You are on page 1of 40
EYAL * , PENTRU PATRIA NOASTRA, REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA | We securitatea $3; 1987 Exemplar op. 633 STRICT SECRI Cuprins © sarcina de — Necesitatea imbundtairii calitative a activitatii de mare rispundere control, sprijin si indrumare in unititile socia- liste in vederea aplicarii cit mai riguroase a pre- am ¢ Vederilor legate eu privire Ia apirarea secretului de stat — gi mr. Gheorghe ZAGONEANU 3 To sprijinut Previzi i 1 — Previiunea in activitatea de securitate — col invafdmintului de Costica MOHOREA i It, col. Valeriu GHERGHE : — Perfectionares activitatii de securitate pe marile Santiere de investitii, in scopul prevenirii de fapte ji fenomene de natura si afecteze securitatea sta- tului — col. Ion LAZAR 13 — Coracteristici ale activitatii si conduitei cadrelor de securitate care primese misiuni indepiinit pe teritoriul national col. Iie JERNOI, col. Cornel NICA $i It col. Gri- gore SCRIECIU : 20 Particularitdtile actiunilor de lupti in teren mun- tos-impadurit, delta, zone de culturi inalte si te- ren irigat — mr. Ton VLAD a Tribuna — Cu privire la factorii care conditioneazd eficienta ideilor unor misuri de prevenire intreprinse de organele de securitate — col. Patru MORARIU si mr. Alexandra OLARU 2 . . , Dialog — Cunvasterea si prevenirea starilor de spirit nega- tive in medii, locuri, obiective. Masuri de influen- {are pozitiva — col. Dumitru NATALETU 0 Interviul nostru Din experien(a noastra Dezbateri — + opinii Documentar Punct ochit — punet lovj Din presa strain’ — Prelucrarea contrainformativa si antiinfractionala a populatiei — metod’ specifica de creare si lirgire fa bazei de sprijin in activitatea de prevenire pe finie de securitate — col, Marin GHERGHE — Anatiza, sinteza si exploatarea informatiilor, ele- mente componente ale activitatii de cunoastere, pre- venire $i curmare a actiunilor ostile — mr. Gheorghe MARIES sai — Particularititi in activitatea ofijeritor de securitate care asigura centre (oficii) de calcu! — mr. Ton MAFTEL F — Unele aspecte actuale ale muncii informative in pro- blema ,culte-secte" pe raza municipiului Bucu- resti —"It. col. Ionel GRIGOROIU si mr, Vasile CACIULA — Scurt istoric al iredentismului revizionist maghiar, Periculozitatea sa pentru independenta, suveranita- tea si integritatea statului national roman — col Traian BARA $i It, maj. Cristizn TRONCOTA — Un caz mai vechi cu invitaminte sctuale — mr Liviu JIGA E — $pionad si contraspionaj ta Maputo — mr, arie — Caleidoscop — mr, loan PIRVU 68 aghast nara do torte canny : locotenent-colonel 2 : ate Dumitru DANAU si oco pe» Chetivitatea. politico-edueatind sé culturald trebuie 1 asiguee generalizarea experientet hune, s@ eombatd starile de lu- eruri negative, tnapoiate, ecocuptia, furtul, lenevia, inertia, hirocratismul, tot ceca co este stedin prineipiilar de etied sé echitate socialista. fa teebuie sa eoutrihuie la erearea sé dezvoltacea conjtiinte: revolutionate gi a spiritului tevolutionac de muned, la promo parea neului tn toate domeniile, la perfec- tionarea eondueerii 3i planificdrii, la eres te- tea radspunderii activistiler si eadtelor din toate domeniile de activitate la intdcirea le- gatucilor eu poporul. Este neeesar ea fiecare activist din orice domeniu de aetivitate sd-yi desfasoare munea in strinsd legatucd ew poperul, sh eonducerea partidului, sa aa aibd odihnd ji sa aefioneze eu toatd feemitatea pentew tadeplinicea planurilar si peogramelor de dezvoltare, a hotatirilor pactidului, a legilor fdrii, sd servecsed in oriee imprejurdré partidul yi poporul... “ NICOLAE CEAUSESCU »Cuvintare ia Congresul al li-lea al educatie! politice ¢i oulturii socialiste." NECESITATEA iMBUNATATIRII ACTIVITATH DE CONTROL, aN SPRIJIN $I INDRUMARE ppiiptednled ts: IN UNITATILE SOCIALISTE IN VEDEREA APLICARI CIT MAI RIGUROASE A PREVEDERILOR LEGALE PRIVIND APARAREA SECRETULUI DE STAT General-maior Gheorghe ZAGONEANU O SARCINA je temeiul atributiilor legale, U-M. 0500/A,impreuna cu cel: unitati de securitate competente, desfasoara activitaji sp pentru asigurarea cunoasterii, aplicarii unitare si respectarii intocmai a prevederilor actelor normative care reglementeazd apararea secretului de stat, stabilirea relatiilor cu strainii si a regulilor de protocol. Pentru a avea o imagine cit mai completa a situatiei operative pe ansamblu, precum si in scopul aprofundarii cazurilor si situatiilor mai speciale privind apararea secretului de stat in obiective, locuri gi Medii $i indeosebi in organizatiile socialiste in care se Iucreazd cu date si informatii de important deosebitd, unitatea centrala de profil si ce- lelalte unitati de securitate cu atributii si obligatii pe linia apararii se- cretului de stat actioneazd, atit prin mijloace specifice muncii de securi- tate, cit si prin controale, ‘care trebuie sa se desfasoare in temeiul legii, in mod organizat si pe baza unor tematici bine stabilite. Rezultatele obtinute in urma activitatilor desfasurate de organele de securitate in vederea transpunerii in viata a noului concept de munca, a aetiunilor intreprinse de partid si a masurilor legiferate prin Decre- tul nr. 408/1985 demonstreazi clar c4, in ultima perioada, s-au realizat pasi insemnafi pe linia cresterii fermitatii in apararea secretului de stat, iar climatul de ordine gi disciplina in domeniul relatiilor cu strainii s-a imbunatatit considerabil, accesul si celelalte activitati cu acestia desfa- gurindu-se in condifiile prevazute de lege. Persoanele din conducerea unitatilor socialiste, ceilalti factori cu obligatii pe linia activitatii de apirare a secretului de stat s-au anga- jat cu mai multi raéspundere pentru asigurarea aplicarii si controlului respectarii normelor de stabilire a relatiilor cu strainii, a regulilor de protocol si a m4surilor privind apararea seoretului de stat. In marea majoritate a unitatilor socialiste s-au inregistrat imbu- natatiri de fond ale activitatii cu documentele secrete, evidenta, intoc- t de stat. e cazuri astfel de situatii ii se referd : t di serviciu “socialiste din sistemul : privinta evidentei, multiplicarii Teolat, au fost constatate unele cazuri de inedledri si in ceea ce ear paraies na ‘si regulile de protocol. : ‘integralé a unor astfel de nereguli si practici dauna- toare impune mobilizarea Mai puterniea a tuturor posibilitatilor aid cli informative, in vederea identificarii oricaro i aa eae rh situatia operativa si, control, sprijin si indrumare in unitatile socialiste. it neajunsurile constatate si fie clarificate si rezolvate pe loa we oe rivada desfasurarii acestor actiuni. ae pet prin Sctivitatea informativ-operativi. putem obtine_indicii preti — ‘oarelor sau compartimentelor unde exist fisuri in sistemul otra @ secretului de stat, controlul constituie principalul ‘instrument mete documentare si clarificare oficiala a diverselor situatii es si pad oe ecunoasterea modului in care se aplica especta i niu si, pe aceasta baza, rea neajunsurilor gi premiselor de incdleare a normelor legale tea unor verificdri periodice de i- inal cxepasat an aie de fond, a in aplicarea prevederilor legale refe- ini $i, mai ales, in ceea ce pri ivi se datoreaza, in mare part Bauareriiae oo Ja aspecte de su a ili Suprafata, stabilite i ba i de fond, practici ce condue la imine Particularitatile in mod obligatoriu, la controalele an- ae ‘acest domeniu si normele interne de lucru cu privire la metodo- logia organizarii si desfagurdrii controalelor pe profil, O asemenea prealabili determina cresterea ati: a nivelului de pregatire teoreticd 5i practic, cit $i a responsabilitatii ofiterilor din echipa de control si, implicit, a eficientei activitatii respective. Din cauza necunoasterii legislatiei si a problemelor specifice pe care le ridicd din punctul de vedere al apararii secretului de stat secto- rul sau unitatea controlaté, 0 serie de lipsuri si aspecte negative pot scipa atentiei, nefiind sesizate sau pot fi interpretate eronat si solutio- nate in conditii care contravin normelor legale. In vederea asigurarii unei eficiente maxime, fiecarui membru al echipei de control trebuie sa-i revina sarcini precise, pentru a se evita suprapunerea pe anumite probleme ori neglijarea altora, situatii care impiedica desfagurarea completa si operativa a actiunii de control. Pe fond, aceste activitéti nu trebuie s4 se rezume numai la con- trolul propriu-zis, echipa urmind s& desfasoare concomitent si activitati de indrumare si sprijin, atit la nivelul conducdtorilor unitatilor res- pective, cit $i al celorlalti factori cu raspunder/ si obligatii pe linia apa- rari secretului de stat. Caracterul preventiv al acfiunii de control presupune o activitate de constientizare a tuturor detinatorilor de secrete cu privire la impor- tanta cunoasterii si respectirii prevederilor legale si, de asemenea, de orientare asupra modalitatilor practice de organizare si desfajurare a muneii cu datele si documentele secrete, a modului in care trebuie s4 se realizeze contactele cu strainii Tn majoritatea cazurilor in care organele de control nu au dat asis- “tenta de specialitate necesara, nu au explicat ce s-a incdleat si, concret, cum anume trebuie procedat, neajunsurile constatate nu au fost in- laturate, continuind si se manifeste chiar in aceleasi compartimente de munea $j la aceleasi persoane. Inexistenta unui plan tematic de control corespunzator si adecvat problemelor, nerespectarea acestuia si desfagurarea formala a activitatii de control creeazd greutati si in faza de redactare a procesului-verbal, ‘ind de multe ori necesara reliarea unor verificari, completari, clarifi- cari ete, Lipsa unor elemente ce trebuiau constatate in timpul contro- lului, superficialitatea in aprecierea unor situatii oni neglijenta in re- dactarea procesului-verbal fac ca textul acestuia s& fie incomplet, si se rezume Ja generalitati, uneori prezentate confuz, fara un continut de fond clar si masuri adecvate, legale, cu termene gi responsabilitati pre- cise, in vederea remedierii neajunsurilor, Continutul slab si redactarea neingrijita a documentelor de con- trol sead valoarea activitatii desfasurate. Mai mult, omiterea sau neevidentierea clara in procesul-verbal a neajunsurilor constatate si lipsa de preocupare pentru inlaturarea acestora pot determina, implicit, perpetuarea situatiilor negative existente. onan ivitati si, in functie de necesitati, sA se dea Poona Salad, eit $f ‘tre cadrele UM. ceatod masuri vitti de ‘control vederea folosirii cit m: matului de legalitate Practica arata operative Tn cam ‘Sse propuna noi masuri in acest dotheniu_ nu procedeazé Ja aplicarea sanctiunilor in care, totugi, se iau asemenea masuri, de executie gi: mai putin factori de ragpui ‘practica muncii demonstreazg necesitatea . activitatii de cooperare, atit in cadrul eights aa ore pane, re a secretului de stat, in- ee ise. 2 r at ie s& ciroule rapid si s& fie urmat de cu caracter de ire si lichi tnt de oo si lichidare a deficientelor, ee ofiterii ce desfasoara acti- nai eficiente a acestei firese in activitatea de ca, desi uncori se const ‘socia- | sa se facd aprecieri referi- menite sd contribuie la perfec- prevederilor legale pentru care ul si fermitatea necesare in Pirghii pentru crearea cli- aparare a secretuluj de stat. tat neajunsuri grave, ofiterii prevazute de lege, iar in cazul acestea vizeazd, de regula, cadre indere cu obligatii $i atributii de con- legislatiei referitoare la a Apararea secret re contraventionala.trebule aplicate, tataar PREVIZIUNEA IN ACTIVITATEA DE SECURITATE Tn stiinja conducerii, previziunea s-a impus ca o conditie sine qua non a actului deeizional, find legaté nemijlocit de cunoasterea viitorului posibil — atit la nivel macrosocial, cit si la cel microsocial. In conceptia P.C.R., previziunea social-economica este un _instru- ment activ al conducerii de cdtre partid a amplului si complexului proces de fdurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare a Ro- mniei spre comunism. Importanta actului previzional in procesul de econducere rezulta in mod direct din functiile pe care le indeplineste, respectiv : —— previziunea cerceteaza, pe baza informatiilor de care dispunem la un moment dat, eventualele posibilitati de evolutie a faptelor, fenome- nelor cu care ne confruntém in activitatea specifica, implicit obiectivele ce urmeaza a fi realizate ; — previziunea isi propune sd determine efectele posibile ale uneia sau alteia din variantele pe care le ia in calcul un conducator la un mo- ment dat. (In activitatea practica sint situatii in care trebuie sd se preva- da de la inceput posibilitatea evolutiei neliniare a problemei. In ceea ce priveste activitatea de securitate, este de dorit ca in legatura cu baza de lucru, de exemplu, sé se aiba in vedere evolutia actiunilor acesteia in mai multe directii $i sd se obtina informatii pe directiile prevazute) ; — previziunea pregateste activitatea de organizare, evidentiind ctapele posibile de parcurs necesare atingerii oblectivelor stabilite. Functia previzionala a conducerii nu poate fi realizata decit in con- ditiile existentei unui volum de informatii mereu actualizat. Informatiile trebuie sa circule de la nivelul primar al lucratorului si s4 fie concentrate la nivelul decizional, acolo unde sint posibile analize in masura sa con- duca la previziuni privind evolutia unei probleme. Cu cit vor fi mai multe informatii, cu atit posibilitatea’ unei previziuni creste. De asemenea, 0 previziune va fi cu atit mai exacta, cu cit posibilitatea producerii feno- menului s¢ontat este mai mare, Rezultd deci corelatia dintre functia de previziune si conceptul de prevenire in munca de securitate. Previziunea este precedata de fiecare data de analizd, de o evaluare obiectiva, stiintificd a fenomenului, a starilor de lucruri pe care ne propu- nem sa le anticipam. Nu se poate proiecta in yiitor evolutia unui feno- 9 ii e ete, si, pe aceast’ bazd, sf Intre- es Ra es ral rplemtard a 1¢ Cunoaste aparitia, eauzele, prindem mdsurile Co i prezente,fard a pune In evident toa- i ie ale acestora. mdinfele de evo mportant il are ANALI- ZA-DIAGNOSTIC. ‘Analiza-diagnostic procesului de conducere, mationale existente la un sistem complex si dinamic ale ‘Analiza-diagnostic isi propune ori fenomene cu care ne confruntir, volte problema respectivé ; ‘al : 7 pees cu valenjele conceptului de analizd-dlagnostic $2 consti je ca'un moment necesar al procesului de conducere in activitatea de tim itate, deoarece nu se poate concepe realizarea unei conduceri efici cnte fara a sti, dupd cum nu se poate cunoaste informatii ce ee ‘i nitate de securitate isi fundamenteaza activitatea pe os sistem iaitemational, Dar, informatie, asa cum ne parvin in activitatea de zi cu zi, se referd la fapte, fenomene, evenimente din zona de réspon- sabilitate $1 sint mai mult sau mai putin corelate intre ele, rareorl putind sa ne ofere o imagine global a ceea ce urmarim, Iaté de ce in procesu de conducere a colectivelor se apeleaza la analiza-diagnostic pentru a obti- ne o viziune globald care s4 ne conduca spre o decizie eficienta. , Concluzionind, analiza-diagnostic se constituie ca rezultat al unei activitati de interpretare a informatiilor de care dispunem la un moment dat, in vederea obtinerii unei imagini cit mai exacte asupra unei proble- me in legatura cu care se exercité actul decizional la nivelul colectivului ori al mai multor colective. ; €a si in alte domenij ale vietii sociale, in activitatea de securitate analiza-diagnostic se regiseste cu precidere in doud momente de refe- vinta: @ In programarea si stabilirea unor obiective, fazd in care analiza- ‘ic trebuie sd fie indreptatd spre cunoasterea complexitatii facto- silo unei situatii cu care ne confruntém deja ori cu care urmeazi si ne confrunt Un exemplu edificator privind acest moment al actului de condu- cere fl constituie elaborarea programelor de masuri pe anumite linii_ de Hiaaeneeaee pee Fa Statului, ca rezultat al unital ae aE etare a fe lor de catre vunitatile ee ab iaterpr lenomenel RezultA cu pregnant necesitatea asigurarii unui flux informatio- onstant, la care concura factori de pe toate treptele ide; it Ga rt line iri demain go si nu un caz de exceptie impune : / dupé ce: stabilit ivele Sects mur poco aan a operational, indispensabila oe oO rnoatd identificarea posibilitatilor infor- fnoment dat, concepute, in totalitatea lor, ca un ‘carei laturi se interconditioneaza.

You might also like