You are on page 1of 142
Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | CUPRINS. | OBIECT S| DOMENIU DE APLICARE I TERMINOLOGIE $1 SIMBOLURI It Terminologie. 1.2 Simboluri.. lll GENERALITATI. TIPURI DE LUCRARI DE SUSTINERE Lt Ziduri de eprijin IIL2. Sprijiniri simple . IL2.1- Sprijiniri cu dulapi OFIZONAL .....sesseeseesetseeseseesen inten 1.2.2 Sprijiniri cu dulapi verticali 1.2.3 Sprijiniri simple din elemente metalice de inventar. ML3Sprifiniri de tip mix ..eccsaesnnetseenesestssnsnntntnetetntvmvenenee 14 Sprijiniri cu palplange. lL4.1- Palplangele metalic ll.4.2 Palplangele din beton armat sau beton precamprimal ere: 11.4.3 Palplangele din lemn.. ILS Pereti ingropat.. lI.5.1 Pereti ingropati din panour.. IIL.5.2 Pereti ingropati din piloti forat IIL6 Pereti de sustinere a excavatilor — sisteme de sprit. lI.6.1 Peretide sustinere in consola .. lIL.6.2 Perefide sustinere rezemati lI1.6.3_ Sisteme de rezemare a peretilor de sustinere..... 1.7 Pereti de sustinere realizati prin tehnologia jet-groutins IV PRESCRIPTII GENERALE DE PROIECTARE.....2.ccccececeeeneeeeete IV Prescriptii privind elahorarea projectulti IV.2. Stari limita... 1V3._Acliuni $i situatii de proiectare . eventnentnnnnenevecese V.4_ Metode de proieciare si modele de calcul V__EVALUAREA PRESIUNII MASIVELOR DE P, DE SUSTINERE........ V.1 Generalitati V.2 Presiunea pamantulul in stare de repaUs ceceeeeeeenen V.3 Valori limita ale presiunii pamantului eeecee V4 Valori intermediare ale presiunii pamantului.. V.5 Evaluarea presiunii pamantului in condifii seismice... V.6 Evaluarea presiunii pamantului in cazul zidurilor de spr V.7_ Evaluarea presiunii pamAntului pe lucrarile de sustinere a excavatiilor VI. ZIDURI DE SPRIJIN Vi. Predimensionarea zidurilor de sprijir Vi.2 Calculul la starea limita ultima... sess ininentues VIB Proiectarea structurala a zidurilor de SprijiN.....c.sce censor V4 Calculul la starea limita de exploatare VIL PERETI DE SUSTINERE A EXCAVATIILOR .o..ssccssctascesesssenen SASCRSSSSSSESSISLSLASL ESSE RR BA BRRYVsasd aaane Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | Vil4— Prevederi comune VIL2 __, Aiun! asunra peretior de sustinere & excavator ewvmmn ViL2.1 Incarcar laterale.. eves Vil.2.2 _incarcari vertical VIL3-— Caleulul la starea limita ultima a peretilor de sustinere a excavatillor .. VIL3.1 Gedarea in teren a peretilor de sustinere VIL3.2 Cedarea structurala a peretilor de sustinere... VIL3.3_ Ruperea hidraulicd a terenulu. Vil4— Caloulul la starea limita de exploatare. VIL5 __Prevederi specifice pentru spiijinirile simple BE ve 73 VIL5.1 Sprijinirile simp VIL5.2_ Sprijinirle de tip mixt. VILG Prevederi specifice pentru peretii din palplange VIL6.1 Standarde aplicabile .. cenentnnen VIL6.2_ Elemente constructive VIL7 _Prevederi specifice pentru peretii ingropati........ VIL7.1 Standarde aplicabile VIL7.2 Dimensiuni uzuale ale peretilor ingropat ViL?.3 Elemente constructive specifice peretilor mulati din beton armat ViL.7.3.1, Materiale. VIL?.3.2. Elemente de proiectare ... VIL7.4 Elemente constructive specifice perelilor din elemente prefabricate lansate in noroi autointaritor. 80 VILP.A.1., Materiales. coccssntnesnensininistsnnntinvinninstinenntetete seve 8 VIL?.4.2. Elemente de proiectare BA VIL7.5 Elemente constructive specifice pereior din pilati foratt. 84 VIL7.5.1. Matetiale... . cesnsntstatntneneee wn BR VI7.5.2. Elemente de proiectare 82 NBERRBRLES if Anexa A: Evaluarea presiunii pamantului asupra lucrasllor de sustinere ........ 86 Anexa B: Pereti de SUSTINELE oc ocececenneneenene ene nnennnenenenenceceeeenee dB Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | 1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Li. Prezentul normativ stabilegte prescriptile, generale de. proiectare, a lucrdrilor de sustinere a pamantului de tipul zidurilor de sprijin, sprijnirilor simple, palplangelor si peretilor ingropati. 1.2. Prevederile prezentului_normatiy sunt corelate cu sistemul de norme europene pentru construc{ii - EUROCODURI gi sunt in concordanté cu principille expuse in Sectiunea 7 din SR EN 1997-1/2006 ,EUROCOD 7: Proiectarea geotehnica Partea 1: Reguli generale” siSR EN 1997-1/NB/2007 .Anexa nationala” 1.3. Prevederile prezentului normativ nu se aplica lucrarilor de sprijin din pamant armat cu materiale geosintetice si metalice. Pentru aceste lucrari se vor aplica prevederile NP 075/202 $i GP 083-06. 1.4. De asemenea, nu sunt incluse in acest normativ lucrarile de consolidare a pantelor cum ar fi pilofi sau baretele pentru consolidarea pantelor instabile, lucrari cu siruri multiple de ancoraje sau finte etc. 1.5. Prezentul normativ nu se apiica nici lucrarilor de ancoraje pentru care se vor avea in vedere prevederile NP 114-04. 1.6. Aplicarea prozontului normativ se face in corelare cu prevederilo reglementarilor tehnice nafionale conexe: - NP 074/207 Normativ pr geotehnice pentru constructii - NP 114/2004 Normativ privind proiectarea si executia ancorajelor - NP 122 Normativ privind determinarea valorilor ¢aracteristice gi de calcul ale parametrilor geotehnici - SR-EN 10248-1:1996 .Palplange laminate la cald din ofeluri nealiate. Partea 1: Condifi tehnice de livrare” - SR EN 10248-2:1996 ,Palplange laminate la cald din ofeluri nealiate. Partea 2:Tolerante de forma sila dimensiuni”. - SRLEN 10249-1:1996 ,Palplange formate la rece din ofeluri nealiate, Partea 1: Conditii tehnice de livrare”. - SR EN 10249-2:1996 ,Palplange formate la rece din oteluri nealiate. Partea 2: Tolerante de forma $i la dimensiuni’. - SR_EN 12063:2003 .Executia lucrarilor geotehnice speciale. Pereti din palplange’. - SR EN 12716:2002 Executia lucrérilor geotehnice speciale. Injectarea cu presiune inalté a terenurilor intocmirea si verificarea documentatiilor Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | SR EN 13331-1:2004 Sisteme peniru sp Speciticatii de produs SR EN 13331-2:2004 Sisteme pentru sp Evaluare prin calcul sau incercare SR EN 14653-1:2005 Sisteme hidraulice actionate manual pentru sprijinirea ganturilor. Partea 1; Specificatii de produs SR EN 14653-2:2005 Sisteme hidraulice actionate manual pentru sprijinirea ganturilor. Partea 2: Evaluare prin calcul sau incercare SR EN 1586:2004 Executia lucrdtilor aeotehnice speciale. Pilot forat. ‘SR EN 1990:2004 Eurcod. Bazele proiectarii structurilor SR EN 1993-5:2007 Eurocod 3: ,Proiectarea structutilor de otel. Partea 5: Piloti si palplange’. SM CN 1994-1-4:2004 Curoced 4: Proiectarea structurilor compozite de olel si beton, Partea 1-1: Reguii generale si reguli pentru cladit SR EN 1997-1/NB/2007 Anexa nafionala la SR EN 1997-1/2006 SR EN 1997-1:2006 Eurocod 7: Proiectarea geotehnicd. Partea 1: Reguli generale SR EN 1997-2:2008 Eurocod 7: Proiectarea geotehnicé. Partea 2: Investigarea terenului $i incercéri SR EN 1998-5:2006 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur. Sectiunea 5: Fundatii, structuri de sustinere gi aspecte geotehnice SR EN ISO 14688-1:2004 Cercetari gi incercari geotehnice. Identificarea gi clasificarea pamanturilor. Partea 1: Identificare gi descriere ‘SR EN ISO 14688-2:2004 Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea pAmanturilor, Partea 2: Principii pentru o clasificare SR EN 1538:2002 Execufia lucrarilor geatehnice speciale. Pereti mulatj. rea santurilor. Partea 1: a ganturilor, Partea 2: Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | TERMINOLOGIE $I SIMBOLURI .1 Terminologie iin aferente: 2 cuprinsul prezentului normativ se utilizeaz urmatorii termeni, cu definitiile . ziduri de sprijin - ziduri de piatra, beton simplu sau beton armat, avand o talpa de fundare, cu sau f€r& eélcal, umar sau contraforti pereti ingropati - pereti relativ subtiri din ofel, beton armat sau lemin. sustinuti de ancoraje, spraituri si/sau de rezistenta pasiva a pamantului lucrari de sustinere compozite — pereti alcatuiti din elemente luate de la celelalte dou’ categorii (de exemplu: batardouri cu pereti dubli de palplangse, lucrari de pamant ranforsate prin ancoraje, geotextile sau injectii etc.). perete mulat - perete realizat din beton sau beton armat intr-o trangee excavaté in teran. Betonul esie introdus in trangee cu ajutorul unui tub de betonare. Betonarea poate avea loc in prezenta ‘luidului de foraj, care are rolul de a sustine peretii trangeei (in care situatie betonul inlocuieste fluidul din trangee) sau uneori are loc in uscat. perete din elemente prefabricate - perete realizat din elemente prefabricate din beton armat care sunt lansate tn trangeea umpluta cu un fluid de foraj autointaritor pilot forat — pilot format prin excavarea unei gauri, cu sau fara tubaj protector, si umplerea acestela cu beton simplu sau beton armat perete ingropat din piloWi foray — perete format prin alaturarea de pileli forafi dispugi la distanfe inter-ax mai mari decat diametrul (piloti cu interspati), egale cu diametru (pilofi joantivi) sau mai mici decat diametrul (pilot! secanti). 2 Simboluri Litere latine A suprafata efectiva a bazei (tipi) fundatiei Ay suprafata bazei unui pilot A. — suprafata totala a bazei supusa la compresiune 4: valoarea de caloul a datelor geometrice don valoarea nominalé a datelor geometrice Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | Aa modificare adusa valorii nominale a datelor geometrice pentru anumite cerinte particulare ale proiectarii b — latimea une’ fundatii Bb bitimea efectiva a unel fundatii Cx valoare de calcul limita a efectului unei actiuni e coeziunea e coeziunea efectiva &, —_coeziunea nedrenati a _valoare de calcul a coeziuni nedrenate Es valoarea de calcul a efectului actiunilor Eps valoarea de calcul a efectului actiunilor stabilizatoare Exia valoarea de calcul a efectului actiunilor destabilizatoare Fa valoare de calcul a unei aetjuni Fi, —_valoare caracteristica a unei actiuni Fog — Valoare reprezentativa a unei actiuni HH inearcare orizontalé sau componenta orizontala a unei actiuni totale aplicaté paralel cu baza fundafiei Hy b Ky Kos valoarea de calcul a lui H Tndijimea unui zid coeficient al presiunil in stare de repaus a pamantului coeficient al presiunii in stare de repaus intr-un masiv de pamAnt a c&rui suprataja este inclinatis cu unghiul f'fafé de orizontald & J raportul b/g lungimea fundatiet Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | ZL lungimea etectiva a fundatiei bk —_ valoare caracteristica a presiunii pe baz& Fy valoarea de calcul a rezistentei fata de o actiune valoarea de calcul a forfei datorata presiunii pamAntului asupra fefei unei fundatti u _presiunea apei din pori v incarcare vertical sau componenta normala a rezultantei actiunilor aplicate asupra bazei fundatiei Vs valoarea de calcul a lui V Vc valoarea de calcul a actiunii verticale efective sau componenta normal’ a rezultantei actiunilor efective apicate asupra bazei fundatiei Vos: valoarea de calcul a actiunii verticale destabilizatoare aplicaté asupra unei structuri Vos: valoarea caracteristic’ a actiunii verticale destabilizatoare aplicata asupra unei structuri X; — valoarea de calcul a proprietdjii unui material %, —_valoarea caracteristicé a proprietatii unui material 2 distanta verticata Litere grecesti a ‘inclinarea fata de orizontala a bazei unei fundatii unghiul pantei terenului fn spatele unui zid (se considera pozitiv cand este in sus) é unghi de freeare la interfaja structuré-teren & —— valoarea de caleul a lui 5 ¥ greutatea volumica ¥ —— greutatea volumica submersata % coeficient partial pentru coeriunea efectiva Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | He a x coeficient partial pentru coeziunea nedrenata coeficient partial pentru efectul unei actiuni coeficient parfial pentru acjuni, care tin cont de posibilitatea unor devieri nefavorabile ale valorilor actiunilor prin raport cu valorile lor reprezentative ” % Koa tos in materialului) Moa mn coeficient partial pentru o actiune coeficient partial pentru o actiune permanent coeficient partial pentru o actiune permanenta destabilizatoare factor permanent pentru o ectiune permanenta destabilizatoare coeficient partial pentru un parametu al paméntului (0 proprietate a coeficient partial pentru un parametrul al pamAntului in stratul é coeficient partial pentru un parametru al pamantului (o proprietate a materialului), tinaind cont de asemenea de incertitudinile asupra modelului % te Rn thw 4 coeficient partial pentru o actiune variabila coeficient partial pentru rezistenta la compresiune monoaxiala coeticient paral pentru o rezistenya coeficient partial pentru o incertitudine intr-un model de rezistenta coeficient partial pentru rezistenta pamantului coeficient partjal pentru rezistenta la lunecare coeficient partial pentru capacitate portanta greutatea volumica a apei coeficient partial pentru unghiul de frecare interna (tg g) coeficient partial pentru greutatea volumica unghiul de inclinare a lui H Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | repaus G.iy¢_ valoarea de calcul pentru etortul total vertical stabilizator ho a2) 2) ¢ wa componenta orizontalé a presiunii efective a pamantului in stare de efortul normal asupra unei lucrari de sustinere la adancimea z efort tangential in lungul urei lucrari de sustinere la adancimea z unghiul de frecare interna in termeni de eforturi efective unghiul de frecare interna la starea critica valoarea de caloul a lui #y valoarea de calcul a lui @ Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | Ill GENERALITATI. TIPURI DE LUCRARI DE SUSTINERE Luctarile de sustinere sunt Iuerari care au ca scop refinerea terenului (pamant, roci, umpluturi} si a apel. In aceast& categorie sunt incluse toate tipurile de lucrari si sisteme de sprijin in care elementele structurale sunt supuse forjelor generate de ‘materialul retinut (teen, apa) ‘Conform SK EN 1997-1/2006 se disting urmatoarele trei tipuri de structuri de sustinere, ale céror definitii au fost prezentate in capitolul 2: - ziduri de sprijin; perati ingropati: ~ lucrari de sustinere compozite. in prezentul normativ sunt tratate urmatoarele categorii de lucrari de sustinere: - ziduri de sprijin de greuiate din plat sau beton simplu, incl gabioane ~ ziduri de sprijin tip cornier din beton armat, - ziduri de sprijin din casoaie, - sprijiniri simple din len si din elemente metalice de inventar pentru sustinerea excavatiilor - pereti din palplange = pereti ingropati din betan armat = pereti ingropati de tip mixt - peret| de sustinere realizatj prin tehnologia jet-grouting” m4 Ziduri de sprijin Zidurile de sprijin sunt lucrari de sustinere, in general definitive, utilizate pentru a asigura trecerea intre dua cote, atunci cAnd spatiul nu este suficient pentru o sapatura taluzata, Zidurile dé sprijin sunt lucrari de sustinere cu caracter continu, la care impingerea pamAntului se transmite integral, pe teat suprafata de contact dintre lucrare gi teren. ‘Zidurile de sprijin sunt realizate din zidarie de piatr&, beton, beton armat, elemente prefabricate (tip cdsoaie sau gabioane). Zidurile de greutate sunt lucréri de sustinere masive care rezisté impingerii paméntului prin propria lor greutate, in Figura ll.1 sunt prezentate caleva tipuri constructive de ziduri de sprijin de greutate din beton. 10 Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | UV me Let Figura NIL. Tiouri de ziduri de greutate Zidurile de greutate din beton sunt indicate pentru indltimi de pan’ la 3 m, peste aceasta valoare alte tipuri de ziduri find mai economice. Pentru a se face economie de material se adopt sectiuni in trepte sau inclinate (Figura Ill.1 c, é, f) Secfiunea simpla din Figura lll.1 d) este indicaté pentru inaltimi mici, de pana la 1.5 11h Zidurile de greutate din zidarie de piatra nearmata sunt indicate pentru inaltimi mici. Pentru inditimi mai mici de 1.5 m se poate adopta o secfiune simpla, ca cea din Figura lll.1 d), iar pentru inaltimi mai mari sectiuni in trepte sau cu contraforti (Figura ey 4 Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | 5 oN —“ Figura 11.2. Ziduri de greutate ain zid’rie de piatré nearmaté Pentru imbundtdtirea stabilitStii zidurilor de greutate se poate adopta 0 talpa inclinaté (Figura |II.3 a) sau un pinten (Figura Il!.3 6). a 8) Figura ili.3. imbunaiatrea stabilitatit zidurilor de greutate Tot in categoria zidurilor de greuiate intra si cele realizate din gabioane (cuti din plas de sdrma umplute cu piatra) - Figura lll.4. Ele se pot realiza cu trepte spre amonte sau spre aval. Ra EY Te | Figura 1ll.4. Ziduri de sprijin din gabioane 12 Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | Zidurile de greutate pot fi realizate si din elemente pretabricate de tip cdsoaie. C&soaiele sunt constructii alcatuite din dulapi sau grinzi de lemn asamblate stivuire, delimitand incinte patrate sau rectangulare care se umplu cu piatra sparta sau pamant necoeziv (Figura Ill.5). Prin inlocuirea elementelor de lemn cu elemente prefabricate din beton armat (Figura IlI6) se pot realiza ziduri de inaltimi mari, de peste 10 m (Figura IIl,7), Tipul de casocie utilizat pentru zidul din Figura IIl,7 b) este indicat pentru situafii in care nu exista suprasarcini. Grin2i waneversale ‘Umplutura in isin ew Figura ill.5. Zid de sprijin din casoaie de lermn Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | Figura 1117. Ziduri de sprijin din e&soaie de beton Zidurile_cornier sunt lucréri de: sprijin realizate din beton armat, cu structura mai svelta, care utilizeaza pamantul affat deasupra consolei amonte pentru preluarea impingerii, reducand astfel greutatea proprie a zidului ‘in Figura IIL.8 sunt prezentate cateva tipuri de secfiuni de zid comnier. Pentru micgorarea consumului de armatura, la indlimi de peste 6 m se recomanda utilizarea de contraforti (Figura Ill.8 c, d). Pentru aceasta situatie este mai ecanomica adoptarea unei solutii de pamant armat cu geosintetice sau, eventual, armaturi metalice. Stabilitatea zidurilor de sprijin poate fi imbundtatita prin prevederea de console de desearcare (Figura Ill.9), Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | Figura ili.8. Ziduri de sprijin cornier a » Figura li1.9. Ziduri de sprijin tip comier cu consola de descarcare Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | W.2 Sprijiniri simple Sprijinirle simple sunt luerari de sustinere cu caracter temporar, utilizate pentru spriinirea excavator, atunci cane: adancimea sapaturii este mai mare decat inalfimea la care pamantul s-ar mentine la verticala nesprijinit, - realizarea unei sApaturi taluzate ar fi imposibilé (din ratiuni de spatiu disponibil} sau neeconomica. Au forma unor pereti verticali neetansi. Elementul principal al unei sprijniri simple este constituit de dulapi, care sunt cei care vin in contact direct cu pamantul. Ei pot fi orizontali sau verticali. In primul caz, dulapii orizontali sunt montati dupa ce a fost realizaté excavatia (pe tronsoane) Ei sunt utilizati atune! cénd pamantul se poate mentine la verticals nesprijinit pe adancimea unui tronson de excavare (pémanturi cu coeziune suficienta). Dulapii Ji sunt introdusi in teren inaintea realiz&rii s8pturi, tind utilzafi tn cazul nturilor necoezive. Elementele sprijinirilor simple sunt realizate de regula din lemn si'sau metal Avantajul acestor sprijiniri este dat de simplitatea execufiei gi de costul relativ redus. Datorit§ faptului ca nu sunt elange nu pot fi folosite sub nivelul apelor subterane. 1.2.1 Sprijiniri cu dulapi orizontali Sprijinirea cu dulapi orizontali este alcétuita din urmatoarele elemente (Figura 110): dulapi orizontali, dispusi joantiv, in cazul pamanturilor cu coeziune redus& Sau CU interspatii, acd pamantul are o coeziune mai mare; > filate, elemente verticale de solidarizare a dulapilor, dispuse discontinuu pe indi > spraitur, elemente de spriinie a filateler, dispuse orizontal sau inclinat, fixate prin impanare. 16 Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | Figura dt. 10. Speijinire cu dutapi orizontali Dulapii $i filatele sunt realizate din grinzi de lemn, iar spraifurile din lemn rotund (bile) sau elemente metalice. jin cazul unei sapaturi de latime mare, peste 6 m, spraiturile orizontale trebuie contravantuite prin grinzi si contrafige in plan orizontal si sprijinite pe verticala in dreptul nodurilor (cu elemente numite popi) pentru a evita cedarea prin flambaj sau incovoiere sub greutate proprie (Figura Iil.11). Figura Wt.11. Sprijinire cu dulapi orizontali cu spraifusi contravéntuite Tot pentru spaturile de [atime mare se pot utiliza gpraituri inclinate (Figura 1.12). 7 Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | Figura Ml. 12. Sprijinire cu dulapi orizontati cu spraifuri inclinate Un alt sistem de sprijinire a excavatiilor de dimensiuni mari este prezentat in Figura 111.13. Figura ill. 13. Sistem de sustinere cu profile metatice si dulapi orizomtall cu contratise inelinate si tapi Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | Dezavantajul acestui sistem este obstruarea suprafetei de lucru de catre contrafige. Pentru a impiedica alunecarea pe grinzile orizontale, precum si ridicarea acestora, contrafigele trebuie sa alba o inclinare redusa fata de orizontala. in unele situatii este necesar ca spatiul ocupat de sprijiniri (in special de spraituri) sa fie cat mai redus. In acest caz se folosesc pentru sprijinire grinzi metalice care se bat in teren la distante de 1.5 - 2.0 m, pe care se sprijind dulapii orizontali, fixati cu pene sau ou dispozitive metalice (Figura Ill14). iy i; Keintainfrttchtetnet tie Cf ty Figura M14. Sprijinire cu dulep? orizontali ~ sprijinire pe grinzi metalice in cazul sapaturilor adanci, grinzile metalice se ancoreazé la partea superioara. pentru adancimi de excavatie de maximum 3 - 4 m, grinzile metalice pot fi inlocuite cu pilofi din lemn ancorafi la partea superioara (Figura Ill.15). Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | Figura lil. 15. Sprijinire cu dulapi orizontali fra spraituri, cu piloyi din tema 1.2.2 Sprijiniri cu dulapi vertical Sprijinirea cu dulapi verticali este alcdtuité din urmatoarele elemente (Figura UI1.16): > dulapi verticali, dispusi joantiv; » filate, elemente orizontale e solidarizare a dulapilor, dispuse discontinuu pe inaltime; * spraifuri, elemente de sprijinire a filatelor, dispuse orizontal, fixate prin impanare. Pug Figura itl. 16. Sprijinire cu dulapi verticali 20 Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | Dulapii verticali sunt introdusi tn teren prin batere, treptat, pe masura avanséirii sApaturii, devansand-o pe aceasta. Varlul dulapilor trebuie intotdeauna sé se gaseasca la cel putin 0.30 m sub nivelul fundului spat Sistemul de sustinere din Figura ill.16 se utilizeazd in cazul unor sapaturi continue, in spatii inguste, a earor adancime nu depaseste lungimea dulapilor. Pentru spatii largi, filatele si $praiturile se inloquiesc cu cadre orizontale din bile sau grinzi ecarisate legate pe verticala prin popi (Figura III.17). Daca dimensiunile cadrelor sunt mari, ele se contravantuiese in plan orizontal (Figura IIl.18). ‘ace ovzoniale Alig vical ~ Figura Mt.17. Sprijinire cu dutapi verticafi cu cadre orizontale a Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | Figura it!.18. Sprijinire cu dulapi verticali si cadre contravéntuite Pentru excavatii de adancimi mari se utilizeaza .metoda telescopica” — secfiunea sapaturii se reduce treptat pentru a se asigura spatiul de batere pentru randurile succesive de dulapi (Figura IIL 19). Daca paméntul se evacueazd manual, se amenaieaza platforme pentru depozitarea pamantului 22 Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | Figura MI. 19. Sprijinire cu dulepi verticali - metoda telescopic Metoda telescopica duce la consum mare de material lemnos gi la volume de excavajie mai mari decat necesar. Pentru a evila acest dezavantaj se pot utiliza dulapi — ymetoda marciavanti" (Figura IlI.20). 23 Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | Figura Ill.20. Sprijinire cu dulapi verticali - metoda marciavanti I.2.3 Sprijiniri simple din elemente metalice de inventar ‘Sprijinirile din elemente metalice de inventar se trateaza din punct de vedere al ale&tuirii gi al calculului precum sprijinirile simple din lenin Toate cele trei elemente ale unei sprijniri simple (dulapi, filate gi spraifuri) se regasesc sub forma metalicd, cu dimensiuni in general modulate. Spraiturile sunt telescopice, permitand adaptarea lor la ciferite dimensiuni. in Figura IIL21 este prezantat, cut de examplu, 0 astfel de sprinine, Figura M.21, Sprijinité cu slemente metatice de inventar 24 Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | W.3 Sprijiniri de tip mixt ‘Sprijinirile de tip mixt formeaza pereti temporari de sustinere a unor excavatii care utilizeazé combinatile intre diferte materiale pentru alcatuirea structurii de sustinere: metal cu lemn, metal cu beton, beton cu metal si lemn, Dintre aceste tipuri de sprijinir, cel mai réspandit este aga numitul sistem berlinez", Sistemul berlinez combina metalul cu lemnul, elementele de rezistenta verticale fiind aledtuite din profile metalee laminate (dublu T) amplasate la diferite distante (circa 1 ... 3 m) pe conturul viitorului perete de sustinere, intre care, pe masura avansarii lucrarilor de excavare, se introduc dulapi orizontali care vor torma peretele propriu-zis de sprijnire. In Figura lll.22 este prezentata o sectiune orizontalé printr-un asttel de perete de sprijin. (3) Data find tehnologia de executie a unei astfel de sprijiniri, aceasta nu poate fi utilizaté decat in terenuri care au 0 suficienté coeziune pentru a se mentine Nesprijnite pe o anumita inaifime pand la montarea dulapilor $i deasupra apei subterane. SS Sey Figura U.22. Sistem berlinez (4) In functie de ad&ncimea excavatiei profilele metalice pot {i introduse prin batere sau vibrare, sau pot fi introduse in gauri forate gi incastrate prin betenare sub cota finala de excavare. (5) Totodata, in functie de adancimea de excavare, peretele poate fi realizat autoportant sau sprijinit prin spraituri, respectiv, ancoraje (capitolul Ill, 1.4 Sprijiniri cu palplanse Palplangele sunt elemente prefabricale din metal, beton armat sau lemn, introduse in pamant prin batere, vibrare sau presare astfel incat sa formeze pereti continui cu rol de susjinere gi etangare. Palplangele sunt prevazute cu imbinari care asigura continuitatea peretelui din punct de vedere al etangarii. 25 Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea | Palplangele pot fi utilizate pentru lucr&ri definitive sau temporare. 44 P: jangele metalice Palplangele metalice au secliunea tn forma de Z, S sau U (Figura III.23) Acestea pot fi combinate rezultand sectiuni compuse in functie de conditile de stabilitate si rezistenta pe care trebuie sa le indeplineasca (Figura Ill.24) Palplangele laminate la cald de tip Larssen sunt utilizate in cele mai multe cazuri, fiind foarte versatile. Grajie formsi lor simetrice se pot reutiliza cu ugurint& si permit o fixare facila a tiraniilor, chiar 3i sub nivelul ape Palplangele de tip Z sunt adaptate solicitarilor hidraulice severe, gratie unui modul de inertie mare, iar raportul rezistenta/greutate le face gi econamice. Palplangele profilate la rece au grosimi limitate, dar létimi mari. Forma specifica este data prin pliere. Aceasté gama de produse ofera solutii foarte economice pentru lucrari de mica anvergura Palplangele combinate de tip H2/AZ sunt indicate lucréirilor mari, care necesita moduli de inerjie gi de rezistenté mari (cheuri maritime, excavatii de dimensiuni foarte mari) Tipu TipZ Tips Imbina imbinari Tipuri de imbiniri

You might also like