ROMANIA aprag. MINISTERUL APACERILOR INTERNE Prepeintl comisie e dbodatg INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIET ROMANE ieee ee {ENTI DE POLITIE VASILE LASCAR™ CAMPINA ca ee oO: og ‘COMISIA DE CONCURS ‘SESIUNEA MAICTIE MAL2022 TEST DE VERIFICARE A CUNOSTINTELOR Limba romAni, limba francezA, legislatie specified M.A.L, precum $i institufiilor politice ale statului, educatie civics si cetitenesed, exercitii de evaluare a capaciti de analiza si sintezi, precum si exercitii privind deprinderea rationamentului logic VARIANTA 2 Pentra fiecare fntrebare a testului de cunostinfe sunt prevazute patru variante de rispuns notate cu litere de la a” lad”; dintre aceste patra variante una si numai una singuri reprezinta raspunsul corect Mareati cu semnul ,.X” (din colt in colt) pe Foaia de réypuns in dreptul numarului intrebari si a literei corespunzitoare pe care o considerati raspuns corect. Spatiile nemarcate cu ,X” de la fiecare {ntrebare se bareaz cu o linie orizontala — Exemplut Dacii la corectate se constati alte modalititi de completare a rispunsului, acesta nu este luat tn considerare (este anulat). De asemenea, pe Foaia de rdspuns nu sunt admise stersituri, modificiri, addugiri sau orice alte insemnfri care pot produce confuzie in apreciere. La verificarea corectitudinii rispunsurilor, existenta situatiilor care induc interpretéri asupra variantei de rispuns prezentate, atrage anularea rispunsului respectiv, indiferent dac& - printre insemnele faicute — este marcat si rispunsul corect. Limba romini 5. Enunful eare nu confine un pleonasm este: 1. Sunt sinonime toate cuvintele din seria: a. Problemele dificile nu au o solutie imediats. a. curbat, rit, to¥init bb, Termenele presante sunt stringent. . sucit, doborit, incovoiat ©. Au fost acuzati de divizarca societitit €.contorsionat, invartt, ncolécit scindate, 4. prabusit,infigurat,torsionat 4. Eiau colaborat intotdeauna impreund. 2. Fac parte din cimpul semantic al adjectivuti 6. Toate cuvintele sunt derivate cu prefix in seria: ‘oneros toate cuvintele din serie: a not, proscrs, neatent a. apisator, necinstit, eficace b. prescrs, innorat, predispus b. covarsitor, ici, incorect ©. antevorbitor, deszapezit, anterior c. neprielnie, imoral, ilegal 4. inadecvat, indecent, intelectual 4. coplesitor, nefavorbil, inadecvat 7. Inenuntul: Singura problema e ca, intr-o situayie 3. Antonimul cuvantului defaimare est: ‘mereu surprinzdtoare i fascinanté, 0 nowd a. conectare erspectivi poate fi un soc. se regisesc: b. separare a ouvinte derivate ©. defavorizare b. 3 cuvinte derivate 4. clogiere ©. 4cuvinte derivate 4. Sensul neologismului prezumety este: 4, Scuvinte derivate a. probabil 8. Expresia a bate pasul pe loc are sensul: b. predispus a. a batitori ©. precis b, apisui 4. proscris © adefila @. astagna Pag10. u. 12, 13. 14, 16, 17 18, Sunt corect despartte in silabe toate cuvintele din a. sculptor, jert-i, suepht , sculp-tor,arle-e, cup-ra . tiesit,ca-blu, line-si 4. cu-pmy, ticsit, arctic Contin diftong toate cuvintele din seria: a. create, poarta, leoaict b. rea, poate, viaté €. idee, oat, soart 4. agreat, vie, popoare Cuvantal ele contine: a. 3 ltere, 3 sunete b. 3 ltere, 4 sunete ©. 3 itere, 2 sunete 4. 3iitere, 5 sunete Forma verbala potrivita pentru a completa enunful: Dacéi tofi oamenii ar fi buni, lumea ... (a putea, modul —conditional-optativ, timpul__prezent, persoana a Il-a, numirul singular) cfpata un now sens. este: a vaputea b. si poatt ©. am putea 4. arputea Nu au form de ferinin toate substantivele din seria: a. marinar, tenor, soldat pop, sof, ginere ©. domnitor, bucitar, copil a cocos, tigry, frizer Cuvéntul subliniat din enuntul Casa lui se afta pe rmalul réulu. este: a. pronume posesiy, cazul genitiv b._adjectiv pronominal posesiv, cazul nominativ ©. pronume personal, cazul genitiv 4. _adjectiv pronominal posesiv, cazul genitiv fn imbinatile de cuvinte at span rasul, at hua inima in ding, a-si da sufletul, forma pronominal este: a. pronume reflexiv, cazul acuzativ b, pronume personal, cazul dativ ©. pronume reflexiv, cazul dativ 4. pronume posesiy, cazal genitiv Toate adjectivele care mu permit grade de comparafie sunt in seria: extrem, pola, friguros, anterior '. optim, superior, ciobiinese, nemaipomenit ©. sitese, superb, hipersensibil, creativ di desivargit, colosal, uriag, mare fn emunful f cunosc pe al treilea invita nnumeralul indeplineste functia sintactica de: a. atribut substantival prepozitional b. complement indirect complement direct d._atribut adjectival fn enuntul: Este limpede ea ai dreptate. adverbul indeplineste functia sintactid de: a. mume predicativ 19, 20. 21 2 B. 24, 25. 26. 20. 92/7 b. complement circumstantial de mod ©. complement direct 4. atribut adverbial Exist numai conjuneti fn seria a. ci, gi, sau, dac b. fie, dar, c, c. ins, deci, lings, si 4. ori, in, de, gadar Enunful in care verbul a fi are valoare de verb auxiliar este: a. Locul elevului este Ia scoala. . Eneste colega vecimutui meu? ¢. Vecinii mei ar fi plecat la mare daca mu aveau 6 problemi, 4. Nuconteazi ct este cartea, eu tot o voi cumpiral Enunful in care verbul se afla la diateza pasiva este: a Eleva nu este atentl deloc. ». in timpul amului, programa este parcursé integral ©. Este probabil a eusi la acest examen. 4d. Nu-mi este sete acum, Substantivele din enunful: Locuinja fui este situats Tanga scoala fului meu. se afl, in ordine, 1a uurmitoarele cazur: a. nominativ, dativ, acuzativ . nominativ, acuzativ, dativ c. nominativ, genitiv, acuzativ 4d nominativ, acuzativ, genitiv Functia sintacticd a structurii subliniate din enunful: Mor de plictiseala, este a. complement circumstantial de mod . complement indirect complement circumstantial de cauzit complement direct {in enunful: $i-atrimis colegti pentru a-l convinge., functiasintactic a structuri subliniate este: a. complement circumstantial de scop 'b. complement circumstantial de cauzt ¢. complement indirect complement circumstantial de loc In fraza: Sunt foarte multi oameni atasasi de casa, de gospodarie, pe care ii invidiex i fi admir deopotriva, dar eu mu sunt aga. exist: a, 3 predicate verbale, 1 predicat nominal b. 2 predicate verbale, 2 predicate nominale ©. 3 predicate nominale, | predicat verbal 4. 4 predicate verbale Fraza: Vreau o carte despre corpul uman care si contind imagin’ inedite. confine: a. subiect subinfeles, subiect exprimat b. subiectinclus, subiect exprimat ©. subiect exprimat, subject subinteles 4 subiectinclus, subiect subinfeles Locufiunea substantivald din enunful: Baiatul are ‘multe parert de rdw. indeplineste functiasintactic& de: a. atribut adjectival28. 29, 30. 31 32, 33, 34. 35. 36. bo, atribut substantival prepozitional complement circumstantial de mod complement direct Propozitile subordonate din fraza: Ca n-ai vrut si ‘md asteppi nue vina ta. sunt in ordi a. completiva indirect, completiva direct’, . subiectivd, completiva indirect circumstantial de cauzi, completiva direota 4. subiectiva, completiva direct Pronumele telativ care introduce in fraza: Se stie ‘care va veni. 0 propozitie subordonati: a. subiectiva prodicativi ©. completiva directa 4. atributiva Propozitia subordonati din fraza: Omul pare of munceste cu plicere, este a. subiectiva b. predicativa ©. completiva directa circumstantial de mod Elemental regent pentru subordonata din fraza: Sea géndit de multe ori, in aceasth iarnd friguroasa si grea, sé plece la munte. este: ‘a. Inaceasti b. iama ©. s-agéndit de multe oFi jn fraza: Mat totdeauna, cand ne jucam cu el, ficea un téréboi sa capete si el macar o dati drepturi depline de lider ca sé le arate celorlalsi ce inseamnd sefia. exist: a, 5 propozitiisubordonate b. 4 propozitii subordonate ©. 3 propozitii subordonate 4. 6 propozitii subordonate Propozitia subordonata din fraza: Se tneristase ct ru luase premi. este: a. completivat indirects b. subiectiva €. completiva indirectt 4. circumstantialé de cauzi Prin expansiunea cuvénfului subliniat din propozitia: La pomul ldudat, nu te duci cu sacul. se obtine o propozitie subordonati a. atributiva , predicativa ©. subiectivi 4. completiva directa in fraza: Ne vedem la ce ord decizi tu. existi 0 ssubordonat a. completiva indirect b. completiv direct ©. circumstantial de timp 4. circumstantiala de cauzi Adverbul relativ cum introduce 0 propozitie subordonati atributiva in fraza: a. Se gindea cum sé rezolve problema. . Nustia cum sé rezolve problema. 31. 38, 39. 40. ©. Nu stia modul cum si rezolve problema 4. Nuse stie cum va rezolva problema, Prin contragerea propozitiei subordonate din fraza ‘Ma intore de unde am pescuit. se obfine: complement circumstantial de mod complement circumstantial de loc ©. complement indirect 4. complement circumstantial de cauza in fraza: Du-te dei vezi de treabd. propozitia subordonati este: a, circumstantial de scop b. completiva directs ¢, ciroumstantialé de cauzi 4. circumstangiala de loc Sunt sctise corect toate cuvintele din enunful a. Miarplace sa vorbesc ceva cu parinfi vost b. Miar place si vorbese ceva cu parinti vostri. ¢. Mi-ar plicea st vorbesc ceva cu paint vost, 4. Mi-arplicea s& vorbese ceva cu parintii vosti Este corect enuntul: a, Nu maio gtiu pe noua profesoara. b. Te mandresti cu nepoti ti. c. In clasa noastré eram uniti ca gi prieteii dO stiu decat pe colega din banca a treia Limba francez al 42, 43. 44, 45, ag3/7 . Ces appartements ressemblent & Iva acheter moins .. hile a du b @ ©. dela 4 del’ J'ai conna un a. Tareq b. Ture ©. Turgue 4. Tureque Pierre aime aller aux... de film. a. festivaux b. festivales c._ festivals 4. festvalles Le jus de fruits est. en France qu’en Allemagne. a. bon b. mauvais ©. meilleur 4. plus bon La femme ... tu me parles est ma soeut. a que b. qui ©. quelle a dont célébre, que tu as vus hier. a. eelle b. ces ©. eelles d. ceux48 49, 50. 3 52, 33. 34. 55, Les parents de Sophie sont... a. rentrés b. rentrées ©. rentres a rentré Le professeur parle fort pour que les éléves comprendre la consigne. a. puissent b. peuvent ©. pouvaient 4. pourraient Sij‘avais de argent, j a.” allais b. ital ©. allai 4. irais Travaillez.. si vous voulez gagner le concours! a. davantage b. davantages c. davantage . davantages Marcel m’a annoncé qu'il... demain. a. viendrait b. viendras ©. viendrais 4. vienne Crest le plus émouvant spectacle .. a qui b. que ©. dont ad ot Je sus fiché, done je ne viendrai a. plus b. pasun ©. pas jamais personne Quel est le synonyme du mot en italique? Tl est devenu inguiet apres avoir perdu son emploi. a. angoissé ', maladroit ©. heureux @ ravi Quel est lantonyme du mot en italique? Mon free est un jeune homme maigre. a gras b. gros © grand 4. géant de Suisse, aux Etats ~ Unis, iPaie jamais Legislatie specifick M.A.L, precum gi institutiilor politice ale statului 56. In realizarea atributiilor ce fi revin, potrivit Legii 61. ‘nr, 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Roméne, unul din drepturile si obligatiile principale ale politistal investit cu. exercifiul autorititi publice este urmitoral: a. sh efectueze controale gi raziiindiferent daca exisli sau nu indicii probabile cu privire la Pagal? sivargirea de inffactiuni ori prezentarea de bbumuri ‘bs conduca persoane la sediul primrici ©. s& legitimeze si st stabileascd identitatea persoanelor, in conditile prezente legi 4. 34 efectueze controlul vizual al persoanei legitimate i, daca i se pare suspecti, si procedeze [a conducerea acesteia la sediul une! institut publice . Conform Legii nr. 218/2002 privind organizarea gi funojionarea Politiei Romane, in cazurile de legitima apirare politistul poate folosi armele de foe: a, doarcu somatic, b. fri somatie © cu somatic si executarea de foc de avertisment cu somatie si executare foc in plan vertical Pottivit Legti nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politic’ Romine, in exercitarea atribufilor de serviciu, polifistul are obligatia si poarte asupra sa a. insigna de politist sau legitimatia de serviciu si mijloacele de constringere si de protectie din dotare b. ondimil de serviciu si mijloacele de constringere si de protectie din dotare © tablet conectatati Ia_internet ‘vizualizarea bazelor de date in timp util 4. tegitimatia, actele de identitate si actele autospecialei pe care o foloseste in exercitarca atribufilor de serviciu pentru . Potrvit Legii nr. 218/ 2002 privind organizarca si functionarea Politiei Romine, —Inspectoratul General al Poltiei Romane este condus de: a. inspector general cu rang de secretar de stat ‘ministral afacerilor interne e, inspector sef numit de ministrul afacerilor interme 4. director general In conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2002 privind Statutul Polifistului, eu modificarile si completirile ulterioare, politistul poate fi recompensat prin: a. concediu de odihna pe o perioadi de 3-5 zile . titluri de stat, pentru acte de eroism, curaj, devotament ©. felicitiri scrise sau verbal aduse la ‘cunostint, individual sau in fafa personelului, pentru indeplinirea deosebitt a atributilor de servicu si misiuni 4. oferirea de certificate de apreciere in conformitate cu prevederile Legit nr. $50/2004 privind organizarea si functionarea Jandamnerici Romine, cu modificdrile si completirile ‘ulterioare, Jandarmeria Roméni este organizaté pe principi: a. economice b. militare©. administrative sociale 62. in conformitate cu prevederile Legit nr. $$0/2004 privind organizarea gi functionarea Jandarmeriei Romine, cu modificarile i completarile ulterioare, insttutile militare de invitémént sunt structuri destinate: a. formarii inifiale a personalului militar si contractual al Ministerului Afacerilor Interne b. executirii misiunilor operative incredinjate Jandarmeriei Romine © formarii continue, pregitirii si specializarit personalului Jandarmeriei Romine 44. planificarit si coordonarii misiunilor operative incredinfate Jandarmeriei Roméne 63. In conformitate cu prevederile Legii nr. 550/2004 privind organizarea si functionarea Jandermeriei Romine, cu. modificdrile si completirile ulterioare, pe durata stirii de rézboi, Jandarmeria Roméni se subordoneazi operational autorititii rilitare najionate fa nivel: a. tehnic b.operativ © analitic @. strategic 64, In conformitate cu prevederile Legii nr. $50/2004 privind organizarea $i functionarea Jandarmeriei Romine, cu modificdrile si completirile ulterioare, Jandarmeria Romina, prin structurile sale specializate: a executi misiuni de restabilire a ordinii publice ind aceasta a fost tulburati prin otice fel de actiuni sau fapte care contravin legilor in vigoare ’. exeouti misiuni de mentinere a ordingi publice find aceasta a fost tulburata prin orice fel de actiuni sau fapte care contravin legilor in vigoare ¢. executi misiuni de asigurare a ordinit publice nd aceasta a fost grav tulburata prin orice fel de actiuni sau fapte care contravin legilor in vigoare 4. executi. misiuni de indrumare si dirijare a circulaticirutiere si pietonale 65. in conformitate cu prevederile Legii nr. 550/200 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane, cu modificdrile si completirile ulterioare, formarea subofiferilor se realizeaz in: a. Academia de Politie "Alexandru Ioan Cuza”, specialitatea "Jandarmi” b. Centrul de pregitire si Jandarmeriei Romane «¢. Inspectoratul de Jandarmi Judetean 4. Scoala Militaré de Subofiteri de Janda 666. Conform O.U.G. nr. 104/2001 privind organizarea si functionarea Polifiei de Frontier’ Romane, din structura organizatorici a Politici de Frontiers Romine nu fac parte: a. sccli de polite de frontiers perfectionare al b. Garda de Coast ©. grupuri de nave ale politiei de frontiers 4. serviciiteritoriale ale politiei de frontier 67. Din structura organizatoriea a Politici de Frontier’ ‘Romane fac parte: a. inspectorate judefene ale politici de frontierd ', sect locale ale politi de frontiers c, centre, birouri si puncte de contact, 4. sectitertoriale ale polite’ de frontiera 68. Regulamentul de organizare i functionare a unititilor teritoriale ale Politiei de Frontieri Romine se aprobat de catre: a. ministrul afacerilor interme b._ inspectorul general al politi’ de frontier ©. inspectorulteritorial al polite’ de frontierd 4 prefectul judefului pe raza clruia se afl unitateatetitorialé a politi de frontier 669. Conform 0.U.G. nr. 104/201 privind organizarea si functionarea Polifici de Frontier’ Romane, structurile de executie ale Giraii de Coast si inspectoratelor teritoriale ale polite! de frontier sunt a. servicii judefene ale politici de frontiera ’._ servicii tertoriale ale poliiei de frontier care au competenfa teritorialé general ¢. sectoare $i grupuri de nave care au competent teritorialé fimitata 4, ceroporturi destinate traficului international 70. Conform 0.U.G. nr. 104/2001 privind organizarea si fumcfionaree Politici de Frontieré Romane nu este atributie a Politici de Frontier’ Romane: a. asiguri. protectia transporturilor speciale ce tranziteazA teritoril national al Roméni . constati contraventile i aplici sanctiunile contraventionale potivit legit ¢. asiguri menfinerea ordini si linigtit publice in punctele de trecere a frontierei de stat, iar la soliitarea altor autoritii ale statului participa Ia astfel de actiuni in localititile din zona de frontier 4 desfigoara activitati pentru constatarea faptelor penale si, prin organele de cercetare penala ale polifei judiciare din cadrul Politiei de Frontier Romine, efectucazi cercetari in Jegitura cu acestea, conform legit 71. In conformitate cu prevederile Ordonantei de urgent a Guvermlui nr. 30/2007 _privind corganizarea si functionarea Ministerului A facerilor Inteme, cu modificdrile si completirile ulterioare structura organizatoricd $i efectivele Ministeralui ASacerilor Interne se aprobi prin: a. ordonanga de urgent a Guvermului b, decret al Presedintelui Roméniei ¢. ordin al ministrului afacerilor interne 4. hotirére « Guvermului 72. Potrivit Constitutiei Roméniei, in unitatile adminsitraiv-teritoriale in care cetatenii apartindnd unei minoritati nationale au o pondere ags/7RB. 1. 4. semnificativa, se asigur& folosirea _limbii rminorittitnafionale respective: a in mod facultativ, numai in limba minoritaii respective in sors sin oral ©. doar in inserisurile oficiale ale statelor tere de cate Prim-Ministru, ou ovazia activititilor desfigurate de cétre demnitarii statelor a ciror minoritate este prezenta pe teritoriul administrativ al localitait Conform —Constitutiei-Roméniei, numirul deputatilor si al senatorilor se stables prin: a. legea electorali, in raport cu populatia fait b. legea electoral, in raport cu procentul de vyoturi obfinute Ia alegerile parlamentare ©. decret prezidential, in raport cu numérul participantilor la vot 4. decret prezidential, in raport eu procentul de vvoturi obfinute la’ alegerile parlamentare de cate partidele politice care au obtinut pragul minim electoral Conform O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Inteme, Constituie atributie a Ministerului Afacerilor Inteme, in domeniul ordinii, siguranfei publice gi securititii nationale: a. indruma si controleazi activitatea procurorilor sia parchetelor de pe lang instanjele de Jjudecats cu privire la exercitarea atributilor prevazute de lege b. implementeazi_politcite domeniul afacerilor externe conduce activitatea Agentici Nationale de Integritate 4d. asiguri respectarea regimului frontirei de stat Rominiei in a Romaniei si realizeazi coordonarea interministerialé in acest domeniu Potrivit Constitutiei--Romfniei, _ mandatul Presedintelui Roméniei este de: a. 3 ani b. 4 ani ce Sani d. Gani Edueatie civied si cetifenesed, exercitii de evaluare 16 7 ii de analizi si sintezi, precum si Infelesul termenului legitim este: a. care incalca condifiile prevazute de lege . persoand care incaled legea ©. intemeiat pe lege 4. care contravine principilor de drept Identificati varianta care exprimi corect functiile partidelor politice a. Amplificarea procesului de constientizare privind interesele fundamentale ale unor gupuri largi de cetifeni, organizarea cetitenilor pe temeiul unor principii care si 78. 79. 80. aL g6/7 asigure desfigurarea actiunilor, formarea si pregitirea cadrelor necesare aparatului de stat, asigorarea guvematii b. Asigurarea guvemirii, accesul netimitat la procesul de Iuare a deciziilor in cadrul partidelor poitice, organizarea cetifenilor pe femeiul unor principii care si asigure desfigurarea acfiunilor, formarea si prewitirea cadrelor militare fundamentale ale unor supurilargi de cetifeni, asigurarea guvemérii, stabilitea principitlor _privind accesul la guvernare, organizarea societatii 4. Amplificarea procesului de constientizare privind interesele fundamentale ale nor ‘anumite partide police, —organizarea cetifenilor pe temeiul unor principii care si asigure desfigurarea acjiunilor, formarea si pregitirea cadrelor nevesare aparatului de stat, asigurarea guvemarii Alegefi varianta incorecti privind Campania electoralé: a. campania electoral se desfioart Ia Incheierea unui ciclu de guvemare, la termenele previzute de constitujie sau cu anticipatie b. campania clectorala este 0 preconditie a preluarii si exerctirii puteri politice ©. campania electorala se stabileste in functie de obiectivul urmarit de mass-media 4. durata campaniei electorale este stabilitt prin lege entificai libertatea Ia care face referire turmiitorul enunf: Orice persoand are dreptul la Ubertatea de intrunire pasnici si la libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a constitu cu alfii sindicate si de a se afilia la sindicate pentru apdrarea intereselor sale. a, libertatea de gandire, de constinfa gi de religie b._libertatea de intrunive side asociere ©. liberatea de a avea un proces echitabil 4. libertatea de exprimare Un avantaj al regimului democratic, comparativ cu cel totaitar, este urmitorul: a permite afirmarea egalititii naturale a ‘amenilor (egalitatea lor in privinta calitjilor fizice gi intelectuale) b. liming posibilitatea incalearii minoritiilor ©. persoanele se manifesta in concordant’. cu interesele gi convingerile lor, in plan social, politic, economic 4, genereazi mecanisme prin care fenomenele de manipulare sunt anulate Principiul domnieé legit impune: a. ca actiunile cetifenilor si ale autorittilor si fie conforme cu nommele juridce in vigoare drepturitorb. acordarea unor privilegii minorititilor primate pe parcursul istoriei ©. acceptarea formelor usoare de discriminare pentru categoriile sociale aflate in situatit de rise 4. manifestarea continua a vointei majoritatii, fir st se tind cont de grupurile minoritare 82. In regiunea A, mass media este finantaté. din fondu guversamentale, In aceauth situafie se poate afirma cé: a. se_asiguri obiectivitatea in transmiterea informatilor catre cetateni . jurmalistii servesc interesului public pentru c& nu manipuleazi cetétenii cetifenii au acces la informafii care redau adeviral evenimentelor desfigurate 4, jurnalistit igi limiteazd functia critic » puterii politice, deoarece depind de fondurile guvemamentale 83, Cetitenia european’: a. este opus cetiteniei nationale , limiteaza posibilitatea de circulatie in statele ‘uniunii curopenc c. confers dept de stablre i statele Univ Europene 4. asigurd accesul Ia servieiile sociale doar in fara de origine 84, Termeml Alba ca Zapada este, din punct de vedere extensional: a. factual — vid, singular, precis, distributiv », factual — vid, singular, pozitiv, compus «. nevid, singular, negativ, colectiv 4. nevid, singular, abstract, distributiv 85. Subcontrara propozitiei Unii sportivi mu sunt elevé este: 8. Unii sportivi sunt elevi bb. Toti sportivii sunt elevi ©. Unii elevi sunt sportivi Nici un sportiv nu este elev 86. Termenii stat si stat democratic sunt in raport de: contradi Sncrucigare/intersectare ordonare identitate NOTA; 87, 88, 89. Identificati care dintre urmatoarele propozitii surprinde conversa propozitiei Mictun om mu este nnemuritor: a. Tofi oamenii sunt muritori b. Unele plante nu sunt fine ¢, Uni oameni nu sunt nemuritori 4. Nicio finta nemuritoare nu este om Cercetétorii au descoperit trei noi forme de bacteri: T, W gi Z. fn urma studiilor realizate, ei au stabilit c& nicio bacterie Tnu este W, dar exist bacterii W care sunt Z. Care propozitie poate fi derivati: cu necesitate din cele dow propozitii referitoare la bacteri emuntate mai sus? a. Existi bacterii T care sunt Z b. Anumite bacterii Z nm sunt T ©. Bacteriile Z sunt W 4. Nicio bacterie Z nu este T Rafionamentul dacd fiecare sportiv este disciplinal, atunci tofi sportivié sunt disciplinati este un exemplu de: a. conversiune >. obversiune ¢._ silogism 4d. inducfie completa Daci termenului agent de polifie i se adauga proprietatee din Campina, atunci: a, intensiunea scade si extensiunea creste b._ intensiunea si extensiunea raman neschimbate . intensiunea creste si extensiunea scade 4d. intensiunea si extensiunea scad 1, Fiecare rispuns corect se noteazi cu 1 punet, iar 10 puncte se acorda din oficiu. 2. Timp de lucra 3 ore. 3. Toti itemii sunt obligatori Peg 1/7GRILA DE CORECTARE - Concursul de admitere- Seoala SESIUNEA: matte ~ mai 2 TTeeataeay Nota obinuta (cu punetul (cite) ‘ite in ofieiuy® CORECTORI: 1 (grad. ume. prenume) /ARIANTA 2 - LIMBA FRANCEZA Nun Prenumele taal Prenumele. Unitatea de selecie Cod. (Semnatura supra SEMNATURA CORECTORI | sr (grad, nume, prenume) z insets] stn lc] o wietae] sty) cl a Tnebare ale w_ | o t% 1 Fl $1 2 2 8 3 2 88 ‘ “ 34 5 36 65 8 6 66 iu 37 aT 5 # 8 2 38 69 BED 40 70 a En m1 2 2 3 73 4 7 45 75 8 16 - a 7 48 78 49 79 0 0 21 st a 2 | 2 82 a El 3 i 5 84 } 25 _ 55 5 38 56 86 E ST a7 28 58. 88 28 59, 89 se o 90 Ann lua la cunostingc8 am obyinut punctajul (Semndturd candidat) *De exemplu: punctaj $9 - nota 6.90 (Semniturd martor} Cod