Facultatea de drept

DISCIPLINA: Analiza economică a dreptului

TEMA: Mercantilismul în doctrina economică

COORDONATOR STIINTIFIC:
lector dr. Ramona Ciobanu

Autor: Jitaru Valeria

 CUPRINS

CAPITOLUL 1 - ISTORIA MERCANTILISMULUI............................................3

1.1 De unde provine conceptul de mercantilism? .......................................3
1.2 Apariția termenului.................................................................................3
CAPITOLUL 2 - DEFINIȚIE, IDEI ȘI TRĂSĂTURI............................................4
2.1 Definiția mercantilismului........................................................................4
2.2 Ideile gândirii mercantiliste.....................................................................4
2.3 Trăsăturile mercantilismului....................................................................5

CAPITOLUL 3 - ETAPELE MERCANTILISMULUI...........................................5

3.1 Etapele dezvoltării..................................................................................6
3.2 Mercantilismul timpuriu...........................................................................6
3.3 Mercantilismul matur ..............................................................................6
3.4 Mercantilismul târziu...............................................................................6
3.5 Mercantilismul României ........................................................................6
CAPITOLUL 4 - TIPURI DE POLITICI MERCANTILISTE.................................7
4.1 Mercantilismul metalist............................................................................7
4.2 Mercantilismul protoindustrialist..............................................................7
4.3 Mercantilismul comercialist.....................................................................7
4.4 Mercantilismul fiduciar.............................................................................7
4.5 Mercantilismul în România......................................................................8
CAPITOLUL 5 - CONSECINȚE NEGATIVE ȘI CRITICI....................................8

CAPITOLUL 6 – REPREZENTANȚI..................................................................9

CAPITOLUL 7 – CONCLUZIE...........................................................................9

BIBLIOGRAFIE..................................................................................................9

2
 MERCANTILISMUL ÎN DOCTRINA ECONOMICĂ

CAP. 1 ISTORIA MERCANTILISMULUI

1.1 De unde provine conceptul de mercantilism?

Conceptul de „mercantilism” își are originile din limba italiană și include și
cuvintele „mercant”, care înseamnă piață, „mercante” care înseramnă negustor și
„mercantile” care înseamnă câștig financiar. Termenul de mercantilism este adesea
văzut și sub numele de comercialism. Termenul a fost folosit pentru prima dată de
fiziocratul francez marchizul Mirabeau, iar mai târziu de Adam Smith, unul dintre cei
mai mari critici ai mercantilismului, într-una dintre cele mai bune cărți despre
economia politică, The Wealth of Nations.

1.2 Apariția termenului

Apariţia şi dezvoltarea acestei direcţii este determinată nu numai de contextul
istoric, de marile descoperiri geografice, de Renaştere, de Reforma, de sfârşitul
feudalismului, ci şi de formarea unor state naţionale independente în Europa de Vest.
Acest fapt a dus la constituirea economiei ca știință independentă cu probleme
proprii și în serviciul statului.
Mercantilismul s-a răspândit pentru prima dată în Europa în secolul al XVI-
lea, pe baza ideii că atât bogăția, cât și puterea unei țări constau în creșterea
exporturilor pentru a colecta metale prețioase precum aurul și argintul. În Europa de
Vest, sistemul economic al feudalismului a fost înlocuit de mercantilism. La acea
vreme, Anglia era centrul Imperiului Britanic și avea puține resurse naturale. Pentru
a promova prosperitatea, au fost introduse politici fiscale care i-au împiedicat pe
coloniști să cumpere bunuri străine, dar au creat și stimulente pentru a cumpăra
numai mărfuri britanice.
Un exemplu în acest sens este Legea zahărului din 1764, care a majorat
taxele pentru zahărul rafinat străin și melasa importate de colonii pentru a oferi
producătorilor de zahăr din Indiile de Vest britanice un monopol pe piața colonială.
Astfel de acțiuni au dus la o creștere a bogăției naționale a Marii Britanii. Pentru a
atinge acest obiectiv, statele au folosit adesea forța militară.

3
 CAP. 2 DEFINIȚIE, IDEI ȘI TRĂSĂTURI

2.1 Definiția mercantilismului

Mercantilismul poate fi descris ca o practică economică în care guvernele

folosesc economiile și resursele pentru a crește puterea națională în detrimentul altor
țări. Guvernele s-au asigurat că exporturile depășeau importurile și că bogăția se
acumulează sub formă de lingouri, în special aur și argint.

2.2 Ideile gândirii mercantiliste

1. Ideea de bogăție pentru indivizi și națiuni. Se referă la suma de bani

disponibilă la un anumit moment. Preocuparea principală, creșterea prosperității, ține
atât de individ, cât și de națiune. Mercantilistii sunt fascinati de ideea de a obtine
bogatie rapid prin orice mijloace si sunt preocupati de consecintele negative si pe
termen lung care vor rezulta din practicarea acestei proceduri si care vor afecta
soarta si bogatia oamenilor. ridică problema consecințelor ca problemă. Alte
continente (cum ar fi cele două Americi, Indiile de Est și chiar insule mai la vest)
2. Sursele și rolurile profitului în societate Comerțul este considerat a fi o sursă
de acumulare a bogăției nu numai prin distribuirea mărfurilor prin bani, ci și prin
comerțul exterior.
3. Conceptul de bani și rolul acestuia în raport cu bunurile cumpărate și
vândute pe piață. Nu doar natura prețurilor mărfurilor a fost investigată, ci și relația
cantitativă dintre cantitatea de bunuri adusă pe piață și cantitatea de bani care
mediază tranzacțiile de pe piață. Teoria monetară cantitativă a secolelor al XVII-lea
și al XVIII-lea a luat în considerare afirmația că „banii stimulează comerțul”.

4
 2.3 Trăsăturile mercantilismului
▪ Accentul este pus pe acumularea de metale prețioase, principalul factor
al prosperității naționale, mai degrabă decât pe muncă. În vremurile în care națiunile
nu aveau colonii bogate, comerțul, inclusiv pirateria, era încurajat pentru a obține
aurul și argintul necesar. Exporturile de aur și argint au fost interzise, iar moneda
națională a trebuit să rămână în circulație.
▪ balanță comercială favorabilă se realizează prin stimularea exporturilor
constant ridicate, dar și prin suprimarea importurilor (importurile trebuie menținute
semnificativ mai scăzute). Acolo unde importurile sunt esențiale, importurile sunt
limitate la produse naționale sau, pe cât posibil, la materii prime care pot fi prelucrate
pe plan intern. Utilizarea maximă a resurselor naturale a fost realizată pentru a crește
producția sau exportul.
▪ Eficiența productivă a statului depindea de reglementarea principalelor
sectoare de acumulare a averii: comerț și industrie. Agricultura a devenit mai puțin
importantă. Fiecare bucată de pământ trebuia folosită pentru agricultură, minerit și
producție. Toate materiile prime deținute de țară trebuie să fie folosite pentru
producția internă, iar valoarea produsului final va fi mult mai mare.
▪ Țările au încurajat creșterea populației pentru a crește puterea militară și
productivă. Forța de muncă ieftină a menținut costurile de producție scăzute și a
încurajat comerțul cu sclavi.
▪ Cucerește cele mai profitabile piețe prin colonizarea unor noi pământuri.
▪ Creșterea veniturilor fiscale. Acest lucru este posibil prin politici fiscale
care încurajează veniturile fiscale. Aceste impozite erau plătite în funcție de
beneficiile primite de la stat. Era o doctrină centralizată deoarece statul era
considerat puterea supremă care trebuia să controleze toate activitățile productive.

CAP 3 ETAPELE MERCANTILISMULUI

3.1 Etapele dezvoltării

Principalele etape ale dezvoltării mercantilismului pot fi distinse după cum
urmează:
• Mercantilismul timpuriu
• Mercantilismul matur
• Mercantilismul târziu precum și multe caracteristici naționale se disting în
funcție de instrumentele de politică economică utilizate.

5
 3.2 MERCANTILISMUL TIMPURIU
Mercantilismul timpuriu Mercantilismul din secolul al XVI-lea se numește:
„Mercantilismul timpuriu”. Mercantilismul timpuriu, cunoscut și sub numele de
bullionism, a fost un sistem monetar care s-a dezvoltat în secolele al XVI-lea și al
XVII-lea, în special în Spania și Portugalia, dar și în Anglia. În conformitate cu epoca,
avea niște caracteristici foarte stricte. Principii:
- Impunerea pedepsei cu moartea la exportul de metale pretioase din tara -
Restrictia importului de marfuri
- Stabilirea preturilor foarte mari la produsele straine
- Restrictia iesirii de fonduri din tara
- Teoria echilibrului monetar afirma ca este un instrument legislativ Este
considerată cea mai importantă deoarece stă la baza politicii naționale care vizează
creșterea prosperității prin dezvoltarea economică. Mercantilismul timpuriu a fost
definit de Karl Marx ca un sistem monetar. Cei mai importanți reprezentanți sunt
William Stafford și spaniolul Luis Ortiz.

3.3 MERCANTILISMUL MATUR

Mercantilismul din secolul al XVII-lea, sau mercantilismul matur, a fost teoria
cantitativă a banilor, care susținea că cantitatea de bani din economie determină
nivelul prețurilor și că modificările cantității de bani au cauzat modificări proporționale
ale prețurilor. aceasta. Bogăția era reprezentată de cantități mari de bunuri de larg
consum, așa că baza s-a pus pe agricultură. Sunt considerate țări bogate care
produc cât mai mult și așa se manifestă productivismul.

3.4 MERCANTILISMUL TÂRZIU

Mercantilismul târziu a apărut în secolul al XVIII-lea și a fost caracteristic
Angliei, marcând tranziția la liberalismul economic. Cercetarea economică oferă noi
perspective.

6
 CAP. 4 TIPURI DE POLITICI MERCANTILISTE

Mercantilismul, sau îmbogățirea prin comerț, a fost practicat în primul rând

în Anglia, unde comerțul și transportul maritim erau cele mai mari surse de bogăție
și erau încurajate de reglementări stricte. Printre reprezentanți se numără Thomas
Mann, Josias Child și William Petty. 4.4 Mercantilismul fiduciar Mercantilismul
fiduciar, care se referă la îmbogățirea monetară, s-a răspândit în Europa în prima
jumătate a secolului al XVIII-lea și a fost inventat de John Law, un bancher celebru
din Scoția. Ideea de bază este următoarea.
Pentru ca o națiune să prospere, numerarul trebuie să fie abundent și populația
trebuie să crească pe măsură ce producția crește, dar circulația banilor trebuie să fie
activă și rapidă. Metalele prețioase sunt înlocuite cu bani de hârtie, a căror valoare este
determinată de nevoile comerciale. Băncile centrale vor emite bancnote pentru a
înlocui metalele prețioase. Banii de hârtie sunt considerați adevărata cheie a
dezvoltării.
4.1 Mercantilismul metalist
Mercantilismul metalist - o doctrină laicizată care trata fenomenele economice, nu
numai din punct de vedere strict economic, ci politic, prin prisma aducerii în granițele
statului respectiv de cât mai mult aur și argint; această formă de mercantilism a existat
în toate țările, sub diferite forme;
4.2 Mercantilismul protoindustrialist
Mercantilismul protoindustrialist - numit și neomercantilism, având condiția de a
avea suficiente cantități de aur și argint și mai ales de a le spori necontenit.
4.3 Mercantilismul comercialist
Mercantilismul comercialist sau imbogățirea prin comerț a fost
practicată în special în Marea Britanie, unde sursele cele mai mari de
bogăție erau reprezentate de comerț și navigație, încurajate prin
reglementări stricte. Ca și reprezentanți ii amintim pe: Thomas Mun, Josias
Child și William Petty.
4.4 Mercantilismul fiduciar
Mercantilismul fiduciar, care se referă la îmbogățire prin monedă, se
răspândește în Europa, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, fiind
conceput de către un renumit bancher, originar din Scoția, John Law. Ideea
de bază este următoarea: pentru atingerea prosperității unei națiuni,
numerarul trebuie să fie abundent, populația dezvoltându-se atunci când
producția crește, însă circulația monedei trebuie să fie activă și rapidă. Se
substituie metalul prețios cu moneda de hârtie, al cărui volum va fi în
funcție de nevoile comerțului. Banca centrală va fi cea care va emite
bancnotele ce vor înlocui metalele prețioase.
7
 4.5 Mercantilismul în România
În lucrarea “Descrierea Moldovei”, scrisă de Dimitrie Cantemir este
expusă doctrina mercantilistă a acestuia. Câteva idei reprezentative sunt
următoarele: necesitatea unei unități a românilor, organizarea unui stat
centralizat și înlăturarea asuprimii străine, care împiedică posibilitatea
dezvoltării țării și acumuluarea avuției. Susține că deși există resurse
naturale suficiente cheia sporirii avuției o constituie intensificarea activității
comerciale, timp în care se reduce consumul de lux și fastul puterii regale.

Mercantilismul în România În lucrarea scrisă de Dimitrije Cantemir numită

``ExpliCarea Moldovei'', este expusă doctrina sa despre mercantilism. Ideile tipice
includ necesitatea unității românești, organizarea unui stat centralizat și eliminarea
opresiunii străine care împiedică potențialul țării de dezvoltare și acumulare de bogăție.
În ciuda resurselor naturale abundente, susține el, cheia creșterii bogăției constă în
creșterea activității comerciale, reducând în același timp consumul de bunuri de lux și
afișările puterii regale.

CAP. 5 CONSECINȚE NEGATIVE ȘI CRITICI

Politicile mercantiliste au dus la nedreptate socială și au pus în pericol în mod

direct bunăstarea popoarelor din statele coloniale. Imperiile care au căutat să
acumuleze bogăție sub formă de aur și argint au epuizat rezervele de aur ale
coloniilor lor și au forțat producția de monedă de hârtie, ducând la dobânzi, inflație și
taxe mai mari.
Comerțul cu sclavi a fost susținut. Acest mecanism de extragere a bogăției de
la alții a crescut tensiunile internaționale și a dus la multe războaie. Nu numai Adam
Smith, ci și David Home au subliniat consecințele devastatoare ale gândirii
mercantiliste, critică care a dus la dispariția acestei politici economice în timp. Ei
resping principiile fundamentale ale mercantilismului. Pentru că toate încercările de
a spori bogăția prin acumularea de bijuterii și promovarea exporturilor se bazează
pe sărăcie și, prin urmare, duc la relații proaste cu alte țări, sunt o prostie
„economică” și aduc doar dezavantaje.
Adam Smith a susținut comerțul liber, iar importurile erau avantajoase
deoarece puteau înlocui producția internă costisitoare.

8
 CAP. 6 REPREZENTANȚI

Cei mai de seama reprezentati ai mercantilismului au fost: Thomas Mun si

William Staford in Anglia,Giovani Botero,Antonio Serra,Gaspard Scaruffi si Antonio
Beccaria in Italia, Jean Bodin,Antoine de Montchretien si Jean Baptiste Colbert in
Franta,Ortiz si Damian de Olivares in Spania si Portugalia,Petru cel Mare si I. T.
Pososkov in Rusia si Dimitrie Cantemir in Romania.

CAP. 7 CONCLUZIE

Mercantilismul nu a însemnat în primul rând urmărirea științifică a cunoștințelor

practice, ci mai degrabă o încercare de a rezolva unele probleme practice. Și dacă
practica rămâne criteriul esențial pentru testarea doctrinei, atunci mercantilismul a
avut multe de oferit țărilor care o practică. Mercantilismul s-a dezvoltat atât teoretic
cât și practic pe parcursul celor trei secole de existență. Din ambele perspective, era
vorba despre liberalism. Mercantilistii aveau avantajul de a fi primii care se adresau
categoriei economice a profitului, dar o vedeau doar ca pe un surplus de bani generat
in procesul de circulatie, adica ca pe profit normal.

BIBLIOGRAFIE

• https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-
brasov/analiza-economica-a-dreptului/mercantilismul-in-doctrina-economica-
proiect-power-point/20592932
• https://www.qreferat.com/referate/economie/MERCANTILISMULDOCTRINA-
ECONOMI311.php
• https://referatenoi.ro/mercantilismul-ca-doctrina-economica/
• https://graduo.ro/referate/economie/doctrina-mercantilista-458687