Allelopathy

The definition of allelopathy was first used by Molish in 1937 to indicate all of the effects that directly
and indirectly result from biochemical substances transferred from one plant to another. any process
involving secondary metabolites produced by plants, microorganisms, viruses and fungi that
influence the growth and development of agricultural and biological systems

Allelochemicals can stimulate or inhibit plant germination and growth, and permit the development
of crops with low phytotoxic residue amounts in water and soil, thus facilitating wastewater
treatment and recycling (Macias et al., 2003; Zeng et al., 2008). They are a suitable substitute for
synthetic herbicides because allelochemicals do not have residual or toxic effects, although the
efficacy and specificity of many allelochemicals are limited (Bhadoria, 2011).

Moreover, straw mulch can improve the soil organic matter content and increase soil fertility.
However, it may also have negative effects by increasing the C: N ratio of the soil. Research has
shown that green wheat (Triticum aestivum L.) straw inhibits the growth of Ipomoea weeds in corn
(Zea mays L.) and soybean fields, thereby reducing the need for herbicide application. Rye (Secale
cereale L.) mulch significantly reduced the germination and growth of several problematic agronomic
grass and broadleaf weeds (Figure 2; Schulz et al., 2013). The transformation reactions of rye
allelochemicals,

Cu toate acestea, multe subproduse industriale alimentare sunt bogate în lignină și polifenoli și
insuficiente din punct de vedere nutritiv, iar utilizarea lor directă riscă să ducă la imobilizarea
nutrienților din sol și a îngrășămintelor aplicate (Chianu et al., 2012).

Pesticidele recalcitrante (e.g., azoxystrobin) pot persista în urma compostării de 125 de zile, cu 22-
70% din cantitatea aplicată experimental (Cardinali et al., 2010)

Biostimulare prin nanoparticule

Biochar

Fertilizator (alelopatie) – microorganisme efective

Compostare (accelerate the breakdown of organic matter into humic substances, enriching the
resulting fertilizer with organic carbon and microbial biomass)

Mulcire - Cea mai mare cantitate de resturi vegetale, cu un raport favorabil dintre C : N rămâne după
culturile leguminoase perene

Un sol cu productivitate înaltă nu este echivalent unui sol fertil. Intensifi carea bazată pe folosirea
soiurilor, îngrășămintelor minerale și pesticidelor a contribuit la sporirea nivelului de producţie, dar a
mascat căderea treptată a fertilităţii solului.

Aplicarea separată a îngrășămintelor minerale în doze mari și în lipsa surselor de carbon pentru biota
solului, contribuie la intensifi carea proceselor de descompunere a substanţei organice a solului, care
este folosită în calitate de sursă energetică pentru biota solului. De aceea, efectul înalt de la
fertilizarea minerală a solului asupra producţiei are drept consecinţă degradarea intensă a fertilităţii

1
acestuia, care, în fi nal, va contribui la reducerea nivelului de producţie, chiar și odată cu folosirea
soiurilor și hibrizilor cu un potenţial de producţie mai înalt

Pe cernoziomul tipic din stepa Bălţiului au fost confi rmate aceste date într-o experienţă de câmp cu
studierea diferitor sisteme de fertilizare în asolament. Bilanţul azotului a fost profund negativ pe
toate sistemele de fertilizare în asolament pentru stratul 0-100 cm, dar mai ales la aplicarea
sistemului mineral de fertilizare. Coefi cientul de utilizare a azotului, pentru perioada 1973-2000, a
scăzut de la 31,4 % până la 14,8 %, însă, odată cu majorarea dozelor de fertilizare minerală,
stabilindu-se în limitele a 20,0-25,7 % la aplicarea sistemului organo-mineral de fertilizare.

Pentru solurile de cernoziom, o problemă care devine tot mai acută o constituie fosforul. Fermierii
care practică no-till reduc dozele de îngrășăminte de fosfor din motivul că acumularea unei cantităţi
mari de materie organică labilă în sol contribuie la majorarea accesibilităţii fosforului din sol.
Păstrarea echilibrului dintre diferite organisme din sol la aplicarea no-till, permite de a păstra toată
reţeaua de hife de ciuperci, care, în asociere cu rădăcinile plantelor, formează micoriza vezicular-
arbusculară. Datorită acestei simbioze, plantele intensifi că procesele de fotosinteză, folosind mai
efectiv apa din straturile mai adânci ale solului.

Totodată, plantele sunt mai tolerante la patogenii din sol, care provoacă diferite boli. Desigur, efectul
sinergetic al micorizei este mai puternic atunci când în sol activează și alte organisme, așa cum sunt,
bunăoară, râmele de ploaie. Ele sporesc infi ltrarea apei în sol, ameliorează aeraţia solului și
stimulează activitatea microbiană în sol.

Prin observaţii de teren, fermierii au stabilit că leguminoasele și oleaginoasele (fl oarea-soarelui,

rapiţa) contribuie mai mult la dezvoltarea râmelor de ploaie comparativ cu culturile cerealiere. Atât
îngrășămintele minerale, cât și pesticidele, împreună cu disturbanţa mecanică a solului, duc la
perturbarea acestui bilanţ de organisme existente în sol

disturbanţă minimă a solului – resturile vegetale rămase trebuie să asigure micșorarea eroziunii,
scurgerilor și evaporării;

tăierea paielor se consumă mai multă energie decât la aruncarea paielor. De acest fapt se va ține
cont, având în vedere că în multe regiuni tăietoarele de paie nu sunt necesare: fragmentele mici de
reziduuri pot fi duse de vânt, iar în condiţii de climă aridă acestea se descompun repede.

O astfel de metodă de gestionare a paielor (tăierea și distribuirea, sau distribuirea tulpinilor întregi)
trebuie să corespundă semănătorii utilizate, deoarece pot apărea probleme: semănătorile cu brăzdar
cu daltă mai bine lucrează când paiele sunt tăiate, iar semănătorile cu brăzdare cu discuri – atunci
când paiele sunt întregi.

O inovaţie care este utilizată cu succes în agricultura conservativă este secerătoarea stripper header.
Secerătoarea specială (stripper header) care se rotește în partea opusă când combina înaintează,
culegând doar boabele sau știuleţii, lasă tulpinile neatinse în poziţie verticală.

De obicei, după așa o recoltare, când paiele rămân în poziţie verticală, foarte ușor sunt utilizate
semănătorile cu brăzdare de tip disc.

SCF

It should be stressed that supercritical fluid has no surface tension, thus it is suitable for soil
remediation as the extracting fluid will easily penetrate into micro/nano pores of the soil solid matrix
and pull-out contaminants that rested inside.

2
By changing pressure and temperature, the solubility and extract selectivity of supercritical fluid can
be optimized. Moreover, diffusivity of the supercritical fluid is alike that of gas phase, which is several
magnitudes higher than normal liquid solvents (Chen et al., 2022)

only solvent-free extracts but also compound fractionation can be achieved. Carbon dioxide, a non-
toxic, inflammable, inexpensive and easily separable solvent has been more frequently used as a
solvent in this extraction

the critical temperature (31.1 °C) and pressure (72 bar) of CO2 are relatively low [52], which protects
compounds that are sensitive to heat (the risk of thermal degradation is low) and aggressive
chemicals (Michalak, Chojnacka and Saeid, 2017) – good for thermally labile and easily oxidiized
compounds (fatty acids)

Carbon dioxide cannot solve polar compounds, for example phenols, proteins, polysaccharides and
minerals because of their insolubility in this fluid. The addition of organic solvents (co-solvents) to
supercritical CO2 at low concentrations (1%–10%), e.g., methanol, ethanol, acetone, acetonitrile,
diethyl ether, dichloromethane or the addition of water increases efficacy of polar compound
extraction

Se vor alterna plantele care lasă în sol cantități mai mari de resturi organice (ierburi perene, cereale,
leguminoasele anuale, etc.) cu cele care lasă în sol cantități mici de resturi organice (culturi tehnice).

1. Mulci organici:

 Literatura horticolă evidențiază beneficiile utilizării mulciului organic pentru a

împiedica creșterea buruienilor. Straturile de paie, resturi vegetale sau compost
acționează ca o barieră naturală, reducând lumina care ajunge la semințele
buruienilor și împiedicându-le să germineze.

2. Utilizarea acoperirilor cu plante de acoperire:

 Tehnica cunoscută și sub numele de "plantele de acoperire" este adesea menționată

în literatura horticolă ca o strategie eficientă. Plantele de acoperire, cum ar fi trifoiul
sau mazărea de iarnă, sunt cultivate pentru a acoperi solul și a inhiba creșterea
buruienilor, adăugând în același timp nutrienți esențiali în sol.

3. Rotirea culturilor și asocierile benefice:

 Literatura horticolă subliniază importanța rotirii culturilor și asocierilor benefice

pentru a preveni dezvoltarea buruienilor specifice. O practică bine documentată este
alternarea culturilor cu plante care au sisteme de rădăcini diferite, reducând astfel
presiunea asupra solului.

4. Utilizarea tehnologiei mulcitoare:

 Tehnologia mulcitoarelor, menționată în publicațiile horticole, constă în aplicarea

unor straturi subțiri de materiale organice sau plastice pentru a reduce evaporația
apei, a controla temperatura solului și a împiedica creșterea buruienilor.

5. Controlul manual și mecanic:

 Literatura horticolă subliniază importanța intervențiilor manuale și mecanice pentru

înlăturarea buruienilor. Această abordare necesită muncă fizică, dar poate fi eficientă
în gestionarea specifică a zonelor cu probleme.

3
6. Herbicide naturale:

 Publicațiile horticole explorează diverse opțiuni de herbicide naturale, cum ar fi

soluțiile pe bază de acid acetic, uleiuri esențiale sau extracte din plante, care pot fi
utilizate cu grijă pentru a controla buruienile.

7. Planificarea și monitorizarea atentă:

 Literatura horticolă recomandă un plan detaliat și monitorizarea regulată a terenului

pentru a identifica rapid eventualele infestări cu buruieni și a lua măsuri preventive
în stadii incipiente.