Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Securitatea 1978-2-42

    Uploaded by

    sada12345
    18 views45 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    18 views45 pages

    Securitatea 1978-2-42

    Uploaded by

    sada12345

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 45
    6l2~ Ct. Hele STRICT CH - cécgidde IT: SECRET Securitatea 6lIi- cote? 620 — [A2E Exemplar nr. €16 Tae 2: 624 — Vue re 622 —CHOREAY ; 622 — CCRT coi Cuprins 6z2r —“Avce t: 616- Fabs eleoS PENTRU PATRIA NOASTRA, REPUBLICA SOCIAL'STA ROMANIA | y SINTEZE, OPINH, Coordonate ale conducerii stiintifice a unitatilor — DEZBATERI general-maior dr. Paul MARINESCU 3 In sprijinul invajamin-) Dezvoltarea si diversificarea colaborarii organelor de tului profesional securitate cu celelalte organe de stat si obstes cu weescle lurgi populare, pentru. realizarea. mistunilor |} te te revinin domeniul apardrit securitati statului e Hoxmele ce trebuie respectate in relafiile eu publical (plan tematic) — material realizat de un cole sub coordonarea colonelului Alexandru LU oI 16 Discutie realizati la inspectoratele judetene Braila, Dolj si Iasi ale Ministerului de Interne — de maior Victor JERCA, capitan Tudor NEGOITA, locotenent- major Nicolae BALTARETU 4 Forme, metode si mijloace pentru prev tralizarea influentei pe care o pot exer ganda imperialist, cercurile si posturile de radio Feactionare din striindtate asupra unor elemente din interior; misuri pentru impiedicarea legiturii aces tora cu ce curile si posturile de radio respective — material realizat de un colectiv sub coordonarea colonelului fon DINU : 35 Camistica, din inspectoratele Sibiu si Brasov ale Ministerului de Interne, realizata de capitan An- dronel, FLUIERARU, colonel oan MARINESCU = 41 Masuri ce trebuic intreprinse de cAtre organele de * Masurate in stopul. contracarieii propagandei cmi- x) Rrafianiste ‘si acfiunilor evasioniste ; aclieiiates de sruvenice a incercirilor de trecere frauduloasd a Preven! side raminere ilegali in strainitate — sromnietl gealizat de tin colectiv sub coordonarea Incotenent-colonelultti Alexandru ALIMAN 1 at we Sprijinul oamenilor muncii — factor activ in preve- aan curmarea treverilor frauduloase peste fron- tiera. — locotenent-colonel Vasa GRUBACICHI - de cercetare penal si modalita- Sarcinile organ pentra prevenires. infractiunilor si a a jestiri antisociale in timpul urméririi pe- ice ‘material realizat de un colectiv sub coordo- narea colonelului Lie AVADANT . . s ee particularitati in activitatea de indrumare a oer Mitofiterlior = Ja a comunale de militie pen- ‘tru solufionarea unor sarcini specifice de pee — colonel Danilé SAVIN, Jocotenent-colonel Ion a NICOLAE . . . . . . * . . - Prevenirea actiunilor ostile desfisurate sub masca 56 COORDONATE ALE CONDUCERII STIINTIFICE ‘telor — sarcina cu semnificatii majore A aller Se SA A UNITATILOR itrainfor- CONTRAINFORMA’ itre _compartimentele de cont feisecroamene Con Sa sestoarcle economice care au Be raza tor de ay con 5 ere Se ec gr damtrinae — sarcini de bazi general-maior dr. Paul MARINESCU in cresterea elicienjel activitatit_ de prevenire — Jocotenent-colonel Traian TAULESCU, lorotenent- Conducerea stiintifiea a muncii in general, perfectionarea activi- colonel Marin POPINCIUC . . + + + tafii de comanda in special sint procese complexe, care ridicé numeroase ‘Va prezentiim cazul ,TAKAO“ — colonel Gheorghe ms Probleme, determina intrebari la care nw se poate rispunde decit in RATIU, cSpitan Marin GHEORGHE - - = + cadrul inet largi conjruntari de opinii si in urma unor prealabile e: neprevizute (Evenimentul terorist de pe rimentéri. Acest aspect s-a reliefat si la sedinfa de bilan} a activi pol pbaepetr te ypleeacneecmengriee Beenie Ministerului de Interne ce a avut loc in luna ianuarie a.c., cu care ocazie rial a presa stréind de capitan No OL- $-a subliniat faptul ca la baza muneii tuturor organelor ministerului ey es ee ate pas able Sd stea conceptia profund creatoare, revolutionara ¥ Bibtiografie’ la temele pentru pregatirea de speciali- uumanistt a lui nostru, exprimata cu claritate in raportul prezen- + Tate's cadrelor din organele de securitate, “pentru drelor e tat la Conferinfa National de catre secretarul general al partidului, po- convocared a I1-a/1978 ‘trivit cdreia intreaga noastra activitate trebuie sa aibd un profund carac- ‘ ter preventiv si sa se realizeze cu participarea tot mai larga a colec velor de oameni ai munci Totodatd, s-a subliniat la aceeasi sedinta de bilant, trebuie sa se aibd permanent in vedere ca indeplinirea sarcinilor de mare raspundere ce ne stau in fapii in etapa care urmeaza impune mdsuri hotdrite pentru ridicarea nivelului stiinfific al activitafii de conducere, al stilului si me- todelor de munca, afirmarea cu putere, la toate cadrele cu atribufii de conducere, a spiritului revolutionar, novator, promovat cu consecvenfa de partidul nostru, Este in acest sens necesar sa se asigure la toate nive- lurile un climat de maxima responsabilitate si disciplina in executarea~ -ordinelor, : a “proces de constituire © conduceren stiintifich expunem complet yi sistematic toate componentele stiintei n-ar fi posibil), ci corelind: unele partid si de literatura de specialitate consacraté (ni amaponent conduceriy idei reliefate de documente de stinfei conducerii, cy experienta si practica profesionald dobindite in exercitarea actulni de comanda a unor unitati de securitate, incercim bazd unele opinii, care, fireste, pot constitui in unor dezbateri de mai mare intindere pe reslerea complexilafii __proceselor Vielii social-economice si politice aecentueaza necesitatea existentei unor cadre de conducere capabile pe in- freaga scar ierarhied. Este recunoscut ast€zi rolal hotdritor al aptitudinilor per- sonale ale cadrelor de conducere pentru calitatea organizarii si desfasurarii_acti- vilitilor, a intregii munci prestate de subordonafi. Desigur, personalitatea ori- chrui conducAtor capata noi valente in conditiile societiii noastre, prin implica- rea principiului conducerii colective, ul muneii in echipa. s@ enuntam pe aceasta Perspectiva obiceiul aceasta tema, Popor.! Aceste modifieéri nu pun in nied un caz in discutie conducatorul, ale carui raspunderi in noile conditii nu sint prin nimic diminuate ci, dimpotriva, sporese, avind in vedere c& in sistemul conducerii colective, in filiera orga izatorica uw uni- ‘alii, persoana conducatorului reprezinté elerminalal’, la responsabilitatile obis- nuite ale conduedtorului addugindu-se una nou: de organizare, sudare sii ma- turizare a organului colectiv de condu- cere din care face parte, In ce priveste organele de securitate, se impune execu- {area la nivelul tuturor exigentelor a misurilor de intarire a capacitatii de {upta a intregului aparat, folosirea eu ma- ximii eficienti a efectivelor si mijloace- lor specifice, acordindu-se atentie priori- tara execularii ireprosabile a misiunilor de securitate si garda, surcind de mare importan{a pentru intregul apa at. é opinii @ trenate in aceasté mune’ prin interme- diul formelor colective de conducere. Dar oare insusirile de conducdtor sint naiscute sau sint dobindite? Daci s-ar considera drept 0 zestre nativa absolut, atunei diversele sisteme de pregitire a eadrelor de conducere ar apare ca find de importan{a minora, daca nu chiar inu- tile. Este adevirat, pe anumite trepte ale dezvoltarii lor, unit conduedtori s-au im- pus si datorith unor insusiri native a ei ror insemnalate nu poate fi subestimati. In condifiile societatii moderne insi con- ducerea, la orice nivel, nu se pos liza numai ca urmare a existenfei_unor asemenea insusiri innascute, ci necesitii folosirea unor metode si tehnici noi, spi cifiee acestui proces. eure se invata si se dezvolta eu timpul prin studiu si muncd practiced conereti. Conducerea stiintifica presupune spirit de raspundere, exigenta in muncd, preeatire corespunzatoare, po- litica $i profesionala, indeplinirea in. bune conditii a sarcinilor incredintate,? In. zi~ fele noustre, conducerea unei unitati de tip militar presupune, asadar, in egal misurd, atit existenta unor ealitati pe sonale, care in condilii favorabile pot in- Jesni dezvoltarea rapid’ a unor aptitu- dini pentru munca de conducere, cit si insusirea anumito; cunostinte si dobindi- rea unei anume experienje de munca si vial. Pe bund dreplate conducerea mi~ nisterului nostra a eriticat cu severitate atitudinea pasiva a unor comandanti si ‘sefi (in special sefi de inspectorate si adjuncti ai acestora) care nu participa ‘nemijlocit 1a realizarea principalelor sar- cini, la finalizarea si rezolvarea celor mai importante cazuri si a cerut eu fern ca aceasta atitudine si fie cel mai seurt timp. Insusirile personale, tirea teoretica si rului sint determinate, in ultima analiza, de condifiile social-economice si social- culturale, generale si locale, De aceea, ealititile personale ale conducatorului, dupa aprecierile mai multor cercetatori, trebuie exa n raport cu conditiile sociale existente (specificul uni tafii, structura colectivului, particul: tatile individuale ale membrilor tuia). Goncomitent cu aceasta, examina- rea calitalilor personale ale conducdto- rului trebuie facut finindu-se seama de ile fundamentale ale functionarit Situarea conducatorului in afara acestor cerinfe poate avea conse- cinfe negative atit pentru munca lui cit si pentru acti . intrucit et nu va pulea fi inleles si urmat de cola boratorii si subalternii sai. De aceea, re- lafia optima intre cadrele de conducere si cele de Ia nivelurile de executie se obtine prin plasarea celor dintii intr-o sera de influenté in concordan{a cu configuratia profesional’, psihosociali 5i culturalé a colectivului, intr-o interde- pendent capabila si faciliteze dezvolta- rea armonioas’ a ambelor parti. Cu alte cuvinte, selectionarea si mumirea condu- etorului potrivit 1a leul potrivit este o cerinta esenfiala. * ‘Unit cercetitori infirma ideea unui wmodel” unie de conducator si sustin ideea ponderii variabile a calitatilor de bazi pentru munca de conducere, in tate corectata in Drecum si preg: (inate neapiral, cu — Cuvintare la Consfatuirea de Iueru de 1a Comitetul olan Central all Panic! Comunlst Roman — 13 mai 1976, Ed. politica, Bucuresti, 1976, pas PP Nu asa com sau jucrurile Ja Combinatul siderugic Galati, unde ocazia control ca Seciiaih ease. decernea acest, tet nici seful si nici ofijerii colectivului de egataé de activi- y, Hu aveay oO itati_industriale, inginer din colecti € aio etatirase ‘galajeana, aitha apecialat in industria Wiimentora! (0A) funeti¢ de specificul postului. Cunoaste- rea cérintelor privind profilul psihosocio- profesional al cadrelor de conducere poate micsora riscurile provocate de pro- movarea in functii de conducere a unor persoane lipsite de calitifi, riscuri care sint cu atit mai mari cu cit functia ocu- pati se aflé pe o treapti mai inalti in ierarhia respectivd. Se mentionea, in acest sens, pierderile insemnate care se pot inregistra nu numai din punct de ‘vedere material datoriti incompetentel, ¢i si din punet de vedere social si chiar politic, prin deteriorarea climatului psi- ‘hosocial intern, In fara noastrs, activitutea cadrelor de conducere este priviti ca expresie a liniel politice si practice a partidului, ceea ce Sporeste importanja cunoasterti insusirilor Psibologice si profesionale ale persoane- lor care urmeazi s& fie promovate in fanetii de conducere, Partidul Comunist Romén a acordat intotdeauna atentie deosebitd problemei reerutarii, pregatirii $f perfectionarii cadrelor, formulind, in acest sens, criteriile politice, profesionale si _morate de care trebule si se {ink seami. Recent, tovarlisul Nicolae Ceausescu ardta: Nu trebuie si toleram fraba unora de a ajunge neaparat cit ‘mai repede sus, In munci de conducere, fie ca merité sau nu, fie 4 au-sau nu pregatirea necesarfi, Avem nevoie de ca- Gre de partid cio bogata experienta, sare SA ctinoascé toate sectoarele de ac tivitate. Numai aya se pot forma ‘buni conducAtori de partid. De oat sonducerea Intreprinderilor, centralelor, ministerelor trebuie s& avem oameni care 8 cunoascA intregul proces de productie $i, tolodats,

    You might also like