individului, care se situează între copilărie și tinerețe, ce este percepută ca o furtună cromatică a sentimentelor. Adolescența impletește bucuria și tristețea, teama și confuzia, dorința de integrare, de apartanență la grup și nostalgia singurătății, stări pe care le traversează ființa în căutarea sinelui, în încercarea de descoperire a sinelui și a rostului lumii. Așadar, adolescența este vărsta dilemelor, a contradicțiilor, a nonconformismului și perioada experiențelor fundamentale afective, sociale și intelectuale.
Cănd mă găndesc la adolescență, mă
găndesc la un întreg proces de cunoaștere a sinelui in relația cu cei din jur. Este perioada în care greșelile au un rol primordial în formarea personalității, iar oamenii din jur au o influență esențială in comportamentul nostru.
De asemenea primele decizii importante
care ne formează drumul sunt luate în timpul adolescenței, precum alegerea liceului, a profilului și mai apoi a facultății, decizii care sunt de multe ori influențate de emoțiile și trăirile oscilante din anumite momente. Pentru mine sentimentul predominant în perioada adolescenței este nesiguranța in raport cu incertitudinea viitorului. Ideea de viitor este in strănsă legătură cu sentimentul de teamă trăit in perioada adolescenței la intensitate maximă.
Din punctul meu de vedere adolescența este
perioada cea mai intensă și cu o valoare sentimentală profundă in viața fiecărui individ.