You are on page 1of 35
Copyright © 2014 by Burt Goldman Titiu original: MY INNER MAGIC ‘Supermind for kids Autor: BURT GOLDMAN Toate drepturile asupra versiunii in limba romana apartin Editurit ESP System. Reproducerea integral sau paitiala, sud orice forma, ¢ textului din aceasta carte este posibilé numai cu acordul preafabil al Editunii ESP System. ‘Traducerea: Livia Popescu-Flitan, George Radu Onica Tehnoredactare: Editura ESP System Descrierea CIP a Bibliotecii Najionale a Romaniel GOLDMAN, BURT Magia interioara : supermintea copiilor / Burt Goidman. - Timigoara : ESP System, 2014 ISBN 978-606-8606-05-7 159.9227 EDITURA ESP SYSTEM Timisoara E-mail: editura,esp.system@gmail.com ‘Adresa web: waw.esosystem.cu Tipairit in Romania CUPRINS Capitotut 4 Calea spre o viata din ce in ce mai bund Capitolul 2 Calea catre vizualizare Capitolul 3 Calea c&tre note mai bune Capitolul 4 Cum sa iti gasesti focul Capitolul 5 Calea catre intelegere Capitolul 6 Catea c&tre succesul sportiv Capitotul 7 Calea catre succesul mental Capitolul 8 Galea catre curaj Capitolul 9 Calea cAtre stabilirea felurilor Capitolul 10 Calea catre controlarea emotillor Ww a 28 36 49 59 64 Gapitolul 4 Galea spre o viata din ce in ce mai buna 4 ntroducere, 2.Nodul gordian-rezolvarea problemelor, 3:Tehnica Bagha — cum s& obti ceea ce vrei 4.Vizualizarea ~ povestea planetelor, 5.Sportul si competitia cu tine insuti 6.Tehnica pentru viltor — curn s8 faci Iuerul potrivit 4. Introducere Ce-ar fi dacd ai avea un computer care sé stie totul? Care ar avea toate cunostintele din lume? Un computer care cunoaste tolul despre tot. Cel mai destept computer din lume. Acesta stie fot ce este de stiut despre tine, despre ceea ce gandesti tu, despre parintiit2i si ce g2ndesc ei, despre prietenii t2i, despre profesotii tdi, despre lot ceea ce gandesc ei, despre matematica, istorie, geografie, sporturi, despre fot. $i ce-ar fi daca ai putea pune orice intrebare acestui computer, si ol tear da rspunsul corecl? Der ai voie sé-i pul doar trei intrebari. Atat. $i apoi computerul dispare. Care ar trebui sé fie prima ta intrebare? Gandesgle-te la asta un moment .... ‘Am adunat un grup mare de copii, si toti au dat réspunsuri diferite, ins& cel mai bun rspuns, care a si primit premiul pentru cel mai bun réspuns, a fost acesta: prima intrebare adresaté celui mai degtept computer din lume este ,Care ar trebui sé fie urmatoarele doua intrebari? Gandeste-te pulin la asta. Dacd computerul este mai degtept decal oricine, si stie ce gandeste toatd lumea, atunci el ar sti mai bine deci tine care ar trebui sai fle urmatoarele doua intrebari. $I ii ceva? Intrebairle sunt la fal de importante ca rspunsurile, findea daca pui inlrebarea gresita, atunci vel primi raspunsul gresit. De asemenea, exista intrebari banale la care nu trebuie Burt Goldman ~ Magia interioar s& te gandesti, si existé intrebari esenliale, care te fac s& gandesti De exemply, iti intrebi périntele: ,Dacd voi invata bine gi voi lua note bune, voi putea sé merg la facultate? Aceasta este o intrebare banala, decarece raspunsul va fi da sau nu. O Intrebare esentiala ar fi: cum ar fi viata mea dacd nu merg la facultate spre deosebire de cazul in care merg la facullate? Aceasta esie 0 intrebare care iti da de gandit, $i este o intrebare esentialé, ‘Acum, In timp ce te géndesti la asta, it} voi pune o intrebare: care este lucrul cel mai important pe care s84 objii daca ai putea abtine daar un singur lucru de pe uma acestei c&rti? Raspunsul meu la aceastd Intrebare ar fi un ego puternic. Da-mi voie sé explic, fiindca multi oameni nu prea stiu ce este ego-ul. Ego este un cuvant pe care il vei auzi des pe vitor. $i atunci cand vei ajunge séi fii adult, ar putea fi un cuvant plin de semnificatie. Mai ales daca esti singurul care stie ce este Si acest cuvant, ego", inseamna .parerea ta despre tine insuti" Sau ce gandesti tu despre tine insu. Crezi c& nu poff invata, sau c& nu esti o persoana buna, sau ca nu te integrezi in colectiv, sau cA nu esti destept? Atunci inseamna c& ai un ego slab. Dar daca acest lucru te caracterizeazS, atunci este bine c& ai oportunitatea de a citi aceast’ carta, flindc’ te voi ajula sd ai cel mai puternic ego din scoala. Crezi ca esti capabil sé inveli? $i crezi ca esti o persoana buna? Si crezi ca esti degtept si od te integrezi oriunde mergi? Atunci ai un ego putomic. Pentru c& ai o parere buna despre tine insuti. Si de asemenea, ai o stima de sine foarte bund. Stima de sine esie cea ce ar trebui sA obtii cel mai mult de pe urma acestei crf Fiinded atunci cand ai o stim de sine puternica, toate Iucrurile pe care le vrei vor veni la tine, dar mai intai trebuie s8-{1 intarim parerea ta despre tine insuti, ego-ul tau. Tn ciuda ego-ului, exist multi oameni, poate chiar este vorba de mejoritates oamenilor, ale cdror vieti sunt Incureste $i Incdilcite, Aceasta inseam ca lucrurile sunt amestecate si de-a valma Qamenii acestia igi pun intrebari de genu! .s8 m4 duc aici sau Burt Goldman — Magia interioara dincolo?", ,s& fac asta sau ailalta"?. Lucrurile incurcate Inseamna ca posibilitaijle de alegere par sé fie nesfarsite. Atunci cnd vietile oamenitor sunt Incureate, inseamna de obicel c& au o stimé de sine scézula. Au 0 parere de sine prea proasté si adesea fac alegerile gresite. Daca te desconsideri prea mult, atunci scopul meu esle s& te alut s& schimbi acest lucru, si s4 faci alegerile corecte, pentru a-ti descurca viata. A pune ordine in ea. A te scoate din dezordinea tn care te afli, $i cand viata iti va fi descurcata, vei constala cd iei note mai bune, te integrezi in colectiv cu alti copii cu care vrei sa fii prietenos, si egti un magnet pentru alti copii in aceasta carte vei gsi un dar deosebit. 2. Nodul gordian — rezolvarea imediaté a problemelor lalé 0 poveste pe care o spun adesea oamenilor de afaceri. A fost odaté 0 minune a lumii, pe care mii de oameni veneau s-o vada. Era o gramada mare de sfoard care era legaté intr-un nod gigantic. Nodul era de mérimea unei bile de bowling $i, oric&t ar fi incercat, nimeni nu putea sé dezlege. Acestuia i se spunea nodul gordian. inir-o zi, un tanar care se numea Alexandru a verit in orasul aceia gi a auzit povestea nodului. Ludndu-si sabia proaspat asculité de fa brau, sia ridical-o paste cap pentru a-gi lua avant, sia lovit cu téigul cat a putut de tare. Nodul s-a despicat in dou’; Alexandru rezolvase problema. iti voi ardta ‘cum s& ,despici” multe din problemele pe care le ai, si sd gasesti soluti la probleme, Nu in modul obignuit; dacé ai fi putul-o face in modul obignuit, si fi f2cut-o. Alexandru a facut-o in modul creativ, a facut ceva la care nu se mai gandise nimeni inainte de el, Si apoi a ajuns 84 cucereascd lumea, si de aceea i se spune Alexandru cel Mare. El a facut lucrurite diferit, Ei, fat& cum vom face. Va trebui sa faci nigte alegeri acum, si le vei face gi tu intr-un mod diferit, ou nvile cunostinte pe care le vei gasi ct , in paginile acestei cairfi. Asta e ganse ta sa inveli cum 84 fei note mai bune, cum 8 fil un sportiv mai bun, si cum ss faci Jucrul corect atunci cand un prieten vrea sé faci un lucru gresit. Dar inainte sé facem asta, iii voi spune despre nigte tehnici secrete pe care nici macar Harry Potter nu le stie, Tehnici 7 Burt Goloiman - Magia interioara care au fost transmise din generatie in generatie de-a lungul secofelor, dar nu au fost predate in scoli cin simplul motiv ca profesorii si invatatorii nu ie cunose. Nici prietenii ti nu le cunose, $i nici oamenii pe care-i cunosti. Tu vel fi primul care le va descoperi. Eu le folosesc tot timpul Aceste tehnici ili araté drumul c&tre succes. Aceste indicatoare te vor ajuta sa dai tot ce e mai bun in tine in tot ceea ce faci, in sporturi precum gofful, tenisul, alergarea gi fotbalul, | la matematica, fa istorie, la geografie — la tot 3. Tehnica Bagha ~ cum sa obtii ceaa ce vrei Fii gata pentru doua super tehnici pe care le vei folosi pentru orice. Prima tehnicd se numeste Bagha, $tii c& limba si carul gurii te fac s& poti sa vorbesti. Exist o conexiune intre limba gi creier, sau minte, dacd preferi, ineinte s& poli vorbi, trebuie s& gandesti cuvintele, chiar dac& nu esti constient cd faci acest lucru. Este automat. Oricéind esti pe punctul de a spune ceva, crelerul trebuie sé formuleze cuvintele pentru gura, iar induntrul uti, limba si cerul gurii actionand simultan, impreund cu cateva alte lucruri, cum ar fi corzile vocale si respiratia, te fac SA poti vorbi, Lasé-{i limba moale si intinsa gi incearcd s& vorbesti si vel injelege ce vreau s& spun. Sau daca ar fi s&-ti apesi toata limba de cerul guri, nici aga nu i putea vorbi, Chiar dacd mintea Ti spune SA vorbesti, n-ai putea-o face. Si inversul este adevarat, Atunci cAnd iti apesi varful limbii de cerut guril, acest lucru fi spune creierului si mingii .atentie, urmeazé sa se intample ceva’. Deci, in foc ca gandurlle sa-ti vind in cap alandala, folosindu-ti varful limbii pentru a-ti atinge cerul gurii, acum fi poli controla gandurile. Aceasta tehnicd se numeste Bagha. Tehnica Bagha inseamna sé-ti ating cerul gurli cu varful limbii doar o secunda. Cu gura Inchisa. In timp ce iti atingi cerul gurii cu varful limbil, ii spui Th minte cuvintele a cea ce vrei sA se intmple. Céind faci acest lueru, ai mai mult control asupra mint i orsieruiui, si foarte des, lucrurile care vrei s& se Intémple se intampla. Burt Goldman ~ Magia interioars Carol Rhoads are unsprezece ani. li plac sporturile, in special golful. Carol viseaz’ s& joace intr-o lig profesionist de golf si exerseazii cu fiecare ocazie. Participa la un tumeu si avea emoti, Parinjii ei o urmareau, Prima sa lovitura a fost un mare egec Nimeni nu a zis nimic, gi ea a inceput sa aiba gi mai multe moti A inspirat adanc gi a folosit tehnica Bagha. Ating&ndu-si cerul guiii cu varful limbil, si-a spus mental cuvintele ,lovitura perfect”, Apoi s-a indreptat spre minge, si duc&nd incet crosa inapoi pentru avant, a reusit o lovilurd perfect, © sut& de metri tn linie dreapta Cookie, fratele lui George Jackson, avea cinci ani, si Tl tot sacaia pe George care incerca s4 se concentreze sé-si facd temele. Cookie voia sé stie dacd George avea de gand sa se joace ou el, dar George avea zece ani si nu avea timp pentru frafiorul lui de inci ani, Ins& Cookie il tot deranja neincetet, George dorea s& se concentreze asupra citituluf; infr-un final, nu a mai rezistat gi astfel s-a hotérat s8 foloseasca tehnica Bagha, Atingandu-si cerul gurii cu varful limbil, sia spus mental cuvintele ,Cookie, fii fericit & te joci singur’. In timp ce-gi spunea asta, s-a gandit ta Frisbee-ul lui, care % placea mult fratiorului, |-a spus lui Cookie sé mearga sd exerseze gi c atunci cand va termina, va veni sé vada daca se descurc3 mai bine. Cookie a Iuat Frisbee-ul si s-a dus afard s& exerseze, lasandul pe George in pace. Katie Summers avea treisprezece ani gi era foarte entuziasmald 4 devenea adolescenta. Dar un luctu 0 deranja. Erau niste baieti care spuneau cuvinte necuviincioase cand trecea pe lang’ él, $i de obicet stateau langa intrarea tn gcoak’, deci trebuia $4 ireac’ pe langé ei in fiecare zi, Adesea o féiceau sa planga. S-a hotarat s& foloseasca Bagha Impreund cu niste cuvinte de forta pe care le Invatase. Trecdnd prin poarté, cum se apropia de balefii care stéteau pe o movilé cu iarba, si-a atins cerul gurii cu varlul limbii $i a spus cuvintels ,invizibila, sunt invizibita, Nu m& poate vedea nimeni, sunt invizibiié". A trecut chiar pe lang baie 1 acestia nici nu au observat-o. A fost chiar invizibild? Binetnfeles c& nu. Dar limbajul ei corporat s-a schimbat gi baielii pur gi simplu nu au observat-o. inainte de a utiliza tehnica Bagha, umerii sii l&sa Tn jos, avea o privire de teama pe fala, iar cAmpul ei energetic numai c& nu striga cd ea. 9 Burt Goldman - Magia interioara este o victima. Atunci cand a folosit Bagha $i cuvantul de fort, a stat mai dreapt8, si nici macar nu s-a gandit la baielii care stateau pe-acolo gi nimeni nu @ observat-o. Un cuvant de forta este un cuvant puternic care reprezinté ceea ce vrei sé se intample. Ridici greutati? Cuvanlul tu de forté ar trebui s@ fie cuvantul .puternic” folosit Tmpreun& cu Bagha. Dal un test? Cuvantul de fori ar fi ,sé-mi amintesc’, imi amintesc tot. Impreund cu tehnica Bagha. Ai prins ideea? In aceast& carte vei gasi multe cai de a folosi Bagha. Oricand vrei s& se Int3mple ceva, doar atinge-ti cerul gurii cu varful fimbii si spune-fi mental ce vrei sa se intample. Uneori pare 3 fica o bagheta magica, dar nu este. Si nu functioneaz’ tot timpul. Dar oloseste-o des gi vei vedea c& functjonaazé din ce in ce mai mult, pentru cd pe masura ce o folosegt iar si iar, vei deveni mai increzator in tine gi in ceea ce esti capabil sé fact Un alt lucru pe care il pofi folosi este incantatia Omm. Atunci cnd repeti aceasta incantatie de fiecare data cand expiri, gin timp ce stai confortabil cu ochii inchigi, Iucrurile se int&mpla. Atenfia ta este concentrata, si toate gandurile care de obicei iti zboaré prin minte dispar. Atunci cand esti in starea de concentrare fredonand Omm foarte incet, poti folosi aceasta metoda pentru a te face mai degtepl. lata cum sa folosesti incaniajia Omm pentru a avea rezultate mai bune la teste, inainte de a da un test, concentreazé-te pe respiratie, observa cat de calm’ este, iar apoi, pe masura ce expiri, spune mental cuvantul Ommm. Apol inspira si spune Omm din nou pe mésuré ce expirl. Acum uitd-te la test pe mBsurd ce fredonezi Omm si empiri, Gandestece fa fiecare din intrebarie testului pe masura ce fredonezi Omm. Apoi foloseste Bagha, si scrie raspunsul. Vei gasi cA Bagha si Omm sunt instrumente valoroase pe care numa’ tu le ai, Este bine sa le fii doar pentru tine. ‘Acum dé-mi voie s8-{i explic asta, fiindc& unil copii cred ca este amuzant. Ar putea fi amuzant dacd vrei s& privesli lucrurile aga, dar hai s8 le privim aitfel, Atunci cand fredonezi sunetul Ommm, oat atentia la este concentraté pe ceea ce faci. Atunci cénd fredonezi acest sunet, nu te gandesti la o mie de alte lucruri, te gandesti doar fa un singur lucru, De asta nu e ceva prostesc, De Yapt, este un lucru foarte serios. Incearc&-I. Gandeste-te la ceva 10 Burt Goldman — Magia inteioar’s ce vrei s& Tnvefi sau ce vrei s4 se Intample, gi in timp ce te gandesti la acest lucru, fredoneaza sunetul Omm. $i fn curand 1 vei folosi tot timpul 4, Vizualizarea ~ Povestea plantetor Daca vrei 88 ai note mai bune la gcoala, atunci cu siguranfs te affi fa locul potrivit. Acum, trebuie s& ored oa vrei cu adevarat note mai bune, fiindc& altfel nu ai citi acum aceste randuri. Si dacé vrei note mai bune, inseamna c& nu te descurc! age de bing, gi asta Inseamna cA munca ta scolara este incurcata. $i asta inseamnd cA pur si simplu nu iti folosesti mai mult din minte, Acum fii voi arata cum s& faci asta, cum sa-fi folosesti mintea mai mult. Apoi te vei concentra mai bine si vei avea rezultete mei bune. Carol Hochkiss avea o minte bund, dar era atat de activa cu mintea ef, incét se gandea mereu la cate cinci lucruri diferite in acolagi timp. Cateodata citea lectia gi se gandea ia un baiat, sau alleori stétea in clasa si se lésa dusa de visarea cu ochii deschisi i stii ceva? Este un lucru bun. Dar doar cnd este controlat. Deoarece visarea cu ochii deschigi este vizualizare atunci cand este controlata. Ea a trebuit sa ajunga sé se gandeasca doar la un singur lucru o dat; asta se numeste concenirare. Avea de ‘invaat ceva pentru un test. Una dintre intrebarile de pe hartie era In ce an a descoperit Columb America. $i-a amintit sa-si concentreze mintea folosind vizualizarea gi gandul fa o poezie pe care © cilise in timp ce fnvata: Columb a ajuns la noi in o mie patru sule noudzeci gi doi” Alunci cand s-a g€ndit la poezie, avea in minte o imagine a unui vas, cu panzele ridicate, strabétand oceanul. Aceasta 2 fost 0 Vizualizare, si acesta este modul in care s8-ti ascuti mintea, prin createa unor imagini mentale, a unor scurte povesti In mintea ta despre lectia pe care o inveli. Nu @ nevoie s& fie 0 poezie; 0 poveste va fila fel de eficienta. Atunci cand creezi acele imagini, le poti pune intr-un serter al minti, gi atunci cénd ai nevoie de ele, pur gi simplu scot! sertarul cu ele. Un sertar mental. “ Burt Goldman ~ Magia interioara Theodore Levitt incerca sa invele despre planete. Sta c& sunt nou’, dacd nu cumva astronomii o scot pe Mercur de pe list, dar si amintee doar denumirile Paméntului gi planetei Marte, Urma s& dea o lucrare de control. Cum sa foloseascd vizualizarea pentru a-gi aminti? Si a inventat o poveste despre planete, dupa ce le-a cdutat pe intemet, Si a functionat, Da-mi vole sé-fi arait cum a functionat. lata care este povestea. Sunt noua planete in sistemul nostru solar, noi traim pe una din ele, gi planeta noastré se numeste PamAnt. Celelaile opt planete sunt Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun gi Pluto. Dat este greu sé {i le amintesti daca doar repefi denumiriie (or iar si iat. Dar, daca ar fi s8 alcdtuiesti o poveste despre planete, Aceasta ti-ar rmane in minte gi ti le-al aminti cAnd ar fi vremea ‘s& dai un test despre planete. Da-mi voie s te ajut cu povestea: Intr-o gradina magica era un termometry mare care s& arate c&t de cald este. Termometrul era umplut cu Mercur, aga cum sunt multe termometre. Atunci cand soarele incalzegte tare, merourul se dilat& si cregte. Intr-o zi era foarte cald, si mercurul s-a fevarsat din termometru, Mercur este numele primei planete de lang Soare. Mercurul fierbinte s-a varsat pe o statuie a lui Venus, a doua planeté. Ei bine, lui Venus nu-i place mercurul fierbinte care se scurge pe ea, aga cd ea loveste cu piciorul globul de marimea unei mingi de baschel, de felul celui pe care il vezi la scoala, al celei de-a treia planete, Pant. Pe globul P&méntul sunt patru omuleli verzi care reprezinté a patra planeta Marte. Cei patru mantieni fug intr-un copac din millocul grédinii. Este un ienupar, reprezentand cea de-a cincea pianet, Jupiter. In varful ienupdrului este un ceargaf de satin. Acesta reprezinté cea de-a ‘sasea planeté, Saturn. Coargaful este ud gi apa se scurge din el ca ploaia (rein). Aceasta reprezinta cea de-a saptea planet’, Uranus, Toaté apa aceea se scurge pe Neptun, zeul marti Neptun este a opla planeta. Zeului Neptun nu-i piace ploala care cade peste el, gi $e infurie; Ml vede pe Pluto, cainele lui Mickey Mouse, $i il loveste pe Pluto, a noua planet’, cu sulfa lui gi Pluto ojala fuga, schelalaind, 2 Burt Goldman ~ Magia interloar’s Mercur cade pa Venus, care loveste Pémantul, patru martient cad gi fug in copacul de ienupér, unde se aflé un cearsaf de satin din care se scurge apa pe Neptun, care il loveste pe Pluto cu sulta. Odald ce inveii aceasta poveste, nu vai uila niciodata cate planete sunt sau pozitia lor fata de soare. Si acesta este doar nul din multole feluri in care vei invata sé-ti folosesti mai mult potentialul mini. Atunci cng inventezi o poveste, iti imaginezi materialul in minte, ca 0 visare cu ochii deschigi, si atunci cand faci asta, iti folosesti mult mai mult din minte, Acesta este modu! in care poli lua note mai bune. Alunci cdnd inventezi povestee, atinge-fi cerul gurii cu varful limbit, si gandeste-te la povestea pe care o alcatuiesti cu privire la subiectul despro care invati, gi Tli va fi mai ugor. Dac& nu poti s8 te gdndesti la o poveste, atunci inchide ochil si fredoneazé sunetul Omm foarte incet pentru tine insuti, astfe! neat nimeni allcineva sé nu-! auda, si f 0 poz meniala a ceea ce invefi. Vizvalizeaz-0, gi tio vei aminti atunci cand dai test despre subiectul respectiv dacd fredonezi Ommm usor in timpul testului. Alodtuirea unor video-uri mentale despre subiectele pe care le inveti este cheia reusitei. Fa-o gi ia note mai bune. Urmatorul capitol este despre cum s& fii mai bun la educatie fizicd si sporturi. 5. Sportul si competitia cu tine insuti Acest capitol este pentru tine daca esti implicat in sporturi de orice fel, Toate sporturile au un lucru in comun, toate presupun competijie. lar competitia este réspunsul a @ fi mai bun la sport. Dar acum vei gasi un neu fel de compelitie, 0 compelitie pe care NU o poti pierde. Michael Tenzer isi dorea foarte mult s& devind un star in baschet, Insé nu putea sa sara sau sA arunce mingea la cos la fel de bine ca alti jucdtori din echipé. Si antrenorul i spunea tot timpul cat erau de buni cella baieli fafa de el. Ai face bine sé-ti intri in forma, baiiete, sau te scot aferd din echipa, obignuia s8-i sound antrenorul, Dar oricdt de mult Tncerca, Michael pur si simplu nu putea deveni mai bun, 3 0D tot | ‘Burt Goldman - Magia interioaré Apoi Michael s- gandit la ideea competifiei cu tine insuti, despre care Invatase, gi s-a hotdrat s& concureze, nu cu echipa, ci cu et insusi. A luat o bucata de creta in mana gi a sarit cat de mult a putuf, ling’ garajul din fata casei sale. A facut un semn pe peretele garajului, si acela era punctul lui de referinta. {n fiecare dimineata gin fiecare sear, Michael sarea de douazeci si cinci de of gi facea cate un semn deasupra primului sema de referinta de pe peretele garajului. Nu incerca s8 sara cu o jumétate de metry poste primul semn, ci Ti parea bine sé sara chiar gi cu un milimetru tn plus. Si fncetul cu fncetul, concurand doar cu el insusi, a devenit in curénd cel mai bun saritor din clasa lui Sally Iverson era o gimnasté, Putea sa facdi un salt inapoi far probleme atata timp cat se aflau in spatele ef doi cameni care s& alba grija s& nu cadé, dar cand era vorba sa facé saltul singurd, pur gi simplu ingheta. Nu putea 88-1 facd, Dupd ce a afal despre tehnicile Omm gi Bagha s-a hotirat sA faca saltul urmatoarea dat tn clasé, in fafa antrenorului. Avea nevoie sa facd acest salt pentru a fi aleasi s& participe la competitia de juniori, Alergand, $a atins cerul guril cu varful limbii gi nu s-a mai g&ndit cine sta SA se uile la ea, Sally a executat un salt perfect. Atunci cand ai fcut ceva in sport ier gi iar, corpul tau stie ce s& faca. Dar uneori mintea se pune in cale $i te incurcé; tehnica Bagha descurca i tas corpul sé-si fac treaba, Orice sport ai practica, probabil c& presupune competifia cu alti ‘oameni. Nu te preocupa de acest lucru. F& tot ce iti st& fn putinté si fixeaza distanta sau timpul sau orice se aplica in sportul tau, gi apoi exerseaza. De fiecare data cand faci exercitiul vrei 2 fil doar putin mai bun ca Tnainte. In curand vei fi mai bun. Carol Rhoads este o tanaré jucdtoare de golf. Intotdeauna era frustrata, deoarece mereu pierdea in fala celorlalf tineri jucdtori. Apoi nu 2 mai concurat impotriva lor. Stia c& poate sa ating’ 18 gaur cu 95 de lovituri, O mai facuse inainte, A decis s& ‘conoureze cu ea Insagi. Deodaté, stia care fi este felul, si anume 84 termine jocul cu 94 de lovituri. $i apoi, incetul cu incetul, igi dobora scorurile anterioare, ajungand acum sa fie un bun jucator de golf, concurand in clasa jucdtorilor de golf junior. 14 Burt Goldman ~ Magia interioard Jnainte de a concura cu alti, concureaza cu tine insuti; in aceasta situatie nu poti decat sd cAstigi jn capitolul urmator vei invéta un mod ugor de a face lucrul potrivit atunci cand un prieten vrea sa faci un lucru gresit. 6. Tehnica pentru viitor ~ cum sé faci lucrul potrivit Agadar, ce faci cand un prieten vrea ca tu s& faci un lucru gresit? Ca sé faci, ce sf faci? George Felson era cel mai plécut copil pe care ai putea spera sé-l inldlnesti, li placea s8 se uile la echipa lui cum fuca, chiar daca el insusi nu participa la joc. Insa stia totul despre joc si se gandea sé isi depund candidatura pentru postul de asistent manager, asta stia cA poale face. Dar prietenul lui cel mai bun, Jimmy Lynch, avea alte idei. Jimmy fi mal féicuse probleme lui George de doua ori inainte. O data a fost aga de grav, incat directorul colli i-a ameninjat pe amandoi cu exmatricularea dec nu igi revizuiau alitudinea. Lui George ii placea de Jimmy, era amuzant si fi placea sé fie cu el. Dar de data asta fi cerea prea mult, se gindea George. Ce voia Jimmy s& fac George era pur gi simplu gresit, iar George nu voia sa facd, dar nici nu voia si dezamageasca pe Jimmy. Ce sé facd? Era o alla Incurcdtura in viata lui, o alta urzeaia incaloita, Dar el slia c& ceea ce voia Jimmy ca ei s8 facd nu era bine. Nu doar atat, dar puteau s& fie dati afara din gcoalé amandoi, Chiar alunci George s-a gandit la 0 tehnicd pe care o invatase la seminarul meu pentru copii la care venise cu cteva luni inainte. Tehnica se numea ,Tehnica pentru vitor’, si ideea era 58 te gandesti la consecintele unei fapte. Ca si cum ai arunca o privire in vitor. George -2 spus lui Jimmy c& va merge la el mai tarziu, gi apoi s- a dus Tn camera lui. Gonsecintele sunt de obicei considerate a fi rezultatul neplcut al unei actiuni. Aga cB, inainte sa-t ajute pe Jimmy cu ceea ce Voia sé fac, George trebuia sa se gandeasc& la un rezultat neplécut al faptulul de a i se altura lui Jimmy, ou alte cuvinie care ar fi consecinfa acestuia. S-a relaxat, gi-a atins carul gurii cu varful imbil, si s-2 gandit la faptul de a fi implicat cu Jimmy in a face cova gresit. Acum se concentra pe vizuallzdrile 16 Butt Goidman — Magia interioara din mintea lui, Era cao visare cu ochii deschisi, dar era o consecin{S. A vazut cum erau améndoi pringi si exmatriculait din gcoald, gi-a vazut mama plngénd, si-a vazut fratele mai mare fiind dezamdigit de el. $i-a vazut prietonil r&zand de el. Dupa ce a vizualizat toate consecintele actiuni! pe care Jimmy voia ca el s& © fac’, si-a dal seama cé ei pur gi simplu se transforma tntr-un preg pe care Jimmy putea s8-l calce in picioare Stia o& nu vrea s8-| mai ajute pe Jimmy, gi data vittoare cénd s-a intdlnit cu el, i-a spus 04 de acum inainte va sta SA invete mai mult gi iI va vedea pe Jimmy mai rar. Jimmy nu a fost prea bucuros, dar avea $i alli prieteni pe care fi putea atrage in plasa. Se gandea c& doar va convinge pe altcineva sa ise aléiture. Tehnica peniru vitor este simpla. Incepi cu Bagha, apoi vezi toate luerurile neplécute care s-ar putea intampla daca ai face luctul pe care te gandeal si faci. Si dacé nu exist niciun lucru neplacut care s-ar putea intémpla dupa ce ai face fapta, atunci poate c& fapta este buna, Tf mullumesc. Sper cA ai_gasil in aceste rénduri cAteva lueruri care s&ti fie de folos. Tf doresc tot ce e mai bun, si cu urmétoarele capitole sper s& te ajut s& avansezi mai mult in viaté $i 88 devii din ce in ce mai bun in toate lucrurile pe care le faci 16 Capitolul 2 Calea catre vizualizare 1.Vizualizerea ~ cum s& iti fortifici mintea, 2. Vizualizéri creative, 3. Introducerea exercifiului Lacul cu margarete. 1. Vizualizare — cum sa iff fortifici mintea Vei invta ceva ce multi aduifi nu stiu. $i anume cum sa obti ceea ce vel, vaz4nd acel lucru mai intai in mintea ta. Stil ce inseamnd asia, se numeste ,vizualizare’. Dar sunt sigur c& stiat asta deja. Pot sa pun pariu ca unit dintre prieteni tai nu stiu asta, Mulfi cameni folosesc vizualizarea atunci cénd vor sé facd ceva sau cand inventeazé ceva. Sau atunci cand vor s4 creeze ceva, Sau cand vor s8 devind mai buni la un anumit sport. Pur $i simplu se vad pe ei ingisi avand succes in cea ce vor 88 facd. Ei vizualizeazS. Jucdtori de golf fac acest tucru, jucstorii de baschet fac asta, jucatorii de baseball fac asta, campionii de tenis fac asta, inventatorii fac asta, cam toata lumea face asta. Adiv& lofi cei care au succes. Un tAndr pe care l-am cunoscut mai demull, pe nume Teddy Wilson, vroia sd joace in echipa de baschel dar pur si simplu nu reusea si ‘rimité mingea in cos, el rata de fiecare data, Odata {inta lui a fost atat de rea incdt a ratat si cogul si panoul din Spatele lui. Mingea a zburat in réndul al doilea. Acele a fost momentul in care anirenorul La scos din echip’. Dar Teddy era foarte hotirat. Ela aflat despre vizualizare | iat cum a folosit-o, S-a asezat pe un seaun si a exersal o ord in fiecare zi timp de cateva saptémani, Cu ochii inchisi, ef a vizualizat un teren de baschet si s-a vazul pe sine insugi mergand la linia de aruncare liberd si aruncénd mingea prin cos. tar si iar 2 facut asta, S-a vizuelizat pe sine insusi cum igi schimba pozitia. Stétea sub cos, in tateralul cogului, departe de cos, la finia de aruncare fibera, la 7 ut Gotten nage tons | linia de 3 puncte, intotdeauna vizualizénd mainile {ul cum arunca mingea si apot cum aceasta intra in cos. El a exersat, mental, Asta inseamna s folosesti vizualizarea de nivel inalt. Aceasta nu era o simpla visare cu ochil deschisi, el avea un ¢ obiectiv in minte. Dupa cea de-a treia saptamana a mers la antrenor si -a ardlat ce poate sé facdi. S-a dovedil a fi unu! dintre ‘cei mai buni jucatori din echipa. Exersarea mentala sau vizualizarea cteativa, atunci cand este cuplati cu acjiune efectiva, functioneazé. Dar pofi folosi vizualizarea si pentru alte lucruri, Vom parcurge impreuna procesul de vizualizare i am s&-ti arat cat de versatilé poate fi vizualizarea. Iti voi arata cum vizualizarea te poate ajuta 8 scapi de grija gi teama. Vizualizarea se aseamana cu visatul cu ochi deschisi, dar este diferita, Visatul cu ochii deschisi este ceva ce faci atunci cand te plictisesti. Ca atunci cénd profesorul tau ii spune ceva, sau cénd te-ai sdturat de csea oa faci si esti plictisit si bruse, aproape fara sa ili dai seama, te gandesti la cu totul gi cu totul altceva. Acesta este visatul cu ochii deschisi. $i uneor! esti prins atat de mult in el, incét uiti unde te afli. Visatul cu ochil deschigi este grozav si oarecum amuzant, dar cu toate ca este grozav, visatul cu ochii deschigi nu ie ajuta. Este doar ceva de moment. Nu existé obiective pentru un vis cu ochii deschisi. Alunci cénd vizualizezi, creezi o imagine mental’ sau un flim mental Atunei cand doar visezi cu ochii deschisi, de obicei te gandesti fa aotiuni, lucruri pe care vrei s& le faci sau lucruri referitor la care creezi o fantezie, ca de exemplu ca esti cel mai bun jucdtor de golf din lume, sau un star al tenisului sau al baschetului. Cunosti acest fel de visare cu ochii deschisi. Cand tu esti intoldeauna cel mai grozav in orice faci. Dar exista modun diferite de a vizualize. Exista o vizualizare de nivel inalt si o vizualizare de nivel sc&zut, Vizualizarea de nivel scazut este pentru distractie; vizualizarea de nivel inalt este atunci cénd vrei cu adevéral ca ceva s& se intample si stii cA acel lucru este posibil. Motivul pentru care sti CB este posibil, este cf te-ai gandit la el. 18 Burt Goldman ~ Magia interioara ‘Atunci cand te gandesti la ceva productiv, la ceva ce are un cbiectiv, pune gandul la un nivel fnalt. Cu oat te géndestt mai ‘mult, CU at€t mal inalt va fi nivelul minfii tale. Prin vizualizare poti obfine note mai bune, vizualizarea te poate face s& sori testi mai bine, pott deveni mai bun la ciferite sporturi gi la arioo aficeva if doresti. \Vei folosi vizualizarea pentru a obtine cova peste cateva minute Dar inainte s& faci asta, ce anume iff doresti? Gandeste-te la asta. Ce anume vrei? Ceva care va face oamenii sa fie mandri de tine sau si mai bine, ceva care te va face pe tine sa fii mandru de line Insuti, $4 fie note mai bune, sA te integrezi mai bine in colectiv, mai mult respect, o bicicleté noua, haine, ce anume? 2. Vizualizari creative Ei bine, iaté incd un lucru pe care vei sé il faci, Intotdeauna va exista te unul din orice, ined un test, to’ o reugité, inc o zi Insorita, Incé 0 gans& pentru a face lucrurile corect; intotdeauna mai exist inca unul, Va mai fi inca un an cand o sd spui, mai sé fie, daca as fi Inceput asta acum un an, ag fi terminat pand acum. Tine minte asta, aproape tntotdeauna va exista incd o sansa. Nu pofj gresi; pur si simplu acumulezi expertenta, astfel incal atunci cand mai faci acel lucru inc o dat, il faci corect. Daca cineva Incearca s& te Incetinease’, aminteste-ti cd infrangerea nu va castiga niciodaté, nu dacd tnveti cum sd iti folosesti covect mintea; lund cantrolul asupra vizualizavi Acum ili voi arta cum sé obfii o minte de nivel inalt cu un mod corect de vizualizare, o vizualizare creativa. Aceasté vizualizare creativa se numeste FLOAREA SOARELUL Are scopul de a te face s4 te simti mai increzdtor si s8 ai un simt mai puternic de stimd de sine, Va fi aproape ca o visare cu ochil deschigi, dar nu este. Pentru c& atunci cand tu direotionezi vizualizarea floarea soarelui cétre ceva care tu wei SA se intample, atunci ea devine o vizualizare de nivel inalt iar la visarea cu ochil deschigi avem génduri de nivel sodzut. 19 Burt Gokdnman — Magia interioars Ca sai ne ajute 88 facem o vizualizare mai puternica, vom folosi Vizualizérile creative". Asta inseamna cf vei gsi o pozitie Sonfortabild, intr-un foc unde nu vei fi deranjal. Vel inchide ochit site vei concentra sa folosesti vizualizares de nivel inal Ce wei s& obtii de la vizualizarea numits de mine, Floarea Soarelui, este s& ai mai multé inoredere si de esemenea sa te Simti relaxat astiel Inc&l s8 nu te deranjeze in timp ce fact maditatia si de asemenea s& te simf Important. Important inseamna 68 ai o anumité valoare, esti vaioros. Chiar acum tu esti veloros pentru parinti tai si pentru multi dintre prietenil tigi peniru unit dintre profesorii i, De asemenea vroi s& te simtt yaloros pentru tine insuti pentru ca vei fi folositor. 3. Introducere in exercifiul Lacul cu Margarete $i acum s& vorbim despre vizualizarea creativa supremé numité “Tacul cu margarete’. Mutt! oameni fac acest oxercitiu ori de cate ri simt un stres sau pur si simplu vor sa se relaxeze gi sa $e bucure de o vizualizare care a ajutat mii de cameni s& se simta mal bine. Daca va exista vreodata in viata ta o persoand céreia vei s ii faci un cadou der nu te poti gandi la ce sa il ‘cumperi..,jaté 0 sugestie excelenté. Spune persoanei cat de mull te-a ajutat pe fine aceasté carte. Va fi un cadou apreciat. Exercitiul Lacul cu Margarete 11 poti invata ugor la un curs Supermind pentru copii, cu un instructor care le va indruma. Detalii la www.quantumsupermind.ro. 20 oem ore Capitolul 3 Calea catre note mai bune 4.Cum sa opresti gandurile negative, 2.Clovn - Fata Pictaté — fi aricine vrei sa fii 3.Ochelarii magis interioara - imbunatatirea memoriei, 4. Tehnica indréznelii — cum sa faci teama k.o. pe loc 4. Cum sd opresti gandurile negative Ai invéjat deja pana acum ote ceva despre tehnica Bagha pentru declangarea lucrurilor, apoi mai eau gi cuvintole puter gi sunetui Omm si competitia cu tine insuti gi vizualizarea de nivel inalt si de nivel scdzut si céteva tehnici pentru incredere si depasirea grit si frici, Tehnica pe care ai folosit-o pentru ath aminti planetele este una buna pentru a te ajuta sa itl amintesti lucruri ca Tntrebairile ta test far lacul cu margarete este excelent de folosit daca simi orice stres sau daca vrei ajutor ca s8 adormi ‘Acum este momentul s& aplici alte céteve lucruri tm viata de zi cu i. fat o super tehnicd pe care am predat-o oamenilor din toata lumea, se numeste opriroa gandului pentru cé asta este ceea ce face, aceasta tehnicd opreste oricares génduri, ce if vin in minte side care vrei sd scapi. Este 0 tehnicd simpli pe care 0 poli folosi pentru 2 opri orice ganduri care ii vin si pe care nu le vrei. Ganduri care te deranjeazé. Lagi gandul 88 vind gi cand este in mintes ta, te concentrezi asupra lui si apoi cu foal fora pe care o poti strange, vei striga mental, in mintea ta: STOP | $i asta este tot, rapid, ugor gi eficient. fat cur a folosit Jerry Folb tehnica de oprire a gandului. Jery a perticioat la unut dintre cursutile mele, El intotdeauna avea o privire tristé. Cand -am intrebat care era problema, el doar a ridicat din umeri si a spus 8U 0 voce linigtité .Nimic”. epee.” ‘Burt Goldman - Magia interioarg Dar era evident cA era ceva ce il deranja. L-am tntrebat ined o dala gi in sfargit dupa un oftat si o privire ebatuta el a spus Este Melvin Savino, el intotdeauna rade de mine oricand fugim. El ma bate aproape de fiecare data. Am incercat sé concurez cu mine insumi aga cum ai spus, dar ma tot gandesc la el. Nu ma pot abtine, intotdeauna il am in mintea mea.” M.am uitat la Jerry si -am spus tu te gandesti la Melvin acum, Jetty s-a uiltat in ochii mei sia dat din cap afirmativ. ,Te gandesti la el 7 Am intrebat eu din nou. El @ dat din cap afirmativ sl a spus da. ,Concentreazé-te pe gandul la Melvin.” Am spus eu fnoet si apoi mi-am apropiat fata de al lui gi am strigat cu voce jare: Stop.” Jerry a s&rit speriat inapoi, il speriasem cu stiigatul meu. Am Ambit gi am Inlrebai, ,.Te mai gandesti fa Melvin acum ?” Era randul lui Jerry s& zémbeasod. El s-a uitat la mine cu un zambet strengaresc si a spus ,A disparut. Uau. Abia mai pot s& ma gandesc la el, Ce s-a intamplat? De ce nu mai pot s8 ma gandesc la e!?" @ intrabat el. .Este dificil de explicat, s& spunem dear c& atunci cand eu am Strigat in timp ce tu te gandeai la el, gandul gi strigatul neasteptat s-au amestecat in mintea ta iar cuvantul ,stop’ a razbit in timp ce tu te gAndeai la Melvin. Creierul tau a franat acel gand. Te mai oti gandi la el, dar nu te va mai deranja.” lau,” a spus el ined o data. .Dar as putea oare sa fac eu insumi asta?” Sigur c& pofi. Las s4 vind gandul de care vrei s8 scapi si in limp ce te gandesti la lucrul pe care vrei s8 1I blochezi, striga mental cat de tare pofi, dar doar mental, in mintea ta STOP" iar gandul va fi blocat.” Dupé aceea Jerry Folb a fotosit foarte mull Oprirea ganduiui. In curand el avea foarie puline ganduri negative si nimic nu il deranja pentru c& avea acea tehnicd puterica pe care o putea folosi ori de cate ori venea un gand de care voia sa scape. ‘Mai am 0 tehnicé foarte grozava pentru tine pe care o numesc .zambetul pictat’, Burt Goldman — Magia interioar 2. Clovn ~ Fata Pictata — fi oricine vrei sé fl Ei bine, uni! oameni sunt norocosi ‘ar alti trebule SA mearga prin loaie pentru a ajunge pe strada vremurifor bune. Desigur ploaia fote 0 metaford pentru stradanie. Uneori viala este o strédanic, yei afla asta din ce in ce mai mult pe masura ce responsabill3ii yor fi agezate po umerit t81, Cnd ai lucruri pentru care vei fi responsabil, Chiar si ceva atat de simplu ca un telefon mobil. Trebuie $A 1l protejezi, nu vrei sé il scapi sau s@ il plerzi, iar Tn cele din urma vei fi responsabil pentru mai multe lucruri ‘cand vei ajunge pe strada vremurilor bune vei avea controtul, vei avea_comanda, iar cuvantul tu va insemna ceva gi toate lucrurile pentru care esti rSspunzAtor pentru c& va fi din ce in ce mai ugor de facut. Existd o scurtatura ca sa ajungi pe strada vremurilor bune. Ea se numegte atitudine sau felul tn care vezi lucrurile. Vreau_s& vorbesc acum cu line despre atitudinea ta. Ar fi grozav daca ai putea controla felui in care tu vezi lucrurile? Ar fi grozav dacé ‘camenil te-ar vedea aga cum vrei tu ca ei sé te vadd? Da-mi voie 8 iff vorbesc despre un prieten de-al meu Layton Shawn. Layton era un clovn. Da, el era un clovn adevarat intr-un circ adevérat, EJ mi-a spus c& a inceput prin a-si picta o fat foarte trist’, Gura sa era cu coljurile Tn jos si avea lacrimi_pictate sub cchi, Am observai, a continuat Layton, c& atunci cand aveam pictaté fata mea trist, cu collurile gurit spre in jos, oameni réspundeau cu compitimire, erau oarecum trigti pentru mine. O fetié, cam de cine anigori, m-a tras de costum gi mia Tntins acadeaua pe care 0 avea, Ea mi-o dadea astfel incdt $8 nu mai fiu trist. Ei bine, asta chiar nu era in regula. Aga cd m-am intors in cabina mea in care m& schimbam gi am slers fafa mea trista gi am piotat una noud, de aceasta data, gura mea avea colturile in sus iar ochil mei licdreau. Aveam un zambet mare pictat pe fata mea. Imediat camenii m-au tratal diferil. Chiar imi pléicea réspunsul ta fata fericit’, oamenii se simfeau bine cand ma vedeau. Acum copi igi intindeau bratele ca sf ii imbraligez si acesta ora un sentiment foarte placut. Nimeni nu a venit niciodata la mine sa ii imbrétigez cand aveam pictat’ fata mea trist. Am inceput sé fac 23 Burt Goldman ~ Magia interioara camenil s8 se simtl fericti tar asta m-a facut pe mine s8 ma simt fericit. Am decis chiar atunci, acolo, pe loc, 4 nu mai flu trist niciodal.” Layion Shaw avea mai multi prieteni decat oricare alta persoand pe care o cunosteam. El se intéinea ou cineva si chiar acolo, pe loc, ei deveneau prieteni buni. L-am intrebat care este secretul fut. El a spus ,Secretul prioteniai este simplu. Fil prietenos.” Dar cum devine 0 persoana prietenoasa cu alfi oameni? In primul rand simtindu-se Impacaté cu sine Insusi, .Trebuie s& renunti ta orgoliul tau. Vreau s& spun ca trebuie s& incelezi sd te mai gandesti fa ce crezi tu despre tine Insuti si s& afli de ce anume este interesata cealalté persoana. Asta este tot, este atat de simplu. Oamenii plictisitori, neinteresantj sunt astfel pentru c& et ru sunt interesati de nimeni alicineva decat de ei ingigi si de oe Ti intereseaza pe ei. .Fu sunt inlotdeauna interesat de ceea ce fi intereseaz’ pe ceilalti oameni, cu exceplia cazului cand este un conflict foarte mare cu mine. La urma urmei nu ag vrea s4 fiu prieten cu un traficant de droguri; nu vreau s8 impartagesc acel interes.” Imi pl&cea sd il ascult pe Layton Shaw, el era Intotdeauna interesant si atunei am aflat de ce, el era interesant pentru cd el era interesat de mine side ceea ce féceam eu. oat lumee cautd prieteni. Agadar secretul este sf géisesti cameni cu aceleasi interese po care tu le ai gi vei avea mai multi prieteni decdt inainte. fata un bun mod in care sa incepi, SA spunem ca le intalnesti cu cineva pentru prima daté, Foloseste Bagha si apoi mental picteazS un zambet pe buzele tale. Pur si simply imagineazé-ti c& ai un zambet larg pe fata ta. Nici mécer nu trebuie si zambesti la exterior, doar in mintea ta. I-ai putea spune un zAmbet mental. Pur si simplu vizualizeaza fata ta pictaté aga cum vrei tu s& fil fericit, prietenos, de ajutor gi fermecdtor; indiferent ce vrei s& prolsctezi. Acest lucru va face ca magnetismul tau mental sa se initializeze ila fel ca un magnet, vel incepe s4 atragi oameni. Ei vor fi atrasi de tine. 4 Burt Goldman = Magia interioaré Tehnica este simpli. Incepe cu Bagha, vopseste mental un zambet pe buzels tale aga cum si l-ar picta un clovn. Fa asta ori de cate ori te intdlnesti cu cineva 3. Ochelarii magiel interioare — imbunitatirea memoriei S& Oblii doar note de 10 cu pujin efort te poate aduce mai aproape de acea strada a vremurilor bune. lat cum a trecut Gloria Lopez de la note de 6 gi de 7 direct la note de 10. Ea a reusit asta folosind une din tehnicile noastre. Noi 0 numim OM! seu Ochelarii magisi intericare. Ea funcjioneaz’ aga; ori de cate ori trebuie sa ifi reamintesti ceva, s spunem o formula matematicd, sau capitala unei tari, sau orice altceva, Cand citesti despre acel lucru, sau auzi despre el, Vizualizeazd-te pe tine Tnsufi pungndueli ochelerii_magiei interioare i atinge-ti cerul gurii cu vérful limbi si f8 culoarea ‘ochelarilor s& fie roz, Imaginanduti ochelarii In fata ochilor tai tn timp ce citesti sau auzi diferit it vet reamint Hai s& facem asta acum. Gasegte un loc linistit si eu te voi ghida prin vizualizarea creativa. Ochelarii magiei interioare au rolul de ai stimula memoria Inainte sa citesti o carte sau s4-{i asculf{ profesorul, atinge cerul gurii cu varful limbii tale gi spune cuvintele ochelari activali. Asta este tot ce trebuie sa faci si apoi doar citegte leclia gi caind este momentul s& dai un test, atinge carul gurii cu varful limbii si spune inc’ o dat ochelari magie interloar’ activati gi apol d& estul. Vei vedea o4 multe dintre raspunsuri pur si simplu iti vor veni in minte. . 4. Tehnica indraznel cum sa faci teama knockout pe loc Aliciel Johnson ii era teama de paséri, Nu avea nicio logic’. Pasirile nu puteau s4 0 raneasc8, dar ei fi era teama de ele. Ei Ti mai era teama de una dintre fetele de la scala ei, Mama ei m-a intrebat daca era ceva in cadrul programului care sé 0 ajute sa igi depaseasca fricile. 25 Burl Goleman — Magia interioara Eu i-am sugerat s4 o invele pe flica el tefinica indréznelii pe care (0 invatase la unul dintre seminarele mele anterioare. lata cum si- a depasit Alicia teama ei. Mai intai ea a trebult s8 vizualizeze cel mal ru lucru care se poate Intampla cu privire la teamd, Apoi ea trebuie sA vizualizeze cel mai bun lucru care se poate intémpla cu privire la teams. ‘Acum va fi nevoie de pufind imaginatie. Pune col mai rau lueru care se poate intampla in palma ta stanga iar cel mai bun tucru care se poate intampla in palma ta dreapta si plezneste palmele una de alta, Imediat dupa ce faci asta foloseste Bagha si vizualizeazé cA cel mai bun lucru referitor la team este cel care so intampla. lata cum a facut ea. A vizualizat o pasare care o ataca in picaj si se Incurca in parul ei. Acesta era cel mat rau lucru fa care se putea gandi, apoi s-a gnu le pas&ri care zboard Intr-un care gi Giripesc si cnt in timp ce zboaré deasupra capului ei, acesta era cel mai bun lucru la care se putea gandi. Apoi gia imaginat pésdirile din parul el n palma ei stanga si pasérile care canta in timp ce zburau in jurul ei, in palma ei dreapta. $i apoi a pleznit palmele una de cealalté, apol si-a atins cerul guri cu vartul limbil si s-a gandit la imaginea buna a pasairiior care céntau in timp ce Zburau deasupra capului ei, $i aceea a fost ultima dat cand el i- a fost teama de pasari Pott folosi aceasta tehnica pentru orice teama. Hai sa facem acum acest lucru. Gndeste-te la ceva de care iti este team, ‘Acum gandeste-te la cel mai rau lucru care se poate intampla dacdi lucrul de care te temi ar scdpa de sub control, Acum gandeste-te la cel mai bun lucru care s-ar putea intampla daca lucrul de care te temi nu ar fi doar ceva de care sa te temi oi ceva de care sa te bucuri, Acum imagineazi-ti scena cea mai rea in palma ta sténgé, Vizualizeaz& scena cea mai buna tn palma ta dreapta. Acum mental plezneste una de alta palmele tale pentru a amesteca cel mal réu lucru gi cel mai bun lucru, ‘Acum foioseste Bagha $i vizualizeaza lucrul cel mai bun. Teama af trebui s4 fi disparut. Foloseste aceasta metoda oric&nd vrei sa scapi de 0 teama. 6 Butt Goldmen - Magia interioars Toate tehnicile si metodele noastre sunt proiectate sa tfi schimbe atitudinea tn una de invingstor. Se pare c& devil mal norocos atunci cand folosesti tehnicile dar aga cum a spus Shawn, nu este nore, ci alitudinea este cea care face acest lucru. lar atitudinea te va conduce pe strada vremurilor bune. Jn urmatorul capitol vei afla cum cuvintele pot uneori s8 fie prietenul tau gi alteori, cuvantul poate si iti slea th cale. a Capitolul 4 Cum sa iti gasesti locul 1.Tehnica bataii cu varful degetelor ~ cum sa controlezi emotiile, 2.Tempo — imbunatatirea comuniearii, 3.Schimbarea ritmului — controlul instant al atitudinii, 4. Alegeri de un milion de dolati — cum si iei instant decizia corecta 1. Tohnica batafi cu varful degetelor ~ cum sa controlezi emotiile Sunt uneie animale ca bizonul, antilopele gnu, oe, cait si alte o suté care stau impreuna intr-un grup si mai sunt cele ca ursut polar sau hamsterul care imediat ce se maturizeaz&, pleacd sd se descurce pe cont propriu. De obicei, cele care stau impreuna, fac acest lucru pentru protectie. Doar o singura vieluitoare pare 88 fac& ambele, adic s& stea intr-un cacru de grup si de asemenea s4 plece gi s4 fie separat de alii si desigur acesta este omul, Probabil cunosti pe cineva care prefera sa fie singur sau poale cineva care pare s8 nu igi géseasc8 locul si sunt sigut ca mai cunosti pe cineva care este sufletul petrecerii cum se spune, gi care se simte cel mai bine cand face parte dintr-un grup. Un lucru care este comun fiecdrui grup este c& dacd acesta sti impreund o perioada de timp oarecare, va aparea un lider. Un membru al grupului va ajunge lider in vreme ce restul il vor urma} multi dintre copii care 1l urmeaz’, vor astepta ordine Ge la lider, care le spune ce $4 facd si cénd s& fac. Alt se vor retrage gi vor merge pe cont propriu, neputand s4-si géseascd tocul Unii oameni igi géisesc locul in aproape orice grup, iar alti par s& nu Tgi gaseasca locul niciunde. Oare de ca este aga? Existd oare © formulé magica despre cum sa iti gasesti locul? S-ar putea sa vrei sa stil de ce acest Iueru este important 28 : Burt Goldman ~ Magia interioars Ar fi frumos daca ar oxista vreun fel de formuli sau o tehnicd prin care s& ne gasim locul? Hai sa vedem daca putem gasi una. ‘Camenii au un tempo. Un rit. Poti verifica acest lueru tu insu, gandindu-te la ceva si btdnd cu varful degotelor pe piciorul tau, De exemplu, gandeste-te la un test dificil pe care urmeazé $8 it dai, in timp ce te gandesti la ace! test, pur si simplu bate cu varful degetelor pe piciorui tu si abservé tempo-ul, Cate Datai pe secunda faci — o jumatate de bataie, o batale Intreagé, dou’ batai, trei? Pur si simplu numéré-le, nu exista rspuns corect sau raspuns gresit, acesta este tempo-ul tu referiior la darea unui lest. Daca te temi de test, tempo-ul va fi diferit decat accla ab unui test pe care fi astepli cu nerabdare, pentru ca stil oa fl vei trece cu usurinta. Mai verificd inca 0 dala aga, gandeste-te ia un fel de mancare care iti place, acum bate cu varful degetelor un tempo. Acum gandeste-te la un fel de mancare care nu iti place sidin nou bate cu varful degetelor un tempo. Vei observa cf bati un tempo diferit pentru lucrurile care iti plac si pentru lucrunite care nu Mfi plac. Acum gandeste-te la persoana Ge care Mi place cel mai mult si bate cu varful degetelor un tempo. Acum gandeste-te la o persoané care nu ili place sau la una pe care o ur&sti si bate cu varful degetelor un tempo. Ar trebui sai fie ‘oarte diferite intre ele. Asta din cauza c& lucrurile care tf plac $i lucrurile care nu tj plac nu sunt in armonie, ele nu sunt sincronizate, asta inseamnd ci te gandesti la ole in mod cifert, Ritmul nu este fa fel. Atunci cand nu iti gasesti locul, poti fi sigur c4 nu al acelagi ritm cu iucrut din care vrei sa faci parte. Poti vorbi cat vrei tu de mult cu 0 persoand, dar dacd nu aveti acelasi ritm cuvintele pur si simplu va vor incurca si mai mutt. Iti va fi mai bine daca te indepartezi de situalii cand cuvintele Incure’ si mai mult. Der pe de alt& parte, daca te-ai indeparta de © situate din care tu vrei s& faci parte, atunci cum rezolvi problema? Cum ajungi sa ifi gasesti lncul, cum faci oamenii s& vind la tine? Aceasta este marea intrebare. Raspunsul este sa va migcati Impreund in ritm, sé va armonizali gi modul prin care 88 faci acest lucru repede gi ugor este sé schimbi tempo-ul care: te {ine pe tine in afara. Ii voi aréta un mod ugor pentru ca tu s& le sincronizezi cu o alt persoand sau cu alti oameni. 29 Burt Gokiman — Magia interioard 2. Tempo-ul: imbunatatirea comunicar $i atunci, de ce pur gi simplu nu te tndepartezi cand cuvintele te fncurcé $i mai mult? Unii cameni asta fac, dar tu nu vrei s& faci asta, peniru cé dacé pleci, atunci nu exist nicio injelegere. lat’ intrebarea care trebule psd: eum pot eu s8 vorbese mat bine cu prietenii mei? Vorbeste mei bine gi vei fi un comunicator grozav. Prin a vorbi mai bine nu vreau 88 spun cA trebuie sa folosesti cuvinte mei sofisticate. Dacé folosesti prea multe ‘cuvinta pe care prietenii ti nu le inteleg, atunci acele cuvinte te yor incurca. Ai auzit vreodata pe cineva la televizor spunand lucruri pe care tu nu prea le-ai Inteles? Cand se intampls acest jucru, Ti pierzi interesul, Multi dintre adulfi sunt ja fel, el ered c& tu Infelegi tot ceea ce ei ft spun, dar de fapt tu nu infelogi. Asta este din cauz’ ca ef nu comunicd foarte bine si asta nu ¢ bine. Daca vrei s& fil grozay, trebuie sa fii un bun comunicator, trebuie 88 faci cuvintele 8a fie prietenii tl Comunicénd mai bine, vei avea prieteni grozavi, familia ta te va aprecia si te va respecta mai mult si cand vei ajunge tn lumea afacerilor vei fi cal mai grozav de acolo. Oamenil importanti sunt importanti pentru c& stiu s4 comunice. Cuvintele for niciodata nu ji Tneurcé pentru c& au invajai SA foloseasca cuvintele pentru a convinge oamenii sa géndeasca gi sd creads la fel ca si si. Si tu poti face asta. lar comunicarea este o strad& cu doua benz Daca comunici mai bine, vei afla mat multe, pentru c& ifi ver veni mai multe idei din ce citesti gi ce auzi. ‘Am sé te invat o smecherie grozava. Este 0 tehnicd pe care noi © numim ,tehnica batail cu varful degetelor". Ea functioneazé in felul urmator. Stabilesti fempo-ul gi ritmul 2 ceea ce Incerci s& faci. Stabilesti tempo-ul gandindu-te la fucrul pe care vrei s4 faci gi in timp oe te gandesti la el bati cu varful degetelor de la mana pe piciorului tu in ritmul natural al fucrulul fa care te gAndesti, Poti face acest lucru chiar acum. Gandeste-te Ia 0 zi torid’, imagineaza-ti cA soarele straluceste si este foarte cald. in timp ce te gandesti la o zi toridd, bate cu varful degetelor pe 30 ‘Buri Goldman — Magia intertoard, piciorul tu, Acum gandeste-te la o zi figuroasa, porii haine groase, este foarte frig. In limp oe te gandesti la o zi friguroas, bate cu varful degetelor pe piciorul tau. Vel observa ca bataile sunt diferite, Jat un alt exemplu, Daca iti place inghetata de ciocolaté cu {tigcA deasupra, gandeste-te la asta. In timp ce te gandesti ta inghelata de ciocolat€ cu frige3 deasupra, bate in coapsa ta cu mana. ‘Acum elibereaz4 acea Imagine, si gandesle-te la 0 rosie care a c&zut dintr-un camion sia fost zdrobil& si dupa dowd zile petrecute In soare, s-a stricat. In timp ce te gandesti la rogia care putrezeste, bate pe coapsa ta cu mana. Vel observa ca este diferit de atunci cand te gandeai la inghelata de ciocolata. ‘Acesta este procesul batali cu varful degetelor. Cand folosest aceasta metoda, pur si simplu bate cu varful degetelor pe piciorul tau. Acest proces este chiar grozav. Motivul pentru care este atat de grozav este c& Ti poli controle gandurile prin batzi. Cand te gandesti la ceva care Mi place si bati cu varful degetelor pur si simplu dacai iii amintesti cat de repede sau de lent ai batut si apoi cand te gandesii fa ceva care nu fil place si apoi bali la fel de repede sau de lent cum ai facut cénd te-ai gandil la ceva care tia pldcut, atunci vei descoperi ca iti place lucrul care nu {i pldcut. Faptul o& bati cu varfui degetelor pe picior iti poate schimba gandurile, astfel incat pot sa iti placa lucruri care nu ti- au pldcut, sau $8 nu iti placél lucruri care ji-au piacut. . Acest lucru este atat de important incat voi vorbi in aceatS carte despre felul in care poti folosi puterea procesului baitail cu varful degetelor. Motivul pentru care acesta este atat de important, este cai atunci ond stapanesti tehnica, tu devil stapanul (sau stépana) lumii tale. El va crea in tine un nou simt de stimé de sine gi cand slip&nesti procesul, vei {ine fruntea sus, vei sta mal drept si vel avea incredere in tot ceea ce iti propui sa faci. a Bust Goldman - Magia interioara 3. Schimbarea ritmului - controlul instant al atitudinii ‘Acum s& revenim la tehnica batail, Am intrebat un grup de tinert adotescenti ce doreau s& blind de la programul .Magia interioard” si iaté céileva din iucrurile spuse de ei: ‘S44 spul unei persoane ca it} place de ea. Cum sa faci un lueru corect cand prietenii te preseaza sA fact acel lucru gresit, ca de pilda vor s& consumi alcool. Cum sa te comporti atunci cand strdini| Incearc’ s& vorbeasca cu tins. Cum s& tratez prietenii care nu imi sunt loiali, © tanard domnigoara a Intrebat despre copii care posteazé tucruri rele despre alli copii pe retelele de sotializare, §i inca cateva alte lueruti care cu siguranté nu sunt bune, Ei bine, tratezi toate acestea in acelasi fel. $i odatd oe Tnvelf aceasti tehnic& 2 Magiei interioare, vei sti de ce o numim MAGIE intarioard, aceasta tehnica mai este numita i Magia Imagini. Foarte bine, acum s& ne ocupam in primul rand de (Cum s& it spui une! persoane o iti place de ea’, Vizualizez| scena in mintea ta a ceea ce vrei, in acest caz ili imaginezi c& vorbesti cu acea persoana gi fi spui ce sentimente ai; imaginezi persoana cum iti d& un raspuns pozitiv si apoi bati cu varful Gegetelor pe piciorul téu gi fine minte tempo-ul, cat de rapide au fost bataile. Apoi mergi la acea persoana, dar Inainte sé vorbesti, sé bali tempo-ul magiei imagini, Vei vedea cA 0 SA vorbesti cu Incredere. Cand bafi, vei vrea 8 faci acest lucru astfel incat nimeni s nu observe. Eu bal pe picior foarte ugor cu primete doua degete de fa mana dreapta, Cum ramane cu intrebarea, ,Cum sa faci lucrul corect cand prietenii te preseaz’ s& faci lucrul gresit, ca de pildd vor s& consumi alcool?" Bine, iata cum sa folosesti magia imaginii. Vizualizeaz& situatia de care ii este teama. Acum schimba situatia [a felul in care ai vrea tu ca aceasta 88 fie, féicdnd lucrul corect. in timp ce vizualizezi situatia in fetul in care vrei tu s& fie, bate cu varful degatelor pe piciorul tau gi tine minte acel tempo. discute acel subiecl, afi ugor 8a fil Acum, ori de cate orl prietenii tai aduc ur gi simplu bate acal tempo pe piciorul tau si 32 Bust Goldman — Magia interionra tu insuti si nu ceea ce vrea altcineva ca tu sa fil. $i iaté cum s& folosesti magia imaginii daca un strain incearcd sé vorbeasca cu fine. Te vizualizezi pe tine insuji pur $i simplu intorcdndu-i spatele st pleoand de acolo iar in timp ce aio astfel de imagine in mintea ta, bate cu varful degetelor pe piciorul tau gi {ine minte tempo-ul (Daca vreodata un strain incearcé s& vorbeasca cu fine, pur si simplu bate acel tempo pe piciorul tau gi pleacd de acolo fra macar s& spui un cuvant, Cum poti folosi magia imaginii atunei cand ai un prieten care nu If este foial, Cineva care nu este de incredere? Asta poate fi dureros cAnd descoperi un prieten care a spus altor oameni lucruri care tu le-ai spus acelui prieten de incredere, sau un prieten pe care pur si simplu nu te poti baza. S-ar putea s& nu ffi oti schimba prietenul, dar ii poli schimba propria ta atitudine iar acest lucru este chiar mai important. Atata timp cat sti c& prietenul tu nu este de Incredere, nu spui nimic din egea ce nu wrei sa stie gi altcineva, Si ca sa Iti schimbi propria ta atitudine, vizualizeaza-te pe tine gi pe prietenul tau facand ceva impreuna gi cum amandoi sunteti Sucurosi cdi facefi acel lucru, apoi bate tempo-ul tu cu varful degetelor pe picior si pune acel tempo In memoria ta, Ori de ote ori esti cu prietenul tu, sau cand te gandesti la prietenul tau, bate cu varful degetelor acel tempo fericit iar durerea va disparea. Referiior la cineva care posteaz’ fucruri care nu sunt prea amabile pe retelele de socializare, ei bine, deja probabil cA ai o idee despre cum sa folosesti cel mai bine magia imaginii. Dar de aceasta data, hai sd o folosim putin diferit. Vizualizeaza acea relea de socializare ca un soricel, un goricel foarte mic. Apoi, Vizualizeaza-te pe tine insuli ca un uriag care se uitd la goricel, Bate cu varful degatelor tempo-ul téu. Apoi lucrurile serise pe acea rejea de socializare nu le vor mai deranja, Gandeste-te la toate modurile diferite in care poti folosi magia imaginii gi Procedura balail cu varful degetelor. 33 ‘Burt Goldman - Magia interloarg 4. Alegeri de un milion de dolari — cum sé stant decizia corecté Acum vom face 0 vizualizare creativa despre spiritul de conducare si cum sai iel decizfi. S-ar putea s& nu vrei s8 fii un lider, dar totusi s-ar putea s& nu vrei sa fil nici o persoana care urmeaza pe cineva. Ei bine, gi alunci ce a mai ramas? Hal sé vedem, liderii iau deciaii, cei care urmeazd merg in aceeasi directie cu majoritatea. $i atunci unul din tucrurile pe care va {rebui sa le Tnveli daca vrei sa fii un lider este cum sé iei decizi, intotdeauna vei avea alegeri de fécut, ar trebui sd fac asta sau ar trebui sd fac altceva, ar trebui s8 urmez acest curs sau ar trebul 88 urmez pe celdlalt, ar trebui s8 citesc aceasta carte sau pe coalalt’. Da&-mi voie s& iti spun povestea unui om ilustru care era un om de afaceri multimilionar, care avea reputatia de a lua intotdeauna decizii instant, Camenit spuneau cA motivul pentru care el avea atal de mult succes, eta ca intotdeaune pérea 88 stie {uerul corect pe care s& iI faca, iar oamenii fl ascullau pentru ca atunci c€nd el avea doud ‘sau trei alegeri de facut, el ist punea mana Tn buzunarul de la hain’, d&dea din cap de cateva ori si spunea ou ton hotarét Vom pune in practic’ alegerea a treia" sau ,Prima alegere este cea bund.” Dar intotdeauna el tua 0 decizie chiar aiunci, pe toc. Intr-o zi s-a hotéirat sA se retragd si a predat compania secundului séu, Harold. Harold |-a intrebat pe acel om ilustru cum reugea el sa ia toate acele decizit atat de rapid, care era secretul, Omul ilustru a zémbit si a spus ,Ei bine Harold, tinand cont cd tu ma vel fnlocul, am sé Iti spun secretul, este vorba de boabe.” Harold s-a uitat la omul ilustru si a dat din cap. Nua infeles ce vroia s8 spund. .Boabe?" a intrebat el. .Cum adicd boabe?” Omul ilustru a bagat mana in buzunarul jachetei lui si a scos mana de boabe. Zambind, el a spus Harold, am descoperit ‘acum multi ani c& in mejoritatea cazurilor nu conta cu adevarat dacd alegeam un lucru sau celaialt, pe fermen lung singurul lucru care conta era sa aleg ceva. Aga ca mi-am umplut buzunarul cu 34 ee Burt Goldman — Magle interioard poahe $i cAnd trebuie s4 au o decizie, bag mana in buzunar st iau nigte boabe in ména, apoi le numér si daca @ un numar impar de boabe spun da, sau iau prima alegere, iar dacd sunt un numér par de boabe in mana mea spun nu, sau iau a doua alegere, dar fac o decizie imediat, chiar atunci, pe loc.” ‘Acesta era modul in care acea persoand a devenit un lider. Faptul cd ei folosea boabe ca sa il ajute s4 alsagé nu este ceca ce conteaz, ce conteazA este faptul cd el fécea o alegere, el actiona, Si nimic nu se poate intémpla paind cénd acfionezi, pand dnd faci ceva. Tu cum ifi vei fac alegerile tale? Ca sa te ajut sa deci foloseste vizualizarea creativA care te va ajuta s& iei decizii. Foloseste-c ari de cate ori exist mai mult de un mod de a face ceva. 35 Capitotul § Calea catre intelegere 1-Stima de sine - evitares necazur lor, 2.Secretele Fortoi ine : Honul albastry — inic&rii 3, Cum Sa folosesti Forta, 4.Bal eliberarea de griji Necéilesc pe alti, ca sa > alti, enu ste probabil sa te Intainesth Bill $i George su; int doi camer . De fapt putem ni Pe Gare eu fi cunose, 3 af . nacdiase pur ate, GUM 8 rat oameni simplu vézand prin ce au trecut hit gg oom PE ut Bill $i George. are © parere iba o cred tn pulover mama tui ka fe C8 culoarea este gras a din apt co gba! merimea rest; Toate seen oa ate 0 foarte slaba parers despre cl meeeeatend | insust i Burt Gokiman interioar aspunde prietenului sau care a facut acea observalie - pevinovata Si ce-ti pasd fie?’ sau Daca nu{i place puloverul frou, ia du-te tu gi prinde muste’ far prielenul care a comentat despre noul pulover pleacd mai departe intrebandu-se oe a spus gresit. Camenii cu parere de sine sc&zuta, se Tnfurie usor, pentru A readiile lor sunt in general de natur’ negativa. Problema este gAei nu comunicé, dar cred ca o fac. ‘Apo, il avem pe George, o persoand complet diferita. George este agresorul tipic, care merge de colo-colo afigand un aer provocator, pandind reaciii la atitudinea lui agresiva constanta. El crede c este mai prejos de alti, c& alti oameni sunt mal buni deat el, Vrand s& se simla la fel de bine ca ceilalti, George denigreazS alte persoane, le necajeste si rade de ele, imaginandu-si cd daca acestea sunt mai mici, el trebuie s& fie ‘mai mare. $i cu cat mei mici gi mai siabi fi vede el pe alti, cu atat mai mare $i mai puteric se simte, George se Intalneste cu Bill i ji spune ca este un idiot gi un las. Bill se infurie. Reactia lui la cuvintele Iui George este disproportional fal de cuvinte, care nu au niciun inteles sau 0 important’ reald, Bill stie cA el nu este un idiot gi mai stie si cd este cu mult mai destept decat George dar stima lui de sine este atacald iar el simle c& trebuie s& reactioneze, daca nu pentru alt motiv, doar ca s8 Tgi arate curajul. Daca tntr-adevair s-ar simti ca un barbat, stind ca el era egal cu orice alt barbat, daca ar fi avut © buns stima de sine, ef nu ar fi trebuit 88 igi arate curajul. El ar sti c& este un barbat. Atunci c&nd stil ceva, nu trebuie sa 0 dovedesti nimanui, cu atat mai putin tle insu Dar in acest caz, George este mai mare decét Bill, mai increzator in abilitd{ile sale de a se bate, mai putemic si mei bine echipat pentru actiune fizica. Bill este speriat si suparat pe él insusi ca Ti este fried de George. El nu Tndrazneste s4 riposteze, i de mull gi-ar dori, aga c& furia se intoarce spre interior. Se urasta pe sine cd nu réspunde aga cum i-ar place s& o facd. E1 se vede pe sine Insusi ca flind lag, incapabil sd facd fata situate’ $i parerea iui de sine mai coboara o treapta, ‘Acum sa ludim ca exemplu pe Jack Armstron, un individ sigur pe sine, increz&itor, cu o stima de sine ridicata — ce ar face Jack 37 Burl Goldman ~ Magia interioars int-un astfel de caz? Ar reactiona el infuriindu-se? Nu. ar fi tui teama ca este facut lag $i idiot? De ce ar trebui s&-i fie? El stie c& nu este. Cel mai probabil el ar trata incidentul ca si cénd un cAine strain ar kitra dupa ef, De ce ar trebui el s& reactioneze fa © persoana care ii spune ceva ce el stie cfi nu este adevaral? Sa te Thfurii este 0 reactie negativa. lata 0 tehnicd simplé ca sa te scapi de furie, sau sé 0 opresti inainte de a incepe reactia. Desigur, aceasta tehnicd este Begha. Pur gi simplu atingand cerul gurii cu variul limbii si spunand menial .calm" sau ,iart8" in timpul unui episod in care in mod normal ai reactiona negativ, vei dessoperi ca vei ramane calm, imperturbabil si stépan pe sine, astet incét poli s& tratezi problema intr-un mod matur. Ori de cate ori te aff Tntr-o siluatie in care Turia cuiva este pe cale s@ te facd s& reactionezi intr-un mod negativ, pur si simplu atinge-{i cerul guril cu varful imbii si gandeste cuvantul calm gi te vei comuta la caim. Vei rémane calm si stapan pe tine. 2. Secretele fortei comunicarii Uneori pur gi simplu trebuie s& inveti s& te eliberezi de anumite lucruri gi s& Tfi continul viata. Da-mi vole s& vorbesc putin despre inlelegere. Numesc aceasta metoda ,Secretul intelegeril” pentru c& ii voi arta cum sa faci ca parinti 14 $i oricine altcineva sa te inleleaga. Ai incercat vreadaté s spui mamei tale sau tatalui tau ceva dar pur si simplu nu pareai sd reugesti sa ii faci sé infeleaga? Ei nu esti singurui. © multime de copii au exact aceeasi problema. Acest lucru are de-a face cu comunicarea, iar comunicarea are de-a face cu Unul dintre marile principil ale lumii pe care noi le numim Forte. Fortele ne spun c& existé o forta de iesire gi una de intrare in toate lucrurile, De exemplu, c&nd tu vorbesti, te afli in forta de iesire iar cand ascuf! te afli tn forta care vine sau este de intrare. Acest lucru este similar unui magnet. Ai observat vreodala c& aiunci cAnd iei doi magnet si pui pozitivul care este Ge iegire la negativ, care este de intrare, c& magnefil se lipesc 38 ine, Burt Galkiman ~ Magia interioars unui de celalalt? Asta se int&mpla din cauzd cd ei activeaza for {in acest caz forla de atractie. Dar cand pui pozitivul la pozitiv obfii dou’ forte de iesire iar acestea se imping una pe cealaltd, se resping una pe cealalta. Acelasi lucru se intamplé cdnd pui polul negativ ta polul negativ. E7 bine, camenii sunt la fel, cand doi oameni vorbesc in acelasi timp, fara sé-si dea seama ei resping conversafia. © persoan trebuie $4 vorbeascé iar cealalté persoand s& asculle, alifel nu exist8 nicio intelegere sau comunicare. Comunicarea este transmiterea si primirea de informatii cu cineva sau alteeva. Spun altesva, pentru cd multe persoane care foiosesc secretul inlelegerii se descurcd excelent cu animalele. Unii infeleg atat de bine incét devin dresori de animale. Cand ‘nfelegi secretul Fortelor vei putea face la fel. Exista Forte ia nivelul fizic ca cele despre care am vorbit gi exist de asemenea forte la nivelul mental; mental poti fi de iesire sau de intrare. Sa discutam despre un anumit incident; s8 spunem c& esti pe cale 8 iasi sd te plimbi cu skateboard-ul, mintea ta este fa skateboard jar lu te gandesti unde te vei Intalni cu prietenii tai, mama ta vorbegte cu tine, spunandu-ti ceva important, ea manifesta forja de iegire. Tu te gandesti la skateboard-ul tau gi la cum te vei da pe el, vizualizezi acest lucru si aga dar gi tu ai energizat forta de iesire Este foarte probabil cd nici macar nu vei auzi ce spune mama ta; ‘cuvintele pur si simplu vor trece pe langa urechile tale. Din nou, cuvintole te Toure in ceea ce vrei s& faci gi nu are loc nicio ‘njelegere pentru cd nu exist nicio comunivare.. Totul se Inedlceste pentru cf mama ta crede c tu esti nep&sator iar tu crezi cd mama ta intotdeauna tipd fa tine, asta din cauza c& atunci cuvintele ei au fost respinse si numai ce au trecut pe tanga tine. Acum c& gti secretul, este simplu, tu @i control asupra faptului c& vrei sau nu sa intelegi; daca vrai s& intelegi, tot ce trebuie sa faci este 6d trect in starea de intrare si pentru c& mama ta va vorbi €a este in starea de iegire, tu nu numai cd o vel auzi, o vei si intelege. 30 ‘Burt Goldman - Magia interloars Urmaitorul capitol ifi spune exact cum s& intr in modul de iesire si de asemenea cum sa treci in modul de intrare. Cand vei invata asta, intotdeauna vei avea aceasta resursé la dispozifia ta. Chiar gi peste ani, cand vei fi geful allor oameni, vei putea folosi magia, $tind secretul, poato fi chiar motivul pentru care ai acea putere in primul rnd. Bine. lata tn continuare, magia injelegerii si cum 88 folosest forta 3. Cum s& folosesti forta Cheia folosiri' fortelor este sd infetegi cA exist’ doua tipuri de forle magnelice care afecteazA toate lucrurile, © forta pozitiva care atrage gi o fort negativa care respinge. Forta care atrage este aceea pe care 0 numim forta de iesire, Fora care raspinge este aceea ce 0 numim forfa de intrare, Sa spunem doar ca forla de iesire emite, jar forla de intrare atrage. ACEASTA ESTE REGULA. Comunicarea poate avea loc doar atunci cand ata forta de iesire cat si forla de intrare functioneaza 1h acelagi timp, laté un exemplu despre cum sa faci, gi da, vizualizarea este cheia. Cand vrei s& treci ta forla de iesire, pur si simpla gandeste-te la lucruri care se indeparteaza de tine; lucruri care ‘sunt emise. Cand vrei s& treci la forta de intrare, gandeste-te la lucruri care vin care tine, lucruri de intrare, Este foarte simplu cand sti secretul, Toate {ucrurte incep cu un gand, c&nd stii despre cele doud forte si cum s& le folosesti, le poli contrala. Pauline Oberman a mers ia un restaurant cu prietena ei Harriet pentru o pizza Ea vroia o pizza simpla cu branz&, dar Harriet vroia una cu ceapa si cluperci. Ele aveau bani doar pentru o pizza gi asta era bine pentru ca fiecare putea sé mandnce doar jumatate dint-o pizza, Acel restaurant, nu voila s& faca o pizza cu doug topping uni diferite, 40 Buri Goldman ~ Magia intertoaré Pauline nu voia ceapa si ciuperci pe pizza ei, dar Harriet insista spunand c& aga ji place ei pizza. Harriet a spus c& acesta era singurul mod de a manca pizza, iar mintea ei se blocase pe o pizza cu ceapa gi ciuperci. Intrucdt acesta era singurul gand din mintea ei, Harriet era in forte de intrare, gandul la pizza intra tn mintea ei. $i Pauline se gandea tot la o pizza aga cd si ea era energizatd cu forta de intrare. Ambele fete erau energizate cu aceeasi fort nu exista nicio comunicare intre ele, cu toate ¢3 ele vorbeau. Ele vorbeau, dar niciuna dintre ele nu putea cu adevarat si 0 Tnleleagd pe cealalta. Apoi Pauline a schimbat forfele. Ea s-a vizualizat aruncand o minge, iar asta imedist a pus-o in forta de iesire. Pentru a intéri forta, ca a vizualizat o magind care se indepérteaza si apoi s-a imaginat pe sine tragand 0 sgeaté dintr-un arc. Toate imaginile mentale erau lucruri care se indepartau de ea. Ea era acum in forta de iesira Atunci Pauline stia cum poate sa se faca Inteleasa si a spus, ,u Nu pot sé mananc ceapa, aga ca hai sa comandam pizza simpla, Pofi lua una cu ceapa data vitoare", Harriet pur gi simplu a ridicat din umeri sia spus *bine.” Pauline a reusit sé strapunga bariera pe care Harriet o ridicase. Acesta ti se poate parea un exemplu prostesc, dar este exact felul in care fortele functioneaza. Cand tu vorbesti si o alté persoana ascuita, ambele forle functioneazi si are loc comunicare si injelegere. Cand lu vorbesti si cealalté persoan’ vorbaste si ea, améndoi folositi aceeagi fortd si mu are loc nicio comunicare; acest fucru este evident. Dar cénd tu vorbesti jar cealalté persoand pare s asculte dar de fapt se gandeste la ce urmeaza si spund gi emite mental cuvinte, de asemenea gi ea are activald aceeagi forfé si nu are loc nicio comunicare sau intelegere. n" Burt Goldman ~ Magia interior $4 spunem cé te afi intro sali de clas ier profesoara ta vorbeste, spunandurti despre ceva ce ea vrea ca tu sa invetl Profesora ta este In forla de iesire, Intrucét ea emite cuvinte catre tine. Daca tu visezi cu ochii deschisi sau te gandesti la aliceva, gi tu emifi acele ganduri, situ vei fi in forta de tegire, Nu vel auzi ceea ce spune ea, pentru o& acele cuvinte pur gi simplu vor trece pe ianga urechile tale. Ca sf Intelegi ce spune ea, wei s4 treci pe forta de Intrare gandindu-te doar un moment la tucruri care vin sore tine. Imediat ce fluxul cuvinteler ef vin spre tine, vei auzi tot, vei injelege tot si vei invita. Vel vedea cat de ugor este sa treci de la forta de iegire la forta de intrare oricand doresti. 4, Balonul albastru ~ eliberarea de griji Aceasta esta o modaliiate rapida si ugoara de a te elibera de lucrurile care te deranjeaza. Noi o numim balonul albastru. Idea este sa faci ca mintea ta s fie de partea ta. Vedi tu, toate jucrurile care te deranjeazé sunt din cauza afitudinii tale; felul in care tu te géndesti la iucruri, Uneori facand ceva referitor ta acel Iucru in loc de doar sa te gandesti la acel lucru tot timpul st sa te framanti cu privire fa el, poti sA scapi de acst gand. Oprirea gandului functioneaz’ foarte bine dar unii copil prefera mai mult balonul albastru. Acesta functioneaza _ astiet imagineazé-ti ucrul care te deranjeaza. Acel lucrs poate fi ceva ‘ce simi sau cova ce a spus sau a facut cineva, sau ceva cB cineva nua spus sau nu a facut, sau 0 persoana, Dupa ce ai o imagine in mintea ta @ lucrului care te deranjeaza, imagineazé-ji un balon albastru, Tu fi sfoara balonului care pluteste deasupra capului tau. Acum pune orice este acel lucry care te deranjeaza, in interiorul belonului aibastru, Imagineaz’ asta. Vizualizeaz4 asta. Acum pur si simply d&4i drumul. Elibereazéi baionul si simte-1 cur pluteste sus, tot mai sus gi mai departe pand cand dispare in cerul albastru. Aga cum eliberez! balonul, tot aga te ellberezi de ceea oe te deranja. 42 Capitotul 6 Calea catre succesul sportiv 4.Sport ~ cum sa devii un campion, 2. Dedicare gi competitia cu {ine insutl, 3.Consolidarea stimei de sine gi respectului de sine 4, Sportul - cum sa devii un campion ‘Am vorbit putin despre sporturi gi sportivi in aceasta carte, aga c& vom arunca o privire mai atenté referitor la curs sé fii mai bun la sport si cum pot folosi tehnica compatitie cu tine insuti in alte lucruri in afard de sport, Da-mi voie S& vorbesc putin despre ceea ce face un sportiv grozav. Dedicare este cuvantul care imi vine in minte: dedicare inseamna cand esti dedicat intr-un plan pe termen lung. Toli sportivii de succes se dodica pe ei ingisi pentru a-gi construi talentele, de care sunt ei capebili. Culturisti care lucreaz’ opt ore pe zi, gapte zile pe saptamana pana cand oblin ceea ce au vizualizat, sunt un exemplu. Boxer care se antreneazA viguros in fiecare zi, ascutindu-si abiltafle, este un alt exempiu., Apol avem alergatorli, care se antreneaz3 In fiecare zi cdutand sa céstige cAteva secunde la timpul lor cel mal bun. Lista merge mai departe gi nu este vorba doar de sportivi; muzicienii, de exemplu, exerseazd in mod constant, dedicat s& 1gi imbundtteasca abilitapie Dar Ia fet ca toate tucrurilo, dedicarea incepe Th minto. Hai 68 luam un sport de care esti interesat. SA spunem c& acel sport este Inotul. 84 mai spunern c& esti hotZrat s2 devil cel mai rapld notiior din scoala ta. Atentie, te rog s& inlelegi ca inotul esto doar un exemplu, el reprezinté toate $i oricare sport. Sportul tau preferat poate fi fotbalul, sau fenisul sau oricare altul dint-o duzina de evenimente, dar ideea de baza este aceeasi. Aga c& 43 Burt Gokiman - Magia interioars atunci cand vorbesc despre thot, vorbesc de asemenea gi despre toate celelalte sporturt Este bine intotdeauna s@ pul intrebarile corecte, Cand tntrebi cum pot eu 4 fiu mai bun la acest sport, aceasta nu este neaparat introbarea corectd. O intrebare mai bund ar fi cum pot eu si ma dedic practicarii acestui sport? ‘Odaté am avut ocazia sa vizitez un prieten, care la acea data era considerat cel mai bun trompelist din lume. Eram pe cale s3 bat fa usa lui cdnd am auzit o trompeté céntand ceea ce parea sé fle gama. Am presupus c& prictenut meu dadea o lectie cuiva aga C4 am agteptat $8 se facd liniste, apoi am batut la ust. Ela rdspuns fa ug4 cu o trompeta in mana iar eu am intrebat dacd dadea cuiva 0 lectie, el a raspuns ¢8 nu dé lecti, si cd pe el kam auzit cantand, El exersa, Tu exersezi?” am intrebat eu barbatul care canta de zeci de ani. adn fiecare zi" a fost réspunsul lui. Jaté unul dintre cei mai mari trompetisti din iume, care a finut spectacole si a cantat de peste teizeci de ani, exersand. $i atunci mia venit ia minte un gand, Tommy Compagna, unul dine elevii mei cere fusese trimis la acest curs de catre mama lui, cénd ea ba rugat s& exerseze la pian, el -a rspuns cA exersase Cu 0 zi Inainte gi ca asta era tot ce avea nevoie sa faca. $i atunci, cine avea dedicare? Sporturile in special au nevoie de multa dedicare. $i dedicarea incepe cu un gnd. Gandurile se afld in mintea ta, aga cA mintea ta este lucrul cel important. $i atunci hal s4_vedem cum poti folosi mintea ta pentru a stimula acea dedicare, Primul lucrul pe care trebuie sa il faci este s& decizi daca vrei acest Iueru c&ruia urmeaza sa i te dedici. $i cat de mult i vrei, Bine, alege sportul tu. Obiectivul t&u este s8 devii mai bun ta acesta, poate chiar s8 devii un campion. laté cum sa ili folosesti mintea pentru a stabili acel obiectiv. , Hai sa aruncdm o privire fa cei trei pai pentru a deveni un campion: Burt Goldman - Magia interfoard Un nivel ridicat de vizualizare a obiectivului tau ca fiin atins. Stabilirea concurentei cu tine insuffi. Vizualizairi creative zilnice. Hai s& parcurgem pasii unul céte unul, pe rand. Mai intai, nivelul ridicat de vizvalizare. Am vorbit de un nivel inalt de vizualizare gi un nivel scazut de vizualizare, ier acum vei vedea curn sa il folosesti pe oricare dintre ele pentru a deveni mai bun in cea ce faci © vizualizare de nivel sc&zul, este atunci cand te gandesti la 0 fantezie, Ca de exemplu cand te gandosti ca esti superman sau femeia fantastic, sau c& esti campionul mondial la skateboard. Vizualizarile de nivel scazut sunt distractive, dar sunt doar 0 pierdere de vreme. Vizualizérile de nivel tnalt sunt atunci cand te gandesti la a fi un tu mai bun si te gandesti la actiune si vrei ca ceva bun s8 se ‘nlarmple in cateva zile, sau sAptémani. Hai sa lu&m ca exemplu sportul. Oamenil dedicali gandesc in med consiant ganduri de nivel inait despre sportul lor, doar la asta se gandesc. Ei se gandesc la sportul lor atunci cdnd mananea gi cand se imbraca si cand ies s& facd o plimbare. intotdeauna, aceasta este o parte din ce inseamna sé fii dedicat pentru ceea ce vrei. Un singur luciu important. transforma distractia unul gand de nivel scézut jn puterea unui gand de nivel inait si acel fucru este un element de timp. Un gand de nivel inait este un obiectiv pe care tu vrei s8 tt atingi pana la o anumita daté. Aga cd, pentru a crea o vizualizare de nivel inalt gandegte-te la o data pana fa care vrei ca obiectivul 8 fie atins. Al doilea dintre coi trei pagi este competitia. Toate sporturile au un lucru th comun, competitia, Tu intotdeauna concurezi Impotriva aitor copii, sau concurezi impotriva unui timp, sau a unei distanfe, sau a unei greutati sau a ceva ‘in aceasta carle am vorbit despre competitia cu tine insuti. Acum hai s& vorbim despre pregatirea competi. 48 AQG¥ot Burt Goldman ~ Magia intertoars Ca s& pregatesti competitia trebuie 88 ai un oarecare obiectiv in minte, Acel obiectiv ar putea fi distanta, o alta persoand sau timpui. In majoritatea cazuritor, timput va fi implicat. Cat timp ifj va lua sa faci asta sau cealalla, Noi folosim inotul ca exemplu, aga céi hai s4 spunem od trebuie sa inoli zece ture de bazin. Primul luoru pe care trebuie s& il faci este sa ifi slabilesti timpul, ‘Asa ca inofi cele zece ture in timp ce altcineva te cronometreaza. Sa spunem cA timpul tau este de doud minute si opt secunde. Acesta este timput tau de referinta, timpul impotriva cdruia concurezi. De asemenea stii c& cel mai bun timp pentru zece ture in scoaia ta este de doud minute si doud secunde. Dar asta nu te priveste pe tine. Tu creezi © vizwalizare de nivel inalt gandindu-te a tine tsutt {inotdind zece turo in doud minute si gapte secunde. Vrei doar 3 fii mai bun decat ai fost deja, chiar s& scazi doar 0 secunda din timpul tau. Este important atunci cand stabilesti compelifia, si concurezi cu timpul tau, si nu cu al niméinui altculva, Apoi, dup& ce vei fl inotat cele zece ture in doud minute si sapte secunde, sau mai putin, acesta este noul tau punci de referina iat urmatoarea data cand inoti pentru timp, incerci sa faci turele in dou’ minute gi gase seounde, faci doar un pic mai bine de fiecare datd. Aceasta este vizualizarea ta creativa zilnica. 2, Dedicarea si competifia cu tine insuti Hai s& revenim fa vizualizéirite creative zilnice, Vol folos! din nou inotul ca un exemplu, dar inotul va reprazenta orice alt sport, aga c& daca sportul tau este alorgarea sau folosaste inotul cao modalitate de a face propriul tau sport Ca s& incepi vizualizarea ta creativa, trebuie in primul rand s& gasesti un loc confortabil unde poti fi singur 0 vreme. Dormitorul tau este probabil cel mai bun pentru acest soap, dar poli sa o faci oriunde. incepi inchizand ochii si gandindu-te le Une cum inofi, sau orice este sportui tau, la inceput te vezi pe tine insufi th piscina, inotand. Apoi oblii o senzatie ca tu efectiv inofi, Tu te afl 46 Burt Goldman - Magia interioara in apa gi bralele tale se migcd, de asemenea si picioarele tale. Te vizualizezi pe tine Insutj le capatul bazinului gi te intorci si jnoti inapoi. Faci acest lucru iar si iar. Cea oe faci de fapt, este un antrenament mental Descoperim de multe ori ca exersarea mentald deseori pacaleste mintea iar mugchii gi abilitatile se dezvoilé cu exercitile mentale pe care [e faci. Objine o imagine cA existé un ceas mare pe perele, un ceas care araté minutele si secundele. Vezi cum ceasul cronometreaza Tnotul tau pe masura ce tu mergi inapoi gi jraversezi bazinul. ‘Cnd esti confortabil cu exercifiul tau mental, £4-1 din nou. Ce vei face cu aceasta vizualizare crealiv, este si te acordezi cu sportul, astfel incat atunci dnd fl vei practica efectiv, vel fi familiarizat cu victoria, Mai int&i castigi cu mintea ta, apoi castigt cou corpul t8u, 3. Consolidarea stimei de sine si respectului de sine Cine esti tu? Ce crezi tu despre tine insutl? Tine minte, tu esti nic, nu mai existé nimeni altcineva pe aceasta planet care S& fie ca gi tine. Tu pofi face lucruri pe care nimeni altcineva de pe Pamant nu le poate face. Ali oameni pot face fucruri pe care tu nu le pofi face. Asta nu-i face mai buni decal tine, si nici pe tine mai bun decat ei. Intotdeauna fine minte, tu esti egal cu oricine altcineva de. pe planeta. Nimeni nu este mai bun decat tine. Da, oamenii sunt diferif, la fel cum gi tu esti diferit, dar suntern cu tot egali. Pur gi simplu facem lucrurile diferit, asta esie tol. De acum inainte vei vedea binele din tine insuti, Tu esti cel mai bun. Vezi toate lucruriie pozitive din tine insuti. Da, inc& inveti, dar stii c& toate cunostinfele pe care Ie inveli acum, te vor face un adult de care toata lumea va fi mandré. Nu exist dealuri prea Tnalte pe care tu s& nu le poli escatada, nici teste prea grele sa ru le pofi trece, nici oameni prea intaligenti de la care tu s& nu pot! invita. Tu esti cal mai bun dintre cei mai buni. Fii convins de asta i aga va fi. Indiferent ce cale vei alege in viata. s& stii ca poti avea succes pe acel drum, Acum te alli la 0 réscruce Tn vial’, exist multe céirari in fata ta, dar toate duc fa un tu” din ce in ce ar Burt Gotdrnan ~ Magia interioard mai bun, 0 viata din ce in ce mal bund gi o relatie din ce in ce mai bund cu cei pe care ji iubesti si cu cel care te iubesc pe tine. ‘Acum ffi voi da un cadau. Ceva ce am primit de la profesorul meu acum mulfi ani. A rezisiat foarte bine trecerli timpului gi eu {ned o folosesc ori de céle ori ma intreb pe ce drum ar trebui SA © apuc. Este o gape’ cu elice, Probabil od nu stiice este 0 gapca au elice, aga cé da-mi vole sé-{i explic. O gapca cu elice, este 0 sapcd care se potriveste pe capul tau gi care are o elice in varl. Sapca mea mi-a fost data mie pentru a vindeca oameni si am vVindecat mii de oameni de-a lungul anilor. Sapca ta va fi pantru succes in orice esti pe cale sa faci. Poate fi in domeniul sportului dar poate fi in orice domeniu al vieti tale. Pentru a folos! gapca, pur gi simplu imagineaz-li ca ai pus-o pe cap $i imagineazé-ti c4 infinzi mana si invarti elicea. Tn timp co ‘invarti elicea, mental spui ce anume vrei, este simplu, usor gi a ‘cut minuni pentru mine de-a lungul anilor. 48 Capitolul 7 Calea catre succesul mental {.Meditatia pentru note mai bune, 2. Cum sé-ti reincarci crelerul cand se ieneveste, 3.Meditatia cu muzica ~ reinearcarea ‘cmpului de energie 4, Meditatia pentru note mai bune ‘Acast material este despre cale usoara de a te concentra. Unil cameni o numesc meditatie. Te-ai putea intreba ce este asta, deoarece exist mutte moduri in care oamenii definesc meditatia. Noi o vom considera ca fiind concentrarea atentiel. Atunci cand 1 concentrezi atentia, la invajat de exemplu, iti amintesti lecti mai ugor si este mai ugor de inteles. Meditatia este gi un mod de a te relaxa alunei cénd lucrurile nu merg cur ai vrea tu. in acest ‘capitol voi vorbi despre felul in care meditatia ffi poate Imbundit3ti vita. Vei invija 88 folasesti meditatia pentru a lua note mai bune, pentru 2-{i depasi emofile, a-ti stimula declangatorul atractiel pentru a airage lucruri bune c@ire fine, pentru @ adormi atunct And Iii este greu sd adormi, pentru a-ti stabili elur, si aga mat Geparte. Meditalia te poate ajuta sd reugesti in aproaps toate ~ domeniile din viata ta, si va fi un instrument valoros pe care s&-l folosesti nu doar pentru cdteva sépiémani sau luni, ci pentru toata viata ta. ‘Ai privit vreodata in gol pe fereastra, sau fa un perete, gi dupa un timp nu ai mai auzit nimic din ce se intampta in jurul tau? Ca un fel de visare cu ochii deschigi? Ei bine, nu ai stiut, dar in acele momente meditai, Vezi tu, exist multe feluri diferite de a medita, Te voi invaja cateva din ele i apoi vei vedea ca vei face luerurile cu o muli mai mare usurinfé. Prima meditafie pe care te-o vol Invala este meditafia cu ecranul de cinema, 49 Burt Goldman - Magla interioars Tot ce trebuie sa faci este s& inchizi ochii, s& inspiri, £8 staj linigtit si s8 vizualizezi un ecran de cinematograt. Apoi imaginezi c& se formeaz cuvinte pe ecranul alb. Mai intai vez} cuvantul ,ACEASTA’, si apoi cuvantul ,ESTE" apare langa el, si apoi, litera cu liter’, vezi c& apare cuvantul .MEDITATIE’, si apoi spui inoet, aceasta este meditatie”. Acum pur si simplu last mintea s& se odihneasca. Din cand in cand spune-ti mental si foarte Incet cuvintele Aceasta este moditatie’. Vei vedea oa meditatia cu ecranul de cinema este minunaté si te reimprospateaza. 2, Cum sa-ti reincarci creierul cand se leneveste Poate oA cel mai bun mod prin care sé te fac sé infelegi de ce meditatia iti poate fi de ajutor in viata este s8-fi spun cum o fac eu si ce beneficiu am avut din asta. Sé-{i dau ca exemplu: atunci cnd voiam s& Tnvat fotografie si am folosit meditatia. La sase luni dupa aceea fotografile mele se aflau expuse intr-un muzeu, Sau cand am folosit meditatia pentru a deveni artist. Sau cand am folosit-o ca s& devin scriilor. Vezi, poli folosi meditatia aproape fa orice, pentru cd meditatia te face s& iN folosestl mintea mai mult. Se poate sé nu vrei sa fi fotograf, sau artist, sau soriitor, dar sigur exista ceva ce vrei sé fi, O8-mi voie s&-fi pun o intrebare, gi te rog sa te gandesti foarte bine la rSspuns: daca ai stl cu siguranja c& nu ai putea esua In atingerea lelulul tau, ce ai vrea sa fii? Poli vedea fotografille mele sau arta mea, si chiar citi cate ceva din romanele pe care le-am scris pentru recreere; pur si simplu mergi la calculator si tasleaza www. Burtsart.us si le vei gsi. Vezi, este ceva in aceasta stare pe care o numim meditatie. Ti- am spus ce am facut eu prin meditatie flindcA meditatia are o multime de utilizar, Meditatia poate fi importanta pentru tine. Dar vreau s& injelegi cAteva lucruri despre ea. In primul rand, meditatia este o stare mental in care esti complet relaxat. Deci, ‘dé-mi vole sa intru putin in aménunt. S-ar putea chiar s8 gasesti c meditatia nu este doar grazava, ci cel mai grozav lucru dintre toate. $i aminteste-j, imediat dupa ce meditezi ifi vei folosi mai mult din minte, 50 Buri Goldman ~ Magia interioar Jat cum 8A procedezi. Gaseste un loc confortabil, ageaz’-te intt-0 pozitie confortabilé, inchide ochii, inspiré adanc, si pe masuré ce expiri, spune foarte incet cuvintele aceasta ... este .... meditatie", Apoi inspira din nou, si f& acolasi iucru. De reguld, te vel relaxa si vei intra in starea ce meditatle dupa trel sau patru respiriri. Acum ca esti relaxat, vei constata c& ‘andesti foarte incest, asta inseamnd ca si creierul Gu intrd intr-o stare neulrd, Dacd vrei doar s& te relexezi gi s2-ti reimprospatezi creierul, asia faci acum. Atunci cdnd nu te gandesti Ie nimic, creierul se relmprospateazd, se reincarcd. Acesta este un alt motiv pentru care meditalia este bund, creterul tau se reincarca gi acum pot fil foarte creativ. Dupa ce meditezi cam zece minute, foloseste Bagha si s-ar putea sd vezi ca raspunsurile la intrebarile de la teste pur gi simplu fli vor aparea in minte. ‘Acum, ai pulea spune cA meditatia inseamné doar s& nu faci nimic. Cum se poate ca nefacand nimic s& faci ceva? Multi dintre marii inventatori, poate chiar toti, au folosit meditatia pentru a veni cu idei, Muljiarlisti mediteaz c&nd creeaza o novd opera ce arta, iar scritori folosesc meditatia tot timpul cand se blocheaza. Dar asta nu rispunde la intrebarea cum facénd nimic poli face ceva? Dé-mi voie sali explic cum se intampla asta. Iti pot ‘explica mult mai usor dac8 folosese ca exempiu o baterie reincércabilé. Cum ar fi bateria din telefonul tau celular. Bateria are nevoie de energie, dar nu poti pune oricaté energie in ea, fiindea bateria inmagazineazd doar o anumité cantitate de energie. Atunci cand ramane far energie, bateria nu mai funclioneaza, $i trebuie s conectezi telefonul la curent electric, iar ecesta incarc’ baleria, si astfel pot! folosi telefonul din nou. Alunci cand meditezi, este cam la fel, te concentrezi gi te reincarci. Asta inseamna ca iti vei folosi mai mult din minte. ‘Atunci cand te g&ndesti la prea multe lucruri, sau cand invefi prea mult, consumi multa energie din creier i obosesti, gi nu iti mai folosesti toata mintea. Daca esti stresat de ceva, cum at fi cineva care nu-ti dé pace sau un test pe care urmeazé sé-l dai, aceste lucruri i! au din energia creierului. Dar nu iti pofi conecta creierul i@ un curent electric pentru a-| reincdrca, ci trebuie s& faci aitceva. Acest altceva este meditatia, Alunci cand meditezi, fT Burt Goldman — Magia interiogn, creierul tau se odihneste. Are nevoie doar de cAteva minute se refnarce. De acces te simfiatat de bine dupa ce mediteg flindeé creierul tSu s-a reincéircat, i Oricand af de det un test, sau vrel s& fll creativ la ceva, vel fagg intotdeauna 0 treab& mai bund dacd mecitezi gi iti retnoarg creierul chiar inainte de test, sau chiar inainte de a face ceva creativ, Un alt beneficiy al meditatiel este cd Ti face corpul sé gq relaxeze si SA fie in lergul iui, Atunci cand meditezi, corpul sj mintea se simt bine. Asta inseamné ca toate acele ganduri care de regula iti zboar prin minte, ca un rof de albine, mile de ganduri care Tfi rec prin cap, schimbandu-se de la unul ia alu, sunt eliminate; aceste ganduri te impiedica sA faci fot ce fli sta ia putinté. Atunci cand te concentrezi pe un singur génd 0 data, vei face mai bine jucrut la care te gandesti ‘S& luam ca exemplu ceva prin ce treci in mod frecvent, un test Sa zicom ca este un test la matematic’, SA zicem c& una dintre intrebairi este una simpli, de exemplu care este rédacina patrata a lui 100. Normal o€ sti c radical din 100 este 10, dar in timp ca te uifi pe hartie, iti vine brusc gandul Ia o colega. Colega tia spus ca va fine 0 petrecere sémbala urméitoare gi céi mama él f va cumpara 0 pereche nou’ de pantofi daca igi va imbundtafi notele. Nu stii de ce ai inceput s8 te gandesti la coiega ta, ins&

You might also like