Capitolut It COMPLEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA § 1. Siruri si serii de numere reale 1. Siruri de numere reale Se numeste sir de numere reale o functic f:N > R, fin) =a) = BR si se Zi (ds)acn SAU (dq)y dy Se numeste termenul general al sirului, Se spune ci an sir (4,)nen este marginit dacd existé un numar real M> 0, astiel incit la.l dy,4, pentru orice n = N. Dack inegalitatile sint indeplinite strict, siral de numere se numeste sisict erescitfor sau strict deseres- editor. Se spune ci sirul (ay) este convergent citre un numir a & R, dack orice veeinatate a Ini a contine toti termenii sirului, cu excepfia unui numér finit de termeni. Se scrie lim dy = asad, > acind n + co. Numarula se numeste limita sirului. Un sir convergent are limita unica. Formularea echivalenti a definitiei sirurilor convergente este data de urm&toarea teoremi : Teorema 1 (caracterizarea siturilor convergente). Sirul (du)a este conver gent ciitre a = R dav, pentru orice ©> 0 exist un rang N(e) = N, asifel invit, oricare ar fi n > N(e), st avem: fag al 0, existi un rang N(«), astiel incit a, > e pentru orice n > N(e). Sirul (dy)a are limita — oo daci, pentru orice ©> 0 existi un rang N(e), astfel incit a < — , pentru ori n > N(e). Vom numi sir eu limilé un sir pentru care lima, =a, a= RU U f00, — oo}. e vor presupune ennosente operafiile cu siruri convergente si cu siruri care au limit, precum si rezultatele de mai jos : Feorema 2. Orice sir monoton si médrginit este convergent. Reciproca acestei teoreme nu este adeviralti, dar se poate demonstra ci sirurile convergente sint mirginite. Lema 1 (lema lui Cesiro). Orice sir marginil confine un subsir convergent. 41Cauchy*) daci, m, n 2 N@), idm a] 0 existd un rang N(e), asifel incit, pentr formulare echivalent% este urmatoarea: oricare ar fi e> 0, exislé N(e), asifel incit, pentru orice n> N(e) si p = N, avem | @n49 — Qn | < e. @ Lema 2. Orice sir fundamental este mérginit. Demonstratie: Fie (dn), un sir fundamental si e=1> 0. Conform de- finitiei 1, gisim un rang N(1) = N astfel incit, pentru orice n > N si aver [ds —ay| <1 sau —1 4 ay < ay < ay +1, Notim M = max{ja,|, | |, -..,[av.l, [av —1|, law +1 |} si rezult& | ay | < M pentru orice n & N, deci sirul (a»)_ este marginif, Lema 3. Dacd un sir fundamental conjine un subsir convergent, alunci ef esle convergent, Demonstrafie: Fie (ax)n un sir fundamental, (d»,)sen un subsir al siu si im ds, limita subsirului, Vom arita ci a este si limita Ini (a,)y. Fie Kovco > 0. Deoarece (dy), este sit fundamental, exista N,(c), astfel incit, pentra orice n, m > Ni(c), | an —am| < 5 N,(¢), astfel ineit | aa, Stas pentru k > N,(e). Daci luim N( max{N,(<), No(e)}, fie n > N(c) si ny > N(e); atunei |d2—a| <| a. — = 4%, | + 1dr, — a) <— s, deci sirul (au)n este convergent, conform + Deoarece du, a, exist? un rang Teoremei 1. Teorema 3 (criteriul lui Cauchy). Un sir (ay)» de numere reale este conver- gent, dact si numai dacit este sir fundamental. Demonsiratie : Presupunem ci (ay)n este convergent si fie a limita sa. S3 arktim e& (ax) este sir fundamental. Fie ©> 0; cum ay — @, exist un rang N(e), astfel incit oricare ar fi n > N(e) si avem | a, —a|<—. Atunci, pentru orice n, m > N(<) avem: Lay = Gy G& —a—adn +a| <| a —a|+ia—anl ce, adici (ay) este sir fundamental, Reciproc, dac& stim e& (as) este sir fundamen tal, rezult’ ci el este si mirginit (Lema 2) gi deci, conform Lemei Jui Cesai confine un subsir convergeat, deel sirul fundamental (a,) este de aseme convergent (conform Lemei 3). Nofiunea de sir fundamental este echivalenta cu cea de sir converg in cazul sirurilor de numere reale. Avantajul notiunii const& in aceea ca se poate decide natura unui sir fara 2-i cunoaste limita (asa cum cere, de exempl, Teorema 1), ci numai cunosei ‘i termenii. cr * Dupi numele matematiclamtul francez Augustin Louis Cauchy (1789-1857), care = adus contributil importante In definirea gi formatizarea mor concepte de har’ in Analiza mate si Teoria grupurilor.2) ist @) de vem piel. Fie atu ang per en- ro, pea nt, se Iu, ea ste Definitia 2 Se numeste punct limitd al sirului (as)nen un numir finil san ~ infinit, cu proprietatea cit in orice vecindtate a sa se gusesle o infinitate de termeni ei sirutui. Exemplul 4, ax 0 sit. emplul 2. Sirul 1, 1, 2, 1, 2,3, 1, 2, 3, 4, 1,2, 3, 4,5,... are ca puncte multimea numerelor 1, 2, 3,... Daca un sir este convergent, atunci el are ca unic punct limité chiar limita sa. Vom evidentia urmatoarele proprietati ale punctelor limita : Propozitia 1. dacit si numai dact § teem : irul (ay) este: 0, 1, 0, 1,... si are punetele wniral 2 = R este un punct limité pentru sirul (au. iral confine un subsir convergent eu limita a, Propozitia 2. Pentru orice sir (aa)n exist un cel mai mic punel limita (finit sau infinit) si un cel mai mare punel limita (finit sau infinit). Definitia 3. Fie (as)s un sir. Cel mai mic punct limita al sirului se numeste limita inferioard a sirului si se noteazd lim inf dx =1m ay, iar cel mai mare punct limitdi se numeste limita superioara a sirului si se noteazd tim sup dx = lim ay. stare oe as aa 0, Tima, =1, in exemplul 2, I'm ay In exemplul 1 de mai sus, I'm ay =1, Tima, = o. 2. Serli de numere reale Fie un sir (up) de numere reale. Definijia 4. Se numeste serie de numere reale (sau serie numeried) un sit de numere reale despdrfile tntre ele prin semnul ,,-" : ty fog beep ta + Deocamdata, semnul +“ nu are semnificatia de adunare. Vom serie prescurtat : Sus sau: Yay, Sau Fue sau D tra ty tg feet ta fee it rola few Numerele u,, us, ..., Uy ... Se numese fermenii seriei, uy termentl gene- ral al seriei. Putem considera si alte ,,sume“ infinite, de exemplu ¥, " 3 mek Sa consideram sumele urmatoare formate din termenii seriei : +u=Su. Gd) : r x. numit sirul sumelor parfiale al sc- Sp = ty Sy = ty + ty «+, Se = 0 + ty +. Am obfinut astfel un nou sir (Sane riei Sup. Avem indeplinit& relajia de reeurenta wt Sy= ty Sui = Set ty 2B 1. © Reciproc, dindu-se sirul sumelor parfiale (Si)rnen, Se poate forma seria Eu cu termenii u, = S,, u,—S,— Sy 4 tn = Sa— S), dupd cum wt rezulta din relatia (5). Sirul sumelor parfiale este exact (Sw nen:In acest fel, o serie este perfect determinata de sirul sumeler partiale. De aceea, studiul seriilor se reduce la siudiul sirurilor de sume parfiale. Definitia 5. Seria 3 ty este convergent daca sirul sumelor partiale (Sa)e este convergent. Dact S'esle limita sirulut sumelor parfiate, vom spine cd § este suma seriei si vom serie: S => tm at Asadar, S = Tim Sy = ¥ ta =lim ¥ uy. noe” et noe bat Daca sirul sumelor partiale nu este convergent, vom spune cd seria Ye este divergentd. In cazul lim Sa =+ oo, vom spune cd suma seriei este +o Sau — o. Dacit sirul (Sy)q mu are nici limila finita, nici limild infinild, nu vom da nici un sens operatic’ de adunare dintre termenti u,. A studia natura unei serii inseamnd a-i stabili convergenta sau divergenta. Exemplul 3. Seria geomelricd. Fie r> 0. S& consideram seria Si r* =o oo +1" +..., care se mai numeste seria geometric’ cu ra- fia r. Si formim sumele parfiale ale acestei serii : lorgey. pete im tim Sy, Dack 0 1, Sy > n si seria este divergenta, deoarece lim S, = oo. In mod analog se studiaza si cazul r <0 si rezulta c& pentra —1 1 sau r < —1 seria geometric este divergenla Seria geometried are numeroase aplicafii, printre care menfionam : sta- bilizea naturii unor seri numerice, caleulul principalilor indicatori ai mode- lelor de asteptare, caleulul dobinzilor compuse pentru sume depuse pe ter men nelimitat, caleutul valorilor medii ale unor variabile aleatoare in teoria probabilitafilor i statistica matematiea si altele. al ty Exemplul 4 S% se stabileasci natura seriei eu termenui gene ea Avem tu =lnn —In(x +1), Sp =Ini —In2 +3 4...4 +Inn—infn $1) = — Inv + 1), lim Sy = lim{—In(n + 1)] = — 0, dect seria este divergenta. 44Exemplul 5. Si se stabileasc\ natura seriei ¥(—1)". Avem: Sy = fete =1-141-14+...4(-1)", S,=1,S,=0, S, =1, .... Seria nueste convergenta. Proprieliti ale seriilor numerice 1) Modificarea ordinit unui numar finit de termeni ai seriei nu modifiek natura seriei si nici suma ei tn caz de convergen{i (numai, eventual, modi- ficarea ordinii unui numér infinit de termeni). 2) Prin adaugarea sau climinarea unui numir finit de termeni ai unei serii, ea nu-si modifica natura. Doar, in cazul seriilor convergente, suma se modifica. Exemplul 6. Fie seria geometried din exemplul 3. Eliminind primi k termeni ai acestei serii obtine seria: )r?= r* + rt! +... care este con- Si vergent4 pentru |r| <1 sia carei suma este 1 Sir rt penta ire tor ior 3) Fie Y us o serie si (Mts) ken un gir crescdtor de numere naturale. Grupaim termenii seriei date dup cum urmeazi : Un = (ty + We bo. eb tty.) + (ayer HE Uryeg Eee tn) + (Unger HF tn) + Notdm by = ty boty feeb Uy, By = toiey F Urge Poet Ung voy De = = Mpg boot tay « Atunel seriile us gi Zibx au acceasi naturi. Exemplul 7. Seria armonicd este seria 4 +. Pentru a-i stabili natura, vom grupa termenii acestei serii folosind sirul de numere naturale (2" new! 1 2 termenl 1 a 7) oe 2 tormeni a) + Notiim by 2 ferment 1 1 = alee ted | BE! - 1 Feo - minora fiecare termen cu —, adicd prin cel mai mic, deci on Deci by = 2°) lermeni. Putem feet 1 1 ee peer b> —+—4+...4— —. ch Sy by, atunci Si> =, a Rtet tet. daa atunei Si> 2 70 45,deci at) by este divergent. Din proprietatea 3 enunjatk mai sus rezulta c& seria armonicd este divergenta. Propozitia 3. Dacit seria ¥; um are termeni pozitivi, us > 0 si sirul sumelor not parfiale este mdrginil, seria este convergenta. Demonstratie : Sirul (Sw)nex este crescator, Intr-adevar, Suji = Sw + Un > Sy si, cum (Sq) este marginit prin ipotezd,. rezulté c& sirul (Sy)x este convergent, deci si seria D uy este convergenta. ot Propozitia 4. (condifia necesard de convergenfa). Dacit o serie 3: uy este con S not vergentit, alunei tin + 0. Demonstvafie: Trecem 1a limit egalitatea (6), stiind ci lim S, — S deoarece seria este convergent. Rezulti lim Sp,, = lim Sp + lim uy, deci & nse nae ne S+lim up, de unde rezulta lim uy Formulare echivalenta a propozitiet 4: dacd sirul format din termenit serie? nu converge ciitre 0, aiunci seria nu este convergenta, Pe de alti parte, simpla convergen{& citre 0 a sirului termenilor seriei nu asiguré convergenta serici (de exemplu seria armonic’). Propozitia 5. Fie Sux si ¥ py doud seri convergente cusumele $ si respec~ tip Sy. Alunei sevsiile Ys (us + 0») nt Sy +S, Si (ate) = 5: saranai elie este imediat partiale. Pentru studiul seriflor numerice trebuie cercetate urmtoarcle — natura seriei (daca seria este convergenté sau nu) ; le convergente ; dac& suma seriei nu se poat calcula, ea trebuie aproxiinati eu un anumit termen al sirului sumelor partiale (Sia Stabilindu-se si eroarea de caleul faeuta. Pentru a cerecta natura unei ser iD (atte) sin convergente si Y (ua + Pn) mt ezultd din convergenfa sirurilor de sume — suma se mite ,criterii de convergen}a%. Teorema 4, Criteriul general de convergenta al lui Cauchy. Seria Sux este aot ‘std N(e) astfel thet, convergent duct si numai Rac pentru orice «> 0 es penton orice n > N(c) si p €N, sé avem oSs | ee Sal | eg Pgh hue Seria este convergenta daci si numai dacii girul sume suai dack este satis: Demonstratic Je (Swnex este convergent, a fea dack sincriteriul de convergenta al Iui Cauchy (Teorema 3). Deci, oricare ar fi e> 0, exist un rang N(e)astfel incit, pentru orieen > N(e)sip > 1,| Sup — Sal< «. Da | Snsp — Sw | = |tegy + Unig +--+ Unge | <8 eeea ce demonstreazi complet teorema. Definitia 6. Se numeste restul de ordinul n al scriei Sum, seria a Ry =D Ue = Uo + trae boos 1 Are loc egalitatea : Site o 1 Teorema 5 (crileriul restului). Condifia necesart si suficienté ca seria Sus sii fie convergentit este ca lim Ry = 0. ‘ no Demonstrajia este evident, conform criteriuui lui Cauchy. Restul seriei arati aproximarea care se face atunei cind, in Ice de suma seriei S, se ia 0 sum& partial’ S,, prin urmare se face eroarea |S — Sa] = Ry Definifia 7. O serie 5} us se numesle absolut cenvergentit daca seria modulelor net BE | ual este convergenti. et Propozitia 6. O serie absolut convergentit este convergentd. Demonstrafie. Se stie ci ¥)| uv | este convergent’, deci satistace criteriul lui Cauchy: pentru orice e> 0, (3) N(e) astfel incit |} us| +] ume | + i+-.+/ Un» |) 0, et pentru orice n © N, Pentru a stabili natura unei astfel de seri, conform propozitiei 3, este suficient si aratdim c& sirul sumelor parfiale este marginit. Dack o astfel de serie este divergent, atunci lim S, = co Datorita acestui fapt, seriile eu termeni pozitivi beneficiazi de criterii de convergenta care pot stabili rapid natura seriei, fara a mai recurge la definitie sau la criteriile generale de convergen{a, enunjate in teoremele 4 si 5. Po de alta parte, studiul wnei serii numerice cu termeni oarecare se poate face ag- prin intermediul studiului serie? modulelor, care este 0 serie cu termeni po- zitivi, prin urmare, putem decide, utilizind criteriile care urmeaz, daci o serie este absolut convergent sau nu. Proporitin 7 (crileriul comparalici). Fie seritle cu termeni posilivi Se si DM, ta HO, v4 0. Dace existe un nude natural k, astfel inett us < ve vento orice n > h, clunei : x) dacd seria Xv, este convergentit, si seria Ute seria 33m esle divergent@, si seria Yios ele divergenta Demustralie: Putem considets h ssle convergenta ; bh) deck 1, deoarece pentin k > 1 se renun{i Ja primii k terineni ai soviitor, fied ca natura lor si se schimbe. Avem, deci: HS My Me Sty --9 te Sas. Ble Sam Buy si Sy = Boy sumele par- 4 sus rezitili Se < S%. 4 atunei, prin definilic, Datorita inegatitafilor de ma a) Dack Ym este conver ist fiale (Si), este convergent, deci mirginit, adic ex'sti M> 0, astfel incit S, 9, seville avind termeni poritivi. F z= < - Existi N(e) natural seifel incif, pentru orics n> N(e), ie =L| a ZL, ceva ce conduce ta inagalitatea fe uy convergent. Din inegalitatea sting’ (+), ca o conseeinfa a Pr nS + vy este convergenta, deci si vs este com aE nat si Se este convergent, atune’ See mm este convergent’, rE ae Aceasta inseamni ci deci tot din Propozijia 7 rezullé ¥ uy convergenti Sh Gout serii converg in acelasi timp, deci au aceeasi naturi. Prin reducere la absurd rezulta ef ele diverg in acelasi timp. 48b) Dacd L — 0, atunci rezulti ci pentru e> 0 se verifick inegalitatea B= ev, pentru e> 0 orieit de mare, incepind cu un aminit rang si se apliea Propozifia 7. emplul 8. Seria armonicd generalizatt sau seria lui Riemann*) este 4 ; seria > = cu a © R. Vom stabili natura acestei serii in funejie de parame- trul a Dact @ & (— 20, 0), tt, = n-# si lim wy =limn# = o, deci seria este divergent, deoarece nu satisface conditia necesara de convergenta& (Propozitia 4). Dack a = 0, ate —1 +0, deci seria este divergent’. ¢) Dack lee ee ~ si, din punetul b) al Propozitici 7, rezulta cd seria : 1 ‘ — este divergent, deoarece si seria re & (conform 7 2 fai” x. 7). Dac «= 1, von grapa termenii seriei, dupa care vom face majo- rari convenabile : 4 i is eee er oe ere Gae Go Putem majora Heeare termen en ~ +, deci avem: by er se Grae t <1, deoarece «> 1, deci plicim criterin! comparatiei seriilor (SQ si obtinem rezuttatul urmater : > (ga st Seria armonict generatizati este convergenta pentru x>1. Suma iT seriei este: majorati de ——_,, deci, pentru «> 1, ala oe nA creat geometria rlemanniand, i, a definit nojiunea de integral. Este fondator al teo- ancfillor de varlabitt complexa, In care a introdus nojiunen de suprafata riemanniand. ~ Matematicl aplieate Ia economle, vol, 1— cd. 229 49Cu ajutorul seriilor convergente san diyergente pe care le cunoastem se Poate stabili 5i natura altor se Xemplul 9. Si se stabileases natura seriei cu termenul general ity — Vom aplica criteriul eu limita (Corolarul 1) si anume vom eom- oar para cu seria tim £2 — lim ne > er Sats 6 1 =+, daca o 2 CEs eae 6 6 eS adici daci 2 =—. Cum « =— > 1, rezult& cA seria eu care am comparat este convergent, deci si seria dati este convergent’. Fropozitia 8, Criferiul raporiului — D'Alembert). Fie seria cu termert positivi 5 “tip. a) Dacé exist un numar natural k sig real, astfel incil "1 < q < tn rat <1, pentru orice n > k, alunci seria’ esle convergentd. b) Dacd exista um numdar natural k si q real, astfet inctt “4 > q>1, pentru orice n> kh, alunct seria este divergenta. z Demonstrafic. a) Din inegatitatea “4 k, rezults Uoi1 Sm adich > ues, < Ye, tees < Weer SP -- 5 Veen k, avem uy < q**ny, adied termenul geacral eometrice 5) ug" ete care este convergent’, deoarece ratia q <1. Remulli ca si seria dati este convergenti. al seriei date este majorat de termenul general al seriei g b) Deoarece “*# > g> 1 pentru n > ung? si aplicind din nou criteriul comparajiei, punetul b), rezult& ci seria dat este divergenta, 1 +p p> 1, avem uy = trey > Corolar 2 (crileriul raportului cu limita). Daca ¥ uy este o serie cu lermen SO net i lim £ A, atuinci : a) pentru i <1 seria este convergentas nett h) pentru h> 1 seria este divergenta. Demonstrafie: a) Fie ¢>0, astfel incit 2 + 2 <1. § nitatea (A — <, 2 + 2) a punctului 2. Cu exceptia un pocilivi sé ex sider’ vec= i mumar finit de t A+ s, se indepline meni, vom avea =! <)} +2 <1. Daci luim g a) din Proporifia 8. b) Dack A> 1, alegem <> 0, astlel ineit ,— > Atunei, in vecindtatea (A — e, X42) a punctului >, din del inilia limites rezult® c&, exceptind un namér finit de termeni, R— eS 1. Punta A= resulta b) din Propozitia 8. Exemplul 16, Si se stabileased natura seri cu termenul general u, »@> 0. Yom aplica criteriul eu limits. Calculim: lim 2! =lim @+ 01a neo (n+ 1) Daci a> e, seria este diver- gent, daci a k, alunci seria este convergenta. b) Daca existd k natural si y real, astfel incit Xftm > q> 1, pentru orice n > k, atunci seria este diver- genta. Demonstrafie: a) Aver tm k. Deoarece seria Da" este convergent, ca serie geometrica (q < 1), rezultd cd si E uw este con- ot 11 vergenti, din punetul a) al eriteriului comparatiei. b) Dac g, atunci wm > q". Cum q> 1, rezulta cf seria Yq” este divergent. Din eriteriul com- nt paratici, punctul b), rezulta ci si seria-dati este divergent: Observajic. Criteriul lui Cauchy ramine adevirat, chiar daca se inlo- cuieste condifia b) cuo condifie mai slaba b’) Daci avem V/u, > 1 pentru o infinitate de termeni, atunci seria este divergent Intr-adevar, dact V/a, 2 1 pentru o infinitate de termeni, atunci_ pentru acestia u, >1, deci limita siralui format cu termenul géneral nu tinde catre zero. Seria este, In consecint&, divergenta. Corolar 3 (crileriul rédacinit_cu limild). Dact ¥ ws este o serie cw termeni —— net pozitivi si existtt lim {itm = q, atunci : a) pentru g <1 seria este convergentd ; b) pentru q> 1 seria este divergentd. Exeniphil 11. Pentra a stabili natura seriei cu termenul general uy -(2 j “se poate folosi corolartl eriteriului ridicinii. Avem, deci lim’/ ts lon-r a ae lim Viet! CONG pen stot co Sieereerer ia eX Seria este convergenti. est Spann Corolar 4. Seria de numere pozitive este convergenté dacti fim 2/im <1 si divergent& dacd lim Demonstrafie : Fie w = Tin Yt. punem ci @ <1 si si um e> 0, astfel ea @ + © <1. Deoarece V/im > 0, avem 4/% <@ + © pentru aproape toti termenii sirului gi deci seria este convergent. Daci @ > 1, fie U = (1, 00) o vecinatate a tui ». Din definitia punctulvi i se afl o infinitate de termeni ai sirului (W/ap)e, deci ¥/tm > 1 pentru o infi- nitate de termeni ai acestui sir, Din eriteriul ini Cauchy si conform observafiei de mai sus, rezulta ca seri a, 51Nici criteriul raportului si nici cel al rédacinii nu sint concludente pentra 1. Se foloseste uneori, in acest caz, criteriul Raabe-Duhamel de mai Jos Propozitia 10 (crilcriul_Raabe-Duhamel cu limita). Fie ¥; up 0 serie cu ter ere eerie TT meni pozitivi. Atunci: a) Daca limn fa 1) q <1, seria este diver genta. b) Dacd lim n (= =) = > 1, seria este convergentd. _ e panes sre Exemplul 12. Fie seria cu termenul general u, — 125 « 2-4-8...20 Care este natura seriei? Aplicim criteriul raportului, data fiind forma termenului general us. Avem: tsy;—= 2232220 goci tim 2 Dinh aye eae an 1:3 (2n — 1)(2n+ 1) :. 2nt 2 Qn Gs ie Sant)! 195..@n—i) nom On 2 Griteriul raportului nu este conciudent. Aplicim criteriul Raabe-Duha~ mel aul im 2 f. limn ( = ia dati este divergenta. S 0 saw con Uy by = ty He (-1)* Um +... = 5 (—1)"us, unde ua > 0. Seriile alternate nu sint serii cu termeni pozitivi. Ele beneficiazi de vs! criteriu special de convergenfa, care reprezinti 0 condifie suficienti de cc vergenfa a seriei elternate. ty — Uy + Uy —.. + (— 1)" 1p Propozigia 11. Crileriul lui Leibniz. Fie seria allernaldt $3 (—1)*!t. Dac nt a) sirul (us)n este deserescdlor ; b) lim us — 0, atuncé seria este converg Demonstratie : Fie S_ suma parfiali de ordinul n, Sp <= a, — uy} + (—1)" tun, Vom avea: Soure = Sry + thors: — Uansa > Sow deoarece si (un) find desorescdtor, tis,i1 — Usgeg > 0. Rezultdi c& subsival sumelor } Hale format din termenii cu indice par, (S,,),, este ereseditor. Vomn aria ca si marginit. Avem Hy — (Uy gi, cum uy > Uy tty > (So,)u este convergent. Us) — (Wig — th) =<. (tons — Monat) — Yay ++ Wen 2 > Many Tezult S,, < my. Deci subsizall ie Slim S,,. Putem serie Sys; — Son + tioeen i finind seama c& uyy+1 -* 0 prin ipotezi, rezultd c& si sirul (Syy%.,)a este com vergent. si Tim Sogiy = limn(Szq + Uoye1) = lim Spy + lim ttyygy = S +0 = S.Cele dona subsiruri de sume parfiale sint convergente si au aceeasi limita ; rezult ci sirul sumelor parfiale este convergent gi are limita S, deci seria este convergentdi Exemplul 12, Seria armonic& alternat& este seria: Se Dee elon yee - - i 1 ‘ Ea este o serie convergenta. {ntr-adevar: u, = — este un sir descresci&tor, a, +0 deci seria armonica alternati este convergent’. Yom arita ulterior si cum i se poate caleula suma (§ 2). Evaluarea erorii tn cazul seriilor alternate care tndeplinese condifiile crite riului tui Leibniz Din demonstrafia criteriului lui Leibniz rezult& ec, daca o serie alternat& este convergent& si are suma S, atunci: Se ga ee Se et Es oss punem ci nu este cunoscuta suma S a serie, Atunci se poate ma S eu una din sumele partiale Sy, iar eroarea facut prin aceast& ximare este dati de diferenta S — S, = Rj, restul serici alternate. Avem : © < S — Sy, R, (¥) n= N. Vom nota sirul de functii prin (fx(2)new i vom intelege cd pentru fiecare valoare 7 = A se objine un sir de numere (fa(%)uex. Se poate considera expresia : Fale) = fil@) + fol) +++ fale) +24 () Pe care o vom numi serie de funefii“. Daci se calculeaz’ pentru a = A ~aloarea expresiei (1), se obtine o serie numeric 5 f,(a), astfel incit expre- sis (1) reprezinta o familie de serii numerice. Ca si in cazul seriilor numerice, vom considera sumele : 5.2) =f1@ SX) = A@) + h@) ++ Sa@) = h@ + @) + care vor fi, numite sume partiale formate cu functiile din sirul dat. ot fal),Definifia 1. Spunem edt seria de funcfii ¥ fu(at) este convergent (respect absolut convergentd) intr-un punct a € A dact seria numerict 3 fy (a) &s fl converge: ti (respectiv absolut convergenta) ; punctul a se numeste tn acest ce: puncl de convergenta (convergen{it absolut) a seriei dale. Mulfimea (ulus punctelor de convergen{a se numesté mulfimea de convergen{i a seriei si va & notatd cu B. Pentru fiecare z © B si notdm cu f(x) © R suma seriei (1). Vom spun= c& functia f este suma seriei (1). Se pun urmitoarele probleme : in ce conditae exist funefia [2 Depinde convergenfa citre f de modul de alegere a pure telor x din B? Vom introduce doud definitii ale convergentei unei seri = funcfii pe 0 mulfime A CR: convergen{a simpi& si convergen}a unifors Definigia 2, Seria de functii ¥;fa(x) este simplu convergenta (san puncte convergentii) editre o funclie f(x): A — R dacd : oricare ar fi un numér ¢> @ six © A, enistt un rang, N(c, x), astfel incil, pentru orice n > N(e, x). © vem | Sp() — fiz) | < © Definigia 3. Seria de funcfii (1) este uniform convergentd cittre [: A > Be daca : oricare ar fi numérul real _¢> 0, exist un rang N(e) cu p-oprielatew cd pentru orice n > N(e) avem | Sq(x) — f(z) | < ¢ oricare ar fix © A. Dupa cum se vede din definijif, rangul N nu depinde decit de alegeres lui ela convergen{a uniforma si de alegerea lui ¢ si x la convergenta simpl= Daci o serie este uniform convergent citre f pe A, atunci ea este si simple convergent citre f pe A. Reciproca nu este adevarati Propozitia 1. Fie o serie de functii (1) si ¥; dy 0 serie converyenta de nun pozilive. Dacit pentru orice n = N si orice x © A avem: | fo(2) | < dey atunci seria de funefii este uniform convergentit pe A. one, in care fx(t) = cost Exemplul 1. Fie s pentru orice n EN si orice x © R:| fal) | =| Rezult c& sint indeplinite conditiile Propozitiei 1 si, eum seria nur > yarns convergentii, seria de functii este uniform convergent’, Mul{im de convergen{a a seriei date este R. Exemplul 2. Pentru fiecare n 1, se obfine seria armonicd generatiza’d cx 54=> 1:. Pentru x <1, seria este divergenta. Daci a © (1, 00) seria este saiform convergent’ pe (a, oo), deoarece, pentru x >a, avem nz >n%, seria numerici Y + este convergenta. Fsxemplal 3. Fie seria de funcjii 1+ ¥(2x" — 2x"), in care fy = 1, * 22"! n > 1 sin€ funefii definite pe (0, 1]. Suma partial’ a seriet (a) =1 + 2e—2 4 2e* = Oe $e. De" — Dot! = Be — 1, See cia este simplu convergenta eitre functia : {1 daca 2 € 10, 1) cles { 1, daca = 1 Ea nu este uniform convergent pe [, 1] etre f(a). Dacd ar fi uniform convergent, pentru ¢ fixat, de exempli ¢=—-, ar existn un rang N 1 pentru orice x <[0, 1] sin >N xf u astfel incit | Sa(x)—f(2)) De exemplu, daci x #1, | Sax) —f@)| =|2x"—1+4+1) <4 In particular, x¥ <—-, pentru orice x = {0, 1]. Daci Iuim, insi, un sir de puncte (21)s, ae © (0, 1), ve +1, atunci sirul (@¥)x este si el convergent citre 1, deci exist un rang fy, astfel incit, de exemplu,— < <1 petitra k> ky, Dar aceasta egalitate nu poate avea loc simultan (ae es oe : cu a¥ <— 5i am ajuns Ja o contradicfie. Rezult c& alegerea Iui x influen- teazd ara N(@), deci seria nu este uniform convergent pe [0, 1 Convergenta uniform’, spre deosebire de convergenta simp! sumei f(z) a seriei proprietatile termenilor fy ai seriei. Aceste proprietati vor fi enunjate mai jos: Proprietifile seviétor de funcfii uniform convergente Proprictatea 1, Fie Sf, 0 serie de funcfit uniform convergent c@tre o funclie net pe A, Daeit toate funcliite fa(x) sint continue tntr-un panel a) < A, atunci si Fane fix) este continu in x = A. Daca toate funcliile fa(x) Sint continue pe A’ CA, atuneé si f este continua pe A’, Proprictatea 2, Fie) E falc) 0 serie de derivate, uniform convergent pe un interval mérginit 1 citre 0 funcfie q. Davi seria 3 fulx) este convergent tntr-un at puncl a € I, atunci : i) suma g = YF; este 0 derivata ; ii) seria xfs este uniform convergenté pe I si EKO) = (Sho. IE) oe ee rt F273Cu alte cuvinte, se poate deriva o serie uniform convergenta termen cu termen. Proprietatea 3. Fie ¥ fu(z) 0 serie de funcfii vniform convergenta pe [a, = catre f. Dact fanctiile fy stnt integrabile pe [a, D}, alunei f este integradile [a, B} si {rede = [radar Deci se poate integra termen cu termen o serie uniform convergentd. Din aceste proprietifi rezulta c&, daci se cunoas convergente, se pot deduce prin derivare si integr: vergente, cu sum& de asemenea cunoscuti e Suma unei seri uniferm i alte serii uniform com 2. Serii de puteri Delinitia 4. 0 serie de puteri este o serie de funcjit de forma: Ddaa™ = dy + aye + aye? +... aax* +... nso Pentru seriere s-a fAeut conventia 29 —1; du & R se mimeste cocfici tul termenului de rang n. Se poate afirma ci seriile de puteri sint cazun particulare de serii de functii, si anume, f, sint polinoaine de gradul n. De aceea, toate rezultatele privind seriile de functii sint valabile pentru seville de puteri. In plus, mulfimea de convergenti a seriilor de puteri are o special, dupa cum se va vedea in cele ce urmeazi. Propozifia 2. Mulfimea de convergenia a unei serii de puleri este nevi Demonstrafie. x 0 este un punct de convergenti pentru seria Gk Seri dar" = dy in x = 0 este convergenta, deci mulfimea de convergent =o confine intotdeauna cel putin punctul 0. Teorema Iui Abel*. Pentru orice serie de puleri (5) exist un numa finil sau infinit, R> 0, asifel tneil : 2) seria este absolu! convergenta pe intervalul desehis (—R, R); b) pentru orice x, astfel tnett |x| > R, seria este divergenta : ©) pentru orice numdr r, asifel inctt 0 0 cu proprictatea: | a,2%] > |, | este un punet de divergenfi a seriei, Intr-adevir, dact ar exista cu |e] > | a, | in care seria si fie convergent’, ar rezulta din prima parte a demonstrafiei c& sia este punct de convergent, ocea ce ar fi fals. Notim B mulfimea de convergen{a a seriei de puteri (5) gi R=sup B. @ Deoarece 0 < B, rezulti R > 0. Yom arata ch R definit prin (7) este numérul care fndeplineste condifiile teorem( a) Fie x =(—R, R), adicd |x| R nu are sens, deci in acest caz con- ditia b) din enunt este de prisos. Fie deci R < oo sia un punct, astfel incit |x| > R, Daca « ar fi punct de convergenfi atunci, deoarece exist x, astfel ineit R R, fals, deoarece R este marginea superioara a lui B. Rezulta ed, dac& |x| > R punctul x este punct de divergenja pentru seria (), ©) Deoarece 0 rl uniforma a seriilor a seriei (6), adieX seria 5 | a,r*| este convergent’. Pentru orice «= [— ea avem |x{ asx" 0 serie de puteri. Deed lim ee nesoe AL dack 0<2 < 00 R=) 0 dack x= 0 wm dach 2 = 0. “Teorema 2 (Cauchy-Hadamari). Fie a,x" o serie de puleri imyial convergent’, pentru x> 1 sau x < —1 seria este divergent. Dacd x sau x = —1 seria este: 1 +1+1-+4...+1-+4..., si este divergenti. Dect Levan Determinarea razei de convergen|it a unei serii de puter si Rraza & A. Daci w = 0, considerm seria de numere ¥ | du {+) 2 |" =O. li aplicam criteriul Ini Cauchy, Yraar# este absolut oo $i ay 0, avem fim-Vi, = co> 1, deci seria Y aurg este divergent pentru orice x, 4 adic’ R= 0. Daci 0 <@ < co alunci, dack || <2 avem o ja |< 1. atm = . ieee deci seria > ant eSte absolut: convergent. Dack }2,|>— si aim un punct x, eu |x, |>|%|>+ rezulit ch seria > Jay] ot] este divergenta # a8 etn ‘ : i si seria’ lay | -|at| este divergenta. Asadar R=—+, dupi cum re . Exemplul 4. Si se stabiteasct multimea de convergen{a pentra seria d= seria este abso’ 2 alune =Exemplul 5. Si consideram serine" =1 a+... $a" +.., me mitd si seria geometric. Deoarece a; = 1, R = lim & nao | dst devine 1+141-+4...+1 +... deci este divergenta. in x = —1eneste 1—141—-14 este de asemenea divergent’. Mulfimea de conver- gen{a este asadar (—1, 1). S-a ariitat (§1, Exemplul 3), ed suma seriei pentra Cu toate ci ea este definith pe R\{1}, egali- 1, In z=1, seria [e| <1 este funefia — Z tatea 1 Ttapotp..te ts. ®) este adevarata pentru |x| <1, deoarece pentru |x| > 1 seria din membrul sting este divergenta. Privind seria de puteri ca pe o serie de functii polinomiale rezulté c& anumite proprietafi se pot transfera seriilor de puteri si sumei seriilor de puteri. Astfel : 1) Suma unei serii de puteri este o funcfie continua pe interyalul de con- vergen{i. [n plus, dacti seria este convergent in R (sau —R), unde R este raza de convergenta, atunci suma seriei S$ este continud in R (sau —R). 2) Dacd 3 anc” este o serie de puteri si S este suma sa, atunci seria der =o vatelor are aceeasi rai de convergen{i, suma § este derivabili pe intervalul de convergenta si derivata sa 5” este egald eu suma seriei derivatelor Exemplul 6. Dac in seria ¥2" Ivim in loc de 2, —2, se obfine seria ¥(—1)"". Deci: so) Lapa t...t (ler 4... ae 0) cu mulfimea de convergent (—1, 1). Derivind termen eu termen (8) $i (9) se obfin alte serii cu sume cunoseute : 1 Goa = Ss net; (10) Dee ot a1 =142e$ St po. p net. — Qe $ 322 4... (1) at p ret (2) se objine seria armonica, iar 1 se obfine seria armonica alternati. Rezultii ci mulfimea de ‘gen{a este [—1, 1). Fie f(x) suma seriei, Avem : fay=l+r+a y+... 2et +... deci f'(@)Rezulta f(x) = ) f'@)dz = j —In(l — 2) + C, prin urmare = tro tet te. —In@l —2) + pelx| <1. Daci x = 0 in relatia de mai sus, C = 0 deci s-a obfinut o noua seri suma cunoseuti : a+ = —In(l —2) pe [x] <1. Cum seria (12) este convergent’ si in « = — 1, rezultf ci suma este continud si in v— —1 si S(—1) = lim Ind’ — 2) —In2. 1 Asadar, suma seriei armonice alternate este In2: ott + Seria este lent convergenta eiitre In 2, fapt pus in eviden seriilor alternate determinati in §1, prin primul termen neglijat. Astfel, se face suma primilor 100 de termeni, eroarea este mai miea decit 0,01, 245 se obtin abia doua zecimale exacte. Logaritmii numerelor reale pozitive Heaz@ cu ajutorul unor serii mai rapid convergente, dup cui vedea mai jos. 3. Serii Taylor, Serii Maclaurin*) : Fie ICR un interval, a = J si f: I +R o funcfie indefinit derivabiaa fn punctul a. 4 Definitia 5. Se numeste serie Taylor alasala functiei f in punctul a oie Genk eae o fo +S 1 @ fea) +f) ==" + pra) SHO n=1 x S E + f@ S=—* ., 1 Dacit a = 0, seria (14) se numeste serie Maclaurin alasalt functici [si se = asifel : 19 +S PPO = 1) +P OX +70) HIP OS ... * Seriile Taylor si seriile Maclaurin sint seri de puteri in sensul cel nite mai sus. Convergenfa acestor seri se studiazi cu teoremele speci seriilor de puteri. *) Brook Taylor (1685—1731), matemai rillor care fi poarti numele, a avut Inerairi gi in domenitil ecustiilor diferential (1608—1746) matematician seofian. Lueriri in geometrie si meeanied cercasc’ ian englez. In afarti de dofluinca si st=@at =e) Colin Maxam 4 60Definigia 6. Suma parfiald a serie: Taylor atasata funcfiei f in punctul a: T.(x) = fla) + £'(@) +P @ SS 4.4 @)——* sy 1 se numeste polinom Taylor de ordinul n atasat funcfiei f in punetul a, iar . Rel) = fe) — Tale) (a7) pentru orice x = Ise numeste rest Taylor de ordinul n (sau restul formulei Taylor de ordinul n) De f(x) = T(x) + Rule) (18) pentru orice x = J. Nu putem sti daci 7,(2) tinde cdtre f(z) sau nu. Daci A este muitimea de convergen{i a seriei Taylor, A nu coincide neaparat cu I. Se pune problema : in ce condifii seria Taylor coincide cu funefia f si pe ce interval? Dim fri demonstratie : Feorema 4. Seria Taylor alasatd functiei f in punctul a este convergentit intr-un punct x = AC) I dact si numai daci restul Ry(t) este convergent catre zero si suma ei este f(x). Deoarece Ry(x) + 0, rezulta din (18): f) =a +f@ wet fay ag) Aceasti egalitate se numeste formula lui Taylor sau formula de dezvaltare a funcfiei f in serie Taylor in jurul punctului a. Din egalitatea (18) rezulta ca Taz) aproximeazi valoarea functiei f in punctul x. Ry(z) este eroarea facut’ prin aceasta aproximare. De aceea este necesard o reprezentare cit mai con- venabild a restului formulei lui Taylor. Propozifia 3. Dacit [: I > R este de n-++1 ori derivabila pe I, atunct pentru orice numdr natural p exist « cuprins intre a six, asifel tncit : Ry(g) = =e I pnd), (20) Fi Cazuri particulare : dack se ia p —1, se obtine formula lui Cauchy : _ fe = ae ay Ralcc) rer). (21) Daci se ia p =n +1 se obfine formula lui Lagrange : @ at v! Exemplul 8, Si se dezvolte funcjia f(x) =e in serie Maclaurin si sk = cu trei zeci- male exacte. Funcfia f(z) — er fiind indefinit derivablii, se calculeazi suc- Ral) = TP@). (22) se stabileasci multimea de convergentii. SaZse caleuleze apoi 61cesiv: (0) =1, f'@ =e f(0) =1, fn lormula (15) se obfin D(a) = e#, (0) = 1. Inlocal® eal Peto tet + Me), Ge! cuprins intre Osi x. Avem: in care Ra(2) = e@ este restul Ra(x) sub formajLagrange)(22),1 | Rae) | Orieare ar fi 2}<]R avom tim = = 0, deci lim R,(z)j= 0, [deci = nae ett ies seriei Maclaurin pentru orice x © R este e* > Calculim valoarea seriei in 21= — : si evaludim R,(v) in acest pase r(-4i-|(-4) are ( 2! { 2 Gast £ Yom determina’ n, astfel incit > 1000. Obfinem, pentru diferite valori ale lui n: Sale Bene A)! 1 (deoarece! 23! =8-6 =48 <1000; n= 3 => 24-4! = 16-24 = 384 <1 0005 n= 4 + 2-5} = 32-120 = 3840 > 1 000. 1 a4(-4J4 21 as Deci + ~ 0,606. ve Maclaurin funetia f(z) ealculeazi suc cos. f'(0) = 1570) 3 f%@) = sina, (%O) Fxemplul 9. Si se_dezvolte i sin este indefinit: derivabili 10) = 0, f'@) —cos x, f’"(0) = — In general = _ 0) dact n= 2k 0) L . [(—D5 dack.n = 2k +1. st at 3 es 4-24 =—..(-1" — Rezulta: sing =< — SS yt a convergenta pentru orice z © R. 62Exeuplal 10. Fie f(z) —In(l +2): (—1, 02) +R si a> —1. SA ce dezvolte f(x) in serie Taylor in jurul punctului x = a. Avem: goer rae acl fa) = In +4), f@) => f@=7—5 f(a) = (=1)"""0 + a-*(n = 1). Asadar: wa @— ay 1 _@— a)" gr io s Sayer nee) inde ae Ifa 21 + a) sretcb ) n(1 + aye pentru 2 in intervalul de convergen{i al serie. Pentru a caleula raza de con- vergen{i folosim substitufia 2 —a = y, si deci: Been anya US op Ind +a+y)= Ind +a) iar Tim Ya iim yf [= ny eee nee noo V laid | noe Vator +a Raza de convergent a seriei este R= 1 +a. Intervalul de convergen{i al seriei in y este (—1 —a, 1 +a) si deci, al seriei in x este (—1, 1 + 2a). Exemplul 11, Si se dezvolte in serie Maelaurin funefia : f:(-1, ®) >R f@)=d +5 2eRa¥0,1,2,. Funetia admite derivate parfiale de orice ordin in punctul 2 = 0. Avem : 1@) = az 1)... —n +0 40%, PMO) = =o(2 —1)...@—n +1). Seria Maclaurin corespunzitoare este : Le tae Se, iar raza ei de convergenjA este 1. Intervalul de convergent al seriei de puteri este (—1, 1). Se poate arita, utilizind restul Ry(z) sub forma Cauchy 21), c& seria este convergenté pe (1, 1) cAtre funcfia f(z) = (1 +a) Seria de mai sus se numeste seria binomiald. Pentru a =N se obfine dezvoltarea binomului lui Newton. Exemplul 12. In Analiza complex se demonstreazi ci funefiile com- plexe e* si e~ au dezvoltiri in serie Maclaurin convergente pe €, aseman’ toare cu cea din exemplul 8 pentru functia et si obfinute formal din aceasta fnlocuindu-lpe x cu ix sicu —ir. Astfel : em 1424s}- Se stie (exemplul 9) of sin x printrun caleul analog se obfine si cos @: cost = 1 — si rezulta: sin a Acestea se numese formulele lui Euler pentru funetiile sinus si cosinus. Ele vor fi utilizate in capitolul d= teoria probabilitétilor. § 3. Functii reale de mai multe variabile reale 1. Mulfimi si puncte din R” Reamintim ei R® este muljimea sistemelor ordonate de 2 numere reale, adic RY = = (@, ty 4%) oe R 1=1,.2 2m} sau R={RXR XR. gaa Ses; De asemenea R* se poate organiza ca un spafiu liniar (vectorial) fais d= cele doua operatii (adunarea a dow’ elemente din RM si inmulfirea eleme= telor din R* cu sealari din R), Delinitin 1. Aplicafia d: R* x R" + [0, + o0) se numeste“distan{i, dock i) d(x, 9) 20, (V) @ y) eR" XR; d(x, y) =e =y ii) d(x, y) = dy, 2), (Vc ER siy eR; iii) d@, 2) 0. Mullimea 1d(a, a) O} U3, 4}. Fi BQ, 2) este punct interior lui A si este si punct de acumulare pentru CQ, 0) este punct de acumulare pentru A, care nu aparfine lui A si ese si punet frontier’, D(/3, \/6) este punct frontier si punct de acumulare pentru A. E(3, 4) este un punct izolat al muljimii A. F(, 4) este punet exterior pentru A. 2. Functii de mai multe variabile reale. Limité. Continuitate Fie A cR* si f:A +R. Valoarea funeliei f intr-un punct x = (ty 2.24%) €A ow Fea) sam fey ty. Be Spunem c& f este o funchie reali de n variabile reale. Exemplal 2. f:R* > R, fly t .. ts) = Exemplul 3. Notind cu V venitul national, cu x orele de mune’ pr tiva prestate, cu y fondurile fixe angajate in producf{ie putem scric V(x, y) = katy? ; k, a, constante (functie de produetie de tip Cobb-Dous’ In continuare ne vom referi la funcfii de doua variabile reale, reaultate tinzindu-se cu usurinta si la funetiile de mai mult de dou& variabile Consideram A ¢ R? si f:A > R. Fie (@, b) un punet de acums pentru A, Definigia 11. Spunem ea 1 = R este limila funelie f in punctul dactt pentru orice ¢> 0, exista 3(e) > 0, astfel incit oricare ar fi (x, y) eu proprietatea |x —a| <8(c) |y—b| < 3(2) avem | f(x, y) —1 < Definigia 12. 1 = lim f(x, y) dacdt pentru orice sir de puncte din A, an yoInen et proprietate cd (s, Yn) 2D) si Ces, ge) Ala, B) aver flee, Yo) Se poate arita cit cele doud definifit sint echivalénte. Delinitia 13. Fie A c RY f:A +R si (a, b) © Spunem ca f este continua in punctul (a, 6), dact lim fix, y) ex (, >0@, 0) f(a, 6). este finita si lim fw, y) nto 66Utilizind ale continuit Je douii definitii ale limitei se objin dou’ definiii echivalente Definitia 14. f esle continuit tn_punctul (a, b) = A, daca oricare ar fi e> 0, exist 3(¢) > 0, asifel incit oricare ar fi punctul (x, y) = A cu proprie- talea |x —al <= ly —b| (a, b) si (ts, gu) # (a, b), alunci fle Yua)—> fla, b). Exemplul 4, Fie @ y) 4 @, 0) ear 0, @, ») =@, 0). Vom arlila ci aceast funclie este con in origine. S4 consideram sirul {(a, Yn)Jnen eu proprietatea (xp, Yn) =? O, 0) si mn mn) # 0, 0). Deoarece f@, 9) = 2 team t te LL Ya | Vt Ta | 21 yn |, atunci lim f(t», yx) = lim 22! 0=f00, 0), si deci funcfia este continua in origine, Exemplul 5, Fie @ uy) # @, 0) fia, 9) 0 @ y=, 0). Vom arata ef f nu este continua in origine, mai mult f nu are limité in origine. Intr-adevar, fie sirul {(t», yo)}nex, astfel inci ya — may, mun para- metru real si (ts, yu) 4 (0, 0). Dacd ts 0 = yn +0, deci (%, Yn) > (0,0). Avem: lim f(a,’ ys) 240 0 Valoarea limitei depinzind de m, functia nu are limi e continua in origine. in origine, deci nu 3. Derivate parfiale. Diferentiabilitatea functiilor de mai multe variabile Fie A ¢ RY f: A +B si (a, 5) un punct interior tu Definifia 16. Funcfia f este derivabila partial in raporl cu x in punctut (@ d), daca lim L29=H@ pvista si este finita. Vom nota aceasta limita, daca exist cu f(a, b) sau CP 4 vom numi derivata partiald de ordinul intii a funcfiei fin punctul (a, 6).Definitia 17, Funclia f este derivabilé partial in raport cu y in punctul (@, 5) interior lui A, daca Jim 1 = Hes») existit si este finiti, yb yb In mod analog, vom nota tim on A f(a, 8) yb oo a oy Ret = Hila, 0) = Daci funetia f este derivabila parfial in raport cu & (respectiv eu y) in fiecare punct al Ini A, spunem cf este derivabild partial in raport cu x (res pectiv cu y) pe A. In general, f are derivata partialé tn raport cu 2; in punctul (@, dy, « «4, ds) interior ui AS RY, dac& Tim [eute Hayy ys» =) exist si este finiti, Se noteazi aceasti limith cu fZ, (ayy day «+. ds) sam Alyy Opens), ‘or Odservalie 1) Din definitie rezultA e& atunci cind caleulam derivata par fiali in raport cu @, variabila y este consideraté constant& si derivam ca cum am avea o singura variabilé «, Asemandtor cind caleulim derivata pa fiala in rapoct eu y, De asemenea observatia se mentine si in cazul unei func: reale cu mai mult de doud variabile reale. Definijin 18. Fie f: A SR? R, derivadild partial tn raport cw a, re= pectiv cu y, oricare ar fi (x, y) © A. Daca derivatele partiale fi (x, y) si fj, («, y) definite pe A stnt ta rindul le derivabile partial in raport eu x si y, dertvatele lor parfiale se numese derivate partiale de ordinul doi ale lui f si se noleazii: at) _ Fe ps 8 (aby tees (=e are os Hise. 9). a az oy ay a fa) ate te) s 2 { OL) _. O2htes ay { oe Oxdy Oa (ea) Onde Ce Exemplul 6. Fie f: R® > R, f(x, y) = In(1 + a2 + y?). Ayem : i) ee ay de tae ye? of w+ aa) oY 21+ at) at Ge ate yt’ ay G+ att yt OY nay aS Oe ay, oxdy (+ aty yh?) Oyax (eae yy oy Se observa ct dedy dyads mixte de ordinul al doilea, nu sint egale, Urmétorul eriteriu stabileste coné= fii suficiente ca derivatele partiale mixte si fie egale. + In general, aceste ? derivate partisie 68