PENTRU PATRIA NOASTRA, REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA ! ecuritatea 8 Exemplar nr. § 25 1977 Cuprins ANALIZE, SINTE: Cu privire la unele masuri tranzitorii referitoare la OPINIT sanctionarea si reeducarea prin muncé a unor per- soane care au sAvirsit fapte previzute de legea pe- nala (Decretul nr. 218 din 13 iulie 1977) — colonel Tlie AVADANI, locot-col. Constantin TEODOSIU, maior Isevie RUS a cu masele de oameni ai mun — feneral-maior Constantin SPRINCENATU 10 Considerafii_cu referire la activitatea de prevenire — colonel Craiu RIZEA 4 Punete de vedere Valoare# reali a oricdrei informatii de interes ope- rativ tebuie apreciata. numai in raport cu veri falea datelor incorporate in ea — colonel Constantin HULUBAS ‘ a Propaganda prin mijlozcele de informare de masi trebuie (si poate) sA fic mai eficienté — capitan Tudor NEGOITA i INFORMATIL Sa ridieam munca de securitate in mediul rural la INTERNE cotele exigentelor actuale — convorbiri consemnate, la LJ. Tulcea, I. J, Buzau si IJ. Arges ale ste- rului de Interne, de colonel Ton VLAICU, capitan Vasile MIHAILA es 28 Prevenirea infractiunilor, sarcina prioritara a orga- nelor de securitate — locotenent-colonel Tiberi BATAGA ’ 36 Revidentul — element activ al muncii informative — colonel Ioan CLEJU 39 Intensificarea supravegherii informative in +indul clementelor ostile din mediul sectant — sarcina de continua actualitate — colonel Constantin RANGU »Profesorul* se demased — maior [lie TAMAS, loco- tenent Corneliu COSTIN. . . *. . :CONTRASPIONAS Pe teme de cercetare penalit agate ale activititii de cooperare dintre organele contrainformafii in economice, si formatiunile de pompient in Medea wok LJ. GALATI: ,.Numal actionind intrunit, in depling unitate de conceptie si cunoustere a situafici spec tive, puter ak pevvantin ergs mati, opera- general-maior Gheorghe ZAGONEANU . E IJ. TULCEA : Cooperarea poate fi definité ca un ansamblu de misuri vizind coordonarea tuturor ace funilor in vederea realizarii prevenirii si neutrali. airii oriciror acte dusmanoase in misur si afectere intr-un fel sau altul economia nafionala si stares de spirit a populatiei“—colonel Mihai LAZAR LJ. ARGES: A intrat in Practica muncii ca act nile in cadrat'obiectivelor economice si se realinene coordonat, utilizindu-se intregul potential al nelor de securitate, militie pompieri* — locotenent- colonel Nicolae DRAGOT . . Sura" — locotenent-colonel Ioan ARDELEAN pEvazionistii* — tocotenent-col LESCU, maior Mircea GADARAUTEANG TAU- Drumul spre adevir — TEODOSIU. locotenent-colonel Constantin Rezolvarea spetei publicaté in numarul treeut 50 61 63 80 Cu privire la unele masuri tranzitorii referitoare la sanctionarea si reeducarea prin munca a unor persoane care au sdvirsit fapte prevazute de legea penala (Decretul nr. 218 din 13 iulie 1977) In Programul partidului, adoptat de Congresul al XI-lea, a fost cu- prinsd teza potrivit careia, pe mé- sura dezvoltarii societatii socialiste, trebuie sA se tind’ cdtre diminuarea laturilor represive ale statului, in Perspectiva trecerii unor func acestuia pe seama maselor populare si a intaririi rolului organizator al partidului in viata economica si so- cial, In acest cadru se inscriu ma- surile stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.CR,, din it fiativa si pe baza unei conceptii Personale a secretarului general al partidului, tovardsul NICOLAE CEAUSESCU, cu privire Ia creste- rea rolului unitatilor socialiste, al organizatiilor obstesti, al maselor populare in respectarea legii, sanc- fionarea si reeducarea prin munca a persoanelor care comit abateri de la normele de conduita sociali. Aceste masuri, reprezentind 0 elocventa si semnificativa confirmare a demoer: tismului socialist sia profundului umanism revolutionar care caracte- rizeaz& orinduirea noastra socialist: vizeaz3 sehimbarea radical a siste- mului actual de judecare a diferite- lor abateri de la normele de convie- tuire social’, a inedlearii legilor (rii si de executare a pedepselor. Miurile stabilite de conducerea partidului au ¢a obiect reglementa- rea intr-o conceptie nov’ a unor aspecte ale relatiilor sociale, tinind seama de transformirile revolutio- nare care au avut loc in societatea a d si de perspectiva inain- noastre spre comunism. Ele se integreazi armonios in pro- cesul de perfectionare a intregii vieti sociale, de dezvoltare a drep- tului socialist, a constiintei juridice, de crestere a rolului unitatilor so- atiilor obstesti si al maselor populare in infaptuirea legalitatii socialiste. Totodat, aceste masuri, care au un caracter pro- fund novator, constituie o ilustrare grditoare a ceeace trebuie sa fie, in ansamblul sau, dreptul nou, revolu- ionar, specific societ&tii noastre so- cialiste, iar prin continutul lor, aces- tea reprezinta 0 adevarata si pro- funda revolutie in domeniul rela- tiilor juridice si al reglementarii lor in eadrul dreptului socialist, deschi- zind noi perspective pe linia dez- voltarii constiintei juridice si ceta- tenesti a maselor, a cresterii compe- tentei si responsabi ii colective- lor de oameni ai muneii in infaptu- irea justitiei. Este de subliniat c& din aceste noi si importante masuri se degaja, pe de o parte, pretuirea pe care partidul nostru o acorda omului, iar pe de alta parte increderea societatii noastre in capacitatea de indreptare, chiar si a celor care au comis anumite faptePrin masurile adoptate de condu- cerea partidului se are in vedere ca privarea de libertate si se aplice numai persoanelor vinovate de sivir- sirea unor fapte deosebit de grave, jar minorii si tinerij pind Ia 21 ani si nu mai fie sanctionati cu pedeapsa inchisorii, cu exeepfia celor intre 18 si 21 ani care comit infractiuni cu un grad mai ridicat de_pericol social. Potrivit acestei conceptii, mi- norii si tinerii care savirsesc dife- rite incdleari ale legii sau abateri de la regulile de convie(uire social vor trece in ingrijirea colectivelor de munci din intreprinderi, coope- rative, organizatii obstesti, in pri- mul rind a organizatiilor U.T.C. Pornind de la principiul c& cea mai buna educatie se poate face prin munca, in colectivele de munca, Pentru ca tinerii sa inteleag’ nece- sitatea de a respecta in intregime normele de convietuire sociala, de a Se incadra in activitatea generala de constructie socialist, Antrucit infaptuirea acestor mia- Suri necesita o revedere completa a legislatiei penale, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R, a stabilit comisie care si elaboreze noua le- Sislatie. Pind la elaborarea noii le- sislatii penale, a fost adoptat De- eretul nr. 218 din 13 iulie 1977 cu privire la unele miasuri tranzitorii referitoare la sanctionarea si reedu- carea prin munca a unor persoane care au savirsit fapte prevazute de legea penala. Potrivit prevederilor acestui de- eret, fai de persoanele care au si- 4 virsit fapte prevazute de legea pe. nali se va proceda dupi cum ur. meaza : — in cazul faptelor prevazute de legea penala pentru care pedeapsa aplicaté nu depaseste 5 ani inchi- soare, instanfele judecatoresti, ti- nind seama de gravitatea faptei, de imprejurarile in care a fost comisa si de conduita generala a faptuito- rului vor dispune, de regula, ca exe- cutarea pedepsei si se facia prin munca fara privarea de libertate, in unitatea in care acesta este incadrat sau in alt@ unitate, in fabrici, pe santiere, in unitati agricole sau fo- restiere ori in alte unitafi econo- mice. Sint exceptate de la aceste Prevederi persoanele care au savir- sit infracfiuni grave cum sint: tra- darea de patrie, spionajul, omorul, Jovirile sau vatimarile cauzatoare de moarte, infractiunile contra avu- tului obstese care au avut conse. cinfe deosebit de grave, precum si celelalte infractiuni pentru care le- 8ea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani; — in cazul faptelor prevazute de legea penala savirsite de citre un minor intre 14 si 18 ani, se va dis- Dune ineredin{area acestuia colec Vului in care muneeste sau invata. Stabilindu-se totodati reguli stricte de disciplina si comportare, a eiiror respectare va fi urmiri tivele de money Wmarits de colec- de familie ; tuned sau invititurd si cu participarea colectivelor ‘ re minorul incadrat ori din unitatea de tavatie . a mint in care acesta invata, cu parti- ciparea unui jadecdtor ; — minorii neincadrati in munca sau intr-o forma de inva{amint care Slvirsese fapte prevazute de legea penald vor fi incadrati in munca sau, dupa caz, in scoli, urmind si fie judecati in colectivele unitatilor respective ; eazuriexceptionale,cind minorii intre 14 si 18 ani savirsesc fapte deosebit de grave, instanta de judecata va dispune trimiterea lor in seoli speciale de munca si reedu- care unde vor avea obligatia si munceased, si-si insuseasca 0 mese- rie sa-si termine pregatirea sco- lara. Aceasta masuri se va dispune pe o durata de la 2 Ia 5 ani, ti du-se seama de gravitatea faptei, de imprejurarile in care a fost savirsita si de conduita generala a fptuito- rului. Potrivit art. 2 din Ordinul minis- trului de interne nr. 001025 din 20 februarie 1977 privind organizarea activitatii de urmarire penali a or- ganelor de cercetare ale securit urmarirea penali se_efectuea eatre aceste organe in infractiunile ce le sint date in competenta prin dispozitiunile 206 C. pr. pen., respectiv infractiunile contra secu- ritatii_statului prevazute in art. 155—173 C. pen, precum si infrac- tiunile prevazute de art, 251 (divul- garea unor secrete privind intere- sele obstesti), art. 252 (neglijenta in pistrarea secretului de stat), art. 253 (refuzul inapoierii in {ari) si art. 298 (divulgarea seeretului econo- mic). De asemenea, potrivit acelu- ordin, in temeiul art. 208 lit. d organele de cercetare efectueaza urmarirea penala si in cazul infractiunii pre- vizute de art. 245 C. pen. (trecerea frauduloasa a frontierei savirsita de cetijeni romani i ini ori de citre straini constituiti in srupuri, numai daci s-au folosit arme, stupefiante, materii explozive ori radioactive). Prevederile Decretului_ nr. 218 din 1977 privind unele masuri tran- vitorii referitoare la sanctionarea si reeducarea prin munca a unor persoane care au sdvirsit fapte pre- vazute de legea penala sint apliea- bile si unor infractiuni date in com- petenta organelor de cercetare ale i in raport de persoana f&ptuitorului (major sau minor), na- daca tura infractiunii savirsite aceasta a fost consumata o: mas in faza (entativei. A a zul infractiunilor contra securitatii statului sdvirsite de o persoana ma- jora, indiferent dac& fapta a fost consumata ori a rimas in faza ten- tativei, sint aplicabile dispozitiile art. 1 din Deeretul nr. 218/197 ur- mitoarelor infraetiuni : — divulgarea secretului care pe- ricliteaza securitatea statului, numai in formele prevazute de art. 169 alin, 2, 3 si 4 din C. pen. — nedenuntarea — prevazuta art. 170 C.pen. (se refera la omi unea de a denunta infractiunile pre- vazute de art. 155—165 si art. 167 C. pen.) ; fractiuni contra reprezentan- tului unui stat strain prevazute de art. 171 C.pen. Acestor categorii de fapte le sint aplicabile prevederile Decretului nr. 218/1977 in masura in care pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea comisa nu este mai mare de 10 ani. Asa, de exem- plu, daca s-a savirsit un omor nu sint splicabile prevederile sus-men- fionatului decret intrucit pedeapsa prevazuta de lege este mai mare de 10 ani, aceeasi situatie existind si in cazul tentativei de omor. In schimb, dac& s-a savirsit 0 vatamare corpo- ral grava ori o infraetiune contra demniti{ii reprezentantului um stat strain, prevederile aceluiasi de- 5bits sint ene Meoarece pedep- = — divulgarea Seeretuluj Sele prevazute ark ag reste sicliteaza securitates 4 Jofractiuni nu : toate formek risute doa ae : ele prevazute de ie art. 172 alin. 3 Cepeny Ia © Den. 4 dintre catracgia contra _ Pentru infractiunile contra ued ee dintre celeatte jp. Til statutut ta care pedearag 155—157 C. pe de alts ek site cu inchisoare ani. natoarele intra TiLALii statului — subminareg forma prevaruts pen, ; put de Propaganda dui; i: » Si parte, altele _ impotriva spionajul), iar sint pedep- mai mare de 19 terii de stat in art. 162 alin, 2 vazuti de lege este aplicabile Prevederi| 218/197 niei in a: trucit, potrivit dispovzitiilor art, 24 all. 2 C.pen., atune! cind pedeaah Previzuti de lege pentry intractil bie consumata este Moartea, aplica pentru tentativa pedeapsa a chisorii de ta 10 Ja 29 ani, i du-se astfel limita de 10 ani ula de sus-mentionatul decret, 7 j Bien a ilustra cele expuse » Sw Drivire la cazurile de apli- federilor art. 1 din Decre- infractiunile Statului, facem Moartea, ny ¢ ile Decretuluy ny, Zul tentative, jp, inginer, in efectuata de catre nationala, Vinea tad rilor sale cetarilor 9 intentionay cumentati : Be rete * Intrucj Basie BBsitN Ja Derchesinig °° wang ee lctcsceree a ees pe deosebita, 5.4 Siren porta oe Weta ‘ae ae a si ‘ art. 169 alin. 2 C. pen. Cum aceasta fapta este pedepsita cu inchisoare de la 5 la 10 ani, lui P.M. ii sint apli- cabile prevederile art, 1 din Decre- tul nr. 218/197 si, in situatia cind instanta de judecata, {inind seama de gravitatea faptei, imprejurarile in care a fost comisa si conduita ge- nerala a faptuitorului. va aplica 0 pedeapsa de pina Ja 5 ani, va putea dispune ca executarea acesteia si se facd prin munca, fara a-] priva de libertate. Intr-un alt az, organele de cer- cetare ale securita{ii au stabilit ¢& ‘T.C. (functionar, in virsta de 57 ani, fost membru al organizatiei legio- nare) a confectionat litere din cau- ciue cu ajutorul cdrora a tiparit mai multe fituici cu continut de propa- ganda fascist, pe care intentiona si le raspindeasea in incinta unei mari intreprinderi unde el lucra. Fiind descoperit cu fituicile respective la intrarea in intreprindere, cu ocazi: unui control efectuat de organele noastre, s-a considerat ci fapta lui T.C, constituie tentativa la infrac- fiunea de propagandé impotriva orinduirii soeialiste prevazuta de art. 20 combinat cu art. 173 1 raportat Ia art. 166 alin. 1 C. pen. intrucit infractiunea nu s-a consumat nefiind realizata raspindirea fi uicilor respective. De- oarece, potrivit dispozifiilor art. 21 C. pen., tentativa la aceasta infrac- \iune se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani si 6 luni la 7 ani si 6 luni (pedeapsa pentru infractiunea con- sumata fiind de la 5 la 15 ani), lui T.C. ii sint aplicabile prevederile art. 1 din Decretul nr. 218/197, cu aceeasi conditie ca pedeapsa apli- cata si nu depiseasea 5 ani. Intr-un dosar de urmarire infor- mativa existau materiale din care rezulta ci S.R. (in virsté de 48 ani, sef de serviciu la o intreprindere de comer{ exterior) intretinea relatii oficiale cu reprezentantii unor firme straine de la care prim’ diverse avantaje materiale. Cu ocazia cerce- larii penale s-a stabilit ca S. R. a fa- vorizat firma respectiva cu prilejul incheierii unor contracte de import, producind o paguba economiei na- fionale de peste 2 milioane lei, In- trucit s-a considerat c& fapta lui S.R. este de naturd si submineze economia nationala, a fost retinuta in sarcina sa infractiunea de submi- nare a economiei nationale preva- zuta de art, 165 alin. 1 C. pen, Avind in vedere cd pentru aceasta infrac- fiune pedeapsa prevazuta este de la 5 la 15 ani, lui S. R. nu-i sint aplica- bile prevederile art. 1 din Decretul nr, 218/197, pedeapsa prevazuta de lege fiind mai mare de 10 ani. Fata de aceasta situatie, chiar daca in- stanta de judecata i-ar aplica lui S. R. 0 pedeapsa sub 5 ani, aceasta putea fi executata prin munea, deoarece art. 1 alin. 2 din sus-mentionatul decret excepteaza infractiunile pentru care legea pre- vede o pedeapsd mai mare de 10 nu va ani. In cazul celorlaltor infractiuni date in competenta organelor de cercetare ale securi altele decit cele contra securitatii statului, de care ne-am ocupat mai sus, respec- tiv divulgarea unor secrete privindinteresele obstesti (art. 251 C. pen.). neglijenta in pastrarea secretului de stat (art, 252 C. pen.), refuzul inapo- ierii in tard (art. 253 C. pen.), divul- garea secretului economic (art. 298 C.pen.) si trecerea frauduloasd a (art. 245 C. pen.) sivirsita in conditiile art. 2 din Ordinul mi- nistrului de interne nr. 001025 din 20 februarie 1977, comise de per- soane ce au depasit virsta de 18 ani, le sint aplicabile prevederile art. 1 din Deeretul nr. 218/1977, intrucit nici una din aceste infractiuni nu este exceptata in mod expres si pentru nici una pedeapsa prevazuti de lege nu este mai mare de 10 ani. Este de mentionat ca atit in cazul unor infractiuni contra securitati statului, cit siin cazul celorlaltor in- fractiuni date in competenta orga- nelor de cercetare ale securita unde, asa cum s-a aratat, sint apli- cabile prevederile Decretului nr. 218/197, pentru ca instanta de ju- decati si poati dispune executarea pedepsei prin mune’, fara privare de libertate, este necesar ca pe- deapsa aplicati si nu depaseasea 5 ani. Masurile cu caracter tranzitoriu prevzute in Decretul nr. 218/1977 consacra un tratament juridic di- ferit in cazul minorilor intre 14 si 18 ani care sAvirsese fapte prevazute dul de pericol social al faptei site. Fata de faptuitorii din aceasta categor e, care savirsese fapte pre- vizute de legea penala, decretul mentionat prevede ca masura prin- cipala de reeducare incredintarea minorului colectivului in care mun- ceste sau inyata, In cazuri exceptio- nale ins, cind un minor a savirsit fapte deosebit de grave, acelasi de- cret prevede ca instan{a de judecata si dispuna trimiterea acestuia intr-o scoala specialé de munca si reedu- care pe o duraté de la 2 la 5 ani, unde minorul este obligat si mun- cease’, si-si insuseasead 0 meserie si si-si termine pregitirea scolara. Intrucit Decretul nr. 218/197 nu face precizari privind natura fapte- lor deosebit de grave Ia care se re- fera cazurile exeeptionale cind mi- norul este trimis la o scoala speciala de munea si reeducare, inseamna ¢& atit organele de cereetare cit si in- stanta de judecaté vor aprecia ca- racterul deosebit de gray al faptelor savirsite de un minor intre 14 si 18 ani, in fiecare ea in parte, in raport cu imprejurarile conerete ale aces- tora, de consecintele lor si, fireste, {inind seama de conduita generala a faptuitorului. In conseeing’, in azul cind un tul nr. 218/197, reguli striete de disciplina si comportare, a cdror res- pectare va fi urmariti de colectivele de munca sau invataturd si de fami- lie. Si in aceste cazuri, faptele se vor judeca in colectivele in care mi norii muncese sau invata, cu parti- ciparea reprezentantilor colectivelor de munca, ai organizatiilor de tine- ret si sindicale, ai scolii, in pre- zenta parintilor sau altor persoane in ingrijirea carora se afla minorii. In cazul cind un minor intre 14 si 18 ani ar savirsi vreo infractiune contra securitafii statului, care, prin consecintele ce le-a produs sau le putea produce, in raport cu impre- ile concrete in care aceasta s-a comis, ar putea fi apreciati ca o fapta deosebit de grava, considerin- du-se un caz exceptional, astfel ca prin aplicarea prevederilor art. 3 din Deeretul nr. 218/1977, instanta de judecaté va dispune trimiterea acestui faptuitor intr-o scoala spe- cialé de munea si reeducare, pe 0 durata de la 2 la 5 ani, asupra aces- tei perioade instanta hotarind in ra- port cu conduita si circumstantele personale ale minorului. Dupa opinia noastra, este necesar ca in cadrul cercetarii faptelor si- irsite de minori, prin folosirea mijloacelor legale specifice, sa se depuna insistenta pentru. stabilirea imprejurarilor care au determinat, inlesnit sau favorizat sAvirsirea faptelor, in vederea transmiterii lor unitatii in care minorul munceste sau inva{a, spre a servi in procesul trebuie 83 se acorde 0 deosebiti atentie pentru ca in cursul cerceta- rilor, atit in cauzele cu minori cit $i in cele eu majori, si se stabileasea probe modul si Savirsire a faptelor, urmarile produse sau care s-ar fi putut produce, conduita faptuito- rului inainte si dupa savirsirea fap- telor si alte aspecte esentiale, pen- tru justa zelor. Aceste elemente sint cu atit mai ne- cesare in conditiile transpunerii pre- vederilor Decretului nr. 218/1977, cind tratamentul juridic aplicat fap- tuitorilor este diferentiat in raport cu gravitatea faptei, cu imprejur rile in care a fost comisa si cu con- duita generala a faptuitorilor. Ast- fel, pe baza acestora, instanta de ju- decata, in eazul majorilor, va putea aprecia dac& faptuitorul va executa pedeapsa prin munca sau nu, iar in cazul minorilor se va putea dispune incredintarea minorului colectivului in care munceste ori inva{a sau, daca din analiza acestor elemente rezulta ed fapta este deosebit de grava, instanta va dispune trimite- rea minorului intr-o scoala speciala de munca si reeducare. In articolul de fat4 nu ne-am pro- pus sa epuizim toate problemele de ordin teoretie si practic ce se pot ivi in activitatea curentd, ci um relevat principalele aspecte ale _apliea prevederilor Deeretului nr. 218/1977 in solufionarea cazurilor privind in- fractiunile date in competenta orga- nelor de cercetare ale securita(ii. eu certitudine pri mijloacele de solutionare a colonel Hie AVADANE Jocot.-col, Constantin TEODOSIU-in centrul preocuparilor : ~ INTARIREA LEGATURII CU MASELE DE OAMEN! Al MUNCII General-maior CONSTANTIN SPRINCENATU » Intarirea legaturii cu masele de oameni ai muncil, eresterea efici- enitei acestei activitati, constituie una din preocuparile de seama ale ca- drelor de securitate din inspectoratul nostru, Avem in vedere, in acest sens, indicafiile tovarasului Nicolae Ceausescu la Adunarea activului de sa eee conducere din Ministerul de Interne din 23 de- _-ceml #sspentru a putea obfine bune rezultate in aplicarea | Se aetas poet ree organele de trebuie si se dizui me satle ppulare i peleze Seema tae. beers i, cadre cu functii de conducere din aparatul de securitate, ofiteri din compartimentul de contrainformatii in sectoarele economice, care ras- pund de unitatile respective, au facut expuneri referitoare la principa- lele prevederi ale Legii nr. 23/1971, H.C.M. nr, 18 si nr. 19/1972. Materia~ lele expuse, bine documentate, au cuprins si cazuri semnificative de ne- respectare a actelor normative, inregistrate in tara, dar mai ales in jude~ jul Dolj, explicindu-li-se participantilor consecintele negative care le puteau avea acestea dacd nu se intervenea la timp, Asemenea activitati au fost desfagurate egalonat, in toate unitatile din. judet, acordindu-se prioritate obiectivelor de importanta deosebita, locurilor in care isi desfagoara activitatea multe persoane, unde este con- centrat un volum mare de informatii, date si documente cu caracter se- cret de stat, unde vin frecvent cetdfeni straini si de unde o serie de an- gajati fac deplasari in exterior. De asemenea, pentru popularizarea legilor si a altor acte norma- tive ce vizeaz nemijlocit activitatea organelor si cadrelor de securitate au fost folosite si alte metode, dintre care amintim : publicarea de arti- cole in presa locala ; prezentarea de materiale in cadrul emisiunilor pos- tului de radio Craiova; difuzarea unor materiale la statiile de amplifi- care. In aceasta activitate complexa nu s-a pierdut din vedere realizarea diglogului cu cetéfenii, pe teme vizind menirea organelor de securitate si necesitatea sprijinirii activitatii acestora, activitate care si-a gasit con- cretizarea, printre altele, in numéarul si calitatea sesizdrilor pe care le primim de la cele mai diverse categorii de oameni si care sint de un real folos in’ activitatea organelor noastre. Iat& un caz ilustrativ : la un mo- ment dat am fost informati cA la un obiectiv de importan}a deosebité al industriei de aparare din judetul Dolj nu se respecté prevederile le- gale in intocmirea si manipularea unor documente secrete. Sesizarea confirmindu-se, s-a intervenit in timp util, prevenind astfel o situatie care ar fi putut avea urmari grave. Tot la acest obiectiv, in baza unor sesizari primite de la angajati, s-a intervenit pentru eliminarea unor de- ficiente aparute in timpul efectuirii montajului la un _produs: destinat fortelor noastre armate. _ Pe linia activitatii de pregatire contrainformativa a cetafenilor, 0 atentie spécial& am acordat tineretului, indeosebi studentilor din central universitar Craiova. (In’acest centru urmeaza studiile aproximativ 1000 de studenti straini din 50 de ari, jar din datele | pe care le detinem rezillt€ ca | unor studenti-fel de actiuni $i in cr eficientei lor de competenta securitatii sta- cele pe aie de mile, Ca urmnare, am reusit sf contribulm ln ‘in rindul studentilor romani | a unei atmosfere pro- de munca, s4 intarim nta studentilor nostri, ingradind astfel ‘postbilitates comiterii de citre cetiteni strain! @ unor actiunt ostile sta- tului nostra, sr, x ‘Actiuni asemdnatoare am intreprins si in rindul elevilor din liceele si grupurile scolare de pe raza judetului, rezultatele obtinute concre- tizindu-se, printre altele, in primirea de sesizdri de interes operativ. De exemplu, am fost sesizati in legatura cu existenta a trei grupuri, con- stituite din studenti, elevi si tineri fiiré ocupatie, care audiaza in colectiv emisiunile unui post de radio occidental, fac comentarii ostile si au in- tentii de evaziune. Sesizarea sa confirmat si, prin unele masuri opera- tive, s-a realizat prevenirea, Asupra celor vinovati s-a luat masura aver- tizarii, in prezenta unor factor! de raspundere, a unor rude, cunostinte si elemente predispuse la comiterea de infracfitini, Unii dintre ei au fost si sanctionafi, in conformitate cu prevederile Decretului nr. 153/1970. actinnea avind loc sub acoperirea organelor de militie. S © atentie sporita am acordat pregatirii contrainformative a ce fenilor din orasul Calafat si comunele situate in zona de frontiera a j detului. In acest sens, serviciul de informatii interne din inspect en sprijinul Directiei I, a intocmit un material documentar, tae re “es zentat in cadrul adundrilor cetafenesti, organizate sub egida se liiase populare si in cooperare cu unitatea de griniceri. Prin aceasti — am vizat, pe de o parte, mobilizarea tuturor factorilor de ras ei, activitatea de prevenire a infractiunilor de frontierd, iar, pe o aes e te, instruirea acestora cu privire la respectarea nein legale eo toare la micul trafic. Conjugind astfel masurile specifice . Rea cu participarea activa a cetifenilor, am reusit ca, in zona de alae aflata in competenta noastra, sA nu avem evenimente deosebite. In cazurile, cind in zona si-au facut aparifia unele persoane sus es comportament sau care nu-si justificau prezenta, am fost Ota esl mperiet, ceea ce ne-a facilitat intreprinderea unor actiuni cores. 1 Pentru dezvoltarea si consolidarea legaturilor aparatului de secu- ‘ritate cu masele largi de oameni ai muncii am utilizat, dupa caz, si me- toda participarii unor ofiteri la adundri generale ale angajatilor din in- treprinderi si institutii. In acest cadru, ofiterii de securitate au avut po- sibilitatea si-si completeze informatiile cu privire la activitatea din objectiy, 64 cunoased mai bine problemele care friminti masa de anga- jati, jar prin interventiile lor s4 fac cunoscute unele aspecte necores- punziitoare din comportarea unora (aspecte care fac obiectul activitatii cadrelor de securitate), cauzele care le genereazi, modul de inléturare a lor. In urma unor astfel de actiuni putem afirma cd in unitatile econo- mice de importan{é deosebita se acordi o mai mare atentie apararii secre- tului de stat, indeosebi a temelor de cercetare, iar clasificarea documen- se realizeazi cu vi- telor secrete gi controlul accesului in aceste unit gilenta sporita. Punerea in dezbaterea colectivelor a unor cazuri concrete de aba- teri de competenja organelor de securitate savirsite de anumifi angajati s-a dovedit, de asemenea, 0 forma eficienti de consolidare a legaturii cu masele de oameni ai muncii. Discutiile pe marginea cazurilor prezen- tate in astfel de imprejurari au contribuit la crearea unei opinii sand- toase de combatere a faptelor comise. Asemenea actiuni au constituit, totodata, un avertisment indirect pentru alte persoane, predispuse la abateri similare. Asa am procedat in unele sectoare dependente de trans- porturile feroviare si in obiective ale chimiei, care prin natura lor pre- zinté un grad ridicat de vulnerabilitate. La intarirea leg&turii ou masele de oameni ai muncii au con- tribuit si masurile Iwate de conducerea inspectoratulu! pe linia solutio- narii propunerilor, sesizirilor, cererilor si reclamatiilor acestora, Pentru imbunatatirea continud a acestei activitati, printre altele, am hotarit in- tensificarea activitatii de educare a cadrelor noastre in spiritul respec tArii demnitatii oamenilor cu care vin in contact, cultivarli fata de aces- tia a unei atitudini pline de grija, respect si solicitudine. Constienti de faptul c& ceea ce am realizat pind in prezent consti- tuie doar un inceput, in centrul preocuparilor noastre vom pune gi pe viitor intérirea si diversificarea continud a formelor si metodelor de lér- gire a legiturli cu masele de oameni ai muneii — factor hotéritor in In- deplinirea sarcinilor si misiunilor ce ne sint incredinjate. 42Tn contextul preocuparilor conducerii de iritul respectarii legil irii cu putere in vi ial a principii bean cae ut rin Vala sociala a principiilor et; educarea cetdtenilor in Spi avutului obstese, al afirm: cli si echitatii voie de o munca 4 Consideratii cu referire la activitatea de prevenire necesar sa deschidem organizata, atenta si actiuni in caz Profunda pentru a te oa partid si de stat pentru lor, al pastrarii si apararij ire pe care trebuie si o rilor obiective si subiective ale faptelor, dar acest lucru trebuie facut dupa (sau odata cu) aplicarea unor masuri ferme de prevenire a proli- ferarii fenomenului negativ. Indicatiile si ordinele primite din partea comandantului nostru su- prem impun, consider eu, o intelegere profunda a activitatii de preve- re, Ag incepe cu atentia care trebuie s4 se acorde oricarei informatii si in general retelei informative. Fara a avea la dispozitie informatii ve rificate pentru a cunoaste in detaliu starile de lucruri din obiective, locuri si medii, nu se poate concepe prevenirea ca un complex de ma-— suri menite sa inlature cauzele care fac po: comiterea de fapte anti- sociale. O retea informativa, bine amplasata, educata si dirijata, astfel incit sa se realizeze un control informativ la obiect, se impune fara doiala ca o conditie sine qua non, pentru o activitate preventiva efi enta, de creare a unui climat propice pentru bararea fenomenului in- fractional. Dar nu numai atit. De Ja cei ce compun reteaua nu trebuie sé pretindem numai informatii. De obicei, avem de-a face cu persoane pre- gatite, cu un nivel politic ridicat, specialisti cu responsabilitati dintre cele mai importante. In aceasta calitate. ei trebuie sa fie primii care sa actioneze prompt. pentru a impiedica un eveniment grav, o divulgare de secrete, 0 prejudiciere a avutului obstesc. Nu demult, colaboratorul ..Baltag, din legatura serviciului de contrainformatii in sectoarele economice. insircinat si supravegheze unul din punctele vulnerabile de la o mare intreprindere braileana, struit in spiritul acestei conceptii, a observat o defectiune care putea duce la 6 grava avariere a unor instalatii. Desi interventia nu era de competenta lui, datorita pregitirii multilaterale pe care o poseda, ..Bal- tag” a actionat operativ, prevenind avaria. m informatia, dar nu tardiv, cind nu se mai poate actiona pentru evitarea fenomenului pe care il semnaleaza, cind ne aflam in fata unui fapt consumat, pe care trebuie sa-l constatém si sa stabilim_vino- tia. Aportul retelei informative poate fi sporit. Trebuie sa lucram cu surse care au posibilitati reale de a actiona preventiv la indicatia noas- tra si din proprie initiativa. Este de aceea necesar 4 insistam mai mult pentru cultivarea Ja ofiteri, dar si la informatori, a unui mod de gindire care sa le stimuleze initiativa si capacitatea de selectionare critica si de folosire rational a materialului faptic obtinut pe cale informativa. Este necesar SA punem mai mult accentul pe cunoasterea esentei fenomenelor si a evolutiei lor, iar in raport cu datele ce se obtin sa luam masurile preventive care se impun, Pentru aceasta insd este necesara o retea bine consolidata, avind un sistem de lucru simplu si eficace. In problema si temului de Iucru, apreciem cA se mai pot face simplificdri, mai domeniul evidentelor inca numeroase —o confruntare de opi aceasta tema intre cadrele interesate ar fi, de aceea, binevenita. Totodaté trebuie s4 actionam mai ferm. pentru cresterea raspun- derii si combativitatii cadrelor noastre in infaptuirea_actului preventiy, pornind de la adevdrul verificat in practica muncii ca o informatie ne- verificata la timp echivaleazd cu un act de complicitate. Secretarul ge- neral al partidului ne cere si manifesta in munca noastra principiali- tate, spirit de vigilenta si umanism, dar si fermitate si intransigenta pen- tru apararea cuceririlor revolutionare, a libertatii cetatenilor. pedosarele de urmarire informativa (i . as de masuri trebuie sa fie in. se prevada acjiunile concrete ce se vor lua 7 ss fenomenulti, De fapt acest lucru trebuie fell H Noi nu avem dreptul sA fim simpli spec. eas m unor infractiuni. necesar si angrendm in mai mare masura cadre de conducere din organizatiile socialiste in rezolvarea unor astfel de probleme. In acest sens, noi am conlucrat, cu destul succes, cu cadre de conducere, cu spe- cialisti si, in general, cu alti angajaji ai organizatiilor socialiste, in do- meniul apararii secretului de stat. Pe linia aplicdrii unor modalitati con- de prevenire a evenimentelor din economie, a infractiunilor, pri care se aduc pagube avutului obstesc, am conlucrat insa mai putin. Sint convins de acest lucru analizind rezultatele unei recente actiuni intre- prinse de serviciul de contrainformatii economice. Pentru prevenirea evenimentelor negative in marile obiective economice din Braila s-a in- treprins o vasta actiune de consultare a cadrelor de specialitate, urma- rind ca acestia si semnelleze ce avarii pot surveni la locul lor de mun din ce cauza si cum pot fi evitate. In seurt timp am primit, in scris peste 2000 de informatii care, sintetizate si analizate impreund cu con. ducerile de unitafi, ne-au permis sa initiem noi acon reventive. In acelasi timp am constatat ca o serie de puncte miinetabiie cron in afara ve noastre, cea ce nu-i deloc lipsit de importanta. Fae int si altfel de situatii, i : é units ant carn ees Seco ne nee, Yel ns pentru a fi decbatute in cadrul unor coleetive lingite. dae ee © se claseaza. Este ined persistentd pe alocuri idees Ra de bli. eee oe e i ideea gresita cA de apli- es ere a legilor se ocupa exclusiv Ministerul de Interne, angajati avind menirea si actioneze fizi a constituire, din efectului sestructiv al unor astfel de fencmene, seenarea $i limitarea catuirea propusd, poate fi ine’ un mijloc de antrenare a poeta lor mun- cii in activitatea de Pprevenire. Situatia imi] ctivit . este similara in scol rele didactice, care canose cel mai bine nae pea ere Si primii desemnati s4 intervind (gi mai ales sf previna sy, PewCoh MY - Consider, de asemenea, of trebuie verifieata dicstiis, i tu ealizarea legaturilor cu oamenii munoii, fn anul terse Gulet, PEM Rostru au fost organizate peste 4000 de sedinje eu popuisgen gi, iudetul int putine ? Greu de raspuns din moment co eficgeet: Sint multe? fost cea asteptata in ray i Pacitstea. a : fata in raport cu actualele cer cestora nu a sam cui trebuie si cum trebuie. Cetatenii deh eee ri nu ne adre- de Gadrele de conducere, activitatea de popularizare a tongs! . e ¢ S de we cartiere sint ,,omisi* acestora réminind exclusiv pe seama sonra Bate potas a muneii noastre in domeniul prevenirii pe care ne Propunem s-o lichid: 8-0 lichidam, colonel Craiu RIZEA. 16 Valoarea reala a oricarei informatii de interes operativ trebuie apreciata numai in raport cu veridicitatea datelor incorporate in ea Aproape ci nu exista analizA in care intrebari de genul : ,Este sin- cer informatorul ?, ,,A fost verifi- cat“, A avut vreun interes ca, in acest caz, si deformeze realitatea 2", s4 nu ramina fri un rspuns cert. Ce urmeazi, se cunoaste : forte, mij- loace, munca si mai ales timp irosit pentru verificdri, care, in final, nu o data, ne conduc la infirmarea infor- matiei, Practica muncii aratd ¢& pu- tem preveni angajarea de forte si mijloace pe piste false si deci elimi- na consecintele care in mod implicit afecteaza eficienja activitatii noastre informative. In iulie 1974, informatorul ,.Ma- res a prezentat o informatie din care rezulta ca M.V. — un oarecare — ita confiat, cw prilejul intilniri intimplatoare intr-o ie de autobuz, fara a se mai atla cineva de fata, sentimentele sale de adeziune fafa i de fosta organizatie convingerea cA legionarii, care ar mizati in clandestind- tate, eveni la putere intr-un viitor nu prea indepirtat, ,,Mares“ n-a fost legionar si era cotat ca un informater bun. Ca atare, dupa ce a cerut wmele detalii, ofiteral a dat informatiei si a deschis do- sar de urre informativa impo- triva lui Mv astfel, timp de apr doi ani, pe linga M.V. sint dirijati informatori (se fac, in acest sop, noi recrutari), se acumuleazd un volum mare de informajii, dar legionara,‘informatiei initiale. La 0 intilnire, in perioada declan- ‘sari crizei cipriote, ofiterul i-a cerut ee objind informatii despre atitudinea_ fostilor legionari din comuna, deoarece in asemenea conjuncturi internatic uni din- tre ei ar putea ,,sa capul si si treacd Ja actiune“, nominalizind in condieieee tea claeeste; ntre ca- re si pe M-V., pe atunci aflat in car- ae general- ae gi des- care nu i prea avea informatii, La a-l ajuta pentru a obtine cistig de awa intrun proces ‘civil’ infeare este implicat insugi MLV. Ofiterul nu intuieste substratul informatiei, ten- tat si de aparenta valoare a aces- teia. Abia dupa doi ani, timp in ca- re se munceste practic in gol, se ob- fine confirmarea lui »Mares* ca lu- ee ee sta asa cum le-a seris, ari a procedat astfel : tive. subiective, oat intilnite, nu o data, in practica mun- cli, recomanda s4 se {ind seama de faptul ca informatiile ce provin de la refea pot fi influentate de mai multi factori care tin de elementul intentional si care le pot denatura, Urmarile nedorite ale acestei situa fii_nu mai trebuie demonstrate. Procesul obtinerii unei informatii este constituit din citeva momente : oe eon a fc unui num: 15 formativa, e _ perfecta apoi modalitatea de actiune principale de instruire a inf rului, astfel : — in raport cu posibilitatile ale informatorului si avind in re cerintele planului de cdutare g informatiilor, ofiterul ii va ft sarcinile la modul cel mai cones, mai clar si mai accesibil ; —impreund cu informatorul yq side legatura (daca este cazul, in maj multe variante), pentru a asigu- ta obtinerea informatiei in conditij de deplina conspirativitate — ofiferul va verifica daci infor. matorul ‘si-a insusit instructajul va urmari aplicarea lui in practica, P asemenea momente sint pri- vite superficial ori se trece cu usu rinfa peste ele (asa cum se mai timpla uneori), putem ave i obfinerii unor informatii eronate, chiar si fara intentie din partea in- formatorului. De exemplu, cu mai multi abi in urma, intr-o grupare dusmanoasi actiona informatoarea fe na” — sofia unuia dintre membrii gruparii, Suspectata de le- ri cu securitatea, 1a initiativa Sojului, membrij gruparii au adoptat faja de ea o conduita prestabilita, Mmenité s& dezinformeze, punindu-i ee lumina favorabila. Si astfel. a ee informatoarea a furni- nes ‘ormatii a caror veridicitate i fost pusd la indoiala. Informa- come @ uat cunostinta despre fap- c4 a fost indusa in eroare abia in Meee finalist, actiunii. adevanal eye, Complicé insA_cind este denaturat cu intentie de chee hf in procesul ob- Sinerii informatie, Tntr-un asemenea caz este vorba Aa fata de munca de sane. atitudine ritatea, Cu Secu Un sondaj , realizat recent pe 75 fost realizat pe cazuistiea 1uata il iferi, din care 10 cu experienta de" poste 49°48, Profesional 2 In munea ins & r de informatori, dovediti ca nesinceri, a furnizat citeva concluzii intere- sante. Astfel, din totalul informatii- lor neveridice, in 42 de cazuri infor- matorii dezinformat, exagerind si amplificind datele, iar in 33 de cazuri au diminuat faptele ori au tainuit datele de care au luat cunos- tina. Sub aspectul motivatiei, deci al intereselor ce au determinat dezin- formarea, tabloul se prezinta astfel a) Cei 42 au formulat acuzatii false pentru ca : — 16 au fost interesati s4 ob- {ina recompense banesti ; — 9 au fost afectati de animo- dtati sau stari conflictuale cu cel urmarit, aspecte ne- cunoscute de ofiteri ; —7 au fost ..presati* ‘de ofi- teri sa furnizeze mote de valoare", find uneori chiar sugestiona — 6 urmareau a reabilita un treeut dubios si a obtine re- compense morale. Tn toate cazurile, informatorii au sesizat, in prealabil, _,,satisfactia® ofijerilor cind prezentau asemenea informatii. Dintre ceilalti : —3 aveau unele probleme personale de rezolvat si au gindit ca in acest fel vor ob- fine mai usor sprijinul ofi- terilor — 1 a vrut sa atraga atentia ofiterului asupra sa, avind sentimentul ca ,,este negli- jats b) Cei 33 au tdinuit date si infor- mafii ori le-au falsificat in favoarea urméritilor pentru ca —7 erau stipiniti de senti- mente ostile la adresa orin- duirii ori au aderat la unele atitudini dusmanoase expri- mate de urmérifi ; —7 nutreau puternice senti- mente de afectiune fat&é de elementele urmarite, nelua- te in seama de ofiteri; — 7 au incercat complexe psi- hice, in mod deosebit obse- sia c& jfae rau unor oa- meni* 5 — 5 erau comozi si lpsiti de raspundere, redactind infor- mafii .,inofensive', fara a discuta cu urméritii respec- tivi ; — 4 urmareau si fie apreciati de catre urmariti, dupa ce tradau fata de acestia lega- turile cu. securitatea ; se temeau si nu doreau se complice. A mai rezultat ea la unii s-au in- trunit mai multe motivatii si inte- rese care au determinat hotirirea de a falsifica informatia. acestor rezultate ale son- % zia ca in procesul studierii si verificarii informatorilor se cauta si se obtin putine date privind per- sonalitatea acestora. Nu numai lipsa unor cunostinje de psihologie apli- cata este cauza acestui minim inte- res, cit mai ales insuficienta preocu- pare si stéruintd a unor ofiferi pen- tru aceasta importanta latura a muncii lor, in sensul de a-si cunoaste bine oamenii cu care jucreazé, a-i verifica si educa in spiritul principiilor morale promovate in societatea noas- tra. Este de aceea necesar s& fie combatuta cu hotarire atitudinea de credulitate a unor ofijeri, usurinta si slabul discernamint cu care pre- iau uneori anumite informatii si da- te false. Din acest punct de vedere, rezultatele sondajului-studiu sint la indul lor suficient de graitoare. Din de informatori care (in anu- mite imprejurari) au furnizat infor mafii neveridice > 2 au fost descope- riti la prima’ intilnire, cu prilejul discutarii notelar informative ; 5 au