oo LITERARE BUCURESTI, AUGUST, 1908. Anul XL. Director: S, MEHEDINTI rk CUPRINSUL Duiliu Zamfiresou. — Leon Tolstol- foan Urban tamtc. — Cum am facut cunostinté cu ,,Convorbirile Literare". G. Tutoveanu. — Tuzla (versuri). D.C. Olldnescu. — Scrisori cétre D-l I. Negruzzi. ©. Antoniade. — Thomas Carlyle. G. Vatsan. — Pe o vale. (sehita Const: Motsil. ~ © noua inscripile gasita la Troésmis. D. Nanu. — Cugetari- 1. Py — Ruga (versuri). Mo 1. Chirifescu, — Impacare (schia). ‘Alhnea,—La jzvorul Banduziel (versur!). Eug: Cluchi—Infdrirea Ideii de unire prin literatura nalionala. Soveja. — Parerile lul Tolstol despre arté. Hurmuzachi, — Serisori c&tre loan Maiorescu. ewe Cronica literara $1 stitnfificd: Fapte, recensii, reviste. ‘Ale Taigare-Samuircas. — Cronica artistic’: Monumentele noastre? Mandstirea Sinaia. ‘Sv Mehedinfi- — Cronica scolara: Examen de maturitate. L. Vorntcus — Cronica economic&: Comertul exterior al Romaniei. S.-M. — Dela Romanii de peste Carpati: Adunarea «Astrei* la Simleu. Bibliogratie. Errata. VOLUMUL II BUCURESTI * Inst. de Arte Grafice CAROL GOBL S| St. Rasidescu {6 STRADA DOAMNEI, 16 1908 re{ul unui exemplar, Lel 1,50CRONICA ARTISTICA MONUMENTELE NOASTRE HL Manastirea Sinaia. Se fac Iucrari de reparatie la vechea manistire Sinaia. Desi impuse in urma incendiului’ din Tanuarie trecut, ase- menea literati au ‘inelinigtit totugi pe mulgi. Cact sub pre- text de restaurari, s’au comis atatea denatur&ri a vechilor cldiri, incat cu drept cuvant am devenit neincrezitori in valoarea unor asemenea lucrari. Aceleasi sentimente m’au impins gi pe mine s& cercetez mai de aproape restaurarea planuita. Cu multumire pot anunta pe toti cei cari se intereseaza de asemenea chestiuni, ci de asta data n’avem de ce sa ne ingrijorim, Reckidirea partilor distruse de foc se face in chipul cel mai constiincios gi inteligent. Eforia spitalelor a insircinat cu executarea lucrarii pe tandrul arhitect D. St. Ciortan, unul din cei mai straluciti diplomati ai scoalei noasire de arhitectur’, Nelipsind de pe santier, d-sa supra- vegheaz% de aproape chiar cele mai mici am&nunte. Dega- jand zidul de vechia tencuiala, a scos la lumina o multime de detalii nebanuite ale vechiei constructiuni, ceia ce li va permite o reconstruire cat mai apropiaté de infatisarea pri- mitiva a cladirei. Vom rec&pata astfel cu tot farmecul sau de odinioara acest vechi colt al Sinaei, desigur cel mai in- teresant din tot complexul ministirii. Caci pe cat de nepli- euta este biserica cea mare, cu toati bogata si pretenti- oasa sa arhitectura, pe atat de fermecatoare e curtea cea mica cu cladirile sale. E singurul monument strabun in Si- naia cea atat de noua si aga de cozmopolita pana gi in ar hitectura sa. Chiar gi biserica cea mare e, pare-se, anume astfel recladit’, cu ornamente in. c&ramida tricolora (!) au-CRONICA ARTISTICA 195, reali din belgug si sculpturi extravagante, ca s4 scoata la iveala necumpitarea noastra fata de buna chibzuiala gi sen- timentul artistic al stramosilor nostri. De aceia de biserica cea mare, intemeiata d’abia in 1843 si reconstruitt din nou in 1893, nici nu va fi yorba aci; par- tea cea veche aministirii singura fiind interesant. Aceasta e opera Spitarului Mihail. Cantacuzino, din anul 1695. Dar nu numai vechimea ci, ci mai ales unele amanunte artistice ji ridic& valoarea. Sculpturile in piatra sant tot atat de frumoase si mai ales interesante ca si cele dela biserica Coltea a aceluiasi ctitor, despre care a fost vorba in No. din Martie al acestei reviste. Biserica batran’ a Sinaei, cumise zice azi, spre deose- bire de cea mate gi noud, este tipul unui mic schit din vre- mea trecuta, Prin infatigarea exterioara prezinta o variant’ interesanta a bisericei obisnuite. Are in tocmai formaunei cruci,cele doua brate fiind fniicate prin sanurile laterale ale naosului, cari in cazul de fat, ca gi absida altarului, au forma ext dreptunghiulara iar nu poligonala, sau rotunda. Proportiile bi- sericei Sunt foarte reduse: 15 m. numai in axa lungitudi- nal, iar Kitimea e numai de'5.40 m,, la cari se adaog’, la naos, cate o praeminent& de un metru de fiecare parte, re- prezintand cele dou abside. Planul bisericutei e cel cu- noscut: un amvon (recte advon) sau pridvor cu colonade, desprtit printr’un zid gros de 1.40 m, de tinda sau pro- naosul cu bolt’ cilindriea. Pronaosul in cazul de fata este redus numai la o largime de doi metri si despartit de naos printr’un zid sustinut de patru stalpi frumos_ sculptati, din care cei doi laterali sunt jumatate pringi in zid, Stalpii sant reiiniti prin barne de lemn la baza arcadelor ascutite. Neaua sau naosul nu se departeaz4 de tipic: la partea centrala dreptunghiulara, se alipesc in Jaturi doua abside semicir- culare, iar spre rastrit absida altarului. Deasupra bol- tilor sanurilor se ridied, prin intermediul pendentivilor sau arcanelor, turla cilindrica a bisericii. Altarul e despirtit printr’o catapeteazma de zidarie groasé intrerupta prin trei deschideri, fara usi, terminate prin arcade trilobate. Bolta altarului in partea de jos se continu prin te’o arcad& mare scobité in zidul cel drept din spre rasa- rit. Firida proscomidiei din stanga gi a diaconiconului in dreapta sunt foarte pronuntate. Pentru spafiul atat, de redus al altarului, zidul intrerupt prin prea multe unghiuri, Pe din afara, bisericuta, spre deosebire de tipul comun,196 AL, TZIGARA‘SAMURCAS nue’ inéins& de braul’ caracteristic -stilului: romanese. Ea: repauzeaz’ pe un soclu format dintr’o serie de» ciubuce proeminente spre bazii. Suprafetele dreptunghiulare ale:fa- - tadelor Sunt ingradité’ prin ciubuce drepte. ‘dra foarte larga, ¢ ca gi soclul formata dintr'o serie de: proeminente gi ciubuce felicfandu-se spre’ acoperis, E. probabil ca ten- Cuiala posterioard sA acopere ornamente’ de zimti de ca~ ramida. Lumina p%trunde in bisericd prin ferestre a clror deschidere nu e mai larga de 30cm. pe 1.20 m. iniltime ; In interior ele ‘se Mirgese in’ grosimea zidului de peste un metru. Ferestrele au chenare seulptate cu ornamente lorale; la: baz cate un cap de leu, care d’abia ‘se mai récunoaste azi- Tinda are o singura fereastra. in zidul din spre sud, cel- Jalt zid fiind ocupat de scara’ clopotnitei; absidele naosului au fiecare cate o fereastr4, iar altarul una spre rasarit. Che- narele ferestrelor sunt diferit sculptate; toate se termina prin arcade in trifoiu. De un interes cu totul deosebit sunt celelalte sculpturi in piatra. Intrarea tindei e incadrata de doi stalpi foarte bogat sculptati cu ornamente si cartuge caracteristice vrenasterei Ita: Tiene i fara nici o asemtnare cu chenarele obignuite la bi- sericele din ee noastr&. Capitelelecoloanelor sunt alca- tuite din palmete, iar d’asupra lor se afla cate un inger curamuride palmier in’ mana, ingenunchind spre stema can; tacuzineasc’, care ocupS centtul usei dela intrare. Deasu- prao lespedé, de aceiasi piatra, cu 0 comnigt: proeminent si sculptaté termin% portalul. Laturea stang’ a lespezii o ocupa figura in relief pronuntat a’ lui Moise cw tablele in brate; la dreapta Aron cu toiagul ‘cel: inflorit: Pe: cartuga mijlocie, incadratt ett ornamente florale si ugor bombata, sta scrist numai cu vopsea neagra, iar nu sapata, urmatoarea inscriptie posterioar’. Zugravitnsau atasta sffajntd biseriea| in. zilele prea Juminatului Domnfull{ui] lo, Aleksandra Cofnstanting Muruzii Voevodii filindi mitropoliti prea sfinfitu Do} Sitei si sau, sayarsiti print toata osteneala gi cheltuiala parintelui) Egumenii Damaschint, ano 1799 Selplt[em- brie] 16. i mai interesanti si-mai-ales mult mai frumos seulptai sunt stalpii din interior. ise ridic& pe console. inalte de aceiasi largime ca’ diametrul)coloanelor. Fusul. . sculptat cu ornamente ce ‘se: preling. intr’o | spirala elegant’ d’a- Tungul coloanci: simple» glafuri-adancite alterneaz4. cuCRONICA ARTISTICA 197 vreji de flori, cari se incolacese pe stalp. Baza coloanei, tot cu ornamente florale, este putin proeminent& si desp&rfita printr’un inel care incheie glafurile fusului, La partea su- perioar& e o incingatoare mai pronuntaté. de palmete, iar @asupra se largeste capitelul cu sculpturi ajurate, alcatuite din drifoni gi alte animale aripate, si tare stilizate, cari va- riaz& la cele dou& perechi de coloane. Inc&, destulde bine conservate, coloanele acestea sant, impreund cu. chenarul dela intrare, pirtile cele mai interesante ale bisericutei si dovada cea mai sigura a influentei direct occidentale. Atat ornamentele florale cat si mai ales cele figurate si felul larg de tratare al draperiilor a figurile lu Moise si Aron sia ingerilor inlatura cu siguranta orice dubiu asupra ori- Einei occidentale a lucrarei. Casi la Coltea au servit. gi aci modele aduse probabil din Italia. Un ecou asa de tarziu al Renasterii in farile noastre. Alaturi de influentele pur orientale dela Curtea-de-Arges si de cele gotice in bi- sericele moldovenesti, aceste influente italiene au insemna- tatea lor, pentru ca au determinat unalt curent, de care a fost inraurit’ arta noastra inainte de a c&pata un caracter al siu propriu. Se vede dar din nou, cat de pripita e afir- marea acelora cari, inainte de secolul al 17-lea, ne vorbesc de un stil national. Caci exemplul Coltei si Sinaei nue uni In acelag stil ca coloanele naosului sant si acele ale prid- vorului. Aci din nefericire ele nu se pot vedea decat in parte, fiind prinse in zidaria posterioara, cu care s’au inchis arcadele. Si sperm ca Eforia spitalelor civile, careia aceiasi grija ii incumba si fata de mostenirea artistic —de care sunt de alfel asi de strans legate bogatcle venituri ctitori: cegti,—va reda in curand. infatisarea ce 0 avea, odini cara aceastei frumoase bisericute. Degajarea_ colonad: se impune in primul rand: ea e reclamata din punctul de vedere estetic si constructiv. Din. reprezentarea_bise- ricei in pictura din interiorul paosului, se confirm’ dea- semeni c& pridvorul a -avut arcadele libere. Ferestrele gi uga cea moderna trebue neintarziat inliturate, fara nici in serupul. Atunci numai vom putea admira cum se cuvine coloanele cu sculpturile lor in. spirald, de. un stil mai larg desi asemanatoare cu cele din interior. Potrivit cu deschi- zaturile mai mari ale arcadelor privdorului si stalpii sunt mai scunzi ca cei dela zidul tindei, Eirepauzeazd aci pe so- clul cel inalt al cladirei; baza si capitelele sunt deasemeni mai bine proportionate, semanand cu cele dela Coltea. Luertri de restaurare se impun si laa doua turla a bise-198 AL, TAIGARA-SAMURCAS Hiei) ‘care se°afla \deasupra zidului dintre: pridvor gi tinda. Dela prima vedere aceasta clopotnita patrata’supara pri- virea prin aspectul ¢i greoi, Impedicand degajarea turlei bine proportionate a naosului, Existenta clopotnitei inca dela inceputul clidirei se confirma atat prin pictura ctito- ricedsca cat si mai ales prin seara prevazuta in zidul chiar al bisericei, Proporfiile ei au fost inst altele, dup’ cum ne indict’ mentionata pictura. Din examinarea interiorului turlei se vad inc& clar transformarile ce a suferit: a fost:cu mult ridicat® $i sistemele de cate doua ferestre stramte,ca cele dela turla cea mare, au fost inlocuite prin deschiderile ac- tale mult prea largi. Clopotele din turl fiind azi ridicate, ‘cu atat mai lesne se poate face restauratiunea indicat. Ca ‘model poate servi turla cea mare. Aceasta se ridict pe o baz patrati, care lipseste la clopotnit’. Muchiile octogo- nului casi corniga furlei mari ‘sant accentuate prin zimii ro- tunzi de c&ramida. Ferestrele lungi si ‘stramte sant inchise in arcade cu ciubuce retragandu-se spre interior. Acope- risul e de gindrili, Crucile de metal aula baz& ornamentul de flori, care din nedibacia executiei are forma unei semi- Tune, cu carelinst nu e deloc in’ legatura. Pictura interioar® a bisericei dateaz4, dupa cuin reese din inseriptie, din 1795. Din pictura cu un veac mai veche poate si fi ramas numa’ patocratorul din bolta turlei care, desi inegrit, pare’ a fi de un stil ‘mult mai ingrijit decat_restul zugravelii, Aceasta la inceput trebue sé fi ost thug fomte frumnoas4, dacd judectm dupa splendidele modele ce ne-au rimas inca in pridvorul dela’ Coltea; cea contimporana cu bisericuta Sinaiei. Chiar dup’ 1795 trebue sa se fi retusat din now oranduelile de jos ale picturei, cari in starea ac- tuald nu prezintt mare interes. Pe zidul ctitoricesc din tindé sAnt pictati, in afara’de Mihai Spatarul si Constantin Pos- telnicul cari fin biserica, si urmiitorii: in stanga, langa stalp ps Voevod cu cununa de aur pe cap, apoi Mihai, Toma, Stefan, cu femeile lor; iar in dreapta Constantin Basarab, Serban Basarab si Neagoe Voevod. Toti cu coroane de aur pe cap $i mantii domnesti, cari fiind ins posterior retugate nu merita odescriere mai am&nuntita. Ceva mai bine pas- trate si probabil mai vechi’sunt picturile” pridvorului. ‘Deastipra ngei de intrare e frumoasa scen’ a Adormirii Maicei Domatlui, care e gi hramul manistirii. Deasupra ci © Scaunul Domnului, si apoi judecata cea din urma tn dreapta si soborul apostolilor ‘in ‘stanga; conform tipicului Erminiei. Bisericuta a ocupat dela inceput central cladirilor: mana-CRONICA. ARTISTICA 199 sti, din cari o parte\se reckidese acum in urma incen- diului. Ele constitue un p&trat cu ziduri inalte si groase; cici manistirea a fost dela inceput un fel de cetatuie, ne- voit si se apere contra atacurilor dese in asemenea locuri neumblate (1). . i ‘i Cu timpul, zidul inconjurator a suferit Sraneianmaritat fel numai este azi nici o urm& a turnului ce. probabil se vidica deasupra intravii, in zidul c&reia s’a descoperit acum, cu prilejul restaurarii, deschiderea scirii. Despre modifica- rile mai yechi vorbeste chiar urmatoarea inscriptie, s4pat’ dasupra intrarii din spre rasarit. Aceasta poarta gi toate inoiturile cate se ra ee ‘au facut parintele Dionisie ProfiJn Tiruloi in. zillele Juilon Nicolae Voevoda tn anu dela Adam| 7228 Mai Jar in afara din cadru, cu cifre arabe: 17 — 20. Ce anume ,innoituri* se vor fl efectuat atunci, numai putem distinge. Din clidirea veche a mai ramas ling’ in- ‘rare trapeza sau refectoriul, alaturi de cuhnia sau bucati- ria cea veche, interesant’ prin seria de bolti ce se supra pun Ingustinduse, spre a se termina printr’un horn cilin- dric care iese deasupra acoperigului. Seria micilor chilii din aripa nordica sunt interesante prin tavanurile diferit boltite. Una din aceste mici inc&peri pre- zinta chiar o calot& sfericd limitata printr’un brau, la care ‘se vad urme de sculpturi sub stratul cel de teneu- ial posterioar’. Si in pendentivii ce sustin bolta se zirese asemenea urme de ornamente in relief. In prelungirea chi. lillor din acéast aripa se afla paraclisul manistirii, O bi sericutt de formé foarte reduse si care nu se distinge la ‘exterior de restul chiliilor. In interior ¢ reducerea planului cobignuit, Printr’o usi lateral se intr tn tindacea mica, care este boltitt; de aci in tinda cea mare sau pronaos. Acesta are infétigared unei lungi sali, cu strane ce se ingira pe am- 20. it Sinaia e pe lat expus tn urimatoatele doa i, aparute cu ocazia serbairii a dowd veacuri dela fundarea bi- 4) Arhimandritul Non mAnsstires Sina; lustrat.64 p. Bu. inaia; 8° -curegti, Tipografia Gutemberg,, 1895. Il) A. G, Galdgescu: ilustratj 134, pp. Bucuresti, Tipografia Lazireanu; x Aceasta din urma cuprinde numeroase documente réferitoare Ja ‘Sinaia precumn gi lista comploeta a averii migedtoare i nemigcitodre 2 mindstirii200 AL! TZIGARA-SAMURCAS Bele laturi: Bolta ‘ciilndricd, tn mijlocul ctreia’e /pictata’ Na Seittoarea de Dumnezeu, e tiiatt de arcurile deschiderilor ferestrelor si firidelor. O singurs deschidere in zidul gros. mijlocesté p&trunderea in naosul cel foarte redus. Acesta. g, despartt de altar. print’o tampt de zie eu dow des- chideri numai. Spatiul rezervat altarului find deasement foarte stramt, prestolul sau sfanta masa nu e liber’, ca in regult generala, ci e alipit de zidul rasaritean. Mici fi- ride tin loc de proscomide si diaconicon. In interiorul naosului, deasupra usei se fla urmatoarea in- scriptie : Intarirea celor ce madaj|duesc spre tine tntareste D|[oalmne Diserica ta care 0 ai cAstilgat cu scump: SAngele tiu|1792 Mai 7. Si aceast% dati nu poate fi decat aceia a reparatiunii si probabil a repictirii paraclisului, care pare a fi fost zidit deodat& cu biserica. O bunt dovada a vechimii picturilor, posterior retusate, sant nimburile sau aureolele in relief, cu ornamente, cari incadreaz’ figurile sfintilor. Lumina patrunde in paraclis prin. mici ferestre numai din spre sud. Din chenargle lor sculptate nu a mai ramas. decat unul singur. Celelalte: dou aripi ale clidirilor imprejmuitoare cuprind chiliile. monachilor. Intreg complexul acestei curti a _vechei manistiri avea mult unitate prin proportiile sale juste si aspectul simplu dar plicut al clidirilor. Ar trebui pe cat se poate st se mentiné acest caracter particular vechilor noastre manas- iri, azi mai toate tare modernizate, Cu ocaziunea repara- lor impuse de incendiuy, s’ar cuveni ca Eforia sa mai in- iu % eal G treprind& si lucrarile necesare la biserica cea biutrand, a c&rei importan&, artisticd am ardtat o, precum gi la cele- lalte chili. : Toate aceste lucrari si se faci insi respectandu-se formele vechi ale cl&dirii, Mai ales si se mentina carac- terul de senitate si intimitate, pe care il are in aga grad aceast’ curte cu clidirile sale albe, plantatii inveselitoare gi fantana racoritoare. Fiind bine intretinuta, va putea servi de model schituri- lor din tara. In orice caz va puted da o bun’ impresie de viata monachali a farii noastre numerosilor vizitatori indigeni gi striini, cari se strecoara pe aci, Biserica batran’,Interioral: paraclisalai Mandastirii Sinaia. (Dap o fotografie din Mazeut méndstirese). Convorbiri Literare, No. 8, 1908.CRONICA “ARTISTICA 20% bine restaurata, va fi un demn reprezentant al unei anumite epoce a artei noastre stramosesti. Din’ cladirile bisericei celei noua nu_prezint& interes decat Muzeul Manistirei instalat in aripa dinspre sud. Acesta e opera sf. Sale Parintelui Archimandrit Nifon, Staretul Sinaei, care a avut minunata idee de a aduna gi expune cum se cuvine toate odajdiile vechi ale ministirei, recum si cartile bisericesti si ake toblecte taleunttaluviPs lang’ cele din Sinaia s'au adaogat in curand si alte obiecte primite in dar sau colectate de Sf. Sa, astfel ca azi avem un adevarat Muzeu, cu mai mtulte sectiuni chiar. O. prin’ serie o formeaz& obiectele cultului. Cu, siguranta dateazt dela Ctitorul Manistirei o cutie de bronz (un artofon) pe fundul careia sté gravat numele lui Mihai Cantacuzino si data 1724. Capacul artofonului prezinta ornamente in relief cari, cagi acele ale stalpilor bisericei, au caracter italienesc, Mai sant cruci cu admirabile sculpturi_fine in Jemn, im- bricate in argint si cu pietre scumpe. Una din aceste cruci cu smalturi, dateaza din 1718. Tot dela Spatarul Mihai se zice c& ar proveni si paftalele de fildes sculptat & jour si legat tn aur? Darait de ctitor este Molitflnicul slayen, din 1058, pe ale carui file se vede repetandu-se de 16 oriiscdlitura proprie a lui Mihai Cantacuzino. Legatura in argint din 1776 @ unei Evanghelii este din nefericire tare stricat prin adaosuri posterioare, Dintre candele, cele mai frumoase sant cele dou’ datate dela jumatatea secolului_ al XVIII, cari, desi fac parte din vechiul tezaur al manastirei, servese inc’ azi in paraclis si bisericuta batran’. Pe lang& aceste nu- meroase obiecte vechi, Muzeul cuprinde si altele noi, daruri retioase ale Suveranilor nostri sau achizitii ale Sf. Sale arintelui Staret, facute in numeroasele sale pelerinagii ela sf, Munte sau prin Rusia si la sf, Mormant. E unica in felul ei aceast colectie, atat de pretioas’ si interesanta. La sectiunea eclesiastica se adaogd partea etnografica sau de arti romaneasci a Muzeului, De remarcat sant aci cateva scoarte vechi romanesti cu izvoade si culori ad- mirabile, Foarte bogati este bibliotec’ mandstirei compusa din manuscrise ¢i tiparituri vechi, din cari unele ilustrate, deo mare valoare. O colectie de fotografii si stampe complec- teaza aceasta biblioteca pretioasa. i 2 i Frumoasa opera culturala a Sf. Sale Parintelui archi- mandrit Nifon nu poate fi indestul liudata. Muzeul inte- meist din propria sa initiativa si numai prin sarguinta Sf.202 AL. TZIGARA-SAMURCAS Sale merit&, s4 gaseascd cat mai multi imitatori, Cate odoare nu ar fi fost salvate, dac& in fruntea manistirilor noastre s’ar fi intamplat si fie si alti starefi cu asa inaltA culturs $i pricepere simaiales cu asa mare dor de a fi folusitor se- menilor sai ca Cuviosia Sa archimandritul. Nifon Sinaitul! S& sperm ci acum cel putin frumosul siuexemplu nu va raémanea fara, imitatori. Inciiperile in cari azi se afl’, Muzeul au fost locuite in timpul verei, din 1871 si pana la terminarea Castelului Peles, de Regele si Regina noastri. Ca o. amintire a acestor vre- muri petrecute in chiliile mandstiresti, au ramas intr’una din silile Muzeului de azi portretele desenate. de Regina .cu ereionul pe chiar zidul varuit. Sunt portretele. oaspetilor familiei -domnitoare, pe cari, Regina, seara la lumina. lu- manirilor, le fixa, pe parete, Dup& cum singura povesteste, Regina, care nu luase nici.o lectie de desen, se cdznia si urmeze la inceput umbra figurilor pe zid. Vazand ins&.di- formarea ce se obtinea astfel; S’a incumetat a le. picta cu mana libera. Primele, portrete astfel obtinute sant numai de profil; in curand inst Domniga. reugi a desina si figurile din fata, dandu-le in totdeauna o uimitoare aseminare. Cu c= regasim -astazi portretele celor mai insemnati bar- ati ai acelor vremuri, fixate fara nici o ordine, din faga ereionului; dar. cu; multa.verva,pe peretele cel alb. In por- fiunea de. zid aci reprodus& vedem jos, sub No. 18, pe adanc cugetatorul filosof si-critic; d. Titu, Maiorescu, alaturi de, Generali Haralambie (21). si Greceanu (27); Doamnele Zoe Bengescu (13 i 25), General Poenaru (24) si Baico- ianu (26); d. Teodor Vacarescu (17), Col. Filitt (19), Nicu Moscu (20) ete. Mijlocul e ocupat de urmitoarea scena: Dr. S, Stefanescu cu o foarfect vred s& scoata ochii prefectului judefului de pe vremuri, care nu void s4 vada starea deplorabil in care se aflau drumurile departamentului sau. Generalul Da- vila (37) ajuta sustinand capul vinovatului, pe cand din dreapta intervine mana generalului Florescu, care impiedicd exe- cutarea oribilului plan. Cele doua ziduri, cuprinzand peste 80 de portrete, sant azi ferite sub sticla de,orice deteriorare- Numeroase alte amintiri din timpul regedintei. Domnitoare in M-rea Sinaia maresc interesul. acestui Muzeu. Fat& de: insemnatatea artistica.a bisericei batrane si de locul deosebit cel ocupa se impune ca acestui celui mai vizitat dintre schiturile. romanegti sii se dea infatisareaCRONICA ARTISTICA 203 cuvenitié menirei sale adevarate. Credem dar ca Eforia Spitalelor nu se va opri la reparatiunele intreprinse, ci va face tot ce reclam o serioas restabilire a acestui sin- gur monument strimosesc din Sinaia cea now’. Caci nu- mai putin mai trebue pentru ca vechea manistire sa-si re- capete caracterul siu de odinioara, care in nici un caz nu trebue alterat prin adaosuri nepotrivite. Si astfel stra- vechiul si frumosul local va redeveni adapostul cuvenit monachilor pistoriti, cu atata crestineasc’ demnitate si friteascd iubire de catr: prea cuviosul archimandrit Nifon Sinaitul. E destul de urit’ biserica cea noua, pentru ca sa se ‘impan& 0 compensatie printr’o bun’ restaurare a biseri- cutei celei batrane. ‘Aly T2IGARA-SAMURCAS. Biserica batrana a Mcrei Sinala.