Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
CUPRINS.
| OBIECT S| DOMENIU DE APLICARE
I TERMINOLOGIE $1 SIMBOLURI
It Terminologie.
1.2 Simboluri..
lll GENERALITATI. TIPURI DE LUCRARI DE SUSTINERE
Lt Ziduri de eprijin
IIL2. Sprijiniri simple .
IL2.1- Sprijiniri cu dulapi OFIZONAL .....sesseeseesetseeseseesen inten
1.2.2 Sprijiniri cu dulapi verticali
1.2.3 Sprijiniri simple din elemente metalice de inventar.
ML3Sprifiniri de tip mix ..eccsaesnnetseenesestssnsnntntnetetntvmvenenee
14 Sprijiniri cu palplange.
lL4.1- Palplangele metalic
ll.4.2 Palplangele din beton armat sau beton precamprimal ere:
11.4.3 Palplangele din lemn..
ILS Pereti ingropat..
lI.5.1 Pereti ingropati din panour..
IIL.5.2 Pereti ingropati din piloti forat
IIL6 Pereti de sustinere a excavatilor — sisteme de sprit.
lI.6.1 Peretide sustinere in consola ..
lIL.6.2 Perefide sustinere rezemati
lI1.6.3_ Sisteme de rezemare a peretilor de sustinere.....
1.7 Pereti de sustinere realizati prin tehnologia jet-groutins
IV PRESCRIPTII GENERALE DE PROIECTARE.....2.ccccececeeeneeeeete
IV Prescriptii privind elahorarea projectulti
IV.2. Stari limita...
1V3._Acliuni $i situatii de proiectare . eventnentnnnnenevecese
V.4_ Metode de proieciare si modele de calcul
V__EVALUAREA PRESIUNII MASIVELOR DE P,
DE SUSTINERE........
V.1 Generalitati
V.2 Presiunea pamantulul in stare de repaUs ceceeeeeeenen
V.3 Valori limita ale presiunii pamantului eeecee
V4 Valori intermediare ale presiunii pamantului..
V.5 Evaluarea presiunii pamantului in condifii seismice...
V.6 Evaluarea presiunii pamantului in cazul zidurilor de spr
V.7_ Evaluarea presiunii pamAntului pe lucrarile de sustinere a excavatiilor
VI. ZIDURI DE SPRIJIN
Vi. Predimensionarea zidurilor de sprijir
Vi.2 Calculul la starea limita ultima... sess ininentues
VIB Proiectarea structurala a zidurilor de SprijiN.....c.sce censor
V4 Calculul la starea limita de exploatare
VIL PERETI DE SUSTINERE A EXCAVATIILOR .o..ssccssctascesesssenen
SASCRSSSSSSESSISLSLASL ESSE RR BA BRRYVsasd aaaneNormativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
Vil4— Prevederi comune
VIL2 __, Aiun! asunra peretior de sustinere & excavator ewvmmn
ViL2.1 Incarcar laterale.. eves
Vil.2.2 _incarcari vertical
VIL3-— Caleulul la starea limita ultima a peretilor de sustinere a excavatillor ..
VIL3.1 Gedarea in teren a peretilor de sustinere
VIL3.2 Cedarea structurala a peretilor de sustinere...
VIL3.3_ Ruperea hidraulicd a terenulu.
Vil4— Caloulul la starea limita de exploatare.
VIL5 __Prevederi specifice pentru spiijinirile simple BE ve 73
VIL5.1 Sprijinirile simp
VIL5.2_ Sprijinirle de tip mixt.
VILG Prevederi specifice pentru peretii din palplange
VIL6.1 Standarde aplicabile .. cenentnnen
VIL6.2_ Elemente constructive
VIL7 _Prevederi specifice pentru peretii ingropati........
VIL7.1 Standarde aplicabile
VIL7.2 Dimensiuni uzuale ale peretilor ingropat
ViL?.3 Elemente constructive specifice peretilor mulati din beton armat
ViL.7.3.1, Materiale.
VIL?.3.2. Elemente de proiectare ...
VIL7.4 Elemente constructive specifice perelilor din elemente prefabricate
lansate in noroi autointaritor. 80
VILP.A.1., Materiales. coccssntnesnensininistsnnntinvinninstinenntetete seve 8
VIL?.4.2. Elemente de proiectare BA
VIL7.5 Elemente constructive specifice pereior din pilati foratt. 84
VIL7.5.1. Matetiale... . cesnsntstatntneneee wn BR
VI7.5.2. Elemente de proiectare 82
NBERRBRLES
if
Anexa A: Evaluarea presiunii pamantului asupra lucrasllor de sustinere ........ 86
Anexa B: Pereti de SUSTINELE oc ocececenneneenene ene nnennnenenenenceceeeenee dBNormativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Li. Prezentul normativ stabilegte prescriptile, generale de. proiectare, a
lucrdrilor de sustinere a pamantului de tipul zidurilor de sprijin, sprijnirilor simple,
palplangelor si peretilor ingropati.
1.2. Prevederile prezentului_normatiy sunt corelate cu sistemul de norme
europene pentru construc{ii - EUROCODURI gi sunt in concordanté cu principille
expuse in Sectiunea 7 din SR EN 1997-1/2006 ,EUROCOD 7: Proiectarea
geotehnica Partea 1: Reguli generale” siSR EN 1997-1/NB/2007 .Anexa nationala”
1.3. Prevederile prezentului normativ nu se aplica lucrarilor de sprijin din
pamant armat cu materiale geosintetice si metalice. Pentru aceste lucrari se vor
aplica prevederile NP 075/202 $i GP 083-06.
1.4. De asemenea, nu sunt incluse in acest normativ lucrarile de consolidare a
pantelor cum ar fi pilofi sau baretele pentru consolidarea pantelor instabile, lucrari cu
siruri multiple de ancoraje sau finte etc.
1.5. Prezentul normativ nu se apiica nici lucrarilor de ancoraje pentru care se
vor avea in vedere prevederile NP 114-04.
1.6. Aplicarea prozontului normativ se face in corelare cu prevederilo
reglementarilor tehnice nafionale conexe:
- NP 074/207 Normativ pr
geotehnice pentru constructii
- NP 114/2004 Normativ privind proiectarea si executia ancorajelor
- NP 122 Normativ privind determinarea valorilor ¢aracteristice gi de calcul
ale parametrilor geotehnici
- SR-EN 10248-1:1996 .Palplange laminate la cald din ofeluri nealiate.
Partea 1: Condifi tehnice de livrare”
- SR EN 10248-2:1996 ,Palplange laminate la cald din ofeluri nealiate.
Partea 2:Tolerante de forma sila dimensiuni”.
- SRLEN 10249-1:1996 ,Palplange formate la rece din ofeluri nealiate, Partea
1: Conditii tehnice de livrare”.
- SR EN 10249-2:1996 ,Palplange formate la rece din oteluri nealiate. Partea
2: Tolerante de forma $i la dimensiuni’.
- SR_EN 12063:2003 .Executia lucrarilor geotehnice speciale. Pereti din
palplange’.
- SR EN 12716:2002 Executia lucrérilor geotehnice speciale. Injectarea cu
presiune inalté a terenurilor
intocmirea si verificarea documentatiilorNormativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
SR EN 13331-1:2004 Sisteme peniru sp
Speciticatii de produs
SR EN 13331-2:2004 Sisteme pentru sp
Evaluare prin calcul sau incercare
SR EN 14653-1:2005 Sisteme hidraulice actionate manual pentru
sprijinirea ganturilor. Partea 1; Specificatii de produs
SR EN 14653-2:2005 Sisteme hidraulice actionate manual pentru
sprijinirea ganturilor. Partea 2: Evaluare prin calcul sau incercare
SR EN 1586:2004 Executia lucrdtilor aeotehnice speciale. Pilot forat.
‘SR EN 1990:2004 Eurcod. Bazele proiectarii structurilor
SR EN 1993-5:2007 Eurocod 3: ,Proiectarea structutilor de otel. Partea 5:
Piloti si palplange’.
SM CN 1994-1-4:2004 Curoced 4: Proiectarea structurilor compozite de
olel si beton, Partea 1-1: Reguii generale si reguli pentru cladit
SR EN 1997-1/NB/2007 Anexa nafionala la SR EN 1997-1/2006
SR EN 1997-1:2006 Eurocod 7: Proiectarea geotehnicd. Partea 1: Reguli
generale
SR EN 1997-2:2008 Eurocod 7: Proiectarea geotehnicé. Partea 2:
Investigarea terenului $i incercéri
SR EN 1998-5:2006 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la
cutremur. Sectiunea 5: Fundatii, structuri de sustinere gi aspecte
geotehnice
SR EN ISO 14688-1:2004 Cercetari gi incercari geotehnice. Identificarea gi
clasificarea pamanturilor. Partea 1: Identificare gi descriere
‘SR EN ISO 14688-2:2004 Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si
clasificarea pAmanturilor, Partea 2: Principii pentru o clasificare
SR EN 1538:2002 Execufia lucrarilor geatehnice speciale. Pereti mulatj.
rea santurilor. Partea 1:
a ganturilor, Partea 2:Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
TERMINOLOGIE $I SIMBOLURI
.1 Terminologie
iin
aferente:
2
cuprinsul prezentului normativ se utilizeaz urmatorii termeni, cu definitiile
. ziduri de sprijin - ziduri de piatra, beton simplu sau beton armat, avand o
talpa de fundare, cu sau f€r& eélcal, umar sau contraforti
pereti ingropati - pereti relativ subtiri din ofel, beton armat sau lemin.
sustinuti de ancoraje, spraituri si/sau de rezistenta pasiva a pamantului
lucrari de sustinere compozite — pereti alcatuiti din elemente luate de la
celelalte dou’ categorii (de exemplu: batardouri cu pereti dubli de
palplangse, lucrari de pamant ranforsate prin ancoraje, geotextile sau injectii
etc.).
perete mulat - perete realizat din beton sau beton armat intr-o trangee
excavaté in teran. Betonul esie introdus in trangee cu ajutorul unui tub de
betonare. Betonarea poate avea loc in prezenta ‘luidului de foraj, care are
rolul de a sustine peretii trangeei (in care situatie betonul inlocuieste fluidul
din trangee) sau uneori are loc in uscat.
perete din elemente prefabricate - perete realizat din elemente
prefabricate din beton armat care sunt lansate tn trangeea umpluta cu un
fluid de foraj autointaritor
pilot forat — pilot format prin excavarea unei gauri, cu sau fara tubaj
protector, si umplerea acestela cu beton simplu sau beton armat
perete ingropat din piloWi foray — perete format prin alaturarea de pileli
forafi dispugi la distanfe inter-ax mai mari decat diametrul (piloti cu
interspati), egale cu diametru (pilofi joantivi) sau mai mici decat diametrul
(pilot! secanti).
2 Simboluri
Litere latine
A suprafata efectiva a bazei (tipi) fundatiei
Ay suprafata bazei unui pilot
A. — suprafata totala a bazei supusa la compresiune
4: valoarea de caloul a datelor geometrice
don valoarea nominalé a datelor geometriceNormativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
Aa modificare adusa valorii nominale a datelor geometrice pentru anumite
cerinte particulare ale proiectarii
b — latimea une’ fundatii
Bb bitimea efectiva a unel fundatii
Cx valoare de calcul limita a efectului unei actiuni
e coeziunea
e coeziunea efectiva
&, —_coeziunea nedrenati
a _valoare de calcul a coeziuni nedrenate
Es valoarea de calcul a efectului actiunilor
Eps valoarea de calcul a efectului actiunilor stabilizatoare
Exia valoarea de calcul a efectului actiunilor destabilizatoare
Fa valoare de calcul a unei aetjuni
Fi, —_valoare caracteristica a unei actiuni
Fog — Valoare reprezentativa a unei actiuni
HH inearcare orizontalé sau componenta orizontala a unei actiuni totale
aplicaté paralel cu baza fundafiei
Hy
b
Ky
Kos
valoarea de calcul a lui H
Tndijimea unui zid
coeficient al presiunil in stare de repaus a pamantului
coeficient al presiunii in stare de repaus intr-un masiv de pamAnt a c&rui
suprataja este inclinatis cu unghiul f'fafé de orizontald
&
J
raportul b/g
lungimea fundatietNormativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
ZL lungimea etectiva a fundatiei
bk —_ valoare caracteristica a presiunii pe baz&
Fy valoarea de calcul a rezistentei fata de o actiune
valoarea de calcul a forfei datorata presiunii pamAntului asupra fefei unei
fundatti
u _presiunea apei din pori
v incarcare vertical sau componenta normala a rezultantei actiunilor
aplicate asupra bazei fundatiei
Vs valoarea de calcul a lui V
Vc valoarea de calcul a actiunii verticale efective sau componenta normal’
a rezultantei actiunilor efective apicate asupra bazei fundatiei
Vos: valoarea de calcul a actiunii verticale destabilizatoare aplicaté asupra
unei structuri
Vos: valoarea caracteristic’ a actiunii verticale destabilizatoare aplicata
asupra unei structuri
X; — valoarea de calcul a proprietdjii unui material
%, —_valoarea caracteristicé a proprietatii unui material
2 distanta verticata
Litere grecesti
a ‘inclinarea fata de orizontala a bazei unei fundatii
unghiul pantei terenului fn spatele unui zid (se considera pozitiv cand
este in sus)
é unghi de freeare la interfaja structuré-teren
& —— valoarea de caleul a lui 5
¥ greutatea volumica
¥ —— greutatea volumica submersata
% coeficient partial pentru coeriunea efectivaNormativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
He
a
x
coeficient partial pentru coeziunea nedrenata
coeficient partial pentru efectul unei actiuni
coeficient parfial pentru acjuni, care tin cont de posibilitatea unor devieri
nefavorabile ale valorilor actiunilor prin raport cu valorile lor reprezentative
”
%
Koa
tos
in
materialului)
Moa
mn
coeficient partial pentru o actiune
coeficient partial pentru o actiune permanent
coeficient partial pentru o actiune permanenta destabilizatoare
factor permanent pentru o ectiune permanenta destabilizatoare
coeficient partial pentru un parametu al paméntului (0 proprietate a
coeficient partial pentru un parametrul al pamAntului in stratul é
coeficient partial pentru un parametru al pamantului (o proprietate a
materialului), tinaind cont de asemenea de incertitudinile asupra modelului
%
te
Rn
thw
4
coeficient partial pentru o actiune variabila
coeficient partial pentru rezistenta la compresiune monoaxiala
coeticient paral pentru o rezistenya
coeficient partial pentru o incertitudine intr-un model de rezistenta
coeficient partial pentru rezistenta pamantului
coeficient partjal pentru rezistenta la lunecare
coeficient partial pentru capacitate portanta
greutatea volumica a apei
coeficient partial pentru unghiul de frecare interna (tg g)
coeficient partial pentru greutatea volumica
unghiul de inclinare a lui HNormativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
repaus
G.iy¢_ valoarea de calcul pentru etortul total vertical stabilizator
ho
a2)
2)
¢
wa
componenta orizontalé a presiunii efective a pamantului in stare de
efortul normal asupra unei lucrari de sustinere la adancimea z
efort tangential in lungul urei lucrari de sustinere la adancimea z
unghiul de frecare interna in termeni de eforturi efective
unghiul de frecare interna la starea critica
valoarea de caloul a lui #y
valoarea de calcul a lui @Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
Ill GENERALITATI. TIPURI DE LUCRARI DE
SUSTINERE
Luctarile de sustinere sunt Iuerari care au ca scop refinerea terenului (pamant,
roci, umpluturi} si a apel. In aceast& categorie sunt incluse toate tipurile de lucrari si
sisteme de sprijin in care elementele structurale sunt supuse forjelor generate de
‘materialul retinut (teen, apa)
‘Conform SK EN 1997-1/2006 se disting urmatoarele trei tipuri de structuri de
sustinere, ale céror definitii au fost prezentate in capitolul 2:
- ziduri de sprijin;
perati ingropati:
~ lucrari de sustinere compozite.
in prezentul normativ sunt tratate urmatoarele categorii de lucrari de sustinere:
- ziduri de sprijin de greuiate din plat sau beton simplu, incl
gabioane
~ ziduri de sprijin tip cornier din beton armat,
- ziduri de sprijin din casoaie,
- sprijiniri simple din len si din elemente metalice de inventar pentru
sustinerea excavatiilor
- pereti din palplange
= pereti ingropati din betan armat
= pereti ingropati de tip mixt
- peret| de sustinere realizatj prin tehnologia jet-grouting”
m4 Ziduri de sprijin
Zidurile de sprijin sunt lucrari de sustinere, in general definitive, utilizate pentru
a asigura trecerea intre dua cote, atunci cAnd spatiul nu este suficient pentru o
sapatura taluzata,
Zidurile dé sprijin sunt lucrari de sustinere cu caracter continu, la care
impingerea pamAntului se transmite integral, pe teat suprafata de contact dintre
lucrare gi teren.
‘Zidurile de sprijin sunt realizate din zidarie de piatr&, beton, beton armat,
elemente prefabricate (tip cdsoaie sau gabioane).
Zidurile de greutate sunt lucréri de sustinere masive care rezisté impingerii
paméntului prin propria lor greutate,
in Figura ll.1 sunt prezentate caleva tipuri constructive de ziduri de sprijin de
greutate din beton.
10Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
UV
me
Let
Figura NIL. Tiouri de ziduri de greutate
Zidurile de greutate din beton sunt indicate pentru indltimi de pan’ la 3 m,
peste aceasta valoare alte tipuri de ziduri find mai economice. Pentru a se face
economie de material se adopt sectiuni in trepte sau inclinate (Figura Ill.1 c, é, f)
Secfiunea simpla din Figura lll.1 d) este indicaté pentru inaltimi mici, de pana la
1.5 11h
Zidurile de greutate din zidarie de piatra nearmata sunt indicate pentru inaltimi
mici. Pentru inditimi mai mici de 1.5 m se poate adopta o secfiune simpla, ca cea din
Figura lll.1 d), iar pentru inaltimi mai mari sectiuni in trepte sau cu contraforti (Figura
ey
4Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
5 oN
—“
Figura 11.2. Ziduri de greutate ain zid’rie de piatré nearmaté
Pentru imbundtdtirea stabilitStii zidurilor de greutate se poate adopta 0 talpa
inclinaté (Figura |II.3 a) sau un pinten (Figura Il!.3 6).
a 8)
Figura ili.3. imbunaiatrea stabilitatit zidurilor de greutate
Tot in categoria zidurilor de greuiate intra si cele realizate din gabioane (cuti
din plas de sdrma umplute cu piatra) - Figura lll.4. Ele se pot realiza cu trepte spre
amonte sau spre aval.
Ra EY Te
|
Figura 1ll.4. Ziduri de sprijin din gabioane
12Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
Zidurile de greutate pot fi realizate si din elemente pretabricate de tip cdsoaie.
C&soaiele sunt constructii alcatuite din dulapi sau grinzi de lemn asamblate
stivuire, delimitand incinte patrate sau rectangulare care se umplu cu piatra sparta
sau pamant necoeziv (Figura Ill.5). Prin inlocuirea elementelor de lemn cu elemente
prefabricate din beton armat (Figura IlI6) se pot realiza ziduri de inaltimi mari, de
peste 10 m (Figura IIl,7), Tipul de casocie utilizat pentru zidul din Figura IIl,7 b) este
indicat pentru situafii in care nu exista suprasarcini.
Grin2i waneversale
‘Umplutura
in isin ew
Figura ill.5. Zid de sprijin din casoaie de lermnNormativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
Figura 1117. Ziduri de sprijin din e&soaie de beton
Zidurile_cornier sunt lucréri de: sprijin realizate din beton armat, cu structura
mai svelta, care utilizeaza pamantul affat deasupra consolei amonte pentru preluarea
impingerii, reducand astfel greutatea proprie a zidului
‘in Figura IIL.8 sunt prezentate cateva tipuri de secfiuni de zid comnier.
Pentru micgorarea consumului de armatura, la indlimi de peste 6 m se
recomanda utilizarea de contraforti (Figura Ill.8 c, d). Pentru aceasta situatie este mai
ecanomica adoptarea unei solutii de pamant armat cu geosintetice sau, eventual,
armaturi metalice.
Stabilitatea zidurilor de sprijin poate fi imbundtatita prin prevederea de console
de desearcare (Figura Ill.9),Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
Figura ili.8. Ziduri de sprijin cornier
a
»
Figura li1.9. Ziduri de sprijin tip comier cu consola de descarcareNormativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
W.2 Sprijiniri simple
Sprijinirle simple sunt luerari de sustinere cu caracter temporar, utilizate
pentru spriinirea excavator, atunci cane:
adancimea sapaturii este mai mare decat inalfimea la care pamantul s-ar
mentine la verticala nesprijinit,
- realizarea unei sApaturi taluzate ar fi imposibilé (din ratiuni de spatiu
disponibil} sau neeconomica.
Au forma unor pereti verticali neetansi.
Elementul principal al unei sprijniri simple este constituit de dulapi, care sunt
cei care vin in contact direct cu pamantul. Ei pot fi orizontali sau verticali. In primul
caz, dulapii orizontali sunt montati dupa ce a fost realizaté excavatia (pe tronsoane)
Ei sunt utilizati atune! cénd pamantul se poate mentine la verticals nesprijinit pe
adancimea unui tronson de excavare (pémanturi cu coeziune suficienta). Dulapii
Ji sunt introdusi in teren inaintea realiz&rii s8pturi, tind utilzafi tn cazul
nturilor necoezive.
Elementele sprijinirilor simple sunt realizate de regula din lemn si'sau metal
Avantajul acestor sprijiniri este dat de simplitatea execufiei gi de costul relativ
redus. Datorit§ faptului ca nu sunt elange nu pot fi folosite sub nivelul apelor
subterane.
1.2.1 Sprijiniri cu dulapi orizontali
Sprijinirea cu dulapi orizontali este alcétuita din urmatoarele elemente (Figura
110):
dulapi orizontali, dispusi joantiv, in cazul pamanturilor cu coeziune redus&
Sau CU interspatii, acd pamantul are o coeziune mai mare;
> filate, elemente verticale de solidarizare a dulapilor, dispuse discontinuu pe
indi
> spraitur, elemente de spriinie a filateler, dispuse orizontal sau inclinat,
fixate prin impanare.
16Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
Figura dt. 10. Speijinire cu dutapi orizontali
Dulapii $i filatele sunt realizate din grinzi de lemn, iar spraifurile din lemn
rotund (bile) sau elemente metalice.
jin cazul unei sapaturi de latime mare, peste 6 m, spraiturile orizontale trebuie
contravantuite prin grinzi si contrafige in plan orizontal si sprijinite pe verticala in
dreptul nodurilor (cu elemente numite popi) pentru a evita cedarea prin flambaj sau
incovoiere sub greutate proprie (Figura Iil.11).
Figura Wt.11. Sprijinire cu dulapi orizontali cu spraifusi contravéntuite
Tot pentru spaturile de [atime mare se pot utiliza gpraituri inclinate (Figura
1.12).
7Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
Figura Ml. 12. Sprijinire cu dulapi orizontati cu spraifuri inclinate
Un alt sistem de sprijinire a excavatiilor de dimensiuni mari este prezentat in
Figura 111.13.
Figura ill. 13. Sistem de sustinere cu profile metatice si dulapi orizomtall cu
contratise inelinate si tapiNormativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
Dezavantajul acestui sistem este obstruarea suprafetei de lucru de catre
contrafige. Pentru a impiedica alunecarea pe grinzile orizontale, precum si ridicarea
acestora, contrafigele trebuie sa alba o inclinare redusa fata de orizontala.
in unele situatii este necesar ca spatiul ocupat de sprijiniri (in special de
spraituri) sa fie cat mai redus. In acest caz se folosesc pentru sprijinire grinzi metalice
care se bat in teren la distante de 1.5 - 2.0 m, pe care se sprijind dulapii orizontali,
fixati cu pene sau ou dispozitive metalice (Figura Ill14).
iy
i;
Keintainfrttchtetnet tie Cf ty
Figura M14. Sprijinire cu dulep? orizontali ~ sprijinire pe grinzi metalice
in cazul sapaturilor adanci, grinzile metalice se ancoreazé la partea
superioara. pentru adancimi de excavatie de maximum 3 - 4 m, grinzile metalice pot
fi inlocuite cu pilofi din lemn ancorafi la partea superioara (Figura Ill.15).Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
Figura lil. 15. Sprijinire cu dulapi orizontali fra spraituri, cu piloyi din tema
1.2.2 Sprijiniri cu dulapi vertical
Sprijinirea cu dulapi verticali este alcdtuité din urmatoarele elemente (Figura
UI1.16):
> dulapi verticali, dispusi joantiv;
» filate, elemente orizontale e solidarizare a dulapilor, dispuse discontinuu
pe inaltime;
* spraifuri, elemente de sprijinire a filatelor, dispuse orizontal, fixate prin
impanare.
Pug
Figura itl. 16. Sprijinire cu dulapi verticali
20Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
Dulapii verticali sunt introdusi tn teren prin batere, treptat, pe masura avanséirii
sApaturii, devansand-o pe aceasta. Varlul dulapilor trebuie intotdeauna sé se
gaseasca la cel putin 0.30 m sub nivelul fundului spat
Sistemul de sustinere din Figura ill.16 se utilizeazd in cazul unor sapaturi
continue, in spatii inguste, a earor adancime nu depaseste lungimea dulapilor. Pentru
spatii largi, filatele si $praiturile se inloquiesc cu cadre orizontale din bile sau grinzi
ecarisate legate pe verticala prin popi (Figura III.17). Daca dimensiunile cadrelor sunt
mari, ele se contravantuiese in plan orizontal (Figura IIl.18).
‘ace ovzoniale
Alig vical ~
Figura Mt.17. Sprijinire cu dutapi verticafi cu cadre orizontale
aNormativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
Figura it!.18. Sprijinire cu dulapi verticali si cadre contravéntuite
Pentru excavatii de adancimi mari se utilizeaza .metoda telescopica” —
secfiunea sapaturii se reduce treptat pentru a se asigura spatiul de batere pentru
randurile succesive de dulapi (Figura IIL 19). Daca paméntul se evacueazd manual,
se amenaieaza platforme pentru depozitarea pamantului
22Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
Figura MI. 19. Sprijinire cu dulepi verticali - metoda telescopic
Metoda telescopica duce la consum mare de material lemnos gi la volume de
excavajie mai mari decat necesar. Pentru a evila acest dezavantaj se pot utiliza
dulapi — ymetoda marciavanti" (Figura IlI.20).
23Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
Figura Ill.20. Sprijinire cu dulapi verticali - metoda marciavanti
I.2.3 Sprijiniri simple din elemente metalice de inventar
‘Sprijinirile din elemente metalice de inventar se trateaza din punct de vedere
al ale&tuirii gi al calculului precum sprijinirile simple din lenin
Toate cele trei elemente ale unei sprijniri simple (dulapi, filate gi spraifuri) se
regasesc sub forma metalicd, cu dimensiuni in general modulate. Spraiturile sunt
telescopice, permitand adaptarea lor la ciferite dimensiuni.
in Figura IIL21 este prezantat, cut de examplu, 0 astfel de sprinine,
Figura M.21, Sprijinité cu slemente metatice de inventar
24Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
W.3 Sprijiniri de tip mixt
‘Sprijinirile de tip mixt formeaza pereti temporari de sustinere a unor excavatii
care utilizeazé combinatile intre diferte materiale pentru alcatuirea structurii de
sustinere: metal cu lemn, metal cu beton, beton cu metal si lemn,
Dintre aceste tipuri de sprijinir, cel mai réspandit este aga numitul sistem
berlinez", Sistemul berlinez combina metalul cu lemnul, elementele de rezistenta
verticale fiind aledtuite din profile metalee laminate (dublu T) amplasate la diferite
distante (circa 1 ... 3 m) pe conturul viitorului perete de sustinere, intre care, pe
masura avansarii lucrarilor de excavare, se introduc dulapi orizontali care vor torma
peretele propriu-zis de sprijnire. In Figura lll.22 este prezentata o sectiune orizontalé
printr-un asttel de perete de sprijin.
(3) Data find tehnologia de executie a unei astfel de sprijiniri, aceasta nu
poate fi utilizaté decat in terenuri care au 0 suficienté coeziune pentru a se mentine
Nesprijnite pe o anumita inaifime pand la montarea dulapilor $i deasupra apei
subterane.
SS Sey
Figura U.22. Sistem berlinez
(4) In functie de ad&ncimea excavatiei profilele metalice pot {i introduse prin
batere sau vibrare, sau pot fi introduse in gauri forate gi incastrate prin betenare sub
cota finala de excavare.
(5) Totodata, in functie de adancimea de excavare, peretele poate fi realizat
autoportant sau sprijinit prin spraituri, respectiv, ancoraje (capitolul Ill,
1.4 Sprijiniri cu palplanse
Palplangele sunt elemente prefabricale din metal, beton armat sau lemn,
introduse in pamant prin batere, vibrare sau presare astfel incat sa formeze pereti
continui cu rol de susjinere gi etangare.
Palplangele sunt prevazute cu imbinari care asigura continuitatea peretelui din
punct de vedere al etangarii.
25Normativ privind proiectarea lucravilor de sustinere — Radactarea |
Palplangele pot fi utilizate pentru lucr&ri definitive sau temporare.
44 P:
jangele metalice
Palplangele metalice au secliunea tn forma de Z, S sau U (Figura III.23)
Acestea pot fi combinate rezultand sectiuni compuse in functie de conditile de
stabilitate si rezistenta pe care trebuie sa le indeplineasca (Figura Ill.24)
Palplangele laminate la cald de tip Larssen sunt utilizate in cele mai multe
cazuri, fiind foarte versatile. Grajie formsi lor simetrice se pot reutiliza cu ugurint& si
permit o fixare facila a tiraniilor, chiar 3i sub nivelul ape
Palplangele de tip Z sunt adaptate solicitarilor hidraulice severe, gratie unui
modul de inertie mare, iar raportul rezistenta/greutate le face gi econamice.
Palplangele profilate la rece au grosimi limitate, dar létimi mari. Forma
specifica este data prin pliere. Aceasté gama de produse ofera solutii foarte
economice pentru lucrari de mica anvergura
Palplangele combinate de tip H2/AZ sunt indicate lucréirilor mari, care necesita
moduli de inerjie gi de rezistenté mari (cheuri maritime, excavatii de dimensiuni foarte
mari)
Tipu TipZ Tips
Imbina imbinari
Tipuri de imbiniri