MATE! ALEXESCU. INVITATIE &% LA PLANETARIU EDITURA ION CREANGA — BUCURESTI, 1989Coperia : PETRE HAGIU Uustratiile $i fotografiile apartin autorulul ASBN 973-25-0078-6 €UM §-A NASCUT ,INVITATIA" - Inte-o zi, am primit 0 serlscare de In un plotter, pusionat af stiinfelor despre agtri, Dupa'o descriere amdmuntitd a ceea ce facuse pind atunei — ce earth de astronamie citise, cum reusise si-si constraiase’ fo duncti si ce putuse sh vada ca ea — imi punea @ tntrebare : Ce fel de instrument este planetarfal si la ce obcervatil poste fi folosit © dlipS om rimas descumpanit; dar dup’ aves, anieam dat seama d2 confurie, si de. unde provenea ea, In fata atitor denumiri de instrumente uncti, telescop si radiotelescop, interferometra ete), tini- rul_ meu ‘corespondent inchipuit ca wplaneta- fil este tot un aparst destinat observatiiler astro- nomice. Mai mult, pornind de la nume, el féces si presupuneren ci instrumentul necunoscut este sperializat én studinl planetelor — fie in ce priveste mnisciriie lor, fie panira cereetarea caracteristicilor fizice si chimice ale acestora, Pe bun’ dreptate pa- sionatut teu corespondent dorea si stie mai ama niuntit despre co este vorbs Evident, ism raspins — nu se cade niciodstA st pat reptmai ta 9 sericosre ; iar prin cele scrise, al&- tuti de alte Vimuriri pe care mi Te ceruse, am fn cercat si-i explic si ce inseamna un planetariu. Repede ins& dup§ plecares misivel mele, am ajuns Ja concluzia ci a arta clr, prin cuvinte, ce este um planetarin, care sint legiturile Ii cu’ astrano- 5mia, nt se poute face in citeve rindawd, Aga mica venit ideea de o serie a carte consacrati acestui Subiect ; ea este de: nu numai velor care nu au facut pind acum cunostinta cu un planeteris, dar si celor care, mergind 9 singwrd dati la o astfel do lnitste cultural-stiintifics, isi inchipuie poate ca snoapten" planetariuhii este cam tot ce se poate vedea aeole.. No, nici pe depacte | Decenille de practicd aproape cotidiana in acest domenit_m-aa dus Ia coneluaia fermi ci planetariul este cel mer de pref ajutor, stit pentru cei ce Vor $3 cunoasch marile adevaruri despre untversul astral, cit 1 pen- tru cei ce vor si gtie mai multe despre ‘bolta inste- lata si fonomenele pe care deseori avem. ocuzia st Is yedem acolo, Alituri de carte, planetariul este deci un mijioc deosebit de util tuturor celor care vor si dobindeaseé 9 sumi de cunogtinte despre Univers, despre himea nesfirsita fn care ne gasim — conostinte atft_de mecesare oriciirni om al aces- tui sfirgit de veae XX... Intr-n seari senind de vard sau de toanina, de arnt son de primiivara, ridicé-ti privirea, titere ititor, witre bolts Instelatit : cite wstre! Unele rai Iuminoase, allele mai palide, im timp ce o multime abi daca se pot wari, Oare cum si faci, sci fe rect nosti? E udevarat va It seoala, la 0 iectie de geo- grafic, si invatat cum si gisesti Stesua Polar’, c ajuteral Carulai Mure : prelungesti Dnia care uneste rotile din urna ale .Caeului", eu de cinei ori dis~ tanta dint cele dout stele ce Inckipuie rostie sf dai peste Steaua Pols (Fg 1). Dar unde 0 1 ,Carul¥ ? Si, in generat vorbind, cum poti et recunesti si celelalfe consielutit sam imicar stelele lor principals — Orion (despre care seriitorat Geo Bogen a seris 6 9 minunati poerie), Leu, Lebida, Lira, Bolanta...? are de la cine si de unde provin toate aceste de- numiri atit de varlete si cum au fost date? Prictene necumoscut, hai 4 Iuim Jucrurile siste- matic. Adici, mai inti si spunem un cuvint dese pre constelatit si despre hartile ceresti, ca de-abia dup’ aceea, in mod logic, si ajungem unde ne-am propus Ja ineeput — la planetariu, la ce reprezintd el pentris toti cei cu virste de la B la 155 de ani... SONU : Ne Z Fig. 1. Cum s¢ gdteyte Steaua Polar’ Dragos - Silviu 7. BoraIn urmi cu mal bine de 5.000 de ani, veehit iocu- tori de pe maiurile fluviilor Tigra si Eufrat, ca sf cei de pe coastele Marit Mediterane, au incoput sa imagineze grupiri de stele — constelatii, dupa cum li se parca ea cle ar avea oarceare aseménare cu vreun animal sau object, Aga_au apirut primele eonstelafii ; Ciinele Mare, Carul Mare, Leul $.a Sa stift cA aceste grupiici de stele nu au fost ima- ginate fark vreun scop. Pentru a putea face clli- tori mai lungi pe mare, ca si prin tinuturi necu- Roscute, oameail trebuiat si se poath orienta, spre a reveni usor in locurile de unde plecaserd.” De- Tungul veacurilor, et observaserA ci sar putea ori enta dupa Soare, in timpul zilei, si dupa stele, noaptea. De aceve, tucmai pentru a recunoaste mai yor stelele gisite, ea find cele mai potrivite orien- tarli, ca si prevederii anotimpurilor si a altor feno- meng, au fost inchipuite constelafiile, de citre cei care au trdit cu milenif inaintes noustra. Tn acea epoc’ Indepartati, nu au fost imaginate toate constelatille ; dar trepict, tot cemal instelat a fost Impértit In astfel de gropiri. Mai mult, dife- itele popoare ut inchipuit constelatii, dupa _pro- prlile credinte si obiceluri, De exemplu, Carul Mare — cunoscut sub acest nume in toxti Europa — este numit de chineri, Tiguia ; constelatia Leul este ma- mit& de uncle popoure afsicane, Hipopotamul etc. Strins legai de naturs sf de fenomenele sale, po- parul nostru a urmérit si cercetat cu_atentie eve- himentele cosmmice. Ca exemplu, am sd va reamin- tese faptul ch aledtuirea colebrislut calendar dacie de Ja Barmizegetusa dovedeste un nivel deosebit de avansat al cinostintelor astronomice ale strimosi for nostri. Jar folclorul, aceasta minunata creat spieitualé a poporului hostrn, cuprinde minunate 8 Fig. 2 Ursa Mare, dup& Atlasul stelar al tui Boyer legende care au ca personaje Soarele, Luna, stele- ie; $i tot in aceste creajii gisim numecnase mumie de’ constelatii inchipuite de strimosi — Omul, Ra- Ha, Hora, Duldul, Vacaeui, Fata cu eobilifa, Closes eu Pui. Imaginate in fel si chip de-a lungul timpului, constelatiile s-mt pastrat prin traditie de Ino gene rajie la alla, Met mult, atunci cind au inceput st fie desenate adevarate’ hati ale cerului Instelat, constelatiile au fost reprezentate si pe aceste doct- mente sliintifice (ex. fig, 2); sint ceicbre, ca verita- bile opere de arti nu numai ca documente stiinti- fice — hartile 1ui Bayer (1603), Flamsteed (1712) si altele.Tn raport insti cu precizia tot mai mare # aces harti, granitele pentru constelatii, marcate de difeci. , erau destul de imprecise. De-abia in anul 1923, Uniunea Astronomich Internationala — orga mnondiali a sstronomilor — a sta~ tele celor 838 de con tit autor nizatie stiint Dbilit, cu pree cuvenita, Ii by Fig, 3 Orion ~ hats modesna ap QO} N stelutii care acopera tot cerul, euprinzind deel toute stelele. Astfel, astazi. niet un'astronom nu mat, vor- beste despre "stem din umaral lui Orion" sat despre acea din ,.mijlocul oistei Carului Mare”, ca in veacurile trectite } acum se indica fie numele sett numerele de catalog ale stelelor, fie poritiile lor pe cer. prin date ssemvinétoare celor indicate pentru diferitele puncte de pe globul terestru, (latitucines si longitudines — dar, evicent, in intelesit! lor as- tronomic! (fig. 3). Dinkre cole 88 de constelatii, cam, 2 se vid In tolalitate sau numai ia parte, din tara noastr’ ; restul de 26 nu se pot vedea decit ‘din locuri mat apropiate de eruatorul pamintese sau numai din emisfera sudicd a. planetet nonstre. Inca ceva: cind veti avea ocazia si vi witeti pe vreun atlas astronomie stelar, veti remarca ime- diai ed vumele constelatiilor nu sint inscrise niei fx limba romana, nicl in francez, rust, englez sat alti limbii moderna de larga circulatie internatio- nala: aceste denumiri sint indicate in limba lating — comuna, din acest punct de vedere, pentru tofi astronomii din hime. Aaa ca vetl gist, de exemply, Libra — in lec de Balanta; Aries, In loc de Ber- becul ; Cygnus in lve de Lebads sau Cebts, 58 Toe de Balen. Adici exnet ceo ce vi spunea — me inele latine ale constelatillor respective. Tnutil s& mai insist asoipea faptului ci inte ste- tole net consielstii mn exist nid o legttur’. De. exomplu, cele 7 stele principale ale constelaties Ca- rul Mic'— numiti, de fapt, in astronomie, Urst Mick — se gisese In depiirtdri fal de nod cuprinse inive 100 gi 150 de ani lumin’, (Stitt co este anal lumina ? Bate distanta strabatuta de lumina’ in Hnie droapti in timp de un an, ste vitezn el de 200000 ikm pe secunda. Cum intr-un an sint 31536 972 secunde, rezulté ck 1m an lumina cuprinde, to cifré rotunda, cam 9467 miliarde de kilometri! acum faceti voi socoteaia, ce inseamna, de pilda, distanta Stelei Polare in kilometri, daca’ ea se afla la cea 467 de ani Tumin&,) Sau, dacd vreti inci un exem- plu, ist citeva date despre unele stele din conste- lafia Lent. Astfel, stenua Denebola din aceasta. con- stelatic se afl In 43 de ani lumina, iar steaua prin- cipal a constelatie!, Regulus, se afl la 61 de ani lumina. Spre deasebire de aceste stele, retativ apro- Plate, steaua nolati cu litera greceascd eta se gi- seste Ia nu mai putin de 1490 de ani Juain’, adics la peste 15 miliome de miliarde de kilometri! $i cind te gindesti ci exists astri si sisteme astrale de mit si chiar @e milicane de ori mai indepartate Si nu ne... indepirtim ins de subiectil nostra 3 sé revenim la ceca ce ne intcroseaza. Fata de distantele uriase la care se masese, ste- ote par cA nu-si schimba pozitiile, unele in raport cat altele. In pofida faptului i ele se migc& prin spatiul nesfirsit, eu viteze de zeci si sute de Kilo~ metri pe secundlt, not nu putem remarca acest Jueru decit prin mAsuritorile extrem de precise ficute in cbservatoarele astranemice, Si stitl ci asa cum Ie vedem noi astézi, constelatille se ziresu si acum 4000 sau 2100 de ani De aceea. daci facer acum hart a cerniui, ca va putea fi utilizati si peste 2 sau 3 secole si chiar mai milt, Singurete modifi- citi vor fi nimai avelea referiteare Ia anumite c= fre : povitiile steleior, unele in raport cx altele, rh- min practic neschirnbate. Nu de putine orf am fost solicitat, in timpul unor observatil, si indic 0 stea sau alia — unde se ve- a2 deau pe cer. Nu va inchipuifi cit este de greu si faci aga ceva! Daci nu este vorba de vreo stea Cu toll deosebita ca strélucire sau culoare, trebuie si dai mai infii un reper usor de remarcat si de-abia dupé aceea, in raport cu acest reper, sd indici steaua a cauz’. Ca sii va convingeli, Incercati_s& aritatt culva o stea oarecare din —- sa zicem — Carul Mare (voi care il cunoasteli !), indicind-o cu degetul (chiar daci nu e prea rumos asa !), Veti vedea singuri cit este de grew: vol ardtafi in lungul mini voastre ~— dar cel de linga voi se uita din alt punct spre deget, yazindu-l ca si cum ar indica o cu totul alt directic. Cu aceastd aparenti digresiune, ajungem insd la ce vroiam si anume, la planetariu. In fond, notiunea de ,planetariu" este comund pentru dou tnfelesuri, Pitem infelege prin el acel aparat complex de proiectie care realizes o ima- gine a ..cerulti (0 sd vedem cum'); dar putem desemna prin acelasi termen gi acea ‘unitate culty- ral4 care detine un astfel de proiector, pe care il utilizeazl intr-o activitate de explicare a fenome- nelor cosmice si, in general, pentru raspindirea in amasele largi a cunoslintelor stiintifice despre lumes nesfirgitd 4 agtrilor. Cum si alegem? Simplu: si mergem — deocamdat prin intermediul acestor pagini — la un planetariu, Invitetia find facut’, urmeaza alegerea la care dintre cele patra plane tari publice din fara noastra vreti si mengeti — Baia Mare, Constanta, Suceava sau Baciu. Tutre noi fie vorbs, cum eu lucrez la planetariul din Bacau, Va propun si veniti aici !ACOLO UNDE CERUL E MEREU SENIN Multi dintre voi veti spune 4 acest titla nu este altceva deeit 0 figura de stil, Sida, st mi. Da, pen- tru ch vom vorbi de un cer cave ML e. Cer Mi pentru ei ,cerul® planetariudui cunoaste orice, afar de not sa cesta. Atunc! ? Atunei, Misind pentra mat tirziu expozitia’ astro~ nomick permanenti de la planetariul baeduan, situ- ati lo primele doud etaje ale clidirii, sa urctim di- rect ia etajul 111 (Atentle { Sint in total 74 de trep- tel) sisi intrim in sela de spectacole a planeta- riului. © sali rotund’, perfect circulard, al ciret_perete este tapisat intr-un materiat de culoare inchisa. Pla fonul, cut totul deosebit, are o forma perfect emisfe- rica si este complet alb, fara nici un fel de reper. In sali, trei rinduri concentrice de fotolii si, exact in mijloc, ceva care pare ar semiina ct tan’ robot, Gaci mt ar fi fix, pe un sport metalic, ca o coloa nd; sear putea spune ci este un projector — mai ales, dupé cele pe care Te-am spus putin mai Inainte, dar um proiector cu o multime de lentile — unele Vizibile usor, altele deloc... lar telescop sau luneti.. in nici un caz, sub aceasti cupoli de beton, lipsita de arice deschidere spre cer, Acesta este proiec toral complex de plonetariu sau, pe scurt, planeta riul, ca aparat. Priviti fotografia din figures 4. Pe o coloani ciliz~ dried din ofel e agezatii o mic platformi cireulara, u lar pe cceasta. plat- formna, sprijininda se pe suporth suburi tot din ofel, un fel de ax jung, purtind un intreg sistem — me eanic de roli dintate, piste de contacie electrice, aniei pro jeetoare... lar Ia aun ete capeie ale ac tul ax, cite un glob sferic,” purtator fie~ care al mai roultor sochi® — de fapt, alte proiectoare. In sali domneste « luming pldcutd, nu prea puternicii,"alb- albastra, ce vine de a becurile situate pe torut_planetariu platforma —cireutara in beeen a aparatului, Mai avem— putin” timp pink la inceperea spectucolalui, asa ek putem exe mina in yoie curiostll projector, __Nu ajungem totusi si vedeor mare iueru, ed un indrumiter de specialitate al planetariutui ~ uni- fale cultural’ ! — Incepe sit vorbse: oStinat spectatori, Jitl bine venti i plnetariel nostru. Sintem, dupa cum stiti, fn zhun de (si anen- Yioneazi data), Ja ora Inceperif’ speetzcalwui nostra de avi, adic’ (i vicem) ora 11 si 15 minute. La aceasta or}, Soarele se afl mi departe de Jinia de amtazi, adica directia nord-sud, in acest loo". 1Pe dati, folosind un fel de micd lantern, demon- stcatorul prolecteazi pe cupola-plafon o mica s4- geati luminoasd, pe care o indreapti spre 9 ima- gine : 0 paté alba, stralucitoare, perfect circulard si care apare ~~ curios — la fel'de mare ca Soarele vazut printr-un val de ceati sau printr-o sticla de culoare inchisi. $i, Intr-adevar, dup’ cum afiim pe moment, aceasta imagine reprezinti Soarele: a este formati de unul dintre micile proiectoare ale aparatului. Pe nesimfite, ,Soarele" din planetariu incepe sé se migte pe cupol’, acest cer al planetiriului, Treptat, el incepe sf se aprople de linia ,orizontu- tui, adicd limita dintre cupola albi si peretele de euloare inchisd. Tar atuncl ind astrul zilei — sau, dach vrell, imagines lui — se apropie mai mult de orizont, lumina din sala Incepe s& scadi, exact ca in realitate, Iati, Soarele a disparut sub orizont : lumina albi a facut loc unel lumini albastre de inserare fn timp ce in jurul Iocului unde-a pus Soarele rai persist o lumina slab’ de orizont, Dar nou peste multd vreme si aceasté fluminare tot mi palida, acest crepuscul de seara cum fi spun astro homii, dispare, fcind loc Intunericului profund al opti. Noapte? Da, o veritabils noapte. Parc’ furati de spectacolul apusului de Soare, aproape ch nich nu am remarcat faptul ci pe bolta-plafon, devenita 0 veritabila bolt cereasca, treptat i-au facut apari- tia mii si mit de stele.’ Si ce cer frumos! Parca hiciodsta nu am vazut mai multe stele Iaolalts, Din intuneric, glasul demonstratorului ne explici ime- dist cA este aspectul cerului instelat in seara ailei respective, fiind reprezentate toate stelele vizibile ctG cu ochlul liber, atunci eind verub este foarte, foarte carat. © data cu explicatiile date ue demonstrator, si- geata sa lumitivasi “aleargi pe cer. ial stelele principwle din Carul Mare — ei, da, aya le pofi in- véja infinit mai ugor! Acum putem sa edutam Steaua Polara — sageata luminoasa ne arta pre- eis cele doud stele cure iachipuie rojile din wma ale Caruluf Mare dupa care, ia fel ca cele invajute Ja scoala, ni se indica directia prelungirii liniei ‘ce jor dou’ rofi” si cit anume, ajungind direct 1 usar Yo Steuuaa Polar. Cit este de usor astiel sit recu- noyti stelele, indicate atit de exact prin inierme- diul sdgetii ! (vezi fig. 1). Intre timp insa, ial’, parca tot cerul se roteste. Alte gi alte stele isi fac aparitia spre orizontut rasd- ritean al acestui ,cer", in timp ce uncie, aflate spre apus, coboara $i dispar ia orizontul apuscan. Dar aceasta esie migcarea ceralu de ix tasseit Ja"apus (* gindim fara si vrem, ficedre dintre rn wALigearea cparentd a cerului", ne corevtim singuch, pealizatd de inigcarea reala dé rotatie a Pamintiul in jurul axel proprii, care se face in 24 de ore". $i ideea ne este repede’ confirmata de spusele demon- stratorului, care vorbeste despre migcarite Pamin~ tului — despre rotatia pianetet noastze in jurul ax Proprii si despre mijcarea de revolutie pe care Terra © execu’, neobositi, in jurul Soarelui, de peste 4,5 miliarde de ani, In ford, ca unit ce venim pen tru prima oard la planetaria, asistim la spectacolui intitulat ,Migcarile Pamintuiui''... $i, precis, va tte- bui sa mai verim cei pujin o dati’ ne cam pune pe ginduri wajin de adinewoti a demonstrate rului; durata de rotatle a planetel noastre in jurul axel proprit este de.. 2% de ore, 56 de minute, 4 avnectinde 9i 9 sutimi de secimda ! Dar noi gtlain, ined Ge amullsr yreme, ci aeeaoid dinate este de estat 25 de ore — dels 0 cnnkack pina fa cea wevsliloure sini, mooi corect, de la um aniez de noapte pind In nematoral, eind tree 24 de ore; oure cure este reutitatea ? Nedumerirea noastra, exprimati in timpul spee- Lacolului (prebabil cu 0 voce cain tare), primeste ime- Gigt un raspuns din partea specislistutat : ,Veniti si fa spectacolt) intitulat «Timpil si masurarea Tob si vett vedea ci. ambele itef sint adevarate, dar ei anumite conditin" . Si spectucolul continua. Rind pe rind, intr-o ma iestonasa defilace, stelele par sA se misle Iapreund spre anus, pina cd spre risarit spare o gean’. de Tamind cure ereste treptat, cuprinaind tot cerul, Este aurora sau, cw, spun aséronomil, erepuseuitil de Giminenfa. $i mu peste multi vreme, pe cerul de unde stelele au dispirut in buna parte, isi face hpwitia § Soarele, en care am Stiewt cunostints mth jnainte. Dar, curios: desi Soarele sia facut aps ritia pe cerul planetariulul, si clin dacé steleie cele ioai palide nu se mai vad, celelalte nu au dispirut Lamtrirea ne vine de indati : este vorba de unul dinire svantajele planctariului, — acela de a. pro- eeta, vizibil si sinullan, atit Soarcle, elt gi stelele. tn felul acesta aw puitem da seama esact si Ia orice tioment, de directia in care se vede Soarele, de pe Pamint, in raport ex stelele TLneril acesta este deosebit de important, Pentru ci, ag cum afm din expllcalii, ce aemare a mis cfeli de revolutie circumsolard a Péesintului, in de- carsul unui an intreg, Soarele pare ci se mised prin Greptul stelelor upel serii intregi de constelatil, de Ja apus la rasirit, deseriind un cere complet Leta : 18 O40 tine minute vedem aici, in planeterit, cum se a Soarele prin dreptul stelelor. De data aceasta, insi, mui ne mai lésdm fura{l de aparente — stim cA este vorba de un efect al miscirit de revolatie, pe care planeta noastra o face in jurul Soarelui — motiv pentra care Soarele pare ch traverseacd 0 serie de constelatii. Constelafii? Da, de co nu? Gare nu observim intreaga bolt instelata ce poate fi vazuta de la noi din fara? In acest mod, in ofard de Ursa Mare si Ursa Mici, explicate’ inca imediat dup ce s-a innoptat — in planetariu! —- putem vedea si recu- noaste toate celelalte constelatii de 1a Orion si Cli- nele Mare, la Hidra, Leu 3i Boaral sau, de la Cassiopeea’ si Perse, la Scorpion, Sigetitor sau Coroans Australi ~ atit de dificil’ de varit si mu- mai in parte, din tara noastra. Mai mult, in de- cursul spectacolului, sintem puratt si pe alte tinu- turi ale planetei noastre, de unde putem privi 3 stele, constelatii ce nu se vid de pe meleagurile noastre ; Crucéa Sudulti, Centaurut, Indianul, Tu eanul. Si Voces demonstratorulul se face din nou auzith, Nise atrage atentia cf projectorul realizeaza 0 ima- gine absolut conforma cu realitatea. Aceasta in- seamna ci sint prolectate, tn total, imaginile a pe: te 5000 de stele, adica toate stelele vizibile ex ochiul Liber, de pe intreg Pémintul. Mai nvult, atit pozitiile stelelor, cit si strélucirile avestors cores pund intra totil celor din realitate. Aceasta fh- seamnd ci nu este nici o deosebire intre cerul veal gi cel realizat in planetariu. Deci, cine invati constelatiile in planetaria, mu va Sntimpina, nici o dificultate in recunoasterea stelolor pe ceral inste= lat din realitate. Tata dect un alt mare aventaj al 19planetariulul, care a fost utilizat ca alare si in pro grameie de pregatire a astronautilor { La aceasta vom adiuga si faptul ed, numai in citeya minute, poate fi realizat aspectul cerului instelat, aga cunt poate fi el observat de la un pol sau altul, de ta ecuator sau de la oricare alta Istitudine de pe glo~ bul terestru, $1 la avestea voi mai adsuga ined ceva. Anume, si presupunem 4 unil dintre voi ati reuyit sa invajati iarna (le exerplu, prin januarie), constelafitie vizibile in acest anotimp ; acum — tot in isnuarie — afi vrea s& invitali constelatiile care se vad la ore convenabile, vara — in Lulie Pe cerul real, asa ceva esto imposibil : Soarele msseheaz, prin umiaa lui, toernai constelafiile cau taie de vot. Dur la planetarit ? Aicl tucrurile stau cu total altfel, din dow mative si gname : 1) patem observa constelapiite unei peri Gade onrecare, chiar daci Soarele se afl in ime~ dista lor vecinatate — chiar putin mei inuinte am agut acest Iucru; 2) proiectorul de planetariu_n permite reslizarea aspectului cetului la orice data 1 aa, potrivit conditilior pe care le stabitim Planetariul ne da posibilitatea obser tii aspectulut cerului instelat Ja orice ord gi in ori zi a amului, in orleare punct de pe globul terestra, > la polul boreal la cel austral, fara nicl un fel de diftoultiti. Dar com? Deagii mei, aici ponte eineva s-ar slm{i indemnat sd acne 0 poveste. O poveste real, avind ca subject una cinire nenowaratele realizdri ‘ele geniului cre- alors] omutui, care astazd scruteaza adineurile nur dleului along, aviotindu-se In acelagi timp in spa- {ide infinite «le Cosmocului. Eu na prea am talent de povesiiter, aga cam s& Incere si vi spun cam cum a fost cealfzat planetarinl si, in particular, cum 2H reuseste acest aparat atft de ingeniow si ne arat atitea si otiten tucruel, Prin ani 1920-1922 un inginer at uzinelor Car Zeiss Jena (RD. Germania astizl) gi-a mus proble ma: oare ma se poate revliza im cer instelat' arti ficial ? Si mai mult: nm se ponte consti un sts tem complex de projectoare si de mecanisme car si'redea, in intervale de timp seurte sa chiar foat te scurté, cea ce pattem observa noi pe cer fi zil tuni, ani’ st chiar secole? Era idecs planetariuhit sl dup& multe eforturi, tn snl 1926, Ia un yar muzeu al tebnicii din orasul germirn MEnehen, of inugurat primul planetariu din lave. Succesul nowhut aparat a fost Imens : si vezi cory instelat — micar si numei atit — in plin’ 2i, Indl ferent dacd cerul este senin sau nu, dard plot ea ninge ? Aga s@ explicd faptul cf, fn urmitorii an alte orage’ germane an comandat si planstarii: mai mult, desi pare curies, orasut d origine al planetariulul nu a fost decit’ col de 3 Vi-les ras care -t dabindit im planetarin ! Uainel Corl Zeiss an respectat priorititile de comand realizindnt pe ol oragufui for... tn rdines 0 “‘freptat, acest minunat ansamblu optic-mecant a fort perfectionat, fScut tot mai coscples sf mi precis, tn acelasi timp, planetarint — telex ¢ institutie de culties’ — a cApftat o are mondial de rispindire ; astizi el poate ft fattinit ta Bert In Moseova si New York, to Dells tn’ diferite pronortii — de ln sala de 3 ‘uri gi cu diametrul de 4—5 metri, to sula € 8C0 de locurl acoperitA de o cupoli eu diamety de 26 de metsi. 3Primele_planetarii publice din tara noastri au fost rea- Hizate, cu projectoare ZEISS, la Bain. Mare si Constanta, in ani 19681969. Ele sint asociate si cu obser vatoare astronninice si alte instalatii —~ de unde si miele Jor consacrat, de com plexe — astronomice, Celelalie dow’ plane tarii existente astizi fn fara noastra — mi refer ia planetarii publice ~- am fost inaugurate in sn 10982, respoctiv 184, Ja Suceava, resnrctiv Ya Bacau. fi fori dt Fig, §, Clédivea plonetorial remunele ea adit din Bocéu posti_cea vai mare expozitie astrononica din farsi, planetariul de a Baca se bxwund ri ce 9 caractoristiea aproape unied in ade spectacale a fost constraitt in fostul re vastel de api # In lect eelor 50 de ton de apa care se giseau aiet gi servemt {a alimenta- rea vit acest pretios lichtd a orasulul intre ani 1911 si 1930187, mavele bavin, cu dinmetrul saa de 12 mst iniitimea de pesie 8 metri, cuprinde astizi o cle- ginhi sal de speetiente, Sina este de mirare prin cees ce cuprinde, planelariul bicduan si-8 22 figat repede simpatia, m_numai_a tocalnieflor, dar sia multor vieitaiori din afara judotului Gig, 3) Hei, pina aici, toate bane, Plenetarital — un apa- tat camples de’ proieetie. Cum reslizear’ imaginile Seurelut, cele ale phietelor viibile ca achiul bec — Merene, Venus, Marte, Jupiter si Saturn — rep poctiv imagines tuoi, mu este grea de inchipuit. rine mic proiectur, Tvvesteat eu tin disporitiv adee= poate fave acest lena; dar euin fucem em tciele? Aici a fost le 11 bun inceput, problema cea mat complicata, Bx iv Tost inst resalvata intr-un_ mod he cit de elegant, pe atit — sii zigem —- de simpli In loc 8h se conceopi sfera bmaginari a certal ca 0 suprafatii contin’, curbi, inginerii reclizatori AU presupus-0 en find alcituits —dintr-o serie de inlet suprafete plane, Avest lucra a permis reall- rea unui fol de diaporitive, pe «aire figurenza ime le tnturnr stelelor vizibile eu ochiul liber, inten marmite zon’i a corulii, Or, daca pentra toate zonale Coraliti instelit se realizew2’ astfel de = si zicam, Wlapozitive ele aint pruiectite simmtian, Cant nf se peniniti, npuritia liniilar de separare dintre Tiapuvilive, insimm eh pe cevsnah hemisferic, com ‘entre cu eoniplexuil de prelectnare (vite nal’ pen Jeu fiecare diapnaltis), view objine Imvgtnen cerulet insted $3 pu vit inchisniti cimva ei retired ceestor diapazitive este cinar alit de useara, Este adevoeat Gi se porneste de ka fotografieres sistematiog a cer. Ini = dar, pe de-p parte, sweste fotngrafii euprind hum stolele viethile en Gobtul Tiber: ye de. alk parte ole <2 refer be tude vidi de Infreg Piauintal, cona cu zon de eer tnstelat 3f nse 23numal cele care se vid de ta noi, din Germants sou alt tara. Mai mutt, foingrafille’ cuprinzind cite © anumiti zomi sint Fealizite Ia una si aceeast scar pentra ca, la prolectia pe ,ecrul” planeta- siului, ele sf corespundd exeet realititi. Chiar si cele spuse pinii acum ar ff suficiente, poate, spre a vd da o idee despre enmptieatia apa raturil, Dar... de aici incepe, cu adevéirat, grew! rea- izaridj intl si de ee: Apiratul trebuie i furnizeze im cer instelat — ceea te mu se nea inte realiza dec sumbla de proiectoare, De aveea, pentr Ge- care emisfera cereascd — nord. respectiy sud este previaut cite un geup de ni moat patin mici aparate de proiectie, Fiecare furnizenzs finca unei anumite rane a cermui instelat ; iar Hmitele acestor imogini sint ficute complet invivi bile — aspectat general preventind 0 renxareabil continvitate sf unitsie. Ci aceasta ajungem — sau mal bine~xis — veve~ min Imagini. Ars spus moi inainite ch ests vorba alo stalele care ce vil cu ochiut Wher, adicd apes ximatiy 5600 de stele, Leaginile lor. realizate ps pelicula special, ay forma uber mick pete perfect circulars, transparente pe um fond peeve (neqeu-negrs !) si care a chariots diferite, dar biry preeizate, Acesto diametre depind de stratueinea stelel In caurA : cu cit aceasta este mai mare, si dia- metrat petei este mai mare. Astfel, lumina’ prove nit de Io un bec plasat exact In central sferei_ pur~ tstoare de prolectoare (iat 0 astfel de sfer’ In fig, 6) trecind prin aceste pete transparente, va forma. pe cccral# plnselariulai imaginile stelolor = bineinte- ies, cu ajutors! unor grupuri de lentile care consti tule obiectivele protectoaretor. 24 sate lbere, ace te miet pelicula. sar deter. ora rapid, tn ctuda calititit Jor, ea mare’ a puternicel ectie. De accea, ele sint puse intre Tame de sticla speciata, de mare rezistenti, ceea ce Te confers om: stabiitate in timp — de zeci si veel de ani, Tata deci cerul inste= Jat, aga comm se vede el intr-un loc oare~ care de pe Pamir realizat prin inte modiut a uumai 32 de prolectoare. Si nu pst Fig, 6 Sterd eu profecteare sina adaug is do stele 4 planeta acestea gi Eaptul ci imaginile striclor mu ajung nicindata s& fie protec tate sub ocizontul slit de speriacote < wn sistem mecanic speciat face ca, pe midsurd oc imaginile se anropie ce orizont, ole #% staboase’ treptat — exact ea {0 realitals —' si si disparé la orizant — sau chier putin coasnpra acestuia, in cami stelelor mai pallde, Nu cu mult mai simple sint lucrurile tn ce prt ste imaginile planetelor, respectiv cea a Luni. inte adevarat ea Gf aici avem do-a face tot ci dia- paritive, chiar raci simple decit In cazul color cufe un singur diapozitiv poate puri inn Gove a 150 Fane in, 200. de stele sat sar oat Maule) Dar si in arent az este eaizat o ci18 Bh fefinita de straluciri, fare ca si anal pun la soci teiin faptal cx plonetete Jupiter st Saturn sint re Prezentate asa cum sar puten ede prin. Inne Cie priveste Lama, reprezentanor aeesicia. euprind © complicatie mecanics dentul de. sofintient aceasta este menita si permit Tormarea entomat (la proiectourele construite in ultimii ani) a fozo Jami. in timp ce ca Sst schimba povifia pe cor — de fapt, in raport eu Soarele st Parnintal. Acum, a tot ne-am emestecot putin in teboic specified protectowrelor de planetary. am putes — cco vicoti? — sii o hud’ cova imei sistematic, Astfel, dupa cum ati vézut mai inainte, cele deus sfere principale poarta totalut de 22 de proiectoare destinate stelelor, Urmeazi acum proiectonrele de Sonre, Lund ai plete — numat cele visible ct fchiul fiber, adiek : Mercur, Vemis, Macte, Jupiter urn, Acocte pruivetoare sint plasate Tntre ele Je spunem, stelice —- in pouilii preciy reglite la montane: prniectorilui. lar dup neestes, mai gisim un grup de proiectoare separ: cele penics Eales Taeiee, ex si cele destinats rer wari pe coral de beton & anor linii imaginate ¢ aelronemi — ecuaforul cerese, meridianak seat Lah tare {rece prin puinetele nord si stul de pe elvan si prin punciul siteat exact deasupra capa, adie Zenitul, ,cereul orar’, cereal vertiewl™ ete, Nu v faceli ZAHA, vom aves cara 81 varbim: st despre cles seth vedeu ee Importante sint ja devel alfabetulud minunat al cerulat tu telat ai dows sfere — 26 Am uitat si va spun pind acum, ceva deosebit de important, Anume, pianetariul redi numai_as- pectele si fenomencle cosmice vizibile en ochiul liber. Astfel, nu veti vedes Ia planetariu — decit in condifii_ cu totul speciale — de exempln, feno. mencle carseteristice celor 4 sateliti mari ai’ plane- ei Jupiter sau schimbirile fazelor plinetei Veni casa nu dan decit aceste douwi exemple. De altfel exist astiizi profectoare de planetariu care veri si imaginile pe care leur vedew cineva ajuas pe Tun’ sa de la bordul une} nave-satelit al Pamintalul. Noi vorbim insit de proiector ea instrament de descifrare a marilor adevaruri des- pre universal astral : cele pe care le-am spus, msi Inalnte sint mai mult imagini de film, de ealitorii cosmice ~ or noi de-abia invitim ce este univers astra In aceste conditii, nu va veti mira dack vi voi spune c& tot in categoria fenamenclor intra mis: caren cotidiand a cerului de ta vistrit spre apus, deplasares Soarehii, Lumii si planetelor prin drep_ tul stelelor, schimbaren Ienti a ..Stelei Pi De aici necesitatea ca proiectourele sa fie in anumite mioduri; de asemenea, unele dintre aceste misetri sint intereorelate, co urmare a fap- tutui of ele reprezinta combinati, efecte de com- binatii ale unar migedri distinete. De aceea, pa ling. proiectoare, ta un astiel de aparat gisim $i 0 serie de dispozitive meeanice de mare precizie — roti dintate, pirghii etc. — ale caror miscéri sint date de motoraye electrice. De exemplu, proiectoarele de la Bact si Suceava sint inzestrats eu cite 5 mintorase care, ulllizate in mod corespimatiter, dat posibilitatea realizarii uner proiectii adecuate’ wnet wgame Intregi de epectacole — desi proiectorul este Cr ae eo, start. Dat 1 fond acest ansambli mecanic si optic, canoscut sub nu- mele de proiector de planetariu, realizead numat Jocuri ée lamini si umbre, migciri de efect spec- tae icidecum, Un profector de planetaria este si hn puternle instrument explicatiy pextrn numero: xele fenomene, pe care le observam In lames agtr or, Acectt este motivul principal pentru care ¥: prnpuan ea acum sine opin putin si asupra amie nuntelor privitoare Is capacititile explicative ale proiectosrelor de, planetariu sa — dacd_vreti acupra spectacolelor pe care le poate oferi aceast creafie a oamenilor. CHE MISCART ARE PAMINTUL ? a a | Omi otatie 10 rare’ vA aud: dou"! © migeare de rotst joe ne ae potty care eee pin coh ab! pel foograliel, nord. gi std, sto migeme de revolute Sh ural Soarelit. va ea vei Sit agit mel, rint gi. nu sint de acord cu vod. Sint de nosed ca faptat ed In seoaln af anv ce ces despre doud dintre migeSrile Paraintidus. a) el Dus. mu Sat de acord cu afirmatia ci planeta pe care © locuim are mumai doud migcari. Drept care, folo- sind direct planetariul, vom vedea cite migcari are Pamintul gi cum se fac ele. Pe cerul planctariului, Sorte sz miged incet, de la risirit spre apus, Acumi coboara spre erizont, il atinge gi dispare suly el, lisind in urmd o zare de lumina care, treptat, dispare yi ca, A apus Soarele, a Ineeput noaptea. Stelele se vid cu mille parc, pe cer; dar si ele urmeazd 0 cole asemanitosre Soarelul, de la rasdrit spre apus, Ca o diferent’ uhele, intr-udevir, dispar sub orizontul apusean — dur uitele doar s¢ apropie de orizont si, Cara sdel ating’, dinspre pactza nordieé 9 acestula, inccp si se ridiee din nou pe ee: ft stelele circumnpoiare’, se aude vocea de~ monstratorulit, yadied accle stele care, find sufi- cient de apropiute unghlular de polul cevese — nord pentru emisfera nordic a planotei noustre — nu ajung s4 coboare sub crizont in migearea lor apa- rent in jucul polului de pe cer, adica, pentru noi, in jurul Stetci Polare”. Bun ! Deci, pentru un loe carecare de pe Pamint, stelele pot {7 irnpartite in doua categeril : cle care riisar sl apun, respectiv cele care ramin in perma- Aen{a deasupra orizontului, Mui adBugeti, va rog, gi on treia categorie : ceven a stelelor care, pentru lbcul respectiv, mu risar, adica rnin continuu sub orizont, $i, la’ solicitare? nostra, ni se dau citeva exemple, penira fiecare categorie. Astiel, Ursa Mare (Carul Mare), Ursa Mica (Carul Mig), Cassiopeea, Perseu, Draganul 9.0, sint constelati} eircumpolaré nordice, permanent vizibile pentru (arlle situate, li latitudini mai mari de 35°—40°. Cu atit mai mult Steaua Polar, fiind situata in directia polulul ce- tesc nord, rimine permanent deasupra orizontului, 29game Intregi de epectacole — desi proiectorul este Cr ae eo, start. Dat 1 fond acest ansambli mecanic si optic, canoscut sub nu- mele de proiector de planetariu, realizead numat Jocuri ée lamini si umbre, migciri de efect spec- tae icidecum, Un profector de planetaria este si hn puternle instrument explicatiy pextrn numero: xele fenomene, pe care le observam In lames agtr or, Acectt este motivul principal pentru care ¥: prnpuan ea acum sine opin putin si asupra amie nuntelor privitoare Is capacititile explicative ale proiectosrelor de, planetariu sa — dacd_vreti acupra spectacolelor pe care le poate oferi aceast creafie a oamenilor. CHE MISCART ARE PAMINTUL ? a a | Omi otatie 10 rare’ vA aud: dou"! © migeare de rotst joe ne ae potty care eee pin coh ab! pel foograliel, nord. gi std, sto migeme de revolute Sh ural Soarelit. va ea vei Sit agit mel, rint gi. nu sint de acord cu vod. Sint de nosed ca faptat ed In seoaln af anv ce ces despre doud dintre migeSrile Paraintidus. a) el Dus. mu Sat de acord cu afirmatia ci planeta pe care © locuim are mumai doud migcari. Drept care, folo- sind direct planetariul, vom vedea cite migcari are Pamintul gi cum se fac ele. Pe cerul planctariului, Sorte sz miged incet, de la risirit spre apus, Acumi coboara spre erizont, il atinge gi dispare suly el, lisind in urmd o zare de lumina care, treptat, dispare yi ca, A apus Soarele, a Ineeput noaptea. Stelele se vid cu mille parc, pe cer; dar si ele urmeazd 0 cole asemanitosre Soarelul, de la rasdrit spre apus, Ca o diferent’ uhele, intr-udevir, dispar sub orizontul apusean — dur uitele doar s¢ apropie de orizont si, Cara sdel ating’, dinspre pactza nordieé 9 acestula, inccp si se ridiee din nou pe ee: ft stelele circumnpoiare’, se aude vocea de~ monstratorulit, yadied accle stele care, find sufi- cient de apropiute unghlular de polul cevese — nord pentru emisfera nordic a planotei noustre — nu ajung s4 coboare sub crizont in migearea lor apa- rent in jucul polului de pe cer, adica, pentru noi, in jurul Stetci Polare”. Bun ! Deci, pentru un loe carecare de pe Pamint, stelele pot {7 irnpartite in doua categeril : cle care riisar sl apun, respectiv cele care ramin in perma- Aen{a deasupra orizontului, Mui adBugeti, va rog, gi on treia categorie : ceven a stelelor care, pentru lbcul respectiv, mu risar, adica rnin continuu sub orizont, $i, la’ solicitare? nostra, ni se dau citeva exemple, penira fiecare categorie. Astiel, Ursa Mare (Carul Mare), Ursa Mica (Carul Mig), Cassiopeea, Perseu, Draganul 9.0, sint constelati} eircumpolaré nordice, permanent vizibile pentru (arlle situate, li latitudini mai mari de 35°—40°. Cu atit mai mult Steaua Polar, fiind situata in directia polulul ce- tesc nord, rimine permanent deasupra orizontului, 29ile Ua tana lati: a ~ cireumpolare ; b — eu risérit sl apus 5 Fla: 7. Consoles 0° Grevmpolare se si boreal pentrr toate punetele situate In emisfera i Ne pare, dupa cum stii, fix’, St tocmai acoastl po aitie ii confera atributul de reper fundamental de otientare noaptea, aritindu-ne, eu mare precizie, care este directia spre nord. nt “at mat nstelatiile cu risirit si apus sint cu mm ui numuitte si exemplele, evident, abundi: Orion Leul, Lebiida si Vulturul, Lira si Taurut.. far cit priveste cele care nu se vad de pe meleagurile noastee — cam 26 din totaltil celor 88 cum va spu- neam — iata sl aici citeva exemple: Centaurul, Indfanul, Musea, Pasirea Phoenix, Crucea Sudului... Pari si gresim, pe acestea le putem numi tot con- 30 stelatii civcumpolare, dae eudiee, adied invizibile pene cru mu (fig. 4), Moun Luab inst cu vorba si iat, estic se face, treptat, tot mai ce upare gi Soarele. B rontuli ; iar lizata aici pri opreste migcarea : — wAm pornit eu miscarea Soarelui de aici, de la Jinks nord-sud, adiea de ia meridian si am urmat Soarele pind ce 4 revenit in acelsi loc de pe cer. SUM foarte bine ca, in realitate, nu Soarele 5-1 in- frtit in jurul Pigsintului, ci planeta noastré a fi- cut 0 rotatic compieta in jurul axei proprii. A tre- cut deci o zi solard, a cirei durati este de 24 de ore, Desi, dupi cum’ vedem, ziua ca unitate de mi- suré a timpalui este orientata dupi Soare, incepu- wl fiecirei noi zile ii socotim la miezul nopfil : ar fi extrem de complicat sa schimbam data la miezul vilel, adie’ in plind activitate generali. Astfel, Soa- rele ‘ajunge in dreptul meridianului, in genere vor- bind, Ia 12 ore dupa Inceputul zilei solare, lar la alte 12 ore dupa acest moment, se completeazi o 24 gi invepe alta, noua". Dupii aceste spuse ale demonstratorului, precis vi —iniicer pe unii dintce voi, uitindu-vi ia mine destitl de curios : v-ati adus uminte de faptul ei, nu cx multi vreme Inginte, spuneam ca durata de rolufie a Piimintulul este de 23 de ore, 56 de mi- note, 4 secunde si 9 sutimi de seeunda, Atunc, unde este eroarea sau, mal bine zis, cine are drep- tate ? Dar nue vorba de nici 9 eroare! Pentru simplut fapt ca, pe de-o parte, demonstratorul a vorbit de w7iia solaré" — durafa rotatiei terestre in raport anca Soarele. Tar in ce ma priveste, am spus doar durata de rotatie a planetet noastre — Sngelegind rndsurarea ei in raport cu wn reper foarte Inds} tat, adica stelele ; atunei ? Atunei, pind vom vedea efectiv pe cera! planeta- Hulu cum stau hicrurile, priviqi cu atentle figura 6. ‘Ara reprezentat planeta noastra in doua lecuri pe Grbita pe care 0 parcurge in jurul Soaretit. In fond, fa timp ce se roteste in jurul axei proprii, Pamin- tul se migea si In jurul Soarelul, cu o viteza mij- locie de aproape 30 lim pe fieeare seeunda, De aceea, daca in prima pozitie (A) Soarele se vede exact p= peseagi directie cu 0 siea — sf zicer, atunci cind ambi! astri se afla in dreptul meridianulsi — tn viva urmatoare, cind steaua ajunge din now le meri- dian (Pamintul find acum in punctual B), inseamn’ ca Puonintul s-a sotit cu exact 3507 in jural oxei proprii, adica a efectuat o rolatie complet, Dar Soarele se vede acum pulin miai spre est inti de meridian — sau de steata Iuaté ca reper —astlel ca Totatia complet In rapart cx Scorele este mai mare Ge 00° si anume, cu unghiul necesar rotatiel pla netel noastre, pentru ca Soarele si ajungd si el in dreptul meridianulul ‘Acum fit foarte atenti. Demonstratorul spunea ca durata dintre dowd reveniri consecutive ale Soa~ relui la meridiun este impartita in 24 de ore, Ast- fel, daca steaua-reper ajange 1a meridian inaintes Soarolui, reulta ci durata Intre dowd reveniri ale Stele’ la'meridian este mai mited de 24 de ore solare ta este de. 23 de ore, 56 minute, ¢ secunde si 9 sutimi de secunda | Iaté explicajia ‘acelei uparente diseordanye dintre spusele demonsiratorulul si cele tne celui care acrie aceste rinduiri, $f ea 88 fia com- plet, vi voi spune ca durata rolafiel siderale —adica Sn raport cu stelele. — a Pamintului in, sl este 28°90" 08,05 in tit ce durata rolatiel solare nif tocii, ca sf aceasta are nigte varialii) este de 24 de ore. lar daca durata rotatiel siderale o impartin th 24 de intervale, ob{inem cru sideratd ; accasta este rah sunt cu 90 sec. decit ora solard jee, Hick cole 3 min, gi G6 sec. (2423! 56" G44), ime tito |e 24. ‘ Sh im Inta-ne ajunsi Tao precisa definire a rotatici ; rotaticl Pa- minitulul, Veti sti acumi ce infelegem stit prin rotatia terostra efectiva (cea siderala |), cit si prin rotatia terested solar" ; de aceasta din urm. ne cervisn in / \ pe ThA AY sen / Cs once | i / J ued Fig. 8. Explicetia dlterantel intre tlea sideraid yl siua solordctivitatea cutidian’, pe aceasta o miisoarl ceasturile hoaztre, Dat in Grice abeervator astiarwinie veti govt, un afard de ceasurile obignuite care dau ere solaris in funefie cde un reper stelar bine definit, Aceasti diane — Junete care nu se pot dirija decit in sus on perfect, .ntt este pre ereetarea a dove: lerdri etiniri care apar in perioade bine efi ritptit ..solare niai puternice (in fond, nu Soarele este moiorul marilor fenomene terestee 2). Cann Iniistiram aveste variatii 2 Cu ajutorul ceasurile moderne — rai exact, et ajutoru) oratogtilor ato- mie, care slat cu mult mei precise decit orclogiul.. errs. Astiei at fost construlte astiel de orologti, a sue at varinfli ean Kisaim Ins deo parte probiemele legate de rotajia Pamintului si si ne cups — nu pres mult ~~ de cea de o dou miscare a planetet nas tre: miscures de revolitic Imprejural Soareluic Gy si nt ne eomplicam prea mult, vam. spune de ln hun inceput ea onl sideral — adica durata In cace Pimintul descrig exact 960” in jurul Sourelui — cuprinde 65 ite, 6 ore, 9 minute si 10 secunde, In practicd inst, se consider’ “= cum @ si normal — durata de timp scursd intre dows trecert consecu- tive cle Pimintului printrun panct bine defini, in raport eu Scarele. Acest interval de timp este assrnumitul an tropic: el este egal eu timpul ce freee inte doul inceputuri consecutive gle primi Yeni ustronomice, adie 365 de lla, 5 ore, 48 de minute si 4fi de séeunde. Deci de sici'apare si aces problemi bine ewavseuta, a anilor biseeti, Amume, anul civil, adict cel utilizat in pructie’, ‘nu poate cuprinde decit un numir intreg de vile; deci, daci soratin anul de 365 de ite, in fiecare an 0 Ivan inointea Phmintulu" eu eite 6 ore, 48 de minute 48 de secunde, adiea rotund, cu cite 6 ove, Atun ‘ocotiny trei ani consecutiv de cite 365 de zie, iur cel de-al patratiea — de 306 de site; ziua supit mentae se adaug’i ik Ina cea mai seurtd, febra aarie, cave va aven, astfel, 29 de vile, (Cineva, spa- eat ce bine de cel niscuti li 29 febtuarte! Tee hule si ofere prietenilor préjitari si bomboane ta mai o dati ke € ani. Da, dar gi cadourile vin tot ite 0 daté la... patru ani J} Procedind in acest mod, raminem in wma pla- netel noastre cu cite dd de minute $i 50 secunde pe un ciclu de 4 ani sau, pe un seeol, cu cva 18 ore fo maivi deo eevanda ta 100 069 35,si 4a de minnie, Si aceastii diferenfa se corecteaz’, Socvtind ca ani bisecti mutnai acei ani de sfirgit 62 cecol, al carur_mumir se divide exact ca 4: 1660, 2900, 2400. Si mu vor fl ani bisecti 1900, 2100, 2200... act veti face un calcul riguros, vetl gash ca saga apare o diferenta — dar, Ia 400 de ant, preasta na este mal mare de J ore. Cert este insa faptul ca actuslul calendar este foarte corect, in Fimitele naccsitdtilor sociale, corelate cn miseares netel adustre, elt mult mai corset decit ceea ce fe mnzcste still vehi", allat in urmd, acunt, cu hea 39 zie fafa de eslendarul carect — cel univer soll utiliza. promis «A nu ne yer a migeinii de revelutic a Pamintulut si vreos 4 tin de pramisinme. Asa c4, si urmarim tn pla- tariu tigcarea Soarclai prin dreptul stelelor — nia directd a migelrii Paintului in jared Ssareiai, Demnon-tratorul a plasat Soarele in pune- tal eehinowial de primavara, adiea, practic, 4 ince puta ie: Pestilur. Este momenta br care Gncepe primaivare sstronomiea si in care zhi este capt cu Noaptea, pe tot Pamictul. Si inte: la 9 comand data proiectoralni, Soarele incepe si se miite prin dreptul stelelor, de zeci st dite de ori veel repede decit in restitate, Trentat, > prin deep eiferitclor constelafii, in or Ging: Pestil, Besuerml, Taurul, Geisenii, Racul, Leuk, Pecioara, Batant, fine, Sagetitornl, Capriccrnut si Virsitoral Preeis, tolti vi veti ulta putin mirati. In privout tied, uni dintre yo! stiafi cA Incepetul primiy coincide cu inirarea Soaretui in dreptul constelatt ‘Serbecului; iar in al doilea rind, de unde a mai fasarit st constolajia asta — Ofte ? yet prea moll 36 Nu id indolese de imptul ci aga stiatt, destul din- tre vol. Numal ci cole stiute le-ati aflat din anzite de la alti, care la rindul lor le-au afiat de la buniel, E vorba, dragii mei nedumeriti, de cunostinge ra- mase dh wecut — si chtar dintr-un treet in care nu putini erau aceia cere ceedeatt ci Sonrels, Lana, planetele, constelajiile sint factorit determinanti ai viitoralul fiectruia ; intr-wm cuvint, este vorba de credinte aparfinind ‘unei false stiinte — astrologia. Inte-un trecut foarte Indepartat, cind oamenii mu cunostean explicatiile diferitelor fenomene cosmice, a aparut aceasta eredinta complet eronats, potrivit cirela existenia ficcirui om ar fi determineta de poditille pe cer ale diferitilor aytri si constelatit. In pofida rezultatelor stiinjel, astfel de crediate naive sea mientinut : chiar si cum mai sing wnit care Te dau crezare. In uri eu veeo cloud mii de ani, intr-adevar ino~ mentul inceputului primiverii astronoraice coind- dea cu intrares Soavelui ia dreptul constelatle! Ber- becul — constelatie zodiacald, Acum inss, din oats celei de a treia migcéri a planetei noastre, pans echinoxial de primavarii a ajuns. printz-o miscare lent si continu’, In dreptul capatuluy! vestic al constelatic! Pestilor. Peste alti 2000 de ani, el va ajunge la Inceputul constelatiel Varsitoral "si asa mal departe. In cirea 26900 de ani, acest punet trece prin toate constelntiile zodiacale, facind parc ocolul cerului. Sti, vreti +2 aflati fonrte exact ce este cu aceste constelatii zodiacale. Acestea stint cele 32-43 constelatii, prin dreptal cdrora pare ef tres, véuute de pe Pimint, Soarele, Luna sf planetele principale, Tar numele de constelatit zodiacale vine de ta eu vintul grecesc zodien, care inseamnd animal: majo- 37ritatea acestor constelatii au nume de animale — Berbecul, Taurul, Racul, Leul ete. In mod cu totul intentionat am scris 12-1" constelatii, Dac& in trecut se considera ci Searelo parcurge in fiecare lund cite o constelalie zodiacal — devi i2,2odii sau intregul zodiac in cele 12 uni ale anului,"prin detimitarea precisa a constelatifior, stabilita de Uniunea Astronomical International, regals a fost stricwté, Intr-adevir, Soarele trece in numai circa 6 zile prin constelatia Scorpionul — prin extremitatea nordici a acestela. Dupi Uns’, inainte de a intra in dreptul Sigetétorutui, os- tral zilei trayerseaza 2ons sudied a constelatie! Ofiue (Vinatorul de serpi). Figara 9 VB vata tocmat acest, Fig. 9. Scorpionul, Ofive, Sigetiterul si eclipticn arsilorst 4501 Leal “qa Capricorn 202 Racul 200 Gemenii 24 Sagetataral We wil OV Berbetul Yaw Pest 42m Fig, 10. Schema rodiacutu Inern, Tar in figura 20 veti vedea, sehemalic, tot vodiacul cu imitele constelatiilor sale, asa_cum sink cle precis stabilite de catre forurile sliintifice mon diale. ata, deci, descrinii coo de a trein miscare a pla- netel_pe care 6 locuim, Numele ei, prreesia eclii~ novurilor, vine toomai de la migcarea punctelar echi- anoxiale —- de primavard gi, respectiv, de toamnd — care parca ies in intimpinares Soareiui, Acesta pare ase migca prin dreptul stelelor, de ia apus spre risdrit, in timp ce punctele echinoxlale se mie? de la risirit spre anus. $i inca ceva: chiar dack mé veti_aeuza ci am inceput de Ia sfirsit, de-abia acum ari si va spua care este, in fond, esenta avestel mised Sint convins de faptul cA stiti cd axa de rotate 4 Pamintului este Tuclinati fat de planul orbitei urmaie de planeta noastra, in jurul Soarelul. Fath deo perpendiculara ye acest plan, valoares ucestel inclinari este de 23°27", Ta timp de aproape 26000 de ani — mat precis, in 29-70 de ani — axa de rotatie a planetei noostee deserie in spatiu un con gigantic, agn cum se vede In figura 11, Aceasta este esenta migcérli de pre- cesie a echinoxurilor — cele spuse ca privire ta “plimbarea punctelor echinoxiale ceprezentind 0 Consecinté a misearii descrise acum. Dar mai existé slo a doun consecinta : eeea a schimbarii stelei fare jose’, un timp, rolul de Stea Polaris, Daci neum, de exempiu, acest rol revine stelei_princt- pale din constelatia Ursa Mied, In urma cu 5056 Ge ani, drept Stea Poloe era o'stea din constelitia Dragon. far in ce priveste viitoral, prin anit 12000. ((},. steaia Deneb din eonstelatia Lebada ve f ,Stea Polard”; treptat, ea se va departa parca de polul ceresc nord — de acest punct matematic pirind a se apropia steaua Vega din constelatis Pura, care va deveni astfel, tot pentra mt timp, jSteaun Polara pentri cmisfera nordic a Parmin- fulut... Tata dedi, cea de a treia miscare a Pamintulul. Le ea trebule inst si adaugati pe cea de a patra : peste 40 felul Nord fra ‘de, rolatie a~Pamintulul Fig, 11, Pémintal, ew precesia i mutatioprecesie, se suprapune o miei oscllatie — aga cum Puteft vedea tot in figura 1] — numita nutotie. Aceasta cuprinde de fapt rai multe migcdri cau- gate de stractia Luni, in special. cea a Soarelui, a planetelor mai apropiate. Perionda principals a nuta~ flei nu este atit de indelungata cw accea a prece- siei — durata unei oscilatif complete fimd de nu- mai 18 ani_si vreo 7 luni. Si spun ,,vreo" 7 luni, pentru ca durata exacta se calculenzi printr-o ex- presie matematia ce cuprinde... 109 terment ! Cum valorile acestora sint mereu aitele, este evident ci mi se poate vorbi de o perioada fix8, ci usor’ varia bili. Cees ce ne intereseazd ins din cele spuse scum, este faptul cam verbit de o a patra mis- cate a Pimintlut, Si stim putin sisi ne gindim, Pind la nutatie, inclusiv, ant vorbit de migeari exclusive ale Pamin itll, pe care le regisim si la site planete ; lx aces tea amr putea adauiga © miscare w polilor, cao peri- odigitate de cea 450 de ile, Dor planeta noastr’ este supuse si tinui al doilea grup de migcéri. Este vorba de acctea eave aut drept origine faptul ci Pansintul apsrtine de fapt ‘unui sistem astral cen trat in jurul Soarelui : sistemut solar Stiti de mult cd in jurul Soarelui se mised si aite corpurt cosmice — ined 8 planete mari, in afard de Pamint, cu satelifit lor, mii de planet mici, co- mete ete. Soareie, situat in centrul acestui sistem astral, Mit exte ini nemigeat, Bl are, fn primul rind, n migeare in cadrol rniului de stele din care face parte; in accasti deplasare, care se face cu 0 vitezi de 19,3 km pe secunda, astrul nostra de zi duce cu cl intreg sisternul soli spre un. punct sityat in irectia comvtelaticd Herrale, mi departe de steana Veg, din constelatia Lira. Devi inci o miscare pe an care 0 face si planeta noaste’. Luati inst In consl- derare 0 alta mtscare » Sonrelui — respectiv a in- tegului sistem solar > aceea in jurul centrulut gise temulut nostri stelar, adica al Gakedei nodstre, Aceasta miscure se face cu o vitera de’ 220 km pe secundi si se compteteszi in 220 de milioane de ani (acesta este ,.Anul cosmic). $1 inc’ o migcare — aceea a Galaxie’, eu circa 600 km pe secundi, in interiorui roiulu local de galaxii... Destul | Parei ne inceorei ameteala In fata ati- tot miseari. Si chiar dacd in planelariu toate aces. tea nu pot Hi prezentate sau demonstrate — indi Gindu-se dear modul in care se fae sl reperete cox mice ale arestor yen) In rice ez la conclu via oi stints, eerceiares lipsiti de idei preconeepute si barati exclusiy pe reulitate, este um minunat Instrument de cunoastere a lumi ineonjurateare ai fenomenelor sale, [iti ce de leruri au fost des: eoperite mimi im fegiturs en miscarile Pamintaha. $I cind te gindesti ca, in uema cu numa citeva te de and, oamenii_ mat eredents ca planeta nostri f¢ nemiseata | Mai molt, ideoa mobilitatii Bamintutus era soentits eretied, contrard orinduirilor sfinte (1) ~ drept care bisericn na preyetat ea in numele adreptel credinte in Dumnezeus 'si_eondamiac care fea lui Nieokivs Copernic (474-1543) De revotu- tonibuy orbium coetestion (Despre migedtrile de revolutie ate corpurilor ceresti) co. .diavoleaset in numcle aceteiasi credinte, acecasi biserici Ls con damnat pe bitrinul srvant Galileo Galilei (1564 162), in eaul 1633, Ja domfciliu fortat si le supri- Maret oriciror relabi en sovictater, pentmy pica fi" dew fi sistinut mobiltates Pamintelni, earae- fernt de plineti al kirviintel nenskre ensmien. Tar in elorhusile sale disporate de avsi mentine domi= 493natia prin teroure si fntuterfeui nestiintel, clerul ng s-a-dat in latuei de Ia a-1 condasnna pe Gior~ dane, Brano (1518-1609) Ia arderea pe rug, pen- tra accleagi idei, plus aceea atit de inaintata pen- tru acele vrenuti, a infinitatii hnmii ai a pasibi tai existentel fliktelor umane si pe alte corpuri din Univers, Dar nici un fel de oprelisti, de tercare side crime nu au putut opri mersul inalnte al ome- iri : astai, prin stiinta, oamenii ax ajuns pe Lund, au trimis sonde spatiale la miliarde de kilometer st au descoperit marile adevaruri despre Iumea nesfir~ Siti a agtrilor, folosindusle pentru continua de: voltare a civilizatiel de pe planeta noastra.. BIN POVESTILE CONSTELATILOR Nu, sh stiti ch mu am de gind s& vi spun vreo poveste care incepe cur... fost odati ca niciodati™ Mi simt doar cbligat ca, fath de atitea denumiri de constelatii pe care am avut ocazin si le cite, si vA arit sj modut in care s-a ajuns micar Ja unele dintre ele. Pentrtt c& nu toate constelaliile Ist dato- rese numele fanteziei sma aseminarll ca vrews object sau anima! — Carul Mare cu un ear, Lebada cu o lebidd in zbor, Dragonutl cu o astfcl de rep- {ili imaginara,,. Mulie dintre aceste grupari de stele “ inchipuite de oameni au denumiri ce deriva fie din legende mai complexe, dia mitoiogie, fie din oct Dabii gi aspecte ale vielii sociaie din acele vrenwuri indepuirtate. Un exempiu grditor il eonstitule constelatia Herbe- cul. Aga cum spuheam, in urma cu circa ded mii de ani, incepuiul primdverii astronomice coincides cu intrarea Soarenui in dreptul acestei constelatif, Sitbolizind pare’ o ocupafie de baza din acele vre= hruri — pistoritul, oamenil au numit oceasts prima constelatie primaverii, Berbecul : era tocmai thn pul in care, dupa ternatul in vai si la cimpie, ani~ inalele eraul scoase din nou la piginat, in rdunte, Inti, deci, 9 consemnare ,cosmicé”™ a unel coupatii Fot in aces perioadi, Is inceputul verti astrono- mice (2! sau 22 iunie’— depinde de ora exxct’), cind durata solarizirii unui Inc — adied timpal de ia rasaritul Soarelui pind Iu apusu! avestuia — era maxima (vorbim despre emistera nordic a Psmin- tului), ustew) zilel intra in dreptul constelatiel 20- diacale care a fost denumita Racal. Din ment —~ dar mu din cauzn treverii Soarelui. prin Racul ! — mai inti foarte ineet, iar dupa treptat, mai accentuat — durata’zilei pro Incepe 8B se reduc, in favoarea cetel a nop! mai idee ci racul merge tnapsi (.D& fnapot ca racul I) a sivbolizat stationarea si” apo rezresul Ueptat at durate! solerizarii dupa solstitial de vara. Dar am s& vi mai dau un exempt graitor, leg tot de oenpatii mene — de dats aveasta, direct din muneile agricole Tot in urmé cu milenii, 9 bund parte dintre nun ile agricole eau Indeplinite de femel: barbatilor le reveneau ocupatil nm! grele es, de exempla, aonatia prin teroure si fntuterfeui nestiintel, clerul ng s-a-dat in latuei de Ia a-1 condasnna pe Gior~ dane, Brano (1518-1609) Ia arderea pe rug, pen- tra accleagi idei, plus aceea atit de inaintata pen- tru acele vrenuti, a infinitatii hnmii ai a pasibi tai existentel fliktelor umane si pe alte corpuri din Univers, Dar nici un fel de oprelisti, de tercare side crime nu au putut opri mersul inalnte al ome- iri : astai, prin stiinta, oamenii ax ajuns pe Lund, au trimis sonde spatiale la miliarde de kilometer st au descoperit marile adevaruri despre Iumea nesfir~ Siti a agtrilor, folosindusle pentru continua de: voltare a civilizatiel de pe planeta noastra.. BIN POVESTILE CONSTELATILOR Nu, sh stiti ch mu am de gind s& vi spun vreo poveste care incepe cur... fost odati ca niciodati™ Mi simt doar cbligat ca, fath de atitea denumiri de constelatii pe care am avut ocazin si le cite, si vA arit sj modut in care s-a ajuns micar Ja unele dintre ele. Pentrtt c& nu toate constelaliile Ist dato- rese numele fanteziei sma aseminarll ca vrews object sau anima! — Carul Mare cu un ear, Lebada cu o lebidd in zbor, Dragonutl cu o astfcl de rep- {ili imaginara,,. Mulie dintre aceste grupari de stele “ inchipuite de oameni au denumiri ce deriva fie din legende mai complexe, dia mitoiogie, fie din oct Dabii gi aspecte ale vielii sociaie din acele vrenwuri indepuirtate. Un exempiu grditor il eonstitule constelatia Herbe- cul. Aga cum spuheam, in urma cu circa ded mii de ani, incepuiul primdverii astronomice coincides cu intrarea Soarenui in dreptul acestei constelatif, Sitbolizind pare’ o ocupafie de baza din acele vre= hruri — pistoritul, oamenil au numit oceasts prima constelatie primaverii, Berbecul : era tocmai thn pul in care, dupa ternatul in vai si la cimpie, ani~ inalele eraul scoase din nou la piginat, in rdunte, Inti, deci, 9 consemnare ,cosmicé”™ a unel coupatii Fot in aces perioadi, Is inceputul verti astrono- mice (2! sau 22 iunie’— depinde de ora exxct’), cind durata solarizirii unui Inc — adied timpal de ia rasaritul Soarelui pind Iu apusu! avestuia — era maxima (vorbim despre emistera nordic a Psmin- tului), ustew) zilel intra in dreptul constelatiel 20- diacale care a fost denumita Racal. Din ment —~ dar mu din cauzn treverii Soarelui. prin Racul ! — mai inti foarte ineet, iar dupa treptat, mai accentuat — durata’zilei pro Incepe 8B se reduc, in favoarea cetel a nop! mai idee ci racul merge tnapsi (.D& fnapot ca racul I) a sivbolizat stationarea si” apo rezresul Ueptat at durate! solerizarii dupa solstitial de vara. Dar am s& vi mai dau un exempt graitor, leg tot de oenpatii mene — de dats aveasta, direct din muneile agricole Tot in urmé cu milenii, 9 bund parte dintre nun ile agricole eau Indeplinite de femel: barbatilor le reveneau ocupatil nm! grele es, de exempla, aotoarea, sou alte Tote In. periosida recolielor — Tunile iulie si angust din ealendarul de acum — Sourele trevea prin drep- ful unei marl constelatit, cunoseiad de matt si de~ nummita de pe atte) constolatin Fecinarel, casi bol al cutlestlui, facut de femei. Legnt de recoite, nomele acestel constelatit este Hustrot < pe Iirtile stelare alcituite prin veseurile XM=XVIE unde era reprezentate $1 imaginile simbalizate de eonste- lai, Fecloara este reprezentstd printr-o Hngrl fat care tine in mina dreapti un spie de grit — sim bol a} roadelor pamintului, nmincit de oameni Exemplele de acest gen or putea continu Aproape fiecace constelabie zodiavala igi are mumele Jegat de un apt real — — fenomes saa oeupatie tumiang, Sint insa tot alit de aumernase eomstetu{iile ale eivor nume provin din Tegencle deosebit de teu moase, care des lungul veavurilos, do tn 0 goneratle sh va dan i nied citews exemple © Frumoash legen M 9 demunirii unut genp de constelatit om ape ere’ boreale a cerului instelt = Cepheri, Andromeda, Perseu si Pegas. Legenda ci, im vremurile “de demult, Eppia — {ari bine sittiul ka estul Afeieil — ery condun sgole Gepheu gi de sofia sit, regina Casaiopeeii Aceisfa din urn era obisnuita cx, privindwsai oglinds in flecare dimineaja, sigh vad’ chipat pisamite, ogtinds er fermecata si anita chiput celei mal frumouse femei din reget, Ani si ani de ile, regina Cassiopeea sia virut fala in oglinda fermecata, Dar, into bund ai, in uuvite in toate thamurile : riz din mitologia greacit oti ba de 46 i oglinds, regiaei i sa aritat un alt chip: acela ul Anleei sale, Andrumeda, Plina de furie, Cowsiopeea sina indreptat speran- jele spre zelfele fuvillor, ale fintinilor si pidurilor — nereidele sau nimfele'— flicele puternicului 260 al marilor, Poseidon (Neptun, in mitologia romani. Reusind 9a nasea invidia acestora fafit de fram seen Andromedei, Cassiopees ie-a fcut pe nereide si eenr’ tatalul lor trimiterea unui monstru al aie Mor spre a pastii Rtiopia si pe locuitorii sii, Tn fafa ravagillor si sfatuit de oracot — previcie torul regeli — Cepien a lust hotirires de no saovifiea pe Andromeda. Ea a fost dusk pe malul mmarii i inlantiiti de o stine’ pentru a fi luata de monstra si dusd in adincur: ‘Totul s-ar fi sfirsit tragie pentru frumogsa fiiek a reginei, dacd nu nr fi trecut pe acolo tingrul sh Viteazul Perseu, fial lui Jupiter, BI se intorcea et calul sau inaripet, Pegas, de ka Tupte cu cele teed jorgone — Euryaile, Stheno si Medusi — cceaturi hidoase, pline de urd fat de oameni. Tindal Lup. ‘itor Invinsese Gorgonele -~ “ultimei dintre ele, Wondu-i cipal, pe care La teat ew sine, Mai mult, Persea a Inuit’ sf cali inaripat, Pegus, apirat din singele Meduse... Varind ce soarta ingrozitoare | se tkiriivise Ane dromedei, Persev mu a pregetat ; el a eliberat-o pe peinfest cin linturi si, kt apariti monstrului, iaters spre acesta capul Medusei. lar monsteul, pri- vind ochiul otravit al acesteia, pe Joe sea transfor- mat Inte-o tine: privirea ochiuloi Meduseiim- ietrea pe orieine ik privea. Astfel, Andromeda a fost salvaté de In pleize, 0 dati cu salvarea Etiopiei de Ia pustiire. lar ca to- tul sd se termine eu bine, legendn ne spune ed a7Perseu a luat-o pe Andromeda de sotie; devenind rege al Tirint-ului, el a fondat i legendarul oray Micene.. Copheu, Andromeda, Cassiopcea.. ‘Toate eanste- Lutille deseronate prin aceste denumiri, Ie puteti recunoaste foarte ugor pe cer — musi ales, daca Je-ali invatat pe cert planetariutut | ‘Am si vi inal spun, pe scurt. 0 poveste asoma- nitoare, de data aceast2 at celor mai fru mouse constelalii ale cerului de forna : Orion, Ci hele Mare, Clinele Mic, Gemenif, Taurul.. lati spune legenda : indva, cele 7 fice ale fostulul, dar puterdieulul rege Atlas — pedepsit si find Pamintul in spate cgi care fuceserii transformate in pti de aun, se plimban pe cararile senine ole cerului, aya cura Ficeau inci de cing fuseserd ureate pe cer. Deodata, un taur furios, fornaind pe nari, se utunca spre Pleiade — numele celor 7 pui de aur — gate si Ie sitiveascd sub copite. $i poate upraful Sar fi ales", cum se spune, de pull de aur ai cerului, dacd mu ar fi intervenit iscusitul vind tor, Orion, Fiu al zeulut Poseidon, Orion fusese aruncat pe cer de eitre zeifa Diana, pe care 0 Infruntace : cu atit mai bine pentru Pleiade ! Céici Grion, insotit de Ciinele Mare si Ciinele Mic (alte dou’ constelatii), s-a reperit asupta Taurulut -~ $1 rata trims pe cer din vointa zeftor — mai precis, fa lui Jupiter (au Zeus, la Romani). $i poate, ou toata poterea sa, Orion ‘n-ar fi reusit atit de uyor si stavileasea furia Tauralui, dacd mu i-ar fi venit in ajetor Gemenii (iel, toto constelatie}. Acestia, pe numele lor, Castor si Pallux, fusesers trimisi in ger de citre tatél lor, Jupiter ;'65 sint-cet ce Lau ajulat pe Orion sa ingeings cerbicia Teurulat legen “a dar 31, Inlinfuindu-t, si-l faci sd nu mai poat ajunge niciodati la Pheiade, degi, pe cer, cl se afl Ia mica depirvare de acestea. Dar, pentru ci iam amintit pe cei doi gemeni, teebuie sa va spun ca in vorbirea corentiy et sim bolizea’i adevareta traie. Inte-adevir, povestea spune ck cei dot frapl lau insagit pe mu avai putin legendarul Iason in expedifia sx pentru a gist Lina de Aur, Remarcindu-se prin curajal si noblejes lor, Jupiter ia daruit nemucire lui Pollux — dar mi si fratelui sau, Castor. La un moment dut, seusta din urmé a fost ucis intr-o lupta ; dar Pollux, aflind de moortez fratelti siti, a impar{it om aeesta’ nemeu- rirea — drept care tediau si mureau, cind unul, cind celdialt, Migeat de strinca lor prietenie, dupi- ter ba imortalizat pe amindsi, urciada-i pe cer, unde au devenit stelele princifale le consteiotiel Geinenit Nu y-am dat aici decit citeva exemple de astfel de legende ; cu adevarat nemuritoare prin feurue sefea ‘lor, ele wu reprezentat inca din antichitate izvoare pentru desemnarea multor consteliil, Si chiar daca nu am insistat in aceasti relatare a basmelor propriului nostra .pupor, legate de cer gi de fenomencle sale — in general, de lumea agit lor — trebuia si v4 spun ci acestes nu sint mat Dutin frumoase, Amintifi-va de Miorifa : eG lo manta nea ‘a paaut @ ste.” sau de creatia culta, pornita de fapt din conceptiile poporului nosiru, ca, de exempiu, fragnentul din binecunoscuta pavzie eminesciana — La steaua: 49alt shoasa caren fate Bow ealo-acte de Tung, Ca mid le an Low trelt ourmind 9 ne-afungin Dar cine mi stie de Colea Laptelui, mumita de poporwd nustru Drumul Robijor" — ealea pe care, chipurile, ar fi fost dusi, Ja Roma, dacii cazutl In robia romana, In urma rigboaielor dintre cele dow popoare ? $1 tot aceasta mai este uncori numiti «Drumul iui Train — adied dromul pe care ar fi yenit marele Dypirat roman, spre puternicul re- gat al lui Decebat. Si daca briul cetos al Cait Lace tee poarta diferite denumizi, cu atit mai mult, nu- aneroase constelatii figureaz in idaile poporulul nos tra: Hora, Omul, Duldul, Clobenul cu ile... nu rumai conttelstil Tolosite de hungul veacuvilar de stidimosii nogtei In seuptiile ler, dar gi ianptetite Sp minunate basme.. Sintem Ins in planetariu, Demonstratorul nema spus cite ceva despre originea constelatiilor, iar eu am Incerest si due ceva mai denarte spusele lui. In orice cv planelariul pare’ ne taco aidoma fat Fat-Framos din poveste s@ atingem : weeLnna eu mina $i Soarele cu picivarele. Chiar divi nu nol, cei care stim de vorba acum jaan ating Tana eu mine” (oare asteonautid ait ft Cuba sot nu? hi gindifi-vi ly tine bine ca cameni ai acestul veue NX au coborit pe solul misterios i arid al Lunii, Si veder, poute mai lirziu, vom spa- ne un cuvint si despre’ aceast poveste adevaratii, niai ales 6%, nu peste muita vreme de In aparitis acestor rinduri, s¢ vor implini 20 de oni de «i 30 primul om, asteonautul Neil Armstrong, a facut 3 pas mie pentru om, un calt uriag penten ementre Dar, pind atuncl, § intram. 5 8th al depart mergent IN LUMEA PLANETELOR, Intr-o 2i, a venit Ia planetsriu on ¢ nieci de lao seaais din Ravi == Tovarige profescr, nol am fost Ii phinetaris de eiteva off si_am participat Ia tmnele dintre spee- tiolele prezentate, Siptimina viilosre ins’, avem programat un concurs Cine lie, rispunde, pe tema ,Planetele Soarelul™, De seeea y-ain raga st ne préventati un spectacol referiter Ja planets, Ce era si fue? Am trecut eu. direct, pe post de demonstrator si, dup ee om reglet praiectorul pen- tra a da itnagines generals = cerulul ts data si ora respectivis (ers, duck nie mi isel, ta 16 ianuarte 98, 1a orele 17 gi 1S minote), cw continint ex de abivei "Tema precisi pe cure Je-0 propasesem participan- tilor pentru a le satisface solicitarea —~ si le-0 co municasera ca ature — ora, de fap, duble > an print spectical, consierat miseiitiior observate de pe Pi- mint ale phineicler, realitatea despre cle. Tar cl p de 31alt shoasa caren fate Bow ealo-acte de Tung, Ca mid le an Low trelt ourmind 9 ne-afungin Dar cine mi stie de Colea Laptelui, mumita de poporwd nustru Drumul Robijor" — ealea pe care, chipurile, ar fi fost dusi, Ja Roma, dacii cazutl In robia romana, In urma rigboaielor dintre cele dow popoare ? $1 tot aceasta mai este uncori numiti «Drumul iui Train — adied dromul pe care ar fi yenit marele Dypirat roman, spre puternicul re- gat al lui Decebat. Si daca briul cetos al Cait Lace tee poarta diferite denumizi, cu atit mai mult, nu- aneroase constelatii figureaz in idaile poporulul nos tra: Hora, Omul, Duldul, Clobenul cu ile... nu rumai conttelstil Tolosite de hungul veacuvilar de stidimosii nogtei In seuptiile ler, dar gi ianptetite Sp minunate basme.. Sintem Ins in planetariu, Demonstratorul nema spus cite ceva despre originea constelatiilor, iar eu am Incerest si due ceva mai denarte spusele lui. In orice cv planelariul pare’ ne taco aidoma fat Fat-Framos din poveste s@ atingem : weeLnna eu mina $i Soarele cu picivarele. Chiar divi nu nol, cei care stim de vorba acum jaan ating Tana eu mine” (oare asteonautid ait ft Cuba sot nu? hi gindifi-vi ly tine bine ca cameni ai acestul veue NX au coborit pe solul misterios i arid al Lunii, Si veder, poute mai lirziu, vom spa- ne un cuvint si despre’ aceast poveste adevaratii, niai ales 6%, nu peste muita vreme de In aparitis acestor rinduri, s¢ vor implini 20 de oni de «i 30 primul om, asteonautul Neil Armstrong, a facut 3 pas mie pentru om, un calt uriag penten ementre Dar, pind atuncl, § intram. 5 8th al depart mergent IN LUMEA PLANETELOR, Intr-o 2i, a venit Ia planetsriu on ¢ nieci de lao seaais din Ravi == Tovarige profescr, nol am fost Ii phinetaris de eiteva off si_am participat Ia tmnele dintre spee- tiolele prezentate, Siptimina viilosre ins’, avem programat un concurs Cine lie, rispunde, pe tema ,Planetele Soarelul™, De seeea y-ain raga st ne préventati un spectacol referiter Ja planets, Ce era si fue? Am trecut eu. direct, pe post de demonstrator si, dup ee om reglet praiectorul pen- tra a da itnagines generals = cerulul ts data si ora respectivis (ers, duck nie mi isel, ta 16 ianuarte 98, 1a orele 17 gi 1S minote), cw continint ex de abivei "Tema precisi pe cure Je-0 propasesem participan- tilor pentru a le satisface solicitarea —~ si le-0 co municasera ca ature — ora, de fap, duble > an print spectical, consierat miseiitiior observate de pe Pi- mint ale phineicler, realitatea despre cle. Tar cl p de 31de-al doilea era axat pe ideea unei cilitorii inter- Dlanetare, pe urmele sondetor spatiale care au sur Volat, s-aui satelizat sau au aterizat pe suprafeteis unora dinive ela —- fo spef, pe planetele Venus si Marte. Foe aici o paranteza. Vervul a ateriza Insearina, dupa cum se gtie, a cobori pe pamint, a se ayers he sol — gi duct ve{i mai exact, pe uscat; el are ca origine substantivul latin Pornind de la aceasta idee, aut apficut verbe curat murdare” — vorba nemuritorului nostra Caragiale + na amutiza"; 4a ayenuza” si allele, dupa cam era vorba de coboriti pe soturile planetelor Marte, respectiv, Venus... Nu! Nu s¢ utilizewzi ostfel de verbe! Covect, singurul verb intrat in vorbires cu- renta si utilizat ca atare este: 4a aseleniza", care inseamnd a cobori pe suprafata’ Luis. El deriva de la substantivul propria Selene — numele grecese al Luni. Tn rest, crice coborire pe suprafajs unui astra — daci aceasta existi — este desemnata prin verbul at ateriza%, urmat de precizares astrulni des: pre care este vorba — planet, asteroid, satelit planetar ete. Inchid aici paranteza, Agadar, am dat drumul peoecternlul, Pe cerul puternic ‘luminat, Soarele 2 inceput si se miste citre opus ; iat la cohorirea sa sub orizont, lumina a scazut treptat, capatind acea culoare viorle, earse~ teristicd Inserarit Spre vest, nu departe de orizont, gi-au facut apa- rifia Goud planete : aproape pe orizont, se vedea planeta Mercur; iar ceva mai sus, planeta Venus strdlucea puternic, desi incl nici o stea nu se ve. daa pe cer ‘A mai scdzut putin lumina gi spre sud, in inaltul cerului planetariuiui, gia fieat aparifis cea nai 82 mare dintee planetele familiet cosmice a Soselut uptter, In fine, 0 daté ew intunericul soptii dia Narli, spre orele 18 (in sala de spectacole !, cern sa umplut ca-purderie de stele. ~— lati-ne i seara rilei de 16 ianuarie 1988, la orele 18 — am ineeput eu. Pe ceral de apus, pla- Reta Mereur, aflaté fntr-una dintre rarele sale perl pade de vizibifitate cu cchiul liber sus, in dreptul stolelor constelatiel Va steals ceste puternie planeta Vemus, aflati in postura de LuceafSr de seard, Do assmenea, 9 a trela. planet, situaté aeum Tn ‘dreptul constelstiel Berbectl, se vede foarte bine : este gigantul sisterulni planeter al Soarelui, Jupiter. Mam oprit pontex moment. cu prezentarea situ: atiet cerului instelat ; dar dup aceea, am indicat tinertlor met interlocutori si rmareated miscarile celor dows planete ini apropiate de Soate — Mercat si Venus — atit prin drestul fondilul stelar, cit si_in tnport cu Soarele. Evident, ora vorba aict de urmatires acestor migciri, au in timpul une} sin gure zile, ci de-a lungul ‘mai wnultor luni — ceca ce este atit de usor de realizat in planetariy pe par cursal a citorva minute; si am dat enasanda pro- fectorului si execute acest Iueris pentru infrog, antl 1988, Au trecut vreo trei minute — didusem comanda pentrt o defilare mat Tent, spre a putes fl mal sor observat3. Dar mai repede decit poate ma as- teptam, ouspetii plonctariulei au remarest dow luc evuri “fundamentale, Mai intii, ef ii nbservat aproape imedist ci ambele planeie se miseas, con comitent cu Soarele, prin dreptul fondului stelar, Comparativ, Mercur se migca mai repede decit Ve- nus, dar, “in repetate rindurf, ploneta a sckimbat 53sensul misedrii, revenind parc pe unde trecuse ct putine ile“ inainte. Evident, la fiecare schimbare de sens, planeta parci réminea pe loc in raport cu stelele vorba de ceea ce astronomii numese 0 wstationare” sau, dacd velit mat riguros, @ .statio- hare in ascensie dreapti — aceasta din ura’ filnd tun fel de longitudine masurala pe cer. Cit priveste planeta Venus, sf ea a facut acelasi Jucra, dar cu mult mai rar. Daca Mercur a ficut acest Iucru de 6 ori in curse anului 1988 ca de exemplu, la 1 si 28 februarie, Venus a avut astfel de stationdri numai de dowi ori — ia 24 mal sf 2 jalle, (Vi reamintese faptul c& pe cer! planetary fut datele unor fenomere pot fi user indicate, prin existents reperelor necesare.) Astfel, miscirile pe ocr, prin dreptul stelelor, ale celor doud planet, au fost cele reprezentate In figina 12. Punctole mareate cu Titera A sint cele de stationare in ascensie dreupti, St, ca $8 fin co plel, aici s& vii spun tot coea ce am spus st vi fatorfior mei de atunci: vind una sau alta dintre slanete se mises prin dreptul stelelor de Ix dreap- ta spre stings — adie’, dinspre apus spre risérit miscaren e este directé. Tar dupa o prim’ sti- fionare, miseinguse de la rasirit spre apus (de la inga spre @reapta), miscarea se numveste reti pred’. Usmeaza 0 noua stationare, dupa care mis- caren redevine directé Pini aici, cbservarea miscarilor na era prea difi- ; cea de a doua poste ar fi creat unele greu- tall. Dar am facut eu ce am facut si am oprit Soa- rele, continuind miscarea de-2 lungal anilor Gntre timp treesem In..1989 sf apo! tn 1990 1, jar_acesta riminea cam ie aeceast directie pe cerul plancta- siviul. oa Fig. 12. Migcdile lul Metcur si Venus prin dreptut stelelor Dupit aceea, am dui stelele de pe cer slam Wssat aumal cele dou planete ; st acum nu lea fost deloe grew vigitutoriter mei sa observe ei, rumal in raport cu Soarele, cele dovs_planete se) misesu, aya cum ge vode in figura 18, Cineva a st spus la UA moment dat: wei se vede foarte bine ed si Mercur si Venus de rvlese Ia jurul Searelvi, “Aga si ete i cele dow phinete se miges, sidoma Pihuintulul, ia pimul Sowrelul, Mercur da ccol astee- hut ilel in 8B/do zile — mat pufin ea cea 50 de miaate — pistrind fat) de acasta @ distant mijlo- cie de apreape 52 de mflinsne de kometri, Venus, Hind mai departe de Soare dectt Mereur, ta 168, miifoane km, Ti coniptetonz orbits cireumsolar inte-un timp’ mai fang. gi antime in 224 de zile si proape 17 ore. Toemai vrolam si completez cele souse prin pre- civarea cd nu numat cele doud planete, ca de alt- Fig, 13. MigcBsite planetolor fn te plonetoriulei eu Sonrela, pe eerutfel si Pamtatul, executd clte o migeare de revolute ta jurul Soarclul, in afard de cea de rotatic axiala, nd unul dintre’ pionieri m-a intrebat unde poate gist date decpre migedrile celorlalte planete. Iam réspuns imediat & ele figureazi atft tn expozitia Roastra, in salx consaerata planetelor, oft si in Anu arul Astronomical Centrukii de Astronomie si Stinte Spatiale din Bucuresti. Ei atau dect bine ei toate planetele se rotesc in jurul Soarelué si fa jucal axelor lor proprii, (Ca si nu ctiutati prea mult $1, ponte, si mu gasiti aceste dete, vile don cu ici, direct, in “Anexa de la finele acestui volum.) Ti, aicl am facut o pauz’, ca inaintea unvi salt peste vn obstacol. Trebuia si explic clar de ce pla- netcle aut migeiri directs si retrograde separate prin stationiiri; in fond, ele se miged tn jurul Soaredut merea in acelasi sens, absolut {rd opriri Cu profectorul mu pateam face prea multe, De cera, am recurs la deus diapozitive profectate, prin care am clutat sd arit cum se realizeazi migcaren observati pe cer, pornind de 1s migcarea reali, Taté ce imagini am prezentat — figurile 14 si apoi 15, Explicatia nt a mai fost prea dificila. Inte-adevair, s& considerém mai intli — ia figura 14 — c& pe traiectoria 1 se mise’ o planet interioard, adi una mai apropieti de Soare decit Pamintul — Mercur sau Venus: ise pe traiectoria 2 se mise propria neastra planeta, Vedeti paritiile succesive ale celor dowd planete nol, de aici, observim pe cer cea ce este repre: gentat pe scetorul 1’, Decl, chisr daci se mised tn acelasi sens si Hird opriri, din cauza vitezetor dife- 86 Fig. 14, Explicareo migcdtilor plonstolor interiocre planeta observati (aici Mercur sau Venus) pare ci descrie vn fel de bucle, nuraite bucle para- lactice : migcare directd, stationare, migcare retro. gradi, staflonare, migcare direct, Concomitent, se intelege si faptul cA, filnd mai aproape de Soare decit noi, 9 planeta interior’ se va vedea numai in preajma astrulut zllei, Uneori, planeta in cauré risare {naintea Soarelui si apune Insiate de apucul acestuia: planeta se vede pe cerul diminetii, Alte- ar