Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Articol Arhitectura Mehedinti

    Uploaded by

    Lucian
    28 views70 pages

    Original Title

    articol arhitectura mehedinti

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    28 views70 pages

    Articol Arhitectura Mehedinti

    Uploaded by

    Lucian

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 70
    PAUL PETRESCU, ELENA SECO§AN, GEORGETA STOICA, PAVEL CIOBANU ARTA POPULARA DIN MEHEDINTI Introducere Dr. Paul PETRESCU Pavel CIOBANU Locurile de infrajire a Carpatiior ou Balcanii, acolo unde ullime arculre spectaculard @ smrejulal nostra lant muntos inlineste Dundes la Portie de Fler, zl ,Portite umfnll”. adzpos- fese-unul din cele maf pitorestifinutusl le Romalel, MEHEDINTIUL: Pe o harte fisted @ Europet se poate lesne observa c& Mehedinthil ocupa fundul adincului golf al Clnplet Romane, prinsa intreinaltimile Corpaior la nord. sta Baleanior, la sud, evind rept ax cursul stavechtulud Ista. ‘Ac, la extremMtalea vesticd a vecbit Tart RomAnesti, dar t inlma unci vaste art etmografice ce acuisa’ in jurul imensului tod muntor al Tarculul, Godeanulut si Retesatuli marile finuturi roménesti ale Hunedoarel, Banatulul, Timoculal st Olteniel, sa pasta $1 s-a dezvoltat o culturé populard, a cdrel obitsie 0 descifram coborind in milenit de vialé. La adapostul muntelaf si al marilorcodet ce se intindeau pia departe, In clmple, unin du-se cu codrit Viasiet de dincolo de OW, departe de drumurile oblgnulte ale woroadelor pradalnice, ce prefereu calle batute ale cimples din estul Taeil Romanesti, (acind legdtura. cu Stepele nord-pontice, care il conduceau inspre bogalile rivalte ale stralucitoarelor cetal bizan- line — Mehedintiut a ramos pind trait un {nut Wrolat, in cave au dainult si mal. dainulc Incl elemente siravech de rtd populard. Zon& etnograficd deosebit de interesantA si vasiat®, Mehedin\iul a generat in cadrul spiritualitajii romanesticlteva tr8ssturl distinctive, originale, determinate de existenta utor factor! Istorico-geografic specific 1, La_miazanoapte strajuiese muntii_modesti_ ai Mehedintiului, cicatrizati de vechile arsuri (curéturi) si de nenumarate poteci care coboara In valea Cernei, amintindu-ne de stator- nicele leqaturi cu Banatul. Trecatorile de pe valea Arsasca sau Tesnea, paienjenisul de poteci, ,patraule” cum li se mai spune local, croite de graniceri pentru patculéri, apoi viata stabila Ja conace, ne dovedese cA muntele a fost din totdeauna, In cluda aparentelor, 11 un element despartitor, ci unul unificator, adunind in poienile si vaile sale pe oamenii mai multor tinuturi ale cbror votre 96 insite ta ttt ices tuo clima blind’ Versantul sudic al munilor descopera mat multe as depresante'al vite poz Mote, boget tn fenomene Segetatie Iusuriants- Ta extremiatea estick « podiqulot se afd Bola de Aremé, ordgel strévechi. pomenlt 1m acto medicvates In fural caruie gravita intreaga viata economics satelor din fur. Titer- ies gon sated clobani ungurent care ‘ou 1k arent mast estore ‘it sla, Megolésth Marayesta, ia care, principale. ptescupare 0 constitula, cresterea vitslor, omicuitura shen! la paire sau ca batest in mingle de 1a Bala de Arama s\ Bratlow De la Baia de Arama, spre nordsvest, ajandem {n imensa asezare risipita « Ponoarelot cere poartd acelasi nue cu celal Cetapii Pondarelor din Muntll Apuseni, nu degeaba aicl int; Sindwse accleasl fenomene. carstice pline de surprize nicl tntimplétor, limba romineasca feflectind unitatea poporulul nostru, numiind ci acelasi toponim aceleasi alcatuirh geologice din. Colo sl dincoser de Carpal. Tdentifatea cu ,jara mofloe’, avind ca fundament temelurl aotio- pogeouratice, a determmat pe, geogreful Simion Mehecin{l s8 considere pe locuitorlk de eics a fiind mobil Psrit Romanesti~ ‘Aceeasi impresie ne last si celelalte agezdri de pe treapta inaltl a podisului mein dintean, Spreapus, la mumai citiva kilometri de Ponoare, apare Izverna, asezare putin. mat fdunati — pomenits fnir-un trisov din secolul el XVI-lea st Intr-un, act de vinzare din 241.1079 = dar avind si ea multe fa unui oarecare Rustea pentrs ,partea sa de mosie din Izverna’ ‘citune, uneori formind doar un grup de citeva sate ale cite unui seam", Din aceste eituac, mal milte cai descopera alte ayezari: una spre Prejna de unde se poate ajunge la Gornovita Costesti, Balta si de alci in valea Bahnel — la Poceni, Ciresu, Negruya, Moisesti, Bahne Tlovita si o alta, coborind spre rasirit si mergind tot pe culmi ce duc in piemontul Motrutui — Bala, Sovarna, Floresti, Brostent, Corcova, satele din jurul Strehaiei si pina la Gura Motrulur: 510 @ treia, traversind prin mijlocul podijulul, prin Nadanova, Balta 31 Bilvanesti, coboara in ‘cimpul Severiaulul, com 1 se mai spune depresiunti cu acelasi nume Cele dintti mirturli scrise despre asezarile din podisul Mehedinti dateaza din prima jumatate a secolului al XIV-lea; mérturiile arheologice, ins’, atestd urme de civilizatic ined din vtemea dacilor. In anul 1274, voevodul Vladislav, menfionat si ca ban de Severin daruieste manastirii Vocita, ctitorie a sa, printre altele, si satul Jidostita, satul lui Costea de pe Topolnita, Terovatul si Selistea Babaei. Mircea col Batrin, Intasind danille anterioare facute mindstirilor Tismana si Vodita, daruieste mandstirii Tismana ,satul numit Jarcoval sh Selistes Staneistor" pe balta Bisteljel, pe dealul unde a fost odinioara satul ,Brosnifa si amindoua Varonicele*, satul Susifa sl ,venitil care este al domniei mele de la’ rotile Iul Cip Manos care le-a facut de curind Ja Bratilov si moara (...) la Bisteita’, iar manastirhl Vouita. sot ‘Jidostita si Petrovita si Vargovita si Intregul virte} din mijloc la Portile de Fier (..-) Dinarea de la pidina Orehova pina la hotarul Rusavei si Vodita Mare, de la Dunare cu Selistea hhucil si cu livezile, Elhovifa toata si Terova}". La 1428 este amintit st ,salul Podeni Bahnet st pe Taverna” ca domeniu al mandstirii Tismana. In secolele XV si XVI sint amintite in docw Imente $1 alte sate: Costesti si Mardisesti, care la 1486 au certuri cu Bratilovul, Colibasi, Nad nova, Cerna Virf, schiturile de la Topolnija si Criveinicul. Avem de-a face, ayadar, cu sete stravechl, pomenite in primele documente ale Tarii Romanesti Realitatea esenjialé a asezdrilor rurale din pocisul Mehedin{i in evul mediu a fost cea ‘a existenjei satelor libere si a satelor aservite, Satele libere, numite sate mosnenesti, sint cele Insés! memoria colectivitatii_mai pastreaza incd existenta ,curelelor” mosne~ forma de organizare jurdich si economics & trupun de most, refldtind jnsa gt stucs Socralé a, acestorcomuniti,“Aceste amine wom ‘evgca lc, consemnid, 92219 am PuLut, denumirile acesor smog” mart. Inregstraren lor sitematic# pe ansambtul or Fomine libere nu ar tebal se fats, ast mi trind, poate, vitiil martori drects tel slheecl organi socale 9 fumi rualeroméner aires era impariita pe clack most, demu cu, pluravul neamulal = scaril, Niclicest Rogobotit Cepdstarl st Crohani Se observa cd tet din acest most a ‘numele derivate diniro Indeletnicve, ceea ce. or putea sé insemne cB este o Impartire pe ‘mosi ceva mal trzie, coplind, poate, Impateala pe-meyi a altul set. Curelele erat lungi, Vintnd din. Hotat pind in hotar, asa cum era de pila, la Ceptu- Teni, unde mergeau din hotarul Obirsiet pina Ta hotarul Balei, tecind, dupa cum se ste, 31 prin padure, si prin pasune, 31 prin farina Taverna mergeapo_patrumosi: Izvercenil, Surzii de pe Surdaleasa, Girmencil st Mosnenii; La tnceput mositerau meri Toll de clie 100) de stnjenl, dar cu vremea s-au smiiculat” (micsoral), de sa ajuns, sa aiba ile unul, o curea de dot stinjont de lat’, dar inga tot ee 4.000 de stinjen. Istoria Laverne: este destul de feamintatd si a fost notata din amfotirle barinior, din documente, dar si din carli ca cole ce se cheama.,Sinodicul” (istorical vechimit satulii st biserieh), alcatuit de_preotul’ Victor Doman de loc din Nadanova, Intr-un document alat in posesia satulul si prezentat la expozitia din 1906, cu care prile] a fost plerdut, se mentio- ear’ c& in fala, donmnitorulul Tart Romdnesti, Alexandru al Ill-ea, s-au infratit Nicula Mosneanu (din neamat Mosnenilor com se cheama si azi 0 curea) ct, bolerul Badea Urdareanu, cesta dind Tol Nieula toata partes sa de mosie din Izverna in schimbul ,unui cal vrednic de Cala, a nei dulamate si a unel perechi de clzme*, toate prejuite in aspri. Legenda. spune Gf acel Nicula ar fi venit dia Domasnea, din Banal. S-er putea, ins, ca Urdaceana, de basting Gin Urdart (Gor), rasplatit de domnie pentru faptele sale vitcjesti, ca tot neamul sau de folert vechi, suff cAzut la invoialé ci mashenii 58 le dea inapoi paraintul stramosesc, toata Povestes neliind decit un episod al inverqunatei lupte duse secole de-a rindul intro cetele Psnenesti, Ubere si independente, st bolerii care cAutau si-i aserveascd. Inainte de 1761 anctail ‘termineserd sit cu averea boterilor urddfeni si cu averea Tismanei, ceusind TEs lberese mosie. Astfel, din averea urdarenilor in mosia lavernel, a Iuat un sfert Lupy rio’ Coauyu, usler la dlvanul domnesc, lar restul @ luat Nicolae ‘Mosneanu cu Giurgi aren Coa si eu Lepatet leverceana; averea Tismanci au luat-o Tulcanit si Rohan, intrati Cirmenes Pescentlor, lala, cum cele patra neanuri de bastina al Yavernei siat’ Mosnent Fe rete ail tavercenll (Tulcanit si Rohenil) si Surzi, noi observind, insd, c& este totusi an Girmencctgrecul destal de tardiv (mijlocul sec. al XVil-iea}, find posibil ca_aceste fen grunt sd se constitie in mos!" dup modell ator sate mosnenestt mat vechi. Alte Pall meaner emit din Banat: Farastl, din. Toplel, Croncanii, din Bogiltin, Talpesestit din Reamuti 2 endusne, dec, In fala unul fenomen inferesant, cel al emigratiei din Banat. Tot Comertajtsl secolulil al XVilllee vin Stolcenl, Duncesti, Dumitrestit si Pirvanesti, in Pree na' Vusestit <— In bilvanest, iar Enasesti! — Ianos, lon xt Patru — fagoniti de Ta Cuptoare Freine MGasdrabll, de la. Valea Bolvasnitel, au venit la Gormovita, Aw existat, insés 3 Dragan achiie asozir, 0 parte din locuitort primel aperaet de la, Gogoeva s-at 135 'vin fos", Intemeind satele Gomovite $i Costytis tar alti s-au stabi ta Mataraca., Veni. 9 piecitleau generals fan cortur penta most, ‘Ast, In 190 aflim ean proce, Int Prejna si Costesti, care era pe rol de 56 de ani, Nu-i mai pufin adevarat ei limpezi pentru Incicita a coniribuit si marea vechime a intimplarior, cu motivatil nu prea limes pentru Armas. De tulle or, aceate certarl veo 1oe sie localtorit de dincolo de Muntit Menedint Aste, tn anal 1855, osnent din pial Clogatt tele. Viciorova, Tovita, Bahna, Cire Negrikay Goren Gornovila. Profan, Teverna, bisa. Closani, Mardpesi, Brobena,Orzesi re pina mete Ton Aurel do foci en fae cate, grater baer imosiité Tor iar prefectura Judefulal Mehedin\, constatind tn. fala.loculul.aceste ncalcar Informeast 'ministeral cl rm-euatricel In acelt” paminta neutra adeseect traqu. 314 globesct pentru vitele locus, Exist ini, si situatit malt mai limpezi, acoto unde fluctuate sau intimplat a fi mai ric sl unde, cine ste ce eaare, au detorminat 0. atabiitate, chiar mn eonservatorism evident inibil sin inftiarea: satu Aga esto coral satulal Cerna Viel, care, de 1a. prima vedere areca un sat-cu foarte multe ease. vochi, cea mai impresionanta filad casa "atuilor ‘nstruita in musoul de ja Gologit, Aceoststrasitura Waditionalé exprimata in aritectora Setulul fost verifieata 91 stuctura fogtte. clara a trapulil de mosis, Ientficindasse tts mosl, dimensiiniio tn atinjent al fieedrui precum gl cru mal rar, strésurite” most Cotelé dimensionale ale arelelor acolo unde xsl tof longitudinal sufera inflexiun. Lutiiries mosieh Se ayard pe directin estevest (mal precis, EEN-VWS), find in hotar cu trupul le mosie 41 Busestion in eat sf cu al Gomovifal in vest, cal Dilmel th sud gt ew af Nadanovel la nave Forma nerequlatd a trupulth de moste, incadrat alte forme goormetrice. royulate ae. celor latte trupun de mosie ale satelor trddeari. 0 striveche orgentzare, teritofala. gindita co ansamblu 31 care poate fi socolita ca preexistind formal satelor feudale romanest Ss pss trea Interioard pe curote, este tot footie regulatd, mai matte curele-intrind. Tn’ componcava nul tei, flecare ain acestea purtid numele unui mos" Tate care erat Most Corns Virulr 9 targlmea lor masureta in stinjent (1 stinjen = 213 m). la masura de po toned, ene totale! ste ne 92 atin} 1. Mosul Seitdinese : 179 stinjeni. 2. Mosu Tatucesc : 159 3, Mosu Pirvanese: 112 stinjeni. 4. Mos Draganese : 109 stinjeni 5, Mosu Cholainese: 173 stinjent, i, Mosu Strimpeanu : 173 stinjent 7. Moyu Setdnese: 82 stinjeni Jn anul 1951 s-a mai putut vedea harta. exact a trupulul de aya cum ora la 1910 cin s-a Impar{it s_snunte ola” care! ramaseserd. pind at valmase", Pe plan erau trecute $1 cole nous ,masuri*’ ale trupulth, Deri area ge {nainte, masurdtoarea a fost facut de dascalul Gh, Doman, Harta wate on cdi a soe sec Lopogralie, tar deserierea hotarulul, mergind pe smisurt, este, un fowte were gocume st de limba romaneasea, dincolo de poczia carcia se intrevad si urme de Siuentaare Molt sociale din trecutul satclor roménesti libere,” Pentru farment yee eae Valoates lor documentara complexd, redim In Tntregime hotarele ,masmeaty eft Cong vie mosie al Cernei Virlului 8 Masura ‘Masura TIL Masura de ta ogagul Frinculut din Racovita pe eral Seite, ‘Masuta pe ogasilvacei a mate drept pe Bold" vars pe cree vac Suna auton’ cain pe potana i traglle™ pe fasceiea® mae Peeste Vint le piva eu apd ‘Masura IV: Din Valea Rea. Masura Vin gridina lal Negoif, din tafe de mrdcine. pe potana mosulul pe {a Vine} crept sus In eulme, ‘Masura VIs Din capt baricel, pe ogayul {iganulu prin prunit Tatucllon, prin colle artdinet lu} Mucesea din deal Grept la marginea poonel despre crs {he eeept Sm bold Al-gol cu fufa in vir Mésura VII: Misura de la picts din piatré pe la.casa lul M. Dragaloto, Je crovu® aps drept sus in eulme la qaura, Masura VIII: Din slogu® ful P. Nedeteu prin grading tut Nicolae Gi, Seiten. pe 1s folly din Vale de casa lui Constantin Le Parvanesct, drept peste oges®, prin qrédina lui C. fy Tatuew taind in sus coltal racine Tal T. Dra Boesch, mergind pe coosta drept sus in Zabran, sus in culme, ta virul GT'Goitea de lings virtual halt Masura IX: Din slogu lui Pantelimon Tatuct de tinga col cel printre curelcle de intorsura™, pe diueinten cased Tui ton. Parvaneseu, printre case si pinta lui Chita Parvsneseu, la stinga de cirest) din botul craculul Be linga at trea gorun din cap, la apsoaré, cent Ia culme, la tula Tate despre: Nadancve Un intreg univers al unor oameni care stlu flecare cires si flecare gorun, care cunose fivcars calf al qradinilor si micile pirae curgind printre pletre, cunoastere transmis caus fainic legémint din lata in fiu si exprimata tn limba modelati de o lunga traire pe pamin- {urile de care sint legali prin toate firele, Este cunoasterea intima a unor oameni statornici ‘asczahi pe acests meleaguri de cel putin dou’ mien Variotatea si specificitatea aspectelor de etnogratie si folclor ne indreptatesc sa avansam ideea ci la poalele montilor sj in podisul mehedintean, mat mult deeit in asezarile din cimpia Blahnijei, clmpia inaltd a BalatYet sau plemontul Motrului, trebule sa céutém, In primul rind, specificul spiritualitatii mehedinlyne. ‘Asetarile de la poalele “Muntile Mehedint{ se infatiseaza ca iste cuiburi de gospo- darii qrupate pe cite un crac sau pe mici mameloane, intre pilcuri de copaci. Sint sate de tip ratirat si risipit, cu case de lemn sau din piatra galbuic, inaltate uneori pe pivaije, in care se intra pe porti inalte cloplite din lemn de stejar. Despre confeetionarea caselor de lemo, Jon Tonescu de la Brad ne-a Tésat urmatoarea marturie: yeasele de lenm se fac din blene, in p§dure, unde se cioplese si se Inchete (..-) Taira casi'de birne intra ping la 70 de copaci Iatrebuinjati in talpl, ime, grinat si caprion ‘Aceste lemne se platesc in regiunea de monte cu 20 de sfanji(...) Cele mai multe sint facute Tits ¥Bistean do copec baile inl; 2 Loc sictmt Yatre hokvand; & Surplus, tpl, + Fost “aur, are Petty @ luce oe oaPealarsy Apa, Gaver, ? Bester," Hotarty > Valo taqosh eo sorentey ®t Be Stneit ae icren| ce se" diu tn coupeasitic a ‘cutesie ce se’ ingsleath, Be caine asa cl unto so dt pe toes si cel ce 0 cumplrtl a-are decit sh 9) Compete feet nde ate ofl sh fclingo To Tae 9 acres ee aT pins se te ek Te = Ie ea Ee aaa ptt, mera ope ly Sr Noapleye ola la Bobaitas dulghertl, Ta Bala de Aroma, texte ot plese Co, bore |e ose oi i bt ME etn a, ie erik Bie SB Me ee Shines eatraputul, tar cel din. Boboilas Ponoarele, Dilbocita si Cirest, de pi Tot alcl se gisesc sl cole mal interesante, 31 specifice nlese folelorice, de a dain Inpodobitberbesul este predat unui copil care, dup& ce il sBritd Inire carne I poarta ve wntcl Privilegiu al 10 my Ne afldm, tn fata unui stravechi oblcel practicat de foarte multa vreme i pastrat cu stingenie de cite 0 populatie care practics pastoritul sedentar. Cu toate ci treeetea anitor 4 cus Ta pierderea multor Infelestitprimare, in special uncle practic de ritual si de magic, Dutem totuist desist sh astazi coca ce a insemnal odinloara aceasta spectaculara. manitestare Tolcloried legata de destramarca vietii incheqate in jurul stinel, cunoseuta sub denumirea de wteli". Ritvalul aducerit aretulut (a Derbecului, plimbarea pe ulifele satwlvl sl ceremontalul slo~ bozirhi ‘iui in turmasint Insomne ale -cullutul intr-un animal zificat, atit de projult de stramosii nostri dacl, in impodobirea tui — un puternic cult al vegetatiel, lar In et un simbol al focunditatt si al perpetudrit spectel, ‘Alte practicl ne dezvilule not si ulmitoare dimensiunt ale unui univers, spiritual care, cercetai Iideaproape, ar ackiee contribafit dintre cele Mal pretioase 1a cunoasteree viel latins @ unor oament pin nu -demult stdpinith de_puterea magici sl a practiclor empiries. Astfel, fe Stintat Toader, tn februarle, nu se lucreard ‘casa nu se nascd minjitstrimbl, dupa. curh {ot pe la inceputui primaveril este sf un ,lasat strimb" ca s8 mi se intimple vitelor st micilor Si se poccasct, adict sl se nascé si ymiela st berbec" deodatd. Existd 31 o Jol a iepelor” a doue zi dupa Pasti cind tard, nu este bine a se huera pentru a nu se lovi call in apa” carulul Se tine si. Marte Inculatt"; dup cum era si 0 «Marte a trasnetului” ca 31 o 2h a ursulul” Pind in Sin’ Petru se mal cunoaste 0 sarbatoare de o 74 ca s8 nu Vind ,chemata vintulul" de rupe tot"in cale; in aceeas! perfoadé a verilsint si «Sinziencle" Tata, deci, un intreg calendar, dublind pe cel crestin, si celebrind totrupach mot mult ‘sau mai putin fantastice, servind 1ns8) foarte. pimintesculul scop al apararit avutulu, cu wruda Agonisit, tntl-o.activitate economick foarte complexa, purtind si ea pecetea acelorast trecute ‘Yremi, praclich Tmbracate de-acum atira unor eredinte aproape codificate 3h a caror stralucil Sau pievdut in cejurile veacurilor. * 2, Coborind spre rasarit si mergind tot pe culmi, dincolo de Cema Virl un drum tung duce pind la Dilma, un sat tipic de cteasta, parind. a ‘fl suspendat deasupra asezarilor din Vale (Bala de Sus, Bala de Jos, Rudina). De aici, de pe creasta Dilmel usor Indl{ata intre Tele Inconjurétoare se ceschide una din cele mai spectaculoase privelisti a muniilor Olte- fief, incovoindu-se ca un imens arc si acoperind zarea catre miaznoapte. Pentru cel co a limblat prin aceste locuri {i este usor @ recunoaste, ca pe o harta didactica in rolief, semelel Virfurl, rind pe rind luminate s{ intimecate ale Muntilor Godeanu, Piatra Closanilor, Retezat, Osies, Atcanu, Piva, Siglit, Paring, pind cAtre Vilvea. Intre plemontul Motrului cu, valea acc Tulasi’ riu, se-vede ca in palma, formind o urlasé treaptd deasupra, depresiunea Tirgu ulul TIngirate uneori pe distante do zeci de kilomettl, satele de pe plemontul Motrului sint mer, multe dintre ele, organizate tot pe sistemul curcielor mosnenesti, lungl st Inguste, st Datind de-a curmezisul tot hotarul mosiel dupa vechiul obicel al pammintulul, avind si din faring, si din vie, $1 din padure, s1 din apd. © serie de documente pistrate la Arhivele Statulul, filiala Mehedinjl, sint deosebit de graitoare. Astfel, intr-un act de casatorie din 1675, unul din urmasit marelui mos Bruma: fesc, din comuna Strimtt, plasa Motru de Jos, Jas ca zetre fotei sale 42, (sau patruzeci $1 dot $1 jumBtate) stinjeni, mosie din hotarul Strimtisoru do padure, dupa cum merge hiotaru fn tangime — din culmea Tohomirilor pina in hotaril Larga — caro se tnvecinear’ pe la ate ca momenil mrostenet sp is cau ta anette nada parte apinene mparita 19 delnit ui pind in matce vale! Badel + ut Care este In lalime de una sutd stinjent vpaturl eu parten, 3p partes mel inverinindse 1a ¥ 0 Pl Imosnenit-Grumaresel_at-dummeshil B r dis Bene, acopnt ci ne tl ce, geste de’ sub ins, tna pivaia cw dou tual catur avind fmvcatul' do. sus dowd tnedperi pm <6 de 408 PhS Cassie. aco {in sobron. tn graje toate cu birne acoperite cu Blane, ua, UPON hes Cia Biane”"cucurte Umprojural fe, Tntrun ale document, act otal “Seles satu sf el vrabicenese, peeping in Tungime dn apa Pesto" in perten dlaspre lsart cu frtele mou 1, chitulescu, Iae dinspre taser cu treeind pele Niveedd pai in_pamtaturile Lupsenilor in culmea, Lipset Rndreese, incepind in luggime ait culmea, Merisulul, pe deatal Cuculut in vale, 51 inv duvse in partee dingpre ravarie fot eu Trtelo met, far spre apus, cu flea mc, m1 cesupra fundulul Vali Mici, ia drumul ee vine prin padurea jivnits cu cunie, Spre-apus in Scroala” f in simpla lectura @ acestor doud documente aflém c& »mosii mari’ inca, faza Mo dln proces de deposcdar iuite.,cotropici" a pamintalal ramae devalmes pind in pragul secolulul nostru, feconténite procese intre mognent — asa cum se Intimplé 1a anul_ 1869. int Catunul Rungora 91 cel din Runcw comuna Sovarna. de Sus), cfstigind cel din Dcolaice*—~ dar mal ales intre’mognent 31 y.vechili” setosi gasese in faza unui de aruarea unel poms, Ast fa Gheorghe Connda, arendayil moet Corcovs, care hugs me-au cat pamint numa aidoane sf ogase' De sus, de la Nogolestl 31 de la Apa Neagr, trecind prin Glogovs la Brostent, Corcova 9 Ment pin dlncolo de, Strehala — la Stingiceat, Gi Gara Motritot — se intng, lanl. sate strivechi de vtienfon st ork. de tester feat Sind nt aSezdrile wnor marl neamott boleest cum este eel al Glogovension mat, 'cu folor,figurind ta. oria aritectril romdnest Malortates Toca apar in documente medievale, ate de Yitensa Mater Baserab, Alexandru al Itlea "sal Radu Mines a despre sruminit” care, impale bole si arendes atau ans. mos”, Deposedarca tropa ranlion de pdimintu ead Sener na {n°i00?, dupa Indemaut celor din Rupture, Cotore , Ioeal de varsare 8 Motul in Jiu, Colugeral Nicodi a aia lar ma tirzlu sa Haleat 0 frumoasa mandstite, din care genet, 1S 3 de document, In timp revoluliet alt 184" Intre dual Magee ae be Motru, Inspalmintatt de minia domnulul Tidor, sf tot sich wee ot Sit cg enimen, inrSn el doghieat, Inve urs "he Despre aseztlle Ingirulte de-a lungul Motrulu, $1 ma ume ce se cree arf ost munit aga de chi’ gach aha, see eal mehedintean, See yD. Lnescu. In cartea ,Perspective mehedinjene*, mamasa, din de la Ghogeta ee Valea Motrulul tree o parte din drumurile pastoresth st anbme, Tetmest292V8 prin Lupoata pina la Brostenl, unde se uneste cu cel care vine din reais To eANest Pe valea Plostine’), precum si cu cel care coboara din Clo- Ade indians fe, Mama — Negotesti: — Comanestl — Florest). Alt, Ja Botovant, Sing tr pene pe Papas al color tret_drumuri (pasioresti, mm}u. De la. Brosteni ¢ matte im Jos, tol be valea Motrulu, pina te Jirav, de unde, pauasind Hance rill epuck eens Uelton, Voloia, prin pédien Foalany Bildarle, Marginea Rocsotenir,Po- opal, Almajel Suscovita(adiea, in cimpla inalid a Balai, on), Oprsos, Dances, fr gaPeile crews Glogovel pind in trostent (:..), acolo unde Inca we pica ats ola Spon ac Pluare, pregioa fete. Cind ievule sit jn ping a nenumaratele curele mosnenesti sint adevarate ulimurt (--.). De la Brostenl in jos, pe Ta crow, Motrul s.a sédit zavoaie, stl ind umbra S211 Impodobeasct (...)- Dupa ce Motra tcce ‘la Strchaia, face un cot spre, resait se paroata spre, Jiu (-.-). 91 cure domol, lenes, obosit. pe pat noted lo nisip carat de apele eparte, Catre vatsare, In partes aceaste ii va fl vazut Odobesca cid fost insércnas 98 Be a ails caf ntune documentele rseual, Bl gel nh sire enltor nove Ee nDoamna Cheajna”, ale caret tragice iatimpléri s-au 3, Diferit este peisajul din cea de a tela treapta numité de geograll .chmpia tnell& a BAlécifel", dupa denumirea uncia din satele pice asezata cam in contrul acestel mari unital de relief, bogata in cursuri de ape seurte, despartind supratata ,cimpiet” in foarte larai inter- ‘huvit, Agezarile apar uneor! Wrolate, vreo fece sate au mal putin de suté de locuitorl, lar fal bine de jumatate din numarul total al satelor sint de ordinul ajezarllor sub cincl sute de Tocuttor, Cimpia inatté ¢ Baltctfel, brazdata de mai malte riuri, toate varsindu-se in Jia, fagurata ca o larga zon de tranziffe intre Plemontal Motralui si Cimpia Oltenici (. .), repre. te Unitates fizto-qeografica cu cea mai pregnanta individualitate in raport de_regiunile Finke die at prin contigurajia rcliefulus, qradul de fragmentare, eft st prin trasaturile hidro- Heat sipedoclimatice (nstitutil de geografe, ,Piemontul Getic, Buc. 1671, pag. 21). Deaka- Logie ee Peate seunde, eu nici Val MArginite de coaste domoale, cu pticurl de copaci si mici aint oar ope coamele rotunde. Reprezentative pentru aceasta vatra etnograticd sint ldurll ramase pe ommele (atts, ga de vinju Mare. Ceva dnt cls ind, ne etn Ts ele ce en untia, Incepem ctl Almajelul — unde legenda spine c& s-au refugiat urmesit mod deosshit Sonatantin Brincoveand, un deal numindu-se 31 astazi dealul Brincoveanulul — donnie in documente ined de 1a 1540, cu Diseica facuta la 1897 avind priate tito pe sat pomenit ia tortmictoruld| Teodor Aman. Pe la mijlocul veacului trecut, vatra satlul era tn Alecu Amen: tocil mumit ,Cesmele”, unde se mai vid gropile pordeelor, biserica find si ea alt parle, fe pamint, cement virsinic tinind mlote vdroape biscriil, Valea Anilr este un for traropatt Myopia, ineeate in verdeata, duzlor, @ ploplor, « salmon sie pomitor uct Batu cu a at depart, spre Viddale, In. centr rarla apare organizareatplc8 8 acestor fer de to ste inal, cu circiuma mare, cu ,sopron* foarte lar, in fafa sprit de stip), sub fate de cimple fee, cu cismele de pieira monumentala tn jurul cérora femelle spel8 rule lar iain tured pantele line al itl esting Ja fal de iar se pctinge aor. La VIAGRA iat ie ersantilor, podelele vacuite trec doasupra. santurllor PUN vie: ca culiin ig, Dobra, cal Alnaj coasile deaiuior sink acopaite Yi a il Forum Semana in sl guste pent vi, eu pom fetter ol orSain de Zarsayatutl: Latins, sts. ajunst la Balacta, sanl din inima acetal eludate zone care Ha dat) nucle. fare Guime, cu vale ilo) cltun agreole, fl zarzavaturl, expen, toa laa Sgalaplminial dn aces par. Verile ‘cbduroase,‘belsugul de lol primaearatie, ino ie aula ls autmnae favortcard nu) uma exaare,corelelor, Ch! vies ie soneelale fete, Accastimprane neo Tost i Dobra agezare mult tal modes, Paretlttnteam act din 4813; cid Mila Viteazal pe atune banigor de Mebedinl, cumpira imam ret, le dsl de lng aproape, 16, kam oce prin verdana Coss ut mr cere UD! parle Hai He mit, pirate: Grau) Panplegton este uni din’ cv mal dervollate, eu case mifind printra liveile de pom, Valea larga vegeta, ex inate desi sus, pe culm, apa lipseste, sf oamenih fae distan{a are pind ait e de primavara, Sea a ae adipic reminscent, pone, le veclor curls hn tout ange gts, ier solute pom. Exe un eta) vibra ea {atte lungs vreme, oamenitorflinduste drag copacti, resturl din codrul ocrotitor erodiniors Nalea Pare o uri de rai incremenlta tn istorie $1 nue de mirere «pe Bewste binecuvintate ‘meleague omul i-a gasit adapost si posibilitafi de hand inca din zorile storie tuneori tneldstinats, si clsmele, Mergind la yrems Hilor agricole facute tn fill pe malul Done Turnu Severin, pe soseaua care de-a lungul a aproape 20 de km, riveliste cu fotar nang Prin Simian s1 Hinova, si, trecind dealul Stitminel, Ai se inisticaaas Shere erizont ee eons; ete st f8r8 marGini, se Intinde elmpia: Mehedetin ye Chapia Blahaifls Me de Verdoafé Intunecate, cumitd dupa unul ain eine es a cimpia Blahaitel. sat of eh vital Strminel, un drum de Jara esi tn spre dreapta smensa padure a civil seareeiatoduce 30 fertla ncaa Dunarit, eu ostroare in eee gasit urme de ti alta carysete (ined din paleolie 91 neoltc) cu nummertone belt i piiminturi bogate, ior dopant cae Htece prin inima cimpie, prin Rogove. Vinker kia, Punghina, Vinatori, Cujmir fopinduse In aurul holdelor, era bitut de. transhumanti dasha roca wavechl tecen pe ale, cArille contemporane, yumindu-1 yarum mitie*, Citeva pavioada Scale ne vorbese despre un asemenca drum kere ja Yal de ‘pamint constituit parpela reat tial Im scop de aparare sca milloc de’ teenie: Intr-o legend se spune 4 Wat-o la mare fuga 'n , cunoscute {al Novac* sau .Drumul Sarpluit fm stiri o ae lant’, ce | sc vBrazda “4 Seite cum c& imparatul ‘Tralan, trecind prin aceste locurl, si auzind de ravagille facute de balaurul spurcet, lovinduel mereu, ar fi ridicat asemenea brazde ce 31 astézi se numesc Brazda lui Traian”, Oricite suspiciunt ar ridica Istorisirea unor asemenea povestiri legendare sau legende bropriu-zise, dowd lucruri trebule, insi, si ne retind atenfia: in primul rind persistenta pre- Zentei lor in memoria colectivitatil, far in al dollea rind fle c& se numesc ,.Brazda lu Tor- govan", ,,Brazda lui Grula", ,Drumul serpelui* sav ,Brazda lul Tralan* au aceeasi localizare alele Stirminei la Poroinita, Fintinile Neqre, Orevita, Padina Mic& si de eici la Bala- cifa 51 pina In cimpia olteana. Cele dintit dacumente scrise despre asezarile din cimpla Bl jumatate a secofulul al XV-l mosie. In secolele urmatoare, da mosia Corldtel si alte sat mnifel dateazd din a doua , cind aflim ct fa Corlatel, boierul craiovean Neagoo poseda 0 ile documentare se lnmullese: In anul 1543, Radu Calugsra Tl Datco vel Armas si jupinile! Calea; la 1622 este aminiit satul Punghina intraum'act in care © vorba de ,vecinil din Punghina care au fost sezut In sail Vitidaia"; la 1627 este pomenit Cujmirul intr-un hrisov al lui Alexandru Wias ; iar in 1652, intr-o carte data de Mate! Basarab, se vorbeste despre romanil din Orevija care’ ,s-au risipit” {au fugit) de pe mosia mitropoliel, pe harta lul Sewanz (din 1720—1722) 31 in insemnarile: lui Fotino (1819) sint menfionate aproape toate actualele aseziri Satele din cimpia Blahnitei, datorita bogatului rod al pamintulul, cu toate cd la obirsie au fost sate mosnenesti, au devenit — partial sau in intregime — domenil ale statului, ale mandstirilor sau ale unor mari proprietari © legenda leqata de pamintal baltii Ratunda, dintre Izvoarele si Dance ne istoriseste despre lupta mosnencel Dragujoala Impotriva turcllor care nu numai ca i-au pirjolit mosta, dar i-au rapit si pe unicul ei flu. Aceasté legend’, consemmata si de C. D. Tonescu in lucrarea citata, cu siguranta cd odinioara a résunat yin cadena si sonoritati de cintec batrinese, dar nisipul greu al vremurilor s-a asteraut peste faptura si metrul ei, uscindu-i substanja poetica ‘a formel, iar acum colindd prin satele de Iingi grinduri si balf!, ca tecile costelive ale saleim\- lor, duse de vinturi, teci care odatd au fost flori_minunate si au raspindit mireasma tare“. Viata inrobitoare Ja diferiti stapini I-a determinat, poate, pe taranul-deputat Roates din ‘Scapau, in primul parlament al tSrii (1859), 58 semneze cu singe Intiia noastra constitutie, infi- gindu-si penifa in braj, ca un simbol al_izbavirli. Mai apol, in 1907, napastuilit tarani liberi $i iobagi s-au ridicat asupra strimbelor alcatuiri sociale, cerindu-s1 dreptul primar ta 0 viata eit e cit mai demn&, Folclorul local, finind loc de cronic8,' ca 0 arhiva vie, a consemnat intr-o limba uneor! bolavanoasd, ford metaiore, Intreaga realitate socialé. Oamenti traiau in bordele, ceva mai ,igienice” decit in zona de munto, cum ne lasa marturie, pe la mijlocul veacului trecut, on Tonescu de Ja Brad: In plasa Blahnitii si Cimpal Sint bordeie facute fn pémint cu peretii de c&rdmida, sint bordeie mai bune, mai igienice 5) ‘mai comode{ ...). In general, bordeiele au doua incaperi : 0 camera numita odaie si un antreu hhumit cuiné. Bordeiul are 2'/; stinjeni lungime. Groapa aceasta se face intr-o zi de catre opt ‘oameni. Pentru acoperémintul bordeiului se pun in pamint dows furci, una la un capat si alta Ia allul, Pe furcile acestea se pune o grinda in lungul bordelului. Grinda trebule si {ie groasa. Pe grinda, care este de o jumatate de stinjen afard de pamint, se pun mortaci cu un capat pe grinda si cu altul pe pamintul de la marginea bordeiului. Peste mortaci se pune o leas’ de peste ea pale si peste acestea pimint ca de o palma yi mai bine in grosime" ‘chiurile mart de api care se rotese tn loc, asa cum de foarte multé vreme, In vremurh de ae in mit, spintecind mun{ii si s&pindu-si albia in piatra, de-a curmezisul Carpatilor Qala i Portle de Fier sau deschis, in faa puter elerne e valusior el tot oa. estat fbintea st brafil camenior a ridicat sel, rod clorturiior celor dows. popoare vecine at prie- me — oman 9 lugoslav — un monument npundtor® Complesl hlracnerglic 91 de seve alg hale e Fle De sy i numa eta llores, a oll Cerma = creat c dare le acumulare— ne intimpind noUl ores. Orsova, care, privit de undeva, te pe oricare ‘tn foie an, pare ca 0 oar po ali unel ta esa ad , tolul poartd amprenta noufui: siluetele elegante ale blocurilor, vilele cochete asele spalioase, chiar multinoa (randalirioe, s arborilor ornamental st mal ales samen Drivin insorlte si zimbet prictenesc te indeamns sa vabovesti in aceat loc de legends 91 conters- Porancitate, sill deschist larg portle sensibillajir sl sa le bacurl de tot ce te incon}oard Metaforic vorbind ai impresia cl dealu) Alion, cea din urma spita a Muntilor Meetin, are incremenit, Jar Mungit Aimajulus, Ish pleacd spingrle grele de. calcer in fata falniculal Auviu. Un uimitor mizou natural lesa privirile 4 se ocibneases indeling pritre exemplar de fad, stcjar, gorun, elun turcese sf arjar de Banat ori prin tufarisurile de cérpin drean i jagesttu, lar cind ravele soarelul primavaratec humineara prelung colfurile gi valle abrupte, infloresc bogate florl de linc, lalele de Banat, manunchi de siajenel de stines 431 atlt de pretutit clopofet al Cazancior. Inaintind tn mier de an, cind cert vareara pe velusi Si raze flerbial sageteaza adincur, elge nonumarate — dlatomoe 3 clroficee — danseava malt Color, tnflorind neintrenupt oglinda fluviulsl. O asemenea impresie ne-a Jésatpefsajul din jurul Orsovel si in special cet din Cazancle Duna, unde slau stabi vetreleloeuitort din Jupainic; Tulasi, Coramntc, Eselnita, Dubova si Ogradena si pe care le numim, datorits unital lor eino- aralice, Microzona Orsov In microzona Orgova sau gisit urme_ de via(f inc& de acum 40000 de onl vremurile unei istorii nescrise, aceea a memoriei pamintulul, aflém cé cea dinttl Jocuin{a a fost pestera, A urmat apol bordeiul, intilnit sl la inceputul secolulul al. XIX-lea de vreme ce pletorii [acob Alt $i Ludovic Ermint il localizeaza, pe o plazi la Jupalnic Un moment important al evolutiel artei de a construi este casa de birne. Casa veche, monocelulacd $i apo bicelulara, avea constructia la nivelul solului 3i se compunca din ,sob&" (camera) s1 ,.cuind~ (bucitarie), De culnd se leaqa si cele mai arhaice elemente etnogralice : coyul deschis din card ‘mids, cuptorul de pling, valta cu clementele componente (caldarca de mamailga, vasele de tc Dalele de pimint, pirosiicle),cuptoral care. serveste la incélirea camereh de locuit etc dati cu aparitia casclor din cérdmida, cu fundail de piatra pind lasoclu (cca 020—1 m doasupre solulul) cascle din lem au continuat sa existe Indeosebl la. silaye, Salayele la in- seeat ocuinte sgbile in toate enotimpurile, au deventt ca timpul Toculnte sezoniere, gospodsti Sebxe ate familllor din set, dotate ct toate cele necesare tall Din punct de vedere ornamental se remarch impodobleea porlllor cu figuri geometric, im special somburt si ini trite, de fapt_singural orsament al exteiorul ; “Aflate in plin proces de urbanizare, noile case construite ca urmare a stramutarii loce- taylor datorité crear laculul de acumulere, sint sari st spalioase,amprenta bundstait ttl hlndusse pretutindent. Aspecte importeste de arts popular fese de sarbatoare’ a siferi nameroe trod ae adenemtion o-note de’ elegant 3h do_ distinct. Areasts ie Ssemanioare Nii femole viestnice nu seo mal amintese- “ns gj sau Cornel De‘care o veitom asta (Gt sin pacate ait de a) In val Tmbracaminton corpulul fe femel se compune d Catrina tava Habe venta in aetna REG HBB a mt pag are. quleral inet ornamentat uo dante cropeta ar minccit mal sar Saree chen en ane mpl eomelic ste i vp inal surprinzatoare teiicl* ytolegty) yeTucly agra, apol rosu, albesiru, brun st to sobre, caractristcd'« zobelor moniane, predominind Reg Weer Uo rainat sin artistic Il dezvalule sl opregele, Poate (despre. oprege esto gh tal! Andeaen ncn cartons tere Bazar 8 femelle a ain Cazane au venit lahore tmbracate yin’ strate Impodobite cu clucu a, het a eela neon ory nel de ome depth c- Monate a incoput dint testira tn razboh, apol ain somot” sl wplus” (cates). Cee ious Piese de port sint impodobite din belyag cu motive Horale. Destul de recent, ocala cw apa qiustrelor, it inundat pe catrinte 9 targi cade alte pe Tntrequl costum’ popular in'special lemeul, palette, futurlt 51 margelete. Astazi, cind peste vechile velre s-au intins apele potolite ale laculul de acumulare,« 4a gura Cemei s-a format un mare si vimitor golf, de-a,lungul rule se gaseste nou Orsova, cind plantaiile de arbor! si arbustt-ofnamental_ sl tndcosebi, imullfmen lotramiselea si indvidualizeara soul pela). ezerarion, mlcrogota, Orsove rimind 0 vated eins fate adine pe filonul 4 graficd specificd in care se dezvolta, dre alte conditii sila nol dimenstuni, 0 serie de elemente de autentica arta nopulara. Incercind st evoctn aseztte, strl, nu am avutpretcafis dea face kt ope tes Bult s2sugerm dost cattul narurneey ae et indelun tat in core sn Inclusion ec, Mal slburator sect el ea anal aa fll ce ne a acre ace Foak aapity yuma sine dele, tn cea mai mare parte prinse dn seh civee hut Se nets umpind nivaloic tn Mohodinil lllor noasthe, tansfonniea eee eo pentea inference mainte, Acosta a 6 fost sensul insemnirilor nascis’ tou ey Pent Inleres mal drop smal complet ale wagers, ee ARHITECTURA POPULARA Dr, Paul PETRESCU A. CONSTRUCTIL RUDIMENTARE LEGATE DE INCEPUTURILE ARTEI DE A CONSTRUI SI ADAPOSTURI TEMPORARE. Printre cele mai vechi forme de adaposturl, pe seara umanitiii, sint pesterite, cunos cute in trecut si in Mehedintl, Ceea ce se stle inal putin este ct pasterile s-au folosit si poate cA In unele cazuri se mai folosesc ca adaposturl temporare de ‘cate pastor! si vinitorl Exist insa o categorie speciala de adaposturi pastorale care nu sint propriuczis pesteri, dar care folosesc un perete de stincd sau o mica semlexcavatie naturala in acest perete si care, prin adaosul unei constructii, de piatra sub forma de bolovani sau blocuri mari, formeaz’ asa-numitele ,pletre colibate", destul de frecvente In Mehedinti in zona colibelor, servina drept adapost ‘ciobanilor la_vreme rea. Cam la acelasi nivel al tehnicii constructiel, folosind adic& clomente natural i se adue foarte pufine modificari, dar realizate cu alt material de baz, anume lemnul, sint patulagele" sau ,patuleagele*, culm li se spune in Mehedinti, pentru pus la adapost do umezeal’ Si de vite, nutrelul. Prima si cea mal simpl variant de patulag este cea care foloseste Grept suport pentra furaje copacti ined verzi. La baza coroanei unui copac, in locut de unde pornese trel sau patru craci mai puternice se amenajeazd o platforma simpl& din citeva bete puse crucis, peste care se asaza strujeni de porumb si frunze de copaci ,dartmati*, in forma unei ,jlugi" conice. Copacli ,darima\i", adic& tilati de frunzele tinere, servind dept nutret pentru vite, se inalld sf in Mehedinfi, ca in marea parte a Olteniel, subtiratici si fri frunze, sau chiar cu un smoc in virf, aparind ici si colo pe dealuri si cimpii alcatuind 6 nota specificd @ peisajulul oltenesc, intiinit ins la fel si in valea Timoculul, locuita de roméni ca si in alte cfteva zone din peninsula Balcanicd. © a doua varianta de patuiag este Gea in care apar primele rudimente de constructie propriu-zisd, constind In implantarea a patru stilpi inalti pind la dol metri, deasupra clirora se face o platforma de seinduri sau de huiele impletite. Pe aceast’ platforma se asazi finul sau paicle sub forma unel cll suspen- date, iar dedesubt spatiul se foloseste ca ,scuteala” pentru care si alte unelte mari. Partile laterale sint libere, dar cu vremea se acopera cu scindurl, conducind, deci, la prima forma carora Sete seapit eee oa ek ook i pane ere ea Sarit cbr sath pt par aclu Trac taical adie tp Mettatenl 2 coon voice Sl ie See capt a ie a RASEar cient leh ty ibe ges Dia, pina, categorie face pare ese-rumite 1a Cre ST sone pest SES ae oe erent care fare se Ineité un acoperis in daa ape tot din blabi de fag. Tatrarea se face pe lat cotfbe. fn stinga colibes este amehjata o pletforma uso? fnuifa de Ia. pam jun cojoace 41 puto) pentru dormle. Pe partes dreapid este focul_ focutu, fa iar! peetle'de Tema duo leapade de pint pun In plone. Be pe dous eracane, se aflé surdard, un’temn lung de care se atirnd. xcump fare ‘de fier in care’ se “incheaga laptele. Alar ‘de. locul foculul se heata'de Temn Indoit, nusit in alte Tocuri,ycujbe", de care. se atirné cal lafiert. In fandut colbes este o lavts larga deTemn, pe care stan galetile Cele si alte vase pentru preparatul casual Si ula sf coltba shut constractih la alvetu) Bordeiul 51 const ngroeleg_jumaete. in pli. "Ele toprenin 0 veche. tec tilor in tara noastra, Borde) mehidlisfean “este sipat pind le, weet este mai complex, inciclt ta fal unde este inirareay tote nectegnnee a formalde Semicer, ca 0 abidéprinitvs, Seheletal eee formal aig dea ee $i alta in find pe care se spring wlaringa’, 0 DIrad Hinge eee eg oe be plmint, lar cu celalalt pe daringa stat oblie dora Gere se pune ferga st pamint. Seinducla sau, pant pal en, A eats unl, seca pi Srivech 8p do Toes trea roman chtre’ mijocu! sect al ix, nd eluate ae fea ee Aléturi de bordeie tn sat te faceau 31 spoleli« de nuioie ween eo, Cail ae pl cr it Ronda pn aru find erin woh a semenca constructs: una tn. Moldova, in peal Aaee a inormati cules flee 8 Iculle, este repent ale chy To Insta er petete le clor mal Sra. Asal Te eae: ie HR cra 2 bine pistata: voile de nuicleerau construlte po esol (part ascii) Snip tn pamint, pe ‘caro se tmpleteau nulcle care se. ipeau apoi. cl pamint. Spre_deosebite ce. Yule. care era otica, pola er llindiea cu datetna de 4m pind Te'o fame de ceca 6m, do-sia te flcl Incolo construinduse “acopargulonle. -O- forma mal" evoluatd de polatd ete "con fecuta ain temn, in ble scart, puse In picloare, deasupra cAfora se pringea Wh yocol” de lem ct cunung de obade la ate. juin Tolulcoorablior Wet casele Ge la Oreptn allo. Pe acest wocollt se apriinesu esprio! subi, stint cesre viet ta um ey la po Gpriorit se Baten yea dust (dare curmeni)) Ante ler pest. acertia se" puned righ Intro Stobalit vercall se Imploten pose tol dn leas da uldle sou se ponean Copete scute aig Tomn, ca ta consirtia sia yin annare®. Polota ven o singh seath's aicd incdperes scold darmeay, acolo mincau, is aiicesminto N. 1 Stan din Csina Vik care « epucat deus ‘poiett cind era copil do’ zece ant (In. jural ani 1800), "una_ tin el finda Toca humit nla Tepe Si baba Rafe Tal Lapa Naja, a statin potats pind sa fut cae Lupa Raja Gra tislele lel Dumtes ‘Cioes, bunicul’ ul Nicolae T. Sallan Cluck. martin vist’ de 102 ani fe"ioe. Dumitru Clued se trigen din VinuldSeltan, care dvea pliniat ele Gn curva Seltan Ta Coma Vie) der atiten ta Bolla, Poleile au avec, foresee. Trecerea dela pole le case Pare a se ft facut in cursil sec. al XiX-oa, fll fecindusse_ cose mich de eh tot ca Singura ‘etpere, pot cur doudtactper, cam era rasa iol Lupu, Raja, facuta po te 1830. Casele era micl, chlor si Tae tot una” mica ou avst pind au cuprns.jumatate de Holar si'au facut cost mate, aga cum era. ceo dass ta Golest, Io muzed a 1897, ist aduce aninie’ Nicolae 1, Sella, erau"n Cama Visi cam S0'de cas Un fel de eyezare speclNch Mehodlilulul, asemBnindi-te ca Ranatil, este cea nomita A .conactlor", egerifl ermanente in sone location de clon sa fineielor formate inicg cast mica fl din Voracle 31 plldnl pont vile, ncerculte da un'yard, adles de un fl de ospodére cu cel faite Ele So mal pulcau. vedes in 1051 pe eurelle mognenes; der cea SeConcenteate te tm ela} superior de ‘agers, inspre sine, elediulnd.sdevarete cian, cam Era ta Corcasios 0 aglomerare: ds vieo de contce, pe apa Cornel, lm munto, a vreo 35 kim Ge sat, intnd de gospodarite celor din Closani, de la Oreest side la Motra Sec. Se state tle gi vara si lama, cu vitele, produscle se duceau cu call, laptele tn burdufurt far porumbul cu desagll marl tot pe cal. Uncle din aceste aserii de conace se Wansforma cu Himpul In sale, tn orlee ena ele constitand un fel de dublet al gospoddsitor dia sale, Inte cele dou nivele de ayeare tind 0 permanent pradulre In preajme mai tturor satclor din podigul Mebedintlor, se pot 28r\ construct acesior ‘conacey constind Inir-un, scheleh de" acoperis pls diteet pe. pamint, cu. Inveltoate Ge ferigd sou do pale de secard. Intraroa se face. po latara. hing & constrdciel printr-o ti eplrota de un'mle aeoperis De cele mal. multe ori nucle de wconac’ se opifcs, chm Be pes unul ansamblu tn care alatuni deo casi mict se alls st adéposturi pentru Vite marl So tinele din aceste adsposturi sint sub formd de y}ordeul” pentru vite, lar ellete sub farm de spalaneé*: corespunzind «perdelclor” din Moldova, adic& un fel de patavan de feria eer e sda de sirila, asezat in calea vintulll dominant al loculul, fata. acopers sila a6 Peleul etrule stou. mai eles lle, Uneort casa are celar In »sirol”, adled do. jur tmprelur fn care sou misty wife, precum si uneliols in despetamite anu. Pe deasuara fei 3 1 cerior ae pun lénicltalbl de mesteacdn, marind.pltoresculacestor ajexart. In construct aeatcal spare sl plore, fle ta temelia casel sia plldncll, tle elcatuind perel clara. Saal este Heat din stoboll Infipt, Noga! la cepatal we sus cu o cunund de nulole numita 28 Mehedintal s: te un mate 2 alte zone di Temnul fine « ins o explicate pe cate /dar th forme care ne sm earn rentele de_nivel. Ss font uo ee | podul” peste Sel, care la casele foe pamint. La acelc ui sint aterial ne din d aici forma forma Mone venta vente jatra spar- ain min- ruite este ei fara rit yate slut de si chi se SU ga eh mut appt dew rome dl oh oh eri pt et eo Seve aries Detacaeaic een ‘ capetele netdat), sat inehelott ct wbletrd pews, avin ioe m $3 beret caselor vecht erau fcute tot din brad rotund, eo serie Se etait ess hoes orp Eta vm er gaa Jnchelate tot In Sistema zis sin scala ing beh iy Sel ih te tc ey iennle droapla’, cu cancte Iingt lasate, sau tn chele pituatS cu copetcle tite, Cepeicle sate, mumite ‘wedtoaye” se. mel numese Hara numite cdloage” st al ‘st sburet'. dupa aspectal-eelor veeh ea Marg Gasele oamenilor tal Saract mu se fAceau clin biene, ci din bint groase de cite 10 cm. Blotre bird se putea taco 34 blanl, rerultind 0. evident econowile de, material lems ile s¢ eta apron ttdcauna i coke sdreaply rar tp hele itulet mpurile mei nol, cind biracle. lungh incepusera a a0 rar, peretl se construiay A, pte el Scurte (29m) ut chee cu Hite (ach limba) ce se prindet ciel copii un luc dea Tungul, put in'peloare. Cite un eal” se punew aide lecare parte Pesto cununtle de blme orizontale, constrlte intraunul say altel din sistemele descrise, Se asazh rama mare. si puternich « .cosorobilor, sustinutd de ultima diotre.cununl, MUMS legalurd mare“. Denumirile locale stht Mal dlfecentiate, trating obicelurl constructive Teqate le echlpe de mestert ee-st vor tl impos do-a longul andlor. propria terminologies ate Ta Gorna Vink patrulateral times cununt” se numea’ ypragarul Jesus" it tistp ce. ab taipllor Se numea prigarul de jos’ ar grinda priacipalé a",tindel® (numele tncal al prispel seu at sali) 6 amen tinder’: Pe cosorobii care erau de oud feluri, .cosorobil de lungime” (Ia fatada st spatele casei) 31 wcosorobit de colt" (pe laturile scurte ale case), sc sprijineau cépriori eiopitt anume Cu un TaCas, numnit ula", tes asigure Mai bine imbucarea cu cosorobul. De. cosbrobl se Datoa lantotit, at pe acestia.sindrla. do. faq cu cue de lemn clo gorun. Insinte, vreme ind folosiroa sinrilel nu ra qeneralizata, Inveltoarea. era técuta din sbloni- sublirs hangi de cite 2m si late de 30—40 em. Fixarea’ bienelor, peretilor ca sia iifertelor plese. ale facoperisulul se facea fo ,pisleag", adied tn cule Tungi de. tenn Acoperigul caselor vechi efa foarte inalt, inal\imea lind determinata de hungimea ‘eapriorutul, care trebula sa fie cit talimea cascl, In. yremutile mai nol, ecopesisul se lace Mal scud, do pild& pentru sindila cAprioral este Taal vit lafimvea case miss t/t Win aceasts fatime, far pentru tig acoperisul este mal scuiw, scBeinause 1/3 ain latime. Masurstoaiea -eapriorulut ‘se face de ta ,gusa pind ta vit Forma acoperisului este cea qenerala pe tevitoriul rom@nese, in patni ape. Tot la acest subcapitol al tehnieli mal amintim cd la cascle vechi capetele grinsilor din perei laterali se. acopereat la fo{ada cu o plesd numitd ca s\ In Gory yantsea", suid to Constructiv prin. sustinerea grinailor de sus, a esa-numitiior cal", dar sium. rol, decorats apreciabil. In stirsit, trebale. sa. spunem ci In Mehedin}) foarte multe case. aint tenculte ‘Varulte, stratul de tencuialé find sustinut prin adiea prin batore de. fie crapate fn doud pe toata suprafata poretilor. or 51 acolea Snalte ale jc, destinate is, ologie se posts AL al arhitertys: Dupa cum vom vitate Ja casele cu dons jul sh ceva mai sintem constienti dar acesta este fea Surprinde insus, Apter aac oe < a easelor cu un singur ect Bris csheGtts Oe Aa Malt, pind la circa 1,50. cu nivel intelegind inite acestea si cele diferitele variatii ale indltimli, datorita denivelanit ot — ee Dee etre picker aritecurtpopulare roménest, Mehedintul se singularizeazA in ce priveste plana! case to ust prin dowd caractersict importante: mafea frecveni a planulul Cu prispa perlite ss. dleosebi, deplasarea vetret catre peretele din fala. Acosta dowd caracteristici fac ca 33 oat vorbi la un mod precis despre o cas¥ fUrlineascé ,mehedinjeans", de negisit dec.t aceasta parte a {ai CASA JOASA ee bar: EME ts. gon BIE Del voAiH ib cass 187K Sood vise tretedaueInenPMaioa nivel ca’ an ss ae te peat Ace le aa eden di b) casa joasd cu prispa partiala ; 2} eos font Cm es st nn yas 6 4) Casa joosd fed prispa, tyreqstiatt do noi in Meheciott ore planut genera Aaa ponte tentorilfomancas!cnaind fi dows Incr ce a fori va In fac. rin Incdperea foci care ao tece in hodele. ©. aernn ms foarte ‘ene era ca a ie ha oven, in unt ain eataneteevernel: Focus din caval ce bie Dzontle, cana era de aiensisn prea er (hm) Ina se facen pra Tnceren ih tsa Facuit entco alngucd ctl anv nears Vara, dupa cima sa pe sath th colfal din fale, Iacut te. pereiste{atadel cu peroteko median, Totrarea ta yhodale™ se Face pitts Set atest tinea ce at I eneral,‘Webule s8 spunem césm Intnit foarte putine exemplare do case fare Drispa, Eutfem ee rare cxenplare do case monoceluare, fi pvp, sm inlinit mal ales im brine, Fate de plane Mula far pris, aim taint mal eles "8 Casa Jousd cu prispa partiald este tipul caracteristic Mehedintiuul avind o foarte mate tresventd hal sles inn de pods frecenj el scaind in parte de dea Hurt og laa spares dincolo de Sovarna, nspre Cor). Este un fip do casa. ail rominesc, find’ intinit in aproope toate yonele. einogratice importante ale Romani, prootipl el celeb Mlind casa neotiice de ia Arlupi in sod-estul.Transiivanie, descoperta im. sopaturl_athaolo- alee sidespe cre ser Tigera-Samarea, puri» Wants Toma eu eam reas Tn cadru aceste} catogorll se pot dstinge cine tpuri de planar te funetie de numdeut s do plasarea Incipertlor Cavs! in functie de locul ocupat de prispa paiild I. Cosa cu prised perield plosatdesimerric 1 cu doud Inder! este cea mal src venta, Prispe se tntade numa It fate incaperi cu forul, prin care se face st inrarea In casa Nutnizea Iecalda prigpet este de stindé® var, poritia el niimat in fafa incdperit foculul se Seam stinda tp Cote Denumitea'de_yptspl se G8 all numal pallmerutul de scindurt cre fnchige 0 a en rol emda et AP Eng, fey cone te ua a a Ts a deal asad anurans, sere acts Ona SS man fons sn aproape Intact. era cea a Tul Vasile N. Stoican, (Ge 38 ani in 4031) cometrats Le ane) Vr fem) spre hodaia de’ Toc {a peretele fatadel si find numal zid de plated (gros de 25 cm) spre nossa tr or oo Ta siege mene Coll stn sari paste toc i pane aga Wc Soar a, eh i Ma unin ee I seu ptt ge pit Cava te mel a ef gouge fev, Rint aia de ble era seul de clear do tin fact fin ig ei neat a de mc fia cae Ie sera Inte cto doud Tele era pe inporte ai Taga caret ol file potta fara tat, nal de 20 mt de. Pid'm cin hen fa e 2 1b cata neneaya Pe ae ala le slp ears fn in a arco doom, put eal rag nny mahi: Dutopl gut-em ticipate ao saci oda Seen Di etnies sisi tae pi, ie spe Gouin de eats Forde sora fndul cunt i pre ttl (on aura. Pasamontal th Tae al etre ineapers in stnga se Int in'shodaa' de Wnt halncle mal bane sls easel nl Eurat, entra oaspei, fd foc""On pat mare in funtul amore (cea ah at mate satoeint-un coit in oe faa ub foment Fox rey $i"tn sgaraion” de factars|mal aout in. cheaply dit came; ag ina fare" cele dout port i pasrau Tocurtle for sigautts i fica ese aie camera fn nilocal(ovenul ea alta. de 9 oahares Rea See Figs (inl) de fer rasuct, un sleagen cat Tis a hee a ae SN Pe fetvea cal dim Banat logat cx"sostomnit ae lind eee ‘ formindun sur mulclo). Insist incon Tale arene eae Bancind vere din cuni, Se aflt'un ncuptor” nat de candies a te forma a doua cubue soprapise (inte, totals L 80 sae as, Be erau facestarateclteva oleute mic. cu gura afar, ca't& minewres ac €Hiduell gi ca sd se poatd coace mere sau sd se\ incdlrcasa init” Mebedinualscesie ou din cuptr nents in ninco ga lon sba-ctpir teen or In cin inten ‘our a at a Hi 3 Sob alae gird rn orm (tous Hct gel a a pani. oars mags anntie a exsel mal nt 18, FuRe acute de tem formind romburl (leeare usa cu alt shodeh), Gee, Set vprivisit" (cu uluc st lamb), afumata din canto zi po 4 Casa eu el invert dar dou Inricl de pe stinagn male ns i mention 3 Beto anon ct (br ‘supra Haegirit unor porttuni din prisps, dar mat alee mee frumusetea le a despre care va fi vorba In captoll dedicat decor a cepltolul dedicat decor, Erte case iui lon Ursa din Prejpa SSRSULE le 1840, Yopreceatind, cum am spas mal inate, lorsina unl Wen Boge Le @ linda (prispa) foarte largé se intrd in cunie si de aici in hiodaia de locuit, tc Rn a ich is Soin ce ann ert ots Beh Sel do att do's ane Stayangy Coane ina, Oa a, alan Si'eu treapla mai tirzie de evolutie a acestora, cu ,.conusarele” pe care le stlam din part 2 inigesie cu v= ‘apat, alt! pe verticals « aggre pom ten mecca a alto a nue a tee Sure orgie’ seta Smee sg hs rs BG cee "tage ala of eae" Mote ce ie aod Se Sn aaah A fe, a a rena ne ret mrtg ete lee a sO Beceem ties sate CASA INALTA Si le casele snalte am Snregistrat cele doua tipurt principale de construe: eu prispa period si cu prispa de-a longo! Intel fatade, Fires ct la casa Tnall8 mu poate ft vorba de Epsenta ioteld' prispel oga cum s-a intimplat Ia case joast,Inirucit ca dotine la case alta tm rat functional Indlspensebi, “eputinducse face infrarea direct in cast fra termes prispet de In eta Pa ists citeve cxemplare reprezentative, in ceca ce priveste plant g)Casa $naltd cu priapd parfiald pela plansl tiple mehedintean despre care am'vorolt eu prlleil prezentll easelor josse, luctu Important, deosrece indica nu ua gerne, arc p De pe prispa (ioe. Tocuit ear are in sh acoperis 1 -amplasaté central s: | felar, cu un a aia de finut + face prin hodaie. Este @hi ale {aranilor mai bo te zat ste si ‘Moldova. si sudul si estul Transiivente $i estul Transilveniel. $i pouiia votrel difera do cea clasicd_ pentru Mebedinti, adict nu este spre fatada, el spre fundel cuniel, avind poaiia votrel din reat ‘Qiteniel, Tia se fntinde mu numal de-a lungul faladel prinepole. el Hiden Wangul wnela tt ‘pladele laterate conducind catre WC-u) amonalel Intrun fel'de ‘irauiel In spatele clad ups modelil culelor. Scare ge auces este tnletivara. Inert for in Meheeinih Ix ste. 5 ota col nivelul inferior este in Introgime cin lemn,fer8si un element foare rer ts zona Podisului mehedinfean, si ca ta yprispa (parmallea))tazilsint pracicate lacasun de tragere Gu sca, doud in fata'si doud ‘pe imtura’ cu” prelungirea tial. Parmalicul este constr cin irne masive ciopite puse orizomal. In ansambl, capa Talucllor este 0 lacuin{s friicat, Construitd de magnon ridicati pe trepte de mici boterssi. smiling intrw totel clots bale fastl Geld. Cred cz cate. coa! sat perfocth epics faraneasct lent leila booreaca ge zie exemplacele aseméndtoare ‘ein Gor} ‘neavind manivtatea, case Tnainte de @ tece ta prezentarea elevolte! sta foladelor caselorInate trebule 8 amin- tim 3, spre deosebire de restul arhitecturil ollenest sk muntenost, casa TnaltS mehecinfeans are de foarte multe-ori seara exterioera fesind. din perimetnil dreplingilular a planuiul tase fefiind deel aparaté de parmalicul prispel asa cum se intinplain Gor, Vilecest-mal ales Muscel, Dimbovita, Prahova si Buzau. searile mehediniane sint de pletra, chiar la cascle de Tein, si ined o caracteristics: tu sist prevanule cu vreun acoperiy. protector. Elevatia s1 fafadele caselor Inalte, Varietolea falaccior este destul de mare si la casele joase, mai ales la acelea ol chror socld pulernic de ridarie le od uneor apa- Fenja apropiatd de cea e caselor cu adevarst inalte, acica’a celor avind dows nivele pe deplin Gezvoltate, La casele inalte aceasta varictote este i mal mare, lar soluifile constactive scop- fate sint uncori deo frumusefe deosebit, Tireste c& este gre si-nu avem pretentia de a putea infajisa in aceste pagini toals gama rezolvarilor arhitectonice pe care Te prezinta casa Inala ichedinleana. Am ales insd ceva din cele mal Semaificative asemenea tezolvarl Incepind cu casa Talucllor, vind ambele nivele de lermn, luceu rar in Mehediatl, vom remarca existenta@ cinci redistee cxtinzindu-se pe toata felada priacipala care maxoara 9 ™ fungime ; primul este format din tomelie de_piatra inalta cam de tn metru, tind deci un re- Gist plin'sustinind prin masivitatea sa introaga construclie si siccesitnes celoriaie. patra fe: Gistre Pal dottea este, dimpotriv’, un gol prelung, inal de doi mets, intcrupt doar fa mljloc de un stip puternies golul este prispa nivelulut interior in care sine pivnijele easel al trellea Ge Lio m, este format din bine st reprezinté un fel de aparatoare a prispei de jos al patron este parapetul masiv de bimme al ytindet" de sus inalt tot de 1,10 m; al cincilea il formeaza (golul prelung si ingust a) tindel de sus, gol prins Sntre parapetul masiv si fruntarul cloplit Sih streasine acoperigului, tntrerupt la’ mijloc de un singur stilp frumos cloplit, pandantul qalui'de la. prispa de jos. De observat ca mesterii, din Bobaifa nu au Jucrat la intimplare. ci Gu celculat €a cele tret registre superioare si. fle toate de acceasi indlfime: de 1,10 m fiecare. fil casei ‘Tatucilor este dintre cele mal impunitoare, registrele orizontale, sobre. si oe fe acoperisul Inalt de sindrilé conferindu-i 0 monumentalitate impresionanta. eqale, surmontate d Solufia unui mare gol la parter este adoptata si de o casa din Prejia dar in cu totul ‘alta maniera, determinata in primul rind c& alcl avem a face, ca in majoritatea caselor de pe fodigul mehedinjean, cu un nivel inferior de piatra. Aga c& acel gol continuu al parterulti podiyl adsat de dou’ pile de zidarie pulerica, de cite 40cm lajime flecare si inalte de 2.50 m. Pee scest sock de pietrairle masiva nivelul de sus, din lemn, pare usor. Prispa inferioard este ” fm core se intr pe o usd tata paret eate ce. Scare del lata si formeazé accesul catre pivnita mare a “or m Herat arte dupes itn ante ale decom sae obs Cite, ‘ urca Ia nivelul superi un y peste ea find construy * de deasupra dol susinind Unda de sus, este groasa de 90 cm, Rete en Hind consi Dermaline send ain sem pace in piciare,pertallc eesti ‘Solu! prspel de sus este int de 230 m, marginit de cite wn si ietiiorats, gore, “s file de in st. fa ewan contac, ere fri ecitrety 7) Incodrat de zidaria puternies {ind despartit ine Savants, das ‘guste de lemndre ale grins! parmnliculu. Este © composite, ain p sch sti este conceputd de mesterl far seoall dar cu o mare experienté a construct sim al proportilor st al misurit exception. e ; Ta alte case, tot din Prejia, dar sl din tzverna sau Costesti, sai Gornenti, golu! a) © Iudal inferfor este intrerupt de cite unul sau dol pllastri, de zidale, ajungind sa semene contrafort subzidit de marl dimensiunl: 1,15 m/0.50 m, Cind sint dot pilaztri intre cele bile exterioare, sint de dimensiuni mai mici (90 cm). Existd sl case la care pilasini sin: ‘ulti de stiipt de lema, comporitia faladol clstigind Im general aspectal de usurstate, Pe alia parte, mai ales la Costestl, exist case cu doud alvele la cere si parterul si eta)ul sin : vazute pe prispe cu stlipl de uidirie de sectiune patraté, Mlustrind legaturile cu Bancta! Una din variantele importante ale compositiel faledelor caselor mehedinjenc ests 4m care sochil masiv de zidarle Malt plat aproape de dol metzi are la fajada bloce! compac sefrllor de piatza, plasat cam Ia miflocul constructiel, far Ia una din extremitati, ce st. ea tn care soclul este mal tnalt (In camul soclulul rezolvind diferente de nivel),'se ate gol adine prin care se face intrarea la pivnits. Nivelul superior al acestor case, facind cx 's lun fel de tranzitie intre casa joasd si casa Inaltd, este mal toldeauna prevazut co prisne stljpi de lemn, In sfizsit, asa cum am amintit mal inalnte, exists case inalte cu prispa partie! ambele nivele, comporitia fatadelor acestul fel de case cipatind o hota aperte prin co dintre suprafaia pliné a casei, avansind pind la linia externa a fatadel, 51 golurile cele: « pilspe, de sus si de jos. Golu! de jos esteuneori incadrat de stiipl de zidarie de sectiune 6°" Lunghialaré, alteori ce talpl de lemn, dup& cum $i prispa etajali poate prezenta acces.) rlatle, Latimea registrelor, proportia dintre plintel si golutl, strapumqerile usilor sts {+ lor, modalitatea de inserctie a scarii exterioare sau a celei interioare, Iajimea si ex: pe laturi a prispelor, fata tot atilea elemente a caror variaté combinate si ‘dine. introduc tn arhitectura popularé mehedinfeand 9 mare diversitate, demonstrina puters ginatie creatoare a mesterilor consiruetort de case din aceasta parte © lari, La toate acestea, sii nu uitdm, se edauga sl variatille determinate de volumetris risurllor, totdeauna tn patru ape, dar a céror inaltime, caracteristica vechilor ence, cu trecerea timpall si cu schimbarea tnveltort de la sindrid Ie take cee nena 51 volumele cosurilor inalte tpice #1 ele arhitecturt populare’ nega eee e) Decorul si arhitectura populard menedinjerna, Calis tice fundamentale ale casei mehedinjene, deallfel ca ale Intreqn mite Ga esti, rezida in admirablle proportll ale constructici, in armonie linker dnnte oi Jor aicstuind unitatea casel. Pe aceste insusiri de bazs, renultat ol eee en cae constructive, se grefeaza ansamblu) elementelor athitectonice {omega dca inure nve pre compact le acl ne aos fotreg, gendicing Ta un anumit oclasicimcaracteraie antl populace romanest fn. genere Sass one mo wit Tapa a mt ocnt St eee ced et laa eet rete ee entertain raen ee ere anne so w iitate este aceea a par care se agaza grin mare a tindets tm, tte 0.8 EI MOGERL care se aseza la Stip 30 gina ©'unel atarnemitgftorar™ sau 8 3 Rs rane A roe acter fam Tersale, mal afes fo esle Goa AMEE TS i alin Angrijré, tind fie areust, potrivit aumetor tor, fie drepH de tripl& acolad Ainjent sin deseor! impodebit! gtcu o eiopiturd meatand in forms 96,17 or Grinds pritclpala, numfia’ uncer!” pragary sau chit flO ets Go gr unas at ek 27 ad ma, ea unde So Cr rae ei cpa Pees ni ep oerntla ind iia i taleturadinc, alternind suprtete curbe ch unele drepte, alternanke, 2100 +) 5 Teritato ritmled perfect Gopitunte a proctice mua pe fla Inf ie complet iemul sipea-rindé este completet uneorl, mal rar dectt $8, Gor}, ca» numita in Mehedint sandtea, in fel de plesttu_ somiangalat tn perete, acoperind c ale bimelor peretilor transvérsali ai casel sl printr-o parte, din, greutales, 4a) jill desctrcate"prin ntrmedio tears: © eel de candres umoass, iimpodobita prin citeva taietur puernice, amin ia Tulucllor, cident una. din capodopercie’ erhitecusll noastte farsnest, lucratd Bobtifa, tn sat la circa 25 km sud-est de Cema Virf. ieee a parte de Jos a prispel sttoml decoratl. 30. Intregeste a Sctnauri pose in plloare Inaite cam do 60 em sa, mal recent, din selndurt tra Falada casei, simplé tn rezolvarea ef constructiva, este marcata de go ate forester. Uslesint ft glo un clement decoray notabll, imal ales ‘ele vec intr-o bucata groasé de 15 cm, eu {fini din intreq, fle din foi placate cu brad, formind diferite combinatii pe bard de romb, bine cunoscute Si in alte t Substructura sarpantel, pe care in parte em descris-o, aleatuité din ..p cosoroaba, este de cele mai multe orl lasata libera la vedere pe tindd, dar uneo © tavaneaia, la fel ca tavanul din interlor facut. din ,pondild ‘wna in alla ‘Si acoperisul, mai ales tuvelitoarea, este lucrata cu. preocuparea pentru efecte decorative. Pe vremurl casele erau wastrucate” cu blami groase de qo! modalitate pe care nol n-am mai apucat-o. Bidnile erau fixate cu cule de seaiataAofige, Nacasurit Jor erau Ini gaurite_ cu sfredelul, Acum inveliton in sindrilé de fag batutd tn doud rindurl, Aranjarea sindrllei pe acoperie cg local ,astrucala*, se face in doua elu? eee a) astrucald ,nsolzité", adicd sindrila este mult petrecuta una peste arts ste tBlats le cutitonlo tn'aga fel ca s8 fie tootostae, adie sa" Liban ascutit; : ‘: 1) astral reap”, cu sindelé btutd tn rhndurl mari coperisul casclor mehedinjene este intotdeauna, in aatra ge ce am Sorte pls din aa Sint pratcte goog gas 8 fumarele pe unde lese fumal: Ulimul rind de sindrilt de pe plone aie ‘ai Inalt, trecind cam cu 10 cm peste coama’ aconerisie Gasel. Pe acoastl cAsI(N se bat utindunelele",-numsle local al ,cioc png Sr drt in dean Sona ta ate tiene: en ame nue tall Se Sica ae ACARETURI $1 ALTE CONSTRUCTIL ta stench e's eal SPa Cesta ete ping a Blk oe feast n° eut rs a PM taney, eigen i a 2 ini rangurile boiernasiior de fara. Lucrul este limpe’ 1 fveauvole i aibd ect nani, eehvaental ‘lor din Tara Roméneasca si MoWdova. Sid rei Tn zona podigutl sla réspindite pontile dia do sau tet tle termina in um romboteri sau cu um de) on cape, SPUD, To ssn este crest ont tart de tal eral Beare sau mal femora por iecam vast a Dina, Sou am SBv0 86 Ta SOREN, Porte inate seman dvd caegont marin satele dpe poy si Porte

    You might also like