =1051.. Datorita faptului c& 1Sc-+2d <15-9+2-8, adica 1Sc-+2d<153, reaulti ci 100b > 1051-153, 1005 > 898, deci b ia valoarea 9, Pentru b =9, se obtine mai departe 1Sc-+2d =151.. Stim eA 2d $18, deci Se 2151-18 =123, reaultica c=9. nlocuind pec cu 9 se obtine 2d =151-135, 2d = 16, adic d=8. Reali abed =1998 . Daci_a=2, se objine 100b+15¢+2d=551, Judecdnd asemanitor, 15c-+2d <153, deci 1005> 398, deci b poate fi 4 sau 5. Pentru b=4, avem 1Se+2d=151, ce conduce la c=9 si d=8, in mod asemanator. Reaulta abed = 2498 . Pentru b=5, avem 1Se+2d=S1, dar 2d <18, reaulti ci 1S¢ 251-18, 15c223 si 1Sc trebuie si fie impar (suma dintre 15c si numar par 2d este un numér impar), Deducem ci c=3. inlocuim si avem 45+2d=S1, deci 2d=6, d=3.Reailti abed = 2533 . Pentru C=5 yom obtine 15¢>51, nu conduce la solutie. Problema are 3 solutii: 1988, 2498, 2533, Verificare: 1998 +998198-8-3102 2498+498+98+8-3102 (2533+533+33+3=3102 R172. Determinaticifia x, stiind cA numarul 9-x1+16, seris in baza 10, este piitrat perfect. Solutie, Numarul dat se poate serie 3-(10x +1) +16 , Efectuand inmulirile 39-10x-+39+16= (10x +9)-10x+10x+9+16=100x7 +90x+10x+25= =100x* +100x+25 = 25(4x? +4441) = 25 4x? +2420 41) = = 29 2x(2x+1)+(2x+ D]=25-(2x+1)? =[S(2x+DP =(0x+ 5)? =x ‘Numarul dat este patrat perfect oricare ar fi ciffa x diferta de 0. Solutia probleme este XE {1,2,3.4,5,6,78,9} - R173, Detemninati numarul xy, stiind o& 3-xy-+)x=114, Solute. Se scriu numerek in baa 10;avem 493-(Ox+y)+l0y+x=114 sw 3lx+13y=114, Pentru c& sama din membrul sting are valoarea 114, rezulta c& 31y<114, deci x poate fi 1, 2 sau3. Pentru x=1 seobtine 13y Pentru x=2 se objine 13y=52. adied y =4 si 37 Pentru x=3 se obtine 13y=21 imposibil. Solutia probkmei: 24. Vavificare: 3-244 42=72+42=114. R174, Suma dintre numanul de 3 cifte GBc si ristumatul siu este 645, Care sant numerele care indeplinesc aceasta conditie gi care este suma lor? (a #0, # 0) Solutie. Numirul abc verificd egalitatea abe-+cha= 645 (a#0, c#0). ‘Aven 100a+105+¢+100c +10b+a=645 sau 101(a+c)+20b = 645. Se obsava ci 101(a+c)= 645-20 sau 10l(a+c)=5(129—45), de unde reaulti ci 101(a+c) se divide eu 5, deci ate se divide ou 5, a+ce {51015} (ind suma a dou cifie). Daci at+c=5, avem 20b=140, deci b=7. Atunci a=1, b=7, c=4 su a=2, b=7, a=3, b=7, c=2 su a=4, b=7.¢ abe €{174,273,372,471}. Suma acestor numere este (174+471)}+(273+372), adica 2-645=1290. _ _ R1.7.5. Determinati numirul de 3 cifre abe si numérul de 2 cifie xy, pentru care abe+he-+e=2" +57. 8 Solutie. Se stie ca 2!" = 1024, iar 2'' = 2048: suma abe+5e+c ia cea mai mare valoare 999+99/9=1107, deci nu poate fi mai mare sau egal cu 2048, Avem, Xy=10. Egalitatea devine abe-+be-+e=1081 sau abe + be c 1981 Adundm unititile 3c € {11,21}. Singura posibilitate este c=7. reaulti 2+ 2b€ {8.18} .adici b=3 su b=8, Dacti b=3. atunci a ar trebui si fie 10, coca ceeste imposibil a fiind cifta. Deci, b=8 si a+1=10, a=9. Numanul abe=987 . Verificare: 98787471081. R1.7.6. Determinati ciffele nenule>