2.

PRINCIPIILE DINAMICII CLA-

SICE

Problema fundamental¼ a a mecanicii const¼ a în g¼

asirea cauzelor mişc¼ arii şi în
evaluarea efectelor produse. Dup¼ a cum s-a v¼ azut deja la cinematic¼ a, efec-
tul acţiunii unei cauze este reprezentat de acceleraţia imprimat¼ a unui corp.
Studiul mişc¼ arii unui corp prin luarea în considerare a cauzelor ce o produce
constituie tocmai obiectul de studiu al dinamicii.
Edi…ciul mecanicii clasice are la baz¼ a str¼
adaniile savantului italian Galileo
Galilei (1564-1642), îns¼ a în¼
alţarea şi consolidarea acestei construcţii a fost f¼ a-
cut¼a de Sir Isaac Newton (1642-1727) (se pronunţ¼ a s@: ais@c nju’tn]), probabil
cea mai mare personalitate a culturii universale. Paşii gigantici înainte f¼ acuţi
de Newton pe calea cunoaşterii şi descrierii naturii au demonstrat c¼ a savantul
britanic este unul dintre cele mai mari genii din istoria omenirii. Prin apariţia
celebrei sale monogra…i, ”Philosophiae naturalis principia mathematica”, la
5 iulie 1687, Newton semneaz¼ a, de fapt, actul de naştere al ştiinţei moderne.1
Pân¼ a ast¼
azi, Principiile matematice ale …loso…ei naturale r¼ amâne una dintre
cele mai importante lucr¼ ari din istorie.
Newton şi-a construit teoria pe baza a trei principii fundamentale, cunos-
cute acum sub numele de principiile mecanicii sau de principiile lui Newton,
precum şi a unuia de metod¼ a. Aceste trei principii reprezit¼ a pilonii de rezis-
tenţ¼
a ai imensului edi…ciu teoretic cl¼ adit de Newton.

2.1 Principiul inerţiei (lex prima)

2.1.1 Inerţia şi masa unui corp

Scopul cu care Newton a enunţat acest principiu a fost de a l¼

amuri şi a da
sens …zic noţiunii de inerţie a unui corp.

1
Un exemplar din prima ediţie a monogra…ei lui Newton se g¼ aseşte la Biblioteca Teleki-
Bolyai din Târgu Mureş. Volumul a fost tradus în limba român¼ a de c¼atre profesorul Victor
Marian, dup¼a ediţia în limba latin¼
a şi a ap¼
arut Editura Academiei Române în 1956.

PRINCIPIILE DINAMICII CLASICE 61

De…niţie: Inerţia este capacitatea unui corp de a se opune modi…c¼arii st¼arii
sale de mişcare rectilinie şi uniform¼a sau de repaus relativ.

M¼asura …zic¼
a a inerţiei unui corp este masa acestuia. De acest lucru ne
putem da seama uşor pe baza urm¼ atorului experiment: este din ce în ce mai
greu s¼
a scoatem un coş din repaus, lovindu-l cu piciorul, pe m¼ asur¼a ce îl
umplem cu pietre, de exemplu. Altfel spus, inerţia corpului este cu atât mai
mare, cu cât masa acestuia este mai mare.

De…niţie: Masa unui corp este m¼arimea …zic¼a scalar¼a, m¼asur¼a a inerţiei
corpului, direct proporţional¼a cu cantitatea de substanţ¼a conţinut¼a de
corp.

Masa este m¼ arime …zic¼

a fundamental¼
a a SI, iar unitatea sa de m¼
asur¼
a în
acest sistem este kilogramul (kg):

hmiSI = kg.

Obs: În de…niţia de mai sus a masei unui corp se a…rm¼ a c¼

a masa este direct
proporţional¼a cu cantitatea de substanţ¼a conţinut¼
a de corp. Cantitatea
de substanţ¼a este o alt¼
a m¼arime …zic¼
a fundamental¼ a a SI (v. Anexa A),
cele dou¼a m¼arimi …ind numeric egale doar în cazul hidrogenului atomic
(care are masa molar¼ a egal¼
a cu unitatea).

Evaluarea masei unui corp se face, generic, prin operaţia de cânt¼arire.

În condiţiile în care un corp particip¼
a la o mişcare de rotaţie, noţiunea de
mas¼a nu mai este su…cient¼ a pentru a descrie adecvat propriet¼aţile inerţiale ale
corpului. M¼ arimea …zic¼a care face acest lucru poart¼a numele de moment de
inerţie, utilizarea sa având sens numai dac¼ a se speci…c¼a axa de rotaţie (Fig.
2.1).

r⊥
m

Fig. 2.1

62 PRINCIPIILE DINAMICII CLASICE

De…niţie: Momentul de inerţie I al unui corp punctiform faţ¼a de o ax¼a de
rotaţie este m¼arimea …zic¼a scalar¼a, numeric egal¼a cu produsul dintre
masa m a corpului şi p¼atratul distanţei r? de la corp la axa de rotaţie

2 :
I = mr? (2.1)

2.1.2 Modelul punctului material

Modelul de corp punctiform de…nit la cinematic¼ a, ca …ind un corp ale c¼ arui

dimensiuni şi forme pot … neglijate pentru descrierea mişc¼ arii sale, nu mai
este su…cient în cadrul dinamicii. Pentru a putea modela din punct de vedere
dinamic mişcarea unui corp punctiform, acestuia trebuie s¼ a i se confere unele
calit¼
aţi sau atribute …zice suplimentare, cum este masa corpului. Printr-
un astfel de proces de abstractizare s-a ajuns la denumirea de punct mater-
ial. Este evident c¼a punctul material, deşi nu are dimensiuni, sau extindere
spaţial¼
a, reprezint¼
a mai mult decât un simplu punct geometric. El este un
punct reprezentativ al corpului, în sensul c¼ a are toate propriet¼ aţile acestuia
din urm¼ a. Mai mult,în punctul material se consider¼ a înglobat¼ a toat¼ a sub-
stanţa corpului pe care-l reprezint¼
a.

2.1.3 Impulsul unui corp şi momentul s¼

au cinetic faţ¼
a de un pol

Am v¼ azut c¼
a, din punct de vedere cinematic, mişcarea unui corp este carac-
terizat¼
a cu ajutorul noţiunii …zice de vitez¼
a. Din punct de vedere dinamic,
mişcarea unui corp cu masa m, care se deplaseaz¼ a cu viteza !
v , este carac-
terizat¼
a cu ajutorul altei m¼
arimi …zice vectoriale care a primit denumirea de
impuls2
!
p = m! v : (2.2)
Aceast¼ a m¼ arime, care are aceeaşi orientare ca şi viteza, este una mai pro-
fund¼a decât viteza datorit¼a legii de conservare, despre care se va discuta în
subcapitolul urm¼ ator.
În cazul în care mişcarea corpului nu este rectilinie, în locul impulsului se
foloseşte o alt¼
a m¼arime vectorial¼
a numit¼ a momentul impulsului sau moment
cinetic (Fig. 2.2). Acesta este evaluat faţ¼ a de un punct O, considerat …x şi
2
Caracterizând dinamic starea de mişcare, impulsul unui corp mai poate … întâlnit şi
sub denumirea de cantitate de mişcare.

PRINCIPIUL INERŢIEI (LEX PRIMA) 63

numit pol, şi este perpendicular pe planul format din vectorii ! p - impulsul
punctului material şi !
r - vectorul de poziţie al punctului material faţ¼
a de pol.
Sensul vectorului moment cinetic se determin¼ a cu ajutorul regulii burghiului
drept aşezat perpendicular pe planul vectorilor ! r şi !
p astfel încât vectorul
!
de poziţie r al punctului material s¼ a se roteasc¼ a peste vectorul impuls, ! p,
pe drumul cel mai scurt. Altfel spus, momentul cinetic este un vector axial,
a c¼
arui de…niţie matematic¼a este
!
L =O = !
r !
p : (2.3)

Fig. 2.2
În SI, unitatea de m¼
asur¼
a a momentului cinetic nu are o denumire special¼
a,
ci este
hLiSI = 1 kg m2 s 1 .

Obs: Momentul cinetic de…nit aici mai poart¼ a numele de moment cinetic
orbital, deoarece descrie mişcarea punctului material pe orbita (traiec-
toria) sa.
Obs: Atunci când se vorbeşte de moment cinetic este obligatoriu s¼ a se pre-
cizeze, de …ecare dat¼ a, faţ¼
a de ce punct din spaţiu este evaluat. De
!
aceea, în de…niţia de mai sus este scris L =O , ceee ce se citeşte momen-
tul cinetic în raport cu punctul (polul) O.
Exemplul 2.1: Un punct material se mişc¼
a rectiliniu uniform. Demonstreaz¼
a c¼
a
momentul cinetic al punctului material faţ¼
a de un pol oarecare r¼
amâne con-
stant în timp (se conserv¼
a).

Soluţie: Dac¼
a traiectoria corpului este una rectilinie uniform¼
a, atunci aceasta este
chiar dreapta suport a vectorului impuls, ceea ce înseamn¼ a c¼
a distanţa de la
pol la aceast¼
a dreapt¼a, numit¼ a cu b în Fig.
a braţul impulsului (şi este notat¼
2.2) nu se modi…c¼a în timp. Cum impulsul punctului material este constant,
atunci momentul cinetic al punctului material faţ¼
a de polul O este constant

L=O = rp sin = bp = const:

64 PRINCIPIILE DINAMICII CLASICE

 Atunci când punctul material cu masa m efectueaz¼ a o mişcare circular¼
a,
cu raza r, într-un plan …x, având viteza unghiular¼ a !, atunci vectorul moment
cinetic faţ¼
a de centrul O al cercului este dat de relaţia
!
L =O = ! r m!v =! r m (!! ! r)=

!
= mr2 !
! m!
r (!
r !
! ) = I!
! 0;

adic¼
a
!
L =O = I !
!: (2.4)

2.1.4 Principiul inerţiei

Generalizând rezultatele experimentale privitoare la mişcarea corpurilor, Gali-

leo Galilei a concluzionat (1632) c¼ a atunci când un corp oarecare este izolat
sau liber, adic¼a atunci când acţiunile altor corpuri asupra corpului studiat se
compenseaz¼ a sau pot … neglijate, corpul studiat îşi p¼
astreaz¼ a starea „natu-
ral¼
a” de mişcare, adic¼a îşi p¼
astreaz¼
a starea de repaus relativ sau de mişcare
rectilinie uniform¼a. Newton a preluat aceast¼ a concluzie şi a formulat-o drept
principiul I.

Enunţ: Un corp îşi p¼astreaz¼a starea de repaus relativ sau de mişcare rectilinie
şi uniform¼a atât timp cât asupra sa nu acţioneaz¼a vreo cauz¼a extern¼a
care s¼a-i modi…ce aceast¼a stare.

În concluzie, acest principiu a…rm¼

a c¼
a un corp se mişc¼
a în virtutea inerţiei
dac¼
a este izolat.

2.1.5 Sisteme de referinţ¼

a inerţiale

De…niţie: Un sistem de referinţ¼a inerţial (SRI) este un SR în repaus sau în

mişcare rectilinie uniform¼a.

Este evident c¼ a aprecierea st¼arii de repaus sau de mişcare rectilinie uni-

form¼a a unui SR se face faţ¼
a de un corp, adic¼a faţ¼
a de originea altui SR. Cum
mişcarea şi repausul sunt relative, atunci nu se poate vorbi nici de vreun SRI
absolut. Dac¼ a un corp este în repaus/mişcare rectilinie uniform¼ a faţ¼
a de un
SRI, atunci el va … în mişcare rectilinie uniform¼ a sau în repaus faţ¼a de orice

PRINCIPIUL INERŢIEI (LEX PRIMA) 65

alt SRI, deoarece acest din urm¼ a SRI este în repaus sau în mişcare rectilinie
uniform¼ a faţ¼
a de primul SRI.
În acord cu de…niţia de mai sus, un SR a‡at în mişcare accelerat¼ a faţ¼
a
de un SRI este un SR neinerţial (SRNI). Dac¼ a un corp este în repaus sau în
mişcare rectilinie uniform¼ a faţ¼
a de un SRNI, atunci el se va mişca accelerat
faţ¼
a de orice SRI. Prin urmare, principiul inerţiei este valabil doar în SRI.
În practic¼a, pentru majoritatea problemelor concrete, un SR legat de
P¼amânt poate … considerat inerţial cu o aproximaţie foarte bun¼ a, deşi P¼
amân-
tul particip¼a la dou¼a mişc¼
ari de rotaţie simultan, adic¼
a se mişc¼
a accelerat. În
de…nitiv, un SRI este o idealizare, dar una extrem de util¼ a în practic¼ a.

2.2 Principiul fundamental (lex secunda)

2.2.1 Interacţiunea corpurilor

Corpurile se in‡uenţeaz¼a reciproc, sau, altfel spus, interacţioneaz¼

a. New-
ton a enunţat principiul al doilea tocmai pentru a da sens …zic noţiunii de
interacţiune.

De…niţie: Prin interacţiune se înţelege acţiunea reciproc¼a a dou¼a corpuri.

Corpurile interacţioneaz¼ a între ele …e prin contact direct, …e prin in‡u-

enţ¼a. Privite la scal¼
a atomic¼a, interacţiunile pe care le caracteriz¼
am din punct
de vedere macroscopic drept interacţiuni prin contact sunt şi ele tot interacţi-
uni prin in‡uenţ¼ a, deoarece atomii sau moleculele care compun cele dou¼ a
corpuri nu se ating. Când distanţa dintre corpuri ajunge s¼ a …e de ordinul
unui diametru atomic, forţele de interacţiune dintre atomii celor dou¼ a cor-
puri sunt forţe de respingere care vor determina îndep¼ artarea unui corp de
cel¼
alalt. În de…nitiv, ceea ce este în mod curent denumit „scal¼ a macroscopic¼
a”
este ceea ce poate … v¼ azut cu ochiul liber şi are dimensiunile uzuale întâlnite
în viaţa cotidian¼ a. Prin urmare, interacţiunile prin contact pot … descrise
ca …ind interacţiunile ce au loc între corpuri atunci când, v¼ azute cu ochiul
liber, se ating. Spre deosebire de interacţiunile prin contact, interacţiunile
prin in‡uenţ¼ a sunt cele care se realizeaz¼a între corpuri a‡ate la distanţ¼
a unele
de altele, prin intermediul unui câmp …zic, cum este, de exemplu, câmpul
gravitaţional.3
3
Câmpul gravitaţional va … analizat în cap. 7.

66 PRINCIPIILE DINAMICII CLASICE

 Pentru a da o m¼ asur¼
a …zic¼
a a interacţiunii dintre corpuri Newton a folosit
noţiunea de forţ¼a.

De…niţie: Forţa este m¼arimea …zic¼a vectorial¼a ce caracterizeaz¼a t¼aria unei

interacţiuni.

Cu ajutorul noţiunii de forţ¼ a problema conceptual¼ a de de…nire a cauzei

care produce modi…carea st¼ arii de mişcare a corpurilor şi-a g¼
asit rezolvarea.
Instrumentul cu ajutorul c¼ aruia se m¼ asoar¼
a forţele poart¼a numele de di-
namometru. Principiul de funcţionare a unui dinamometru este simplu, m¼ a-
surarea modulului unei forţe bazându-se pe m¼ asurarea unor deformaţii elas-
tice sau a unor modi…c¼ ari de presiune sau electrice, provocate de forţa de
m¼asurat. Dinamometrul are o scal¼ a gradat¼
a în unit¼
aţi de forţ¼
a pentru citirea
direct¼
a a valorii forţei care a acţionat asupra sa.

2.2.2 Principiul fundamental pentru mişcarea de translaţie

Deoarece starea de mişcare a unui corp este caracterizat¼

a, din punct de vedere
dinamic, de impusul acestuia, Newton a de…nit dinamic forţa rezultant¼ a care
acţioneaz¼
a asupra unui corp drept variaţia în timp a impulsului corpului

! d! p
F = ; (2.5)
dt

deoarece s-a constatat experimental c¼ a variaţia impulsului corpului depinde

direct proporţional cu timpul de acţiune a forţei asupra corpului a c¼
arui miş-
care se investigheaz¼a.

De…niţie: Forţa rezultant¼a care acţioneaz¼a asupra unui punct material este
m¼arimea …zic¼a vectorial¼a, numeric egal¼a cu variaţia impulsului punctu-
lui material în unitatea de timp.

Mai mult, ec. (2.5) reprezint¼ a forma matematic¼ a a principiului funda-

atre Newton4 :
mental al dinamicii, aşa cum a fost formulat el de c¼

Enunţ: Variaţia în timp a impulsului unui punct material este egal¼a cu forţa
rezultant¼a care acţioneaz¼a asupra sa şi are orientarea forţei.
4
„Variaţia mişc¼arii este proporţional¼a cu forţa motoare imprimat¼a şi este dirijat¼a dup¼a
linia dreapt¼a în lungul c¼areia este imprimat¼a forţa.” (enunţul dat de Newton)

PRINCIPIUL FUNDAMENTAL (LEX SECUNDA) 67

Obs: În de…nitiv, acest principiu este unul de tip cauz¼a - efect, forţa …ind
cauza, iar variaţia impulsului corpului - efectul acţiunii forţei asupra
punctului material.

În cazul în care masa unui corp este constant¼

a în timp, expresia matem-
atic¼
a a principiului fundamental se poate transforma astfel:

! d! p d d!v
F = = (m!
v)=m ;
dt dt dt
adic¼
a
!
F = m!
a : (2.6)
Aceasta este forma matematic¼ a a principiul fundamental pentru un corp cu
masa constant¼ a, întâlnit¼
a în toate manualele de Mecanic¼ a şi care este cea
mai celebr¼a ecuaţie a Mecanicii newtoniene. Se observ¼ a de aici c¼a acceleraţia
imprimat¼ a unui corp are aceeaşi orientare ca forţa care o produce.5 Plecând
de la ec. (2.6), principiul fundamental se poate enunţa astfel:

Enunţ: Dac¼a o forţ¼a acţioneaz¼a asupra unui corp cu masa m, aceasta îi

imprim¼a corpului o acceleraţie direct proporţional¼a cu forţa şi invers
proporţional¼a cu masa corpului.

În onoarea lui Isaac Newton unitatea de m¼

asur¼
a a forţei în SI poart¼
a
numele s¼
au - newton (N):
2
hF iSI = 1 N = 1 kg m s

şi are urm¼

atoarea

De…niţie: Un newton este forţa care, acţionând asupra unui corp cu masa
de 1 kg, îi imprim¼a acestuia o acceleraţie de 1 m/s2 .

2.2.3 Teorema variaţiei impulsului. Legea conserv¼

arii impulsului

Utilizând expresia principiului fundamental dat¼

a de ec. (2.5), variaţia impul-
sului punctului material se poate scrie
!
d!
p = F dt: (2.7)
5
La viteze mari aceast¼
a coliniaritate a acestor doi vectori dispare, aşa cum se va vedea
în cap. 4.

68 PRINCIPIILE DINAMICII CLASICE

Expresia
!
F dt = d!
} (2.8)
poart¼
a numele de impulsul forţei. În aceste condiţii, din (2.7) şi (2.8) rezult¼
a
tocmai

Teorema variaţiei impulsului: Variaţia impulsului punctului material este

egal¼a cu impulsul forţei rezultante care acţioneaz¼a asupra punctului ma-
terial
d!
p = d! } : (2.9)

În form¼a integral¼
a, teorema variaţiei impulsului punctului material se scrie
simplu, integrând ec. (2.7)
Zt2
! !
p =!
p2 !
p1 = F dt: (2.10)
t1

Dac¼a forţa rezultant¼

a care acţioneaz¼
a asupra punctului material este per-
manent nul¼ a, atunci şi impulsul forţei va … nul, adic¼ a variaţia în timp a
impulsului punctului material este nul¼ a, sau, altfel spus, impulsul punctului
material este constant în timp, adic¼ a se conserv¼a.

Legea conserv¼ arii impulsului: Impulsul punctului material se conserv¼a dac¼a

forţa rezultant¼a care acţioneaz¼a asupra sa este permanent nul¼a.

2.2.4 Principiul fundamental pentru mişcarea de rotaţie

!
În cazul mişc¼
arii de rotaţie, atunci când o forţ¼
a F acţioneaz¼
a asupra unui
corp care se a‡a¼ la distanţa r faţ¼
a de un pol O, mai folositoare decât forţa
este o alt¼
a m¼
arime vectorial¼ a, de…nit¼
a analog momentului cinetic şi denumit¼a
momentul forţei (Fig. 2.3).

Fig. 2.3

PRINCIPIUL FUNDAMENTAL (LEX SECUNDA) 69

Sensul vectorului moment al forţei se determin¼
a la fel ca în cazul vectorului
moment cinetic, expresia sa matematic¼ a …ind
! !
M =O = !
r F. (2.11)

Evaluând derivata în raport cu timpul a momentului cinetic al punctului

material în raport cu polul O, se obţine
!
d L =O d ! ! d!r ! d!p
= (r p)= p +!
r =
dt dt dt dt
! ! !
= !
v !
p +!
r F = 0 + M =O ;
adic¼
a
!
d L =O !
= M =O : (2.12)
dt
Aceasta este expresia principiului fundamental al dinamicii pentru mişcarea
de rotaţie a punctului material:
Enunţ: Momentul forţei rezultante care acţioneaz¼a asupra punctului mate-
rial este egal cu variaţia în unitatea de timp a momentului cinetic al
punctului material în raport cu acelaşi pol.
În cazul particular al mişc¼ arii circulare, în jurul unei axe a c¼
arei orientare
nu se modi…c¼ a în timp, expresia principiului fundamental, scris¼ a în raport cu
centrul cercului, este:
! d ! d!!
M =O = (I ! ) = I = I!": (2.13)
dt dt
şi poate … enunţat¼a astfel:
Enunţ: Momentul forţei rezultante aplicate unui punct material, în raport cu
un pol, îi imprim¼a acestuia o acceleraţie unghiular¼a direct proporţional¼a
cu momentul forţei şi invers proporţional¼a cu momentul de inerţie al
punctului material faţ¼a de axa de rotaţie ce trece prin pol.

2.2.5 Teorema variaţiei momentului cinetic. Legea conserv¼

arii momentului ci-
netic

Din expresia principiului al doilea pentru mişcarea de rotaţie se obţine

! !
d L =O = M =O dt;

70 PRINCIPIILE DINAMICII CLASICE

care, integrat¼
a, d¼
a
! Rt2 !
L =O = M =O dt ; (2.14)
t1

adic¼
a tocmai

Teorema variaţiei momentului cinetic: Variaţia momentului cinetic al

punctului material faţ¼a de un pol este egal¼a cu impulsul momentului
aplicat punctului material faţ¼a de acelaşi pol.

Dac¼ a momentul forţei rezultante care acţioneaz¼ a asupra punctului mate-

rial faţ¼
a de un pol este permanent nul, atunci momentul cinetic al punctului
material faţ¼a de acelaşi pol este un vector constant, sau, altfel spus, momentul
cinetic al punctului material se conserv¼ a.

Legea conserv¼ arii momentului cinetic: Momentul cinetic al punctului ma-

terial faţ¼a de un pol se conserv¼a dac¼a momentul forţei rezultante care
acţioneaz¼a asupra punctului material faţ¼a de acelaşi pol este permanent
nul.

2.3 Principiul acţiunii şi reacţiunii (lex tertia)

Dac¼a primele dou¼ a principii introduc …ecare câte o m¼ arime …zic¼

a important¼ a
în studiul mişc¼
arilor corpurilor, principiul al treilea constituie excepţia. Va-
loarea sa deosebit¼ a rezid¼
a tocmai din faptul c¼ a subliniaz¼
a o realitate …zic¼a
important¼ a: în natur¼a forţele nu apar singure, ci numai perechi.

Enunţ: Dac¼a un corp acţioneaz¼a asupra altui corp cu o forţ¼a - numit¼a acţi-
une - cel de-al doilea corp va acţiona asupra primului cu o forţ¼a egal¼a
în modul, dar de sens opus primeia - numit¼a reacţiune.

r r
F −F

Fig. 2.4

Enunţul principiului al treilea este ilustrat în Fig. 2.4. Poate cel mai
comun exemplu de acţiune a principiului al treilea este cel care explic¼
a de-
plasarea (mersul sau alergarea) oamenilor. Acţionând asupra solului cu o

PRINCIPIUL ACŢIUNII ŞI REACŢIUNII (LEX TERTIA) 71

forţ¼
a orizontal¼
a, acesta va reacţiona asupra omului cu o forţ¼
a egal¼
a şi de sens
contrar. Sub acţiunea aceastei reacţiuni omul se poate deplasa.
Discuţia legat¼a de principiul al III-lea nu se poate încheia f¼
ar¼
a a formula
câteva observaţii importante:

- acţiunea şi reacţiunea nu acţioneaz¼

a asupra aceluiaşi corp;

- etichetarea unui corp ca …ind primul, respectiv al doilea este arbitrar¼

a;

- cele dou¼
a forţe acţioneaz¼
a simultan asupra corpurilor care interacţioneaz¼
a.

2.4 Principiul independenţei acţiunii forţelor

Spre deosebire de celelalte principii, principiul independenţei acţiunii forţelor

sau principiul suprapunerii forţelor este doar un principiu de metod¼ a, care
i-a servit lui Newton la adunarea vectorilor. Formularea acestui principiu
dovedeşte intuiţia genial¼
a a lui Newton, ast¼ azi ştiind c¼ a principiul supra-
punerii forţelor este doar o consecinţ¼
a a liniarit¼
aţii ecuaţiilor de mişcare uti-
lizate în mecanica clasic¼a.

Enunţ: Dac¼a mai multe forţe acţioneaz¼a simultan asupra unui corp, …ecare
forţ¼a produce propria sa acceleraţie, independent de prezenţa celorlalte
forţe, acceleraţia rezultant¼a …ind suma vectorial¼a a acceleraţiilor com-
ponente.

Transpus în limbaj matematic, enunţul de mai sus arat¼

a astfel

! !
F1+ + F n = m!
a1+ + m!
a n = m (!
a1+ +!
a n ) = m!
a : (2.15)

Odat¼a cu formularea acestui principiu, Newton introduce în text şi faimoasa

regul¼
a a paralelogramului cu ajutorul c¼ areia se pot aduna doi vectori (v.
Anexa B), regul¼a cunoscut¼
a în acea epoc¼a.

72 PRINCIPIILE DINAMICII CLASICE