Moara cu Noroc

de Ioan Slavici
SCHITA

Specie a genului epic in proza,cu o actiune

riguroasa,un conflict centrat in care accentul
cade asupra evolutiei personajului.
Este o nuvela realista cu trasaturi specifice
curentului realist:
-perspectiva narativa subiectiva
-veridicitatatea intamplarilor
-tehnica detaliului
-tema banului
-destinul individului fiin influentat de mediul in
care traieste
Statutul de nuvela psihologica este dat de
conflictul interior pe care il tranverseaza
protagonistul
„O nuvela solida cu subiect de roman.”-
George Calinescu
Tema este reprezentata de degradarea
umana provocata de patima imbogatirii care se
dezvolta in relatie cu temadestinului pe care o
intalnim la romantici ca sursa generatoare de
rau.
Titlul nuvelei este ironic,”Moara cu
Noroc”fiind numele hanului asezat la rascruce
de drumuri,la inceput moara macina granele
oamenilor ,oferind cele necesare traiului pentru
ca,in timp, sa se transforme intr-o carciuma.
Moara cea veche a cazut in paragina, semn ca
nu mai este de folos intr-o lume centrata pe alte
valori.
Simboluri :
-titlul reliefeaza motivul locului blestemat
deoarece Slavici ca si Caragiale, spre deosebire
de Sadoveanu ,atribuie hanului si calitati
negative . Daca la inceputul nuvelei locul a fost
binecuvantat prin prezenta a celor 5 cruci ,la
final se dovedeste a fi un spatiu malefic pentru
ca acele cruci simbolizeaza destinul
personajelor. Cele 2 cruci de piatra simbolizeaza
pe Ana si Ghita ,personajele carora li s-a
impietrit inima, fiind pedepsiti impreuna cu
hanul. In timp ce cele 3 cruci de lemn vopsite si
impodobite cu icoana, simbolizeaza pe batrana
si cei 2 copii, salvati de mana destinului.
Perspectiva narativa este una obiectiva,
naratorul este
obiectiv,ominiscient,heterodiegetic,ce relateaza
intamplari la persoana a 3a, fiziunea naratorului
fiind „dindarat”(autorul este prezeng din afara).
Uneori naratorul pune pe seama altor
personaje propiile idei si in special intervine
prin vocea batranei,soacra lui Ghita, ce
inerpreteaza intelepciunea populara,exprimand
la inceputul si sfarsitul nuvelei valorile morale
pe care s-a construit societatea.
Principalul conflict este cel interior,al
protagonistului,osciland intre 2 dorinte
contradictorii, pe de-o parte dorinta de a ramane
om cinstit, si pe de alta parte de a se imbogati
alaturi de Lica. In jurul conflictului interior se
tes alte conflicte extrerioare:
(ex de conflicte)
Incipitul este reprezentat de o teza morala,
un discurs al personajului reflector,mama
Anei,numita simbolic „batrana”, cugetarea ei
reprezentand o adevarata avertizare cu
prevestitor al destinului.”Omul sa fie linistit
cu ...”.ea isi exprima direct frica fata de ce-i va
aduce viitorul „ma tem ca nu cumva, cautand
acum la batranete un noroc nou sa pierd pe
acela de care am avut parte pana acum””.
Aceasta fraza concentreaza intreaga viziune
despre lume a naratorului, opinia soacrei,
impunand o perspectiva morala traditionala in
care fericirea est easociata linistei, in timo ce
bogatia este o posibila sursa a nefericirii.
Dupa principiu clasic al simetriei finalul
apartine tot batranei care incheie nuvela printr-o
replicareferitoare la destinul impecabil. „
Simteam eu ca nu are sa iasa bine,dar asa le-a
fost data.”.
Spatiul si timpul sunt fixate in maniera
realista,astfel actiunea nuvelei este situata intr-
un spatiu geografic cu corespondent real in
campia ardeleana (Ineu sau Oradea).
Intr-o zona de rascruce de drumuri plinede
mister. Descrierea locurilor est emarcata de
simboluri ale mortii,cu rol prevestitor „nu
vedeai decat iarba si maracini ”. Timpul este
precizat prin 3 repere temporare de ordin
religios, de la sf Gheorghe pana la Paste,
actiunea desfasurandu-se pe parcursul unui
an.Trecerea timpului fiind redata subcint „astfel
trecu toamna,veni iarna,trecu iarna si veni
primavara.”.